Am greşit atunci când am scris despre liga fotbalului de altădată prefaţând acest Steaua-Rapid 1-3. Ne-au lămurit huliganii din tribune. Asta este Liga României interlope
Aţi văzut, bănuiesc, filmuleţul cu George Ogăraru. Foarte bună ideea promovării întâlnirii CSA Steaua-Academia Rapid şi excelent jucată mica scenetă! Echipat în tricoul roşu-albastru, fostul jucător al Stelei îşi ia bicicleta şi dă să plece la meci. Dar până la partida propriu-zisă mai sunt vreo două zile. George este oprit de o voce de copil, despre care înţelegem că aparţine fiului său. Băiatul îşi întreabă tatăl unde se duce şi de ce atât de devreme. „Acest meci nu se ratează. Vino şi tu!”, îi răspunde Ogăraru senior lui Ogăraru junior. Cut! Tăietură regizorală. Frumos!
În realitate lucrurile stau un pic altfel. George Ogăraru trebuia să îi spună altceva fiului său. Stai, tată, acasă! Stai, nu cumva să vii pe stadion, nu te-am crescut ca să fii sac de box! Nu este pentru copii acolo. Nu este nici pentru femei, nici pentru oameni în vârstă. De fapt, nu este nici pentru mine.
Nu ştiu ce naiba m-a găsit! Nu este pentru nimeni în afară de nişte indivizi care vin să se bată, să-şi spargă capetele, să înjure, să-şi arate bicepşii, tricepşii şi cei câţiva neuroni care au supravieţuit printre tatuaje şi lanţurile groase din jurul gâtului. Cut! Tăietură!
Acolo este pentru ei, tată, doar pentru aceste specimene. Cefe groase, feţe abrutizate, de oameni răi, al căror scop în viaţă este să stâlcească mutra semenilor cu muşchi mai puţini. Ei îşi închipuie că sunt bărbaţii adevăraţi. Aşa li se pare că arată vitejia. Dar să nu îi crezi, fiule! Să nu te iei după ei!
Dacă o fetiţă şi mama ei cad victime unor astfel de scene provocate de personaje cu mutre şi comportament de interlopi, dacă un singur bătrân, ce-o fi el, nostalgic stelist sau rapidist, este lovit sau măcar agresat verbal, atunci degeaba totul. Poveştile, speranţele, cuvintele frumoase dinaintea partidei. Cut. Tăietură. Sperăm că nu de cuţit.
Am greşit grav când am crezut că prin acest meci vom începe să ne vindecăm împreună de bolile cronice ale fotbalului nostru. Golănie, violenţă fizică şi verbală. Exhibiţionism de doi lei cu frustraţi care vor să fie văzuţi în acţiune. Feţe abrutizate. De partea celor paşnici, teama, panica. Pericolul adulmecat la tot pasul. Asta ne-a oferit acest CSA Steaua-Academia Rapid.
Şi fotbalul? Dacă mai are vreo importanţă. Calitatea jocului nu a fost totuşi atât de modestă pe cât încercau unii să ne convingă, dar nici nu mai contează. Nu se mai vede de scaunele care zboară prin aerul poluat de fumigene şi gaze lacrimogene.
Nu mai contează sau contează prea puţin că au câştigat rapidiştii cu 3-1. Elevii lui Constantin Schumacher s-au dovedit mai maturi, mai buni. Reţinem, în schimb, că exemplele proaste din tribune au coborât şi în gazon, unde jucătorii au fost şi ei pe punctul să se ia la bătaie.
Iar Ciuculescu, portarul vişiniilor care trăgea golăneşte de timp înainte ca Predescu să execute penaltyul Stelei, mi s-a părut cel mai bine înşurubat pe contextul meciului.
Putea fi un meci-simbol. Putea fi altceva. Putea fi momentul în care suporterii să îşi onoreze statutul de oameni ataşaţi de o echipă, de ideea de a suferi alături de ea. Am văzut, în schimb, altceva.
Şi să nu ne mai amăgim spunând că brutele care au stricat totul nu ne reprezintă. Ba da, aşa arată o parte importantă a României de astăzi! Iar cei care spumegă ură din spatele tastaturilor sunt uneori mai violenţi decât ăia pe care i-am văzut în tribune la Steaua-Rapid. O ruşine!
CRISTIAN GEAMBAŞU
Preluare de la gsp.ro
Nota Redacției
La partida de pe Arena Naţională suporterii au aruncat de mai multe ori cu petarde şi fumigene, provocând întreruperea jocului pentru perioade scurte, în cele două reprize. Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene după incidente între fanii celor două formaţii. În repriza a doua, fanii stelişti au aruncat cu scaune înspre jandarmi şi după al treilea gol al rapidiştilor, un suporter al Rapidului a intrat pe teren, s-a dus spre galeria stelistă şi a făcut scene obscene. El a fost imediat luat de jandarmi, dar fanii stelişti au început să arunce cu scaune şi petarde în direcţia forţelor de ordine. Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene şi au reţinut mai mulţi suporteri stelişti, dar şi pe fanul rapidist.
De unde se pare că a început bătaia
De la bannerul „UEFA. This is Steaua Bucharest” pus la T2. Niște rapidiști au vrut să-l ia și au intervenit câțiva de la Peluza Sud, care apoi s-a dus până la peluza rapidiștilor.
Video cu evenimentul descris mai sus.
Video. Filmul evenimentului este prezentat și în clipul de jos, dar filmat din T1. Se vede clar, la începutul clipului, cum câțiva din PS se duc spre ultrașii rapidiști tocmai în cealaltă peluză cu rapidiști să se bată.
Video. Bătaie Peluză Sud
Video. Scene cu suporteri și intre suporteri
Cu ce stewarzi a asigurat securitatea firma angajată de CSA.
Video. Rezumatul meciului
Video. Scenografiile galeriilor
X Ray
În ziua când generalii americani, francezi și britanici au atacat cu rachete Siria, gheneralu talpaneala și-a trimis ultrasii la lupta contra giulestinei.
Apărarea eroica din giulestina a respins atacul adevăraților lui talpaneala.
Pe terenul cel verde, FIARA, a fost răpusă de 3 din tomahawk – urile giulestinei.
Apoi din flancuri, jandarmeria a gazat și eliminat parte din elementele adevăraților și unicilor talpanasi.
Numele STEAUA a fost tarat cu profesionalism, marketing și pricepere talpaneasca în cel mai umil și penibil moment de după liberarea de pușcăriașii Berbec Ali și mimi.
ARMATA e cu noi.
STEAUA suntem noi.
Jandarmeria și giulestina bate la noi.
Ale ale alee aleeeeeee
Cea mai mare binefacerea a ultimilor ani este scoaterea huliganilor, care se auto-satisfac spunandu-si “ultrasi”, in afara fenomenului MAGICA STEAUA=FCSB si izolarea acestora pe tapsanul 5 al UM 02301, garnizoana 1950. Nu-i mai lasati, fratilor, printre oameni, ca fac prapad!…-:)