Bugetul incredibil pe care îl avea Steaua în anii în care a câştigat de 6 ori consecutiv titlul şi a jucat de 3 ori în Liga Campionilor. Puşcaş: „Jumătate se făcea din ce produceam”
În perioada 1996-1998, când Steaua era încă un club departamental şi se afla sub tutela Clubului Sportiv al Armatei, fostul internaţional Marcel Puşcas a ocupat funcţia de preşedinte. Fostul candidat la şefia FRF a vorbit, joi, la ProSport LIVE, despre activitatea şi încasările clubului în perioada în care era oficial în Ghencea.
Puşcaş a vorbit despre bugete, transferuri de jucători şi salariile pe care le aveau aceştia în acea perioadă, în comparaţie cu ceea ce se întâmplă acum în fotbal, dar şi despre proiectul său de privatizare a secţiei de fotbal din cadrul CSA. Puşcaş a dezvăluit, la ProSport LIVE, ce salarii anuale aveau jucătorii Stelei din acea perioadă şi cum a rămas clubul fără bani de salarii, în 1997, după ce abia încasase o sumă importantă din transferuri de jucători, plus bugetul anul asigurat. Fostul director de dezvoltare al FRF a vorbit şi despre sumele pe care le încasa Steaua din contractele de sponsorizare, cu Dialog şi Adidas, şi a spus că jumătate din bugetul anul era asigurat doar din ce producea echipa.
„3 milioane de dolari pe an avea secţia de fotbal la Steaua în ’96, ’97, ’98. Cu 3 milioane de dolari îţi duceai activitatea foarte bine. Cătălin Munteanu câştiga 5.000 de dolari pe an, Lincar 5.000 de dolari pe an, Ciocoiu, Roşu, vreo 10.000, dar pe an. Rotariu mi se pare că avea 20.000 pe an, Matei, Răchită… Cătălin Munteanu avea 17 ani, când a debutat, era junior. În ultimul an de juniorat, a dat 17 goluri pentru Steaua în Divizia A, fiind golgheterul echipei.
„După 6 milioane de dolari încasaţi în ’96, în ’97, vara, n-aveam bani de salarii”
20 de miliarde de lei era bugetul de atunci al întregului Club Sportiv al Armatei Steaua, iar nevoile, doar nevoia echipei de fotbal era de 20 de miliarde. Deci, banii alocaţi de la buget erau egali. Pentru tot clubul, 24 de secţii sportive, cât necesarul echipei de fotbal. Atunci am luat decizia asta, împreună cu domnul ministru Babiuc (n.r. – Victor Babiuc), care era la vremea respectivă ministru al Apărării, să desprindem secţia de fotbal pentru că era o problemă legată de viitorul secţiei. Pentru că dacă sucombau celelalte secţii sportive la acest buget, sau…
Care era soluţia ca 23 de discpline sportive să trăiască de pe urma încasărilor din transferurile de fotbalişti de la secţia de fotbal. Ca să vă dau un exemplu, în ’96 s-au transferat Adrian Ilie, 2,8 milioane de dolari la Galatasaray, Didi Prodan, Dumnezeu să-l ierte, la Atletico Madrid, 2,5 milioane de dolari, Toni Doboş, vreo 800.000 de dolari la AEK Atena. Faceţi o socoteală. Şi noi, în ’97, vara, n-aveam bani de salarii. După 6 milioane de dolari încasaţi. Înseamnă că aceşti bani se duceau undeva. Acel undeva, că nu poţi să spui că erau furaţi, se duceau la buna desfăşurare a activităţii celorlalte secţii. Numai că, în condiţiile astea, murim toţi„, a spus Puşcaş la ProSport LIVE.
„Voiam să se privatizeze secţia de fotbal şi aproape nimeni, inclusiv şeful clubului, nu voiau”
„Steaua se putea întreţine… Asta a fost şi proiectul pe care l-am făcut, pentru asta am fost şi dat afară. Că voiam să se privatizeze secţia de fotbal şi aproape nimeni, inclusiv şeful clubului, nu voiau. De ce? Tocmai datorită problemelor celorlalte 23 de discipline sportive. Am avut în proiect, prezentat şi ministrului şi conducerii de atunci a clubului, să mai ţinem secţia de fotbal, FC Steaua să fie un club polivalent, cu încă două discpline. Aveam capacitatea, dacă era lăsat în pace, din incasările echipei de fotbal, să mai intreţii încă două secţii sportive din club. Asta era una dintre propuneri. Am fost dat afară, încurcam, probabil, lucrurile pe acolo, şi după aceea a revenit Babiuc. A plecat PD-ul de la Guvernare, a revenit Babiuc tot în funcţia de Ministru al Apărării… În momentul în care s-a ştiut că va fi repus în funcţie, domnul Gaţu a început să facă repede un FC Steaua. Aici a fost o problemă, pentru că nu voia acest lucru. Dacă voia, pentru că a fost cu el în birou la Babiuc, se făcea. Deadline-ul era 15 decembrie ’97”, a mai spus Marcel Puşcaş la ProSport LIVE.
Fostul preşedinte al roş-albaştrilor povesteşte cum a reuşit atragă un sponsor care vira în conturile clubului, atunci, 700.000 de dolari, şi că din bugetul de 3 milioane pe an, cât avea Steaua în acea perioadă, mai mult de jumătate era asigura de cât producea echipa de fotbal.
„Din 3 milioane de dolari, jumătate se făceau din ce producea echipa”
„Nu puteai să faci parteneriate cu oricine. Chiar şi în condiţiile astea am găsit sponsor. 2 ani de zile, să nu uităm, că Dialog a fost sponsor, cu 700.000 de dolari pe an. Atunci. Spuneţi-mi, vă rog frumos, în 2017, ce club este sponsorizat cu 700.000 de dolari. Banii, curat. 700.000 de dolari de la Dialog am adus în ’97. Discuţiile au început undeva în martie cu cei de la Dialog, în luna iunie s-a semnat un contract pe 2 ani de zile. Mai era Adidas, care mai dădeau un bonus la câştigarea campionatului, participarea în cupele europene, plus echipament de vreo 400.000 de dolari. Încasările la meciuri, vreo 4-5 sute de mii pe an. Deci, din 3 milioane de dolari, jumătate se făceau din ce produceai tu. Şi mai trebuia să vinzi un fotbalist sau doi pe sezon”, a mai adăugat Puşcaş.
„Sezonul 97-98 pentru Steaua a însemnat prezenţa, aproape meci de meci în echipă, a 9 fotbalişti de la echipa de tineret a României. Era imposibil să nu mergi în sus cu acei jucători. Credeam că am pus bazele unei echipe valabile încă cinci ani”
Marcel Puşcaş, preşedintele Stelei în perioada 1996-1998
Marcel Puşcaş a spus că, în sezonul 1997-1998, Steaua avea, la echipa mare, 9 fotbalişti de la echipa de tineret a României. Pe lângă lotul de jucători, roş-albaştrii mai aveau 40 de fotbalişti tineri împrumutaţi în ţară. Se credea că au fost puse unei echipe valabile încă cinci ani. „Cinci ani de la acel moment, echipa aia nu avea voie să piardă vreun campionat”, spune Puşcaş.
„La vremea respectivă, pe lângă lotul de 22-23 de jucători, mai aveam vreo 40 de fotbalişti tineri împrumutaţi în ţară. Aliuţă, Mitu, Hrib, Luca, Tudor. Au şi venit după aceea. Ori sezonul ’97-’98 pentru Steaua a însemnat prezenţa, aproape meci de meci în echipă, a 9 fotbalişti de la echipa de tineret a României. Reghecampf, Roşu, Ciocoiu, Miu, Baciu, Denis Şerban, Cătălin Munteanu, Lincar. Echipa, după aceea, după ’98, a ajuns din câştigătoare de campionat pe locul 4-5.
Era imposibil să nu mergi în sus cu acei jucători. Eu credeam atunci că am pus bazele… Şi chiar cred că s-au pus bazele, împreună cu Dănilescu, cu Stoichiţă, cu Lăcătuş, că s-au pus bazele unei echipe valabile încă cinci ani. Deci 5 ani de la acel moment echipa aia nu avea voie să piardă vreun campionat. Din păcate, următorul campionat s-a câştigat abia peste 5 ani. Şi Steaua în faliment, şi împrumutaţi cu bani, şi aşa mai departe. Erau soluţii, şi aici Piţurcă a avut dreptate, ca Steaua să se întreţină din ea însăşi. Echipa de fotbal. Nu era deloc falimentară”, a conchis Puşcaş la ProSport LIVE.
Andrei Pal
Sursa: Prosport
Nota Redacției: Vă recomandăm și alte articole despre Marcel Pușcaș și Steaua, publicate pe fcsteaua. În perioada 1996-1998, Marcel Puşcas a ocupat funcţia de preşedinte al secției de fotbal CSA Steaua, când era un club departamental al MApN.
Daca tot suntem la capitolul de sefi ai Stelei…
Becali, la Realitatea: „cred că cel puțin 50% dintre oamenii din stradă, în afară de copii și femei, sunt inteligenți”.
Ma mir ca nu le-a facut pe femei si curve… serios, exact in momentele in care ai nevoie de oarecare stabilitate si seriozitate de la astia care au facut prapad procesele cu CSA-ul, iese Becali in scena cu o lopata in mana.
Puscas cam trage concluzii aiurea. Pai cum poti sa generalizezi situatia unui club doar pe baza unei perioade de 2 ani? Un ciclu de formare al unei echipe competitive dureaza mai mult de ani, sa zicem 3-5 ani, ceea ce inseamna ca nu intotdeauna se vor putea vinde jucatori pe bani buni. Ce zice el e ca a vandut foarte bine in acel sezon, dar nu se stie daca mai reusea sa vanda la acelasi nivel si in urmatoarele sezoane. Apoi recunoaste ca echipa de fotbal a CSA-ului trebuie sa dea bani si pt celelalte sectii. Foarte bine, dar asta inseamna iarasi bani scosi din bugetul fotbalului si o presiune marita pe vanzari de jucatori. La capitolul sponsorizari e iarasi ceva de discutat. Faptul ca Dialog a dat bani in 1996 nu inseamna ca automat sponsori similari vor exista in 2017. E vorba nu de dragoste mare pt Steaua sau fotbal, ci impactul comercial al asocierii cu Steaua si fotbalul pt reclama. In 1996 inca erau proaspete rezultatele Stelei din perioada 1986-1990, plus ca la in 1994 Romania a atins cea mai buna performanta din istoria participarilor internationale. Exista un interes mai mare din partea oamenilor pt fotbal si pt Steaua, deci merita asocierea. Azi abia ne aducem aminte de vreo performanta adevarata la Steaua sau in fotbalul romanesc in general, deci interesul general vis-a-vis de fotbal e redus. In aceste conditii bineinteles ca si contractele de sponsorizare sunt reduse.
Deci Puscas ne-a ametit ca o echipa de fotbal cu pretentii de performanta s-ar putea auto-finanta, desi nu exista nici o dovada reala in acest sens. In schimb a aratat destul de clar ca echipa de fotbal CSA Steaua va avea parte de acelasi traseu, dinspre entuziasm catre faliment, si apoi in posesia altui patron.
si … se face ca uita sa mentioneze cum se impozita activitatea atunci, cum se plateau taxele pe activitate…etc
mai ales ca echipa apartinea unei unitati militare si nu avea acelasi regim juridic cu celelalte
si…ca de cativa ani daca platesti 10.000 salariu net, la stat mai plateste clubul alti 7.000, iar acum vorbim de salarii lunare!
sunt multe detalii lasate voit in afara de dl. Puscas
Cred ca Puşcas ar trebui să ne spună şi ce s-a întâmplat la Paris, pe Parc des Princes, în August 1997.
@piece-of-mind
Cred ca toata perioada 1989-1998 ar trebui investigata. Ca tranteau meciuri, asta e o constanta de la infiintarea echipei – doar nu suntem atat de inocenti si credem ca pe vremea comunismului era o competitie curata si pura. Dar eu as fi curios unde s-au dus banii pe transferurile jucatorilor, cati bani s-au strecurat in buzunarele baietilor destepti si cum a fost muls clubul ala. Sa nu uitam, la inceputul anilor 90, in anii cei mai groaznici ai lui Vacaroiu, accesul la milioane de dolari, valuta forte, era o tinta pentru o gramada de servicii militare, secrete etc…
Pentru mine Puşcaş nu reprezintă un factor de încredere, omul fiind părtaş la totate nelegiurile din epocă.
„Referitor la calcularea si virarea impozitelor calculate asupra primelor de joc achitate in valuta, „Steaua a practicat sistemul de premiere in valuta prin acordare de avansuri”, dupa fiecare meci, la sfarsitul lunii contabilul sef intocmind state de plata in suma bruta, in care era inclus si impozitul, iar in coloana „Prime nete” era trecut 0. In iunie, septembire si octombrie ’96, nu s-au mai intocmit statele in suma bruta, eludandu-se astfel Legea 32/91. In ce priveste fondul de premiere in valuta, el a fost depasit, in perioada ’91-98, cu 3.953.231 USD, ceea ce a dus la diminuarea nejustificata a incasarilor din contul valutar al clubului. Mai exista si un alt prejudiciu, de 924.546 USD, dedus din premieri acordate altor persoane aflate pe lista jucatorilor si antrenorilor, comandantul clubului primind 20.000 USD, iar contabilul sef 16.000 USD, suma de 36.000 USD fiind prejudiciu. Cat priveste cele 2,289 milioane USD primite de CSA Steaua in contul BANCOREX, suma a intrat in sase transe si se scoteau bani in baza unei adrese adrese trasa la xerox ori de cate ori era nevoie. Comisia nu a stabilit cati lei si cata valuta mai are Steaua la BANCOREX, iar „banca nu a dorit clarificarea situatiei”
Ultima sesizare se refera la prima de instalare achitata lui Marcel Puscas. „Suntem de acord cu concluzia comisiei de experti prin care se propune recuperarea sumei de la beneficiar, respectiv de la Puscas Marcel Sorin”