Povestea merge mai departe

de | noiembrie 1, 2014

Din nou Steluța, tot ea…

Steaua – Dinamo 3 – 0

Așadar, Steaua a învins-o pe Dinamo. Ba nu, i-a administrat „o lecție severă”, așa cum obișnuiesc comentatorii noștri să utilizeze același limbaj fastidios în aceste situații. Mai mult, victoria s-a obținut fără nașul câinilor, atacantul Raul Rusescu, dar și fără alt killer al dinamoviștilor, fundașul stânga Iasmin Latovlevici.

În realitate, marele merit, în ceea ce privește spectacolul, îl au dinamoviștii. Oaspeții au ieșit la joc, au dominat pe alocuri în prima repriză, au avut ocazii mari de gol. La urma urmelor nici nu prea au avut de ales, erau obligați să preseze, să ÎNCERCE. Stoican a pregătit excelent jocul, antrenorul dinamovist fiind conștient de superioritatea atacului stelist dar și de faptul că echipa sa ar fi avut șanse doar dacă ar fi înscris prima. În mod automat, a gândit o strategie de joc cu o echipă așezată pe 30 de metri, cu un pressing agresiv și cu un marcaj a la Helenio Herrera, fapt ce i-a încurcat enorm pe roș albaștri, aceștia din urmă nevoiți fiind să paseze în dese rânduri cu portarul și să-l lase doar pe Sânmărtean să deseneze trasee, dungi, diagonale de-a lungul și de-a latul terenului.

Personal, simt o mare satisfacție, în urma acestui meci, datorită rezultatului. Admit faptul că scorul poate fi prea sever, dacă este să ne raportăm la ce s-a întâmplat în primele patruzeci de minute de jos, dar nu pot să uit că au mai fost ocazii imense de gol irosite de către roș-albaștri, fapt ce mi-ar fi dat dreptul să sper și la o diferență mai mare.

Mai mult, nu pot să omit că gazdele atacau la un moment dat cu (!) fundașul central Varela care îl avea alături pe (!) fundașul central Szukala, că primele două goluri au fost marcate de doi fundași, că avem un nou exterminator de câini, pe numele său Claudiu Keseru. Satisfacția pe care o resimt are legătură cu amintirile urâte legate de vremurile în care steliștii pierdeau la limită în Ștefan cel Mare, în urmă cu 6-7 ani, atunci când gazdele lor făceau plajă pe teren de prin minutul 65, imediat după ce intrau în avantaj, dând startul tragerilor de timp pentru a apăra rezultatul.

Peste tot și toate, rămâne în memoria noastră imaginea cu chipul împietrit al antrenorului dinamovist Flavius Stoican, în momentul în care steliștii au marcat al treilea gol. După victoria roș-albaștrilor din primăvară (5-2) această imagine devine repetitivă, fiind vorba de atât de cunoscutul fenomen „already seen” (Déjà vu).

„Problema lui Rusescu este gravă” Valeriu Argăseală, în direct la DigiSport 1.

Il Soldatino

Lasă un răspuns