Era logic că Reghe, abia instalat, nu va putea schimba garnitura din temelii. Și să fi vrut, n-avea cu cine.
Deși a bătut-o pe Craiova clar și meritat, campioana n-a convins pe deplin. Asta în ideea că în fața unui adversar fricos, parcă speriat de bombe, a avut nevoie de 81 de minute pentru a înscrie. Papp a trimis atunci la vinclu un șut fabulos de la 30 de metri, o ghiulea pe care n-ar fi putut-o bloca nici doi de Bălgrădean! Pe de-o parte, Papp i-a mulțumit noului antrenor că l-a titularizat înaintea lui Carp. Pe de alta, ghinionul lui Rădoi, care a primit gol de la Astra în minutul 95, s-a transformat în norocul lui Reghe!
Acesta a nimerit-o la fix cu Papp, dar și cu Tade, francezul marcînd golul de 2-0. I-a ieșit însă mai puțin spre deloc cu Tudorie, rătăcit și ineficient în spatele vîrfului, figurant pe banda stîngă. Cum ex-gălățeanul n-a impresionat nici ca servant, e de văzut în ce fel se va descurca Reghe cu el. Adevărul e că, lipsindu-i (între alții) Chipciu și Kharja, tehnicianul a trebuit să improvizeze. Tudorie a reprezentat însă o carte perdantă. O promisiune în continuare amînată.
În ansamblu, Steaua a fost mai în vînă și mai stăpînă pe ea decît în ultimele evoluții. Mult mai agresivă. A avansat liniile din start și le-a păstrat sus. A recurs la un singur închizător, Breeveld, ceea ce a conferit jocului un plus de cursivitate și de forță. A pasat abundent, numai că prea des de-a latul terenului, la alibi. A căutat să-i dea Craiovei lovitura de grație cît mai repede, s-o sugrume, însă n-a reușit.
În 2013-2014, cînd îi includea pe Szukala, pe Gardoș, pe Pintilii, pe Bourceanu, pe Piovaccari ori pe Keșeru, Steaua aceluiași tehnician își copleșea adversarul. Îl năucea. Îl strivea. Duminică, l-a măcinat ca picătura chinezească și nu l-a mai călcat în picioare. Important e însă că, dincolo de manieră, și-a atins scopul. Și cu ajutorul unei Craiove neputincioase, îngrămădită în propria jumătate cu ordin de pe bancă, a învins fără emoții. La pas.
Era logic că Reghe, abia instalat, nu va putea schimba garnitura din temelii. Și să fi vrut, n-avea cu cine. Dar a izbutit s-o ambiționeze, s-o monteze, s-o determine să pună osul, să fie decisă. De aici și observația că, abil, bun psiholog, Reghecampf știe nu doar să pregătească o echipă, ci și s-o motiveze. Exemplul cel mai elocvent l-a oferit Ad. Popa, care nu s-a oprit din alergare, după ce irosise o ocazie uriașă, pînă n-a inventat golul 2. Spre deosebire de întîlnirile precedente, roș-albaștrii au părut de-a dreptul alarmați că și-ar putea necăji antrenorul.
Pe lîngă 3 puncte prețioase, Steaua a cîștigat la Pitești moral, încredere în sine. Acea siguranță vecină cu tupeul, grație căreia, ridicînd vocea, Reghe s-a grăbit să afirme că “Tot noi luăm titlul!”. Conștient că nu va fi floare la ureche întrucît e la 8 puncte distanță de Astra și la 6 de Viitorul, a supralicitat tocmai pentru a băga spaima în contracandidați. Nu știu cît crede el asta, dar n-ar strica s-o creadă adversarii!
Luni seara, pe 14 decembrie, la finalul derby-ului de la Ovidiu, ne vom lămuri dacă războiul psihologic declanșat de Reghecampf a avut sau nu efect. Indiscutabil însă că întoarcerea acestuia a dinamizat-o pe Steaua și, în paralel, a înviorat întreg campionatul. L-a colorat.
Ovidiu Ioanițoaia
Preluare de pe blogsport.gsp.ro/ioanitoaia
cum era de asteptat!
dupa un prim moment de nauceala, de recul, detractorii se regrupeaza, isi regasesc rezervele de venin anti-stelist… si se pun din nou pe treaba!
daca Steaua castiga, atunci „adversarul a fost slab”
– daca acelasi adversar e invins de o rivala a Stelei, atunci aceasta rivala „a jucat extraordinar!”
– dupa aceeasi logica, erau felicitati cei de la astra (de catre toata presa) pentru cele 6 puncte luate Stelei (nu conta ca 3 au fost furate; batista pe tambal si mizeria sub covor!)