Ivanski

Seniori
  • Content count

    662
  • Joined

  • Last visited

Everything posted by Ivanski

  1. O noua VESTE-SOC pentru Ciobanul. ADIO, Steaua! "Ciobanul a primit inca o veste proasta dupa ce a aflat ca nu poate lucra in libertate la academia de fotbal detinuta de nasul sau, Gica Hagi. Armata a cerut oficial preluarea marcii Steaua Bucuresti! Ciobanul poate ramane fara dreptul de a folosi marca "Steaua Bucuresti", pe care a inregistrat-o in 2004, deoarece aceasta expira pe data de 29 ianuarie 2014, informeaza Daily Business. Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucuresti a depus deja o cerere la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) pentru inregistrarea aceleiasi marci. In plus, generalii care conduc Clubul Sportiv mai vor sa inregistreze si marca "Fotbal Club Steaua Bucuresti Citius Altius Fortius". Daca OSIM va ceda marca Steaua Bucuresti catre Armata, Ciobanul va putea contesta aceasta decizie. Armata nu se afla la prima tentativa de a prelua marca si emblema. In 2011, clubul lui Ciobanul a fost dat in judecata, insa instanta i-a dat dreptate omului de afaceri. Steaua Bucuresti este cel mai valoros brand din fotbalul romanesc, avand in vedere ca echipa finantata de Ciobanul are cel mai mare numar de suporteri din Romania." link (i)realitatea.net: click P.S.: Ne vrem Steaua inapoi! Sa se faca dreptate!
  2. Cred ca actiunea de pedepsire a lui Harald constituie un gest de nemotivat, mai ales ca omu' a folosit un limbaj decent in vederea exprimarii propriei sale opinii. Observ ca oamenii slabi, in momentul in care raman fara argumente, recurg la astfel de gesturi printre care se numara si amenintari cu bataie, etc. Cred ca siteul asta nu trebuie sa moara. Ar fi pacat sa se intample asta dupa ce anumite persoane au prezentat prin munca anumite informatii foarte importante, pe care nu le mai gasesti nicaieri. Astfel vreau sa indemn la intelepciune in rezolvarea problemelor. Numai bine !
  3. "iulianreddog" e forta... )
  4. Eu cred ca este cel putin la fel de important sa investesti in tot ceea ce inseamna suporter, la fel ca si in echipa. Suporterii sunt inima clubului! Trebuie sa fim realisti. Mie mi se pare ca multi suporteri stelisti devin frustrati, motivati de atmosfera celor de la alte cluburi, si este normal. Important este cand se va recunoaste si proceda la indreptarea problemei. Un club de talia Stelei ar fi trebuit sa aiba galerie de nota 30. In meciul cu Dinamo vocal Steaua a avut momente destule cand s-a auzit mai tare. Si oricum lumea nu intelege un lucru: Pestele de la cap se impute!!! Cluburile ar fi trebuit sa fie ale suporterilor (macar un procent din actiuni). Dinamo are mai nou adresa la RIN, Rapidu e in B, U Craiova se incearca a fii clonata in timp ce adevarata Craiova zace in mizerie, Politehnica Timisoara la fel, National la fel , Sportu la fel, ..... Cand o sa inteleaga toti astea care sunt cu capu' pe umeri ca totu este generat de sistem. Astfel au ajuns toti patroni cica, altii se cred lideri de galerie, da uita ca au venit acolo cu forta ca si pseudo-patronii lor, nerespectandu-i cu adevarat nimeni. Cluburile noastre se scalda in mizerie si totul pleaca de la aia din varfu piramidei.... E greu sa facem ceva atata timp cat suntem indiferenti, ne mai lamentam pe facebook din cand in cand, si mai suntem si crescuti cu vorba "sa moara si capra vecinului". Cand o sa se renunte la astea, vom progresa! Numai bine si doar bine!!!!!!!
  5. In fine nu vreau sa intru in detalii, dar eu asa am vazut ca stau lucrurile. Normal ca se putea mai bine peste tot dar aici intervin alte probleme tolerate, care mai devreme sau mai tarziu vor distruge ce a mai ramas... Cat despre injuraturile alea imi este lehamite Legat de partea inovativa a galeriei Dinamo : pai inovativ daca nu a insel a fost partea "PCH / FCD" P.S. Numai bine si "Paste Fericit" tuturor!
  6. Coregrafie Dinamo : nota 11 Vocal Steaua : nota 11 ...
  7. Problema cu fracturarea Analizand indeaproape acest proces industrial, observam extrem de multe probleme. Sprijinite de dovezi abundente. Nici nu trebuie sa cautati prea mult, ele se gasesc peste tot in spatiul virtual si sunt autentice. Cautati imagini si videoclipuri dupa “fracking”, veti vedea ce recolta bogata se extrage. Dacă aveti putin timp de investit, puteti viziona. Va recomandam, pentru a balansa partile, sa vizionati atat filme facute de companii, prezentand imagini idilice, dar mai ales filme autentice, facute de oameni ca dvs., exasperati de aceasta situatie, prezentand comunitati dezintegrate si imbolnavite din cauza exploatarii. Problema 1. Consum imens de apa, resursa in scadere si din ce in ce mai pretioasa la nivel global. Metoda necesita pomparea unei cantitati imense de apa pentru fiecare fracturare. 20-30 de milioane de litri de apa retrasa altor utilizari (agricol, consum casnic si industrial) si care modifica substantial configuratia subsolului, intr-un mod necontrolabil. S-a calculat ca pentru perimetrul Chevron din zona Barladului, pentru fracturarea intregului perimetru la capacitatea maxima), este necesara o cantitate de apa egala cu consumul municipiului Barlad pentru 300 de ani (intr-o zona extrem de saraca in resurse de apa, cum este Barladul). Problema 2. Aditivii chimici. Unii toxici si cancerigeni. Pe langa cantitatea enorma de apa, amestecul conține 0,5 % aditivi chimici. Pana aici nimic nu pare asa grav. Doar ca 0,5% din 30 milioane de l de apa inseamnă 150 de tone de aditivi chimici! Brosurile de prezentare ale companiilor ne linistesc: substante folosite pentru detergenti. Oare sa fie asa? O privire atenta asupra cocktailului de chimicale folosite (atunci cand se poate afla, prin diverse metode, compozitia lichidului de forare, deoarece retetele sunt proprii fiecarei companii si sunt protejate de secretul comercial), ne arata ca din 760 de substantee identificate, 70 sunt toxice iar 29 sunt considerate cancerigene (metanol, glicol, naftalina, formadelhida, clorura de benzil etc.). 150 de tone per fracturare! Un put se fractureaza, in medie, de 18 ori. Problema este ca ele nu raman la adancimea initiala, ci migreaza, impreuna cu apa, prin fisurile rocilor, ajungand, in timp, in panza freatica, pe care o contamineaza iremediabil. Problema 3. Fisurarea puturilor. Pe langa infiltrarea substantelor in panza freatica, care este un proces ce necesita o perioada mai lunga de timp, exista poluarea imediata, datorita fisurilor captuselii puturilor. Problema 4. Poluarea atmosferica. Reprezentantii industriei ne vor spune ca este o energie verde. Nimic mai neadevarat. Pe langa cantitatile imense de energie utilizate la transportul aditivilor chimici, al cantitatii imense de apa, la realizarea fracturarii si la recuperarea gazului si lichefierea lui, adaugam 9% din cantitatea de gaz metan care se elimina in atmosfera, intentionat sau accidental. Metanul are un efect de sera mult mai puternic decat dioxidul de carbon, de 105 ori mai mare. Presiunea de lucru impune o evacuare permanenta a gazului metan pentru ca instalatia de exploatare sa nu explodeze. Problema 5. Deversarea aleatorie a lichidului de foraj. Companiile sunt acolo pentru profit. Orice km parcurs in plus costa. Astfel, in nenumarate cazuri, semnalate chiar de oameni din industrie, se alege, in locul transportului apei contaminate catre centre de epurare a apelor uzate (procedeu extrem de costisitor), deversarea lor in rauri, pe campuri, in paduri. Fara nici cea mai mica remuscare. Reduce costurile. Imaginati-va cum va arata asa ceva intr-o tara in care se taie copacii sub ochii Garzii de Mediu! Si in care directorul Garzii Nationale de Mediu, Florin Diaconu, unul din cel mai vocal aparator al beneficiilor gazelor de sist si dezinformator cras pe toate canalele de televiziune unde este invitat, va fi cel care va avea grija ca apa contaminata sa nu fie deversata “accidental” in rauri, lacuri, paduri, pe terenurile agricple si neagricole! Problemele 6, 7, 8: Zgomot asurzitor. Tulburarea linistii mediului rural. Distrugerea peisajului. Industrializarea masiva a unor zone agricole sau a unor areale salbatice. Poluarea cu praf de silica, extrem de toxica, cauzatoare de boli respiratorii. stopfracturare.ro
  8. Fracturarea epuizează rezervele de apă în cele mai aride zone ale ale Americii Din Texas şi până în California, extragerea petrolului și a gazelor necesită miliarde de litri de apă în majoritatea regiunilor preponderent secetoase ale ţării O fotografie aeriană prezintă un câmp de mari dimensiuni cu puncte de fracturare într-o vale din nord-vestul statului Colorado. Pentru fracturarea unui singur puţ sunt necesare câteva milioane de litri de apă curată. Fotograf: Susan Heller/Getty images Goana după petrolul şi gazele Americii epuizează rezervele de apă în cele mai aride şi preponderent secetoase regiuni ale ţării din Texas şi până în California, anunţă un studiu recent. Din cele aproape 40.000 de puţuri de petrol și gaze forate începând cu anul 2011, trei sferturi au fost situate în zone în care apa este insuficientă, iar 55% au fost amplasate în zone afectate de secetă, evidenţiază raportul rețelei de investitori Ceres. Pentru fracturarea acestor puţuri a fost nevoie de 441mld de litri de apă, ridicându-se astfel un nou val de îngrijorare legat de costurile neprevăzute ce însoţesc goana după energie a Americii. “Fracturarea hidraulică creşte presiunea concurențială asupra rezervelor de apă în unele dintre regiunile cele mai private de apă şi lovite de secetă ale ţării”, a subliniat Mindy Lubber, preşedintele reţelei de investitori verzi, Ceres. Fără noi reglementări şi mai stricte privind utilizarea apei, avertizează aceasta, industria ar putea fi “la un pas de coliziune” cu ceilalţi utilizatori de apă. “Este un apel să ne trezim la realitate”, a declarat profesorul James Famiglietti, hidrolog al Universităţii Irvine din California. “Noi înţelegem că suntem o ţară care are nevoie de mai şi multă energie, însă cred că a venit vremea să discutăm despre impactul real al acestui fenomen și să facem tot posibilul să încercăm să reducem la minimum orice tip de daune.” E nevoie de milioane de litri de apă curată pentru a fractura un singur puţ și o mare parte din acţiunile de foraj sunt imediat asociate cu zonele în care se înregistrează o criză permanentă de apă, sau cu regiunile lovite ani la rând de secetă. Jumătate din cele 441mld de litri de apa a fost folosită pentru fracturarea puțurilor din Texas, stat ce a traversat ani la rând perioade de secetă accentuată – și unde se aşteaptă ca producţia să se dubleze în următorii cinci ani. Furtune de mari dimensiuni legate la puncte de fracturare hidraulică din Midland, Texas. Fracturarea utilizează cantităţi uriaşe de apă pentru a elibera petrolul și gazele naturale prinse adânc în roci subterane. Datorită unor rezerve limitate de apă, companiile au căutat permanent modalităţi de reciclare a reziduurilor. Fotograf: Pat Sullivan/AP Agricultura și oraşele sunt încă cei mai mari consumatori de apă, se explică raport. Se atrage însă atenţia asupra potenţialului de fracturare în continuă creştere la Eagle Ford, fenomen care a afectat major comunităţile mici, rurale, din acest stat, acesta devenind un episod central în goana după petrol și gaze din Texas. “Producătorii de gaze şist au un impact semnificativ la nivel districtual, în special în districtele rurale mai mici, cu o capacitate limitată a infrastructurii acvifere”, se arată în raport. “Datorită cererii deja ridicate de utilizare a apei din partea producătorilor de șist din Eagle Ford, (se estimează că această cerere se va dubla în următorii 10 ani) aceste districte din mediul rural se pot aştepta la crize majore în următorii anii.” Nivelurile acvifere locale din formaţiunea Eagle Ford au scăzut cu până la 91m în ultimii câțiva ani. Un număr de comunități mici din Texas din zona de explotare intensă a petrolului şi a gazelor naturale au intrat deja în criză de apă sau sunt în pericol de a rămâne fără apă în câteva zile, împinse până la limită de combinaţia dintre secetă și cererea mare de apă pentru fracturare. Douăzeci și nouă de comunităţi din întregul Texas ar putea să rămână fără apă în decurs de 90 zile, potrivit comisiei de calitate a mediului din Texas. Multe rezervoare din vestul Texasului sunt la numai 25% din întreaga capacitate. Raportul mai aminteşte că aproape toate fântânile din Colorado (97%) au fost situate în zonele în care cea mai mare parte a pânzei freatice de mică şi mare adâncime este deja disputată între agricultură și oraşe. S-a spus că cererea de apă în stat pentru fracturare urma să se dubleze ajungând la 27 miliarde de litri până în 2015 – sau aproximativ la de două ori mai mult decât consumul anual al întregului oraş Boulder. În California, unde luna trecută s-a declarat stare de necesitate din cauza secetei, 96% dintre noile sonde de petrol și gaze au fost localizate în zone în care exista deja o concurenţă acerbă pentru apă. Scenariul este valabil şi pentru alte regiuni antrenate în goana după petrol și gaze. Majoritatea sondelor din New Mexico, Utah și Wyoming sunt situate în aceeaşi măsură în zone unde avem de a face cu o criză a apei, se arată in raport. Raportul declară că unii producători de petrol și gaze au început să recicleze apa, mai ales în șisturile Marcellus din Pennsylvania. Totuşi, se aminteşte că aceste măsuri s-au dovedit infime pentru a compensa cererea mare de apă destinată fracturării din următorii ani. Fermierii din California cer in mod imperativ impunerea unui moratoriu asupra exploatarii gazelor de sist din cauza amenintarii de epuizare a surselor de apa: http://ecowatch.com/2014/02/27/california-...ing-moratorium/ Sursa: Suzanne Goldenberg, corespondent SUA mediu înconjurător
  9. CEO-ul Exxon se revoltă impotriva unei operatiuni de fracturare hidraulică de langă ferma sa, deoarece va duce la devalorizarea proprietăţii Ca CEO ExxonMobil, Rex Tillerson se ocupă cu promovarea fracturarii hidraulice ca principală cauză a boom-ului recent de petrol și gaze, precum și cu lupta impotriva oricaror masuri de supraveghere sau reglementare in domeniu. Compania de petrol este cel mai mare producator de gaze naturale din SUA, specializandu-se pe tehnologia de foraj prin fracturare hidraulica Exceptie face situatia in care această metodă se practică in vecinatatea casei lui, in Denton County, Texas. Ferma in valoare de 5 milioane dolari a lui Tillerson ar putea fi afectata Tillerson a actionat in instanţă pentru a opri construirea unui turn de apă de 160 de metri langă casa familiei sale. În proces sunt invocate multiple consecințe ale fracturarii hidraulice… Wall Street Journal mentionează faptul că turnul va furniza apă pentru un site de fracturare din apropiere, iar reclamanții susțin că proiectul ar cauza prea mult zgomot și trafic. Turnul de apa detinut de Cross Timbers Water Supply Corporation, “va vinde apă companiilor exploatatoare de petrol și gaze pentru fracturare [ sic ] in formațiunile de șist, ceea ce va duce la trafic cu camioane de mare tonaj pe FM 407, creand o pacoste de zgomot și pericole in trafic “, scrie in documentele de proces. Deși numele lui Tillerson este in proces, un avocat care il reprezintă a spus că preocuparea sa este devalorizarea proprietății sale, nu fracturarea hidraulică in mod special. Cand acționează in calitate de CEO Exxon, nu in calitate de proprietar, Tillerson sare imediat si furtunos impotriza criticilor fracturarii hidraulice si a sustinatorilor vreunei reglementari. “Aceste regulamente disfuncționale impiedică redresarea economica creșterea și competitivitatea la nivel mondial”, a spus el in 2012. Productia de gaze naturale “este o tehnologie veche doar că se aplică cu unele tehnologii noi”, a declarat el intr-un alt interviu. “Deci, riscurile sunt foarte ușor de gestionat.” În regiunile de șist, locuitorii mai bogați au protestat impotriva fracking-ului din cauza multor efecte indirecte precum zgomotul dar si impotriva contaminarii apei si riscului de cancer. Operațiunile petroliere marca Exxon și deversarile rezultate scufundă nu numai valorile imobiliare, dar scufundă si case, distrugand regiuni intregi. . Exxon, care-l platește pe Tillerson cu 40.3 milioane dolari, se tine departe de incurcatura legala Un purtator de cuvant a declarat pentru WSJ că “Exxon nu are nicio implicare in proces.” “Council of Canadians” a preluat initiativa de a-l ajuta pe Tillerson, trimitandu-i un ghid al fracktivistului (al activistului impotriva fracturarii). La randul sau, Rep. Jared Polis (D-CO) l-a primit cu bratele deschise in clubul criticilor fracturarii hidraulice: “Vreau să il primim oficial pe Tillerson in ‘Society of Citizens Really Enraged When Encircled by Drilling’ (SCREWED – Societatea Cetăţenilor Foarte Înfuriati cand sunt Înconjurati de Forare). Acest grup select de cetăţeni normali se luptă de doi ani pentru a-şi proteja proprietatea, sanatatea comunităţilor si mediul. Suntem entuziasmati să avem printre noi un CEO al unei corporatii internationale exploatatoare de petrol si gaze.” CREDIT : AP / LM Otero sursa via stopfracturare.ro
  10. Un meci echilibrat in care Dinamo a fost clar mai organizata. Legat de cantece nu mai zic nimica. O zii buna tuturor suporterilor !
  11. La multi ani Mihaita! Sa dea Dumnezeu sa te faci bine si sa fie totul bine ! Doamne Ajuta !
  12. Notificare pentru introducerea deliberata in mediu a sfeclei de zahar H7-1 Notificator: Monsanto Romania srl, Voluntari , Soseaua Bucuresti Nord nr 10, Global City Business Park, cladirea O21, etaj 5, Ilfov Detalii privind notificarile: Denumirea proiectului: B/RO/11/02 „NOTIFICARE PENTRU INTRODUCEREA DELIBERATA IN MEDIU A SFECLEI DE ZAHĂR H7-1 PENTRU TESTARE ÎN CÂMP, ÎN ROMÂNIA „ link Notificare pentru testare la SCDP Bistrita a prunului modificat genetic Notificator: Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrita, Str. Drumul Dumitrei Nou, nr. 3, Bistrita, Romania Detalii privind notificarea: Denumirea proiectului: B/RO/11/01 „ENVIRONMENTAL USE OF SAFE VIRUS-FREE PLUMS” – “UTILIZAREA PRUNELOR LIBERE DE VIRUS ÎN CONTEXTUL SIGURANŢEI MEDIULUI” link ...si in stanga la navigare, la oricare link mai sunt si altele. Organismele modificate genetic, au efecte negative asupra sanatatii!
  13. Nu vrem garduri pe munte! APEL LA ACTIUNE pentru stoparea proiectului de lege referitor la modificarea legii ariilor protejate (OUG 57/2007), ce restrange masiv si abuziv practicarea turismului si sporturilor montane In aceste zile la Parlament se pregateste un proiect de lege care modifica regimul legal al ariilor protejate, afectand mare parte din masivele montane din Carpati. Daca va fi aprobat in forma lui actuala, se vor institui restrictii si interdictii extrem de dure si nejustificate pentru toate formele de turism activ nemotorizat si sport montan, adica drumetie, speologie, alpinism, escalada, mountain-bike, schi de tura, free-ride, parapanta, deltaplan, rafting, canyoning. In schimb se vor inlesni alte activitati de genul exploatari forestiere, vanatoare, constructii pe teritoriul ariilor protejate, cu consecinte mult mai grave asupra echilibrului natural din aceste zone. E vorba, printre altele, de: - exploatari forestiere in ariile protejate, fara posibilitatea de control a acestora de catre administratori – prin excluderea articolului care prevede obligatia adaptarii amenajamentelor silvice la prevederile planurilor de management ale ariilor protejate - constructii si investitii in parcurile nationale – prin introducerea art. 22, alineatul 11, litera i - vanatoarea in parcurile nationale - permiterea investitiilor in siturile Natura 2000, pe considerente economice – prin modificarea art. 28 - scoaterea din circuitul agricol sau silvic a terenurilor din ariile protejate – prin modificarea art. 27 - oprirea procesului de desemnare a ariilor naturale protejate – prin introducerea art. 11 (1), litera b2 - interdictia totala de a parasi traseele turistice marcate (desi in multe masive montane nici nu sunt aproape deloc trasee marcate, sau sunt doar cateva), indiferent de mijlocul de deplasare: pe jos, pe schiuri, pe bicicleta, pe cal - prin prevederile art. 53 - interdictia totala de campare in afara camping-urilor special amenajate (desi in majoritatea masivelor montane nu exista deloc campinguri amenajate, si chiar unde exista sunt foarte putine si prin amplasare nu acopera nevoile turismului montan) - prin prevederile art. 53 link: petitie + proiectul de lege
  14. Fracturarea hidraulica la gazele de sist: nu este o tehnica ce prezinta posibile riscuri ci este cu siguranta o metoda cu efecte devastatoare pe termen scurt, mediu si lung. Stirea din Olanda si recunoasterea oficiala vine sa completeze cazuriel din SUA unde apele subterane si de suprafata sunt contaminate, aerul este imbacsit de metan si alte chimicale volatile, pamantul nu mai poate fi cultivat sau folosit pentru pasunat, iar companiile de asigurari refuza sa mai asigure case si ferme in zonele de exploatare a gazelor de sist. DE CATE DOVEZI MAI ESTE NEVOIE? video
  15. In preajma sondelor de fracturare, creste aciditatea solului, reducandu-se cantitatea de nutrienti esentiali din sol - carbon, azot si fosfor. Capacitatea plantelor de a se mentine in viata si de a produce fructe/ legume sanatoase, scade dramatic ! Metale grele - arsenic, bariu, cadmiu, crom, plumb, mercur - patrund in apa freatica si in sol, otravind hrana. Vezi cum te pregatesti. Incearca sa mananci gaz. Daca reusesti, invata-i si pe copii; ei asta vor trebui sa faca.
  16. Gresit ! Eu deocamdata astept un Mihai Viteazul !
  17. PARLAMENTARII PREGĂTESC GENOCIDUL SPAȚIILOR VERZI DIN ROMÂNIA Comunicat de presa București, 14.02.2014: Parlamentul pregatește modificarea Legii 24/2007, a Spațiilor Verzi. În Comisia de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului se discută posibilitatea construirii pe 85% din suprafețele spațiilor verzi retrocedate. Masura este echivalentă cu un genocid in materie de ecologie și urbanism, ea conducand automat la diminuarea drastică a suprafețelor de spații verzi urbane, cu repercusiuni extrem de grave asupra sanatății populației. Coaliția pentru Mediu din Romania (CMR) protestează vehement față de propunerea de modificare a legii și a solicitat Comisiei de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului retragerea de urgență a acesteia și Ministerului Mediului și Schimbarilor Climatice o poziție oficială cu privire la potențiala modificare. Noul alineat al Articolului 5 din Legea 24/2007, propus de catre Comisia de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului are urmatorul conținut: (9) Prin excepție de la prevederile Alin. (5) este permisă schimbarea destinației terenurilor proprietate privata prevazute ca atare in planurile de urbanism ca zone verzi, cu obligația amenajarii ca spațiu verde a unui teren echivalent ca suprafață, indicat de catre autoritatea administrației publice locale, sau cu obligația menținerii ori amenajarii din suprafața terenului a unui procent de 15% de spațiu verde Totodata CMR dorește să semnaleze caracterul halucinant și ilogic al motivarii introducerii acestui alineat. Toxtul de motivare a introducerii alineatului (9) are urmatoarele argumente: - protecția mediului este o prioritate națională; - regimul juridic al spațiilor verzi trebuie corelat cu interesele publice și cu protecția dreptului de proprietate; - impact socio-economic negativ al interdicției de schimbare a destinației spațiilor verzi; - obligația celor care solicită schimbarea destinației spațiilor verzi de a asigura 15% de spațiu verde din suprafața solicitată va crește “spectaculos” suprafața spațiilor verzi din Romania. CMR a solicitat Comisiei parlamentare lamurirea ultimului argument adus in favoarea modificarii și anume: in ce fel consideră că un spațiu verde (prevazut inițial ca atare in documentația de urbanism) și care devine spațiu construit la solicitarea proprietarului, dar care pastrează totuși 15% din suprafața verde inițială va crește in mod spectaculos suprafața spațiilor verzi urbane? CMR reamintește ca potrivit legislației europene, orașele din Romania trebuie să asigure o suprafață de minim 26 m2 pe cap de locuitor. Bucureștiul, la ora actuală “oferă” locuitorilor sai aproximativ 8,5 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor. Listam mai jos principalele zone afectate de modificarea propusă legii 24/2007 numai din București (spații verzi retrocedate, in curs de retrocedare): Parcul Tineretului- 22 hectare + 4 rezervă de retrocedare Parcul IOR- 12 hectare (jumatate din parc) Baza Spartac- 8 hectare Parcul Plumbuita- 4 hectare Parcul Prisaca Dornei- 6 hectare Parcul Politehnicii- 3 hectare Parcul Poligrafiei- 3 hectare Parcul Bazilescu in intregime (nu are lamurită incă situația) Toate pepinierele Bucureștiului- peste 200 hectare Toate livezile Bucurestiului Multe spatii verzi și parcuri dintre blocuri Jumatate din Parcul Izvor este zona construibila Parcul Bordei Dacă amendamentele propuse de catre deputații din Comisia de administrație Publică și amenajarea Teritoriului vor fi votate de catre Parlament, 85% din aceste suprafețe pot deveni mall-uri, blocuri și altele! preluare
  18. Am parerea ca iti cam place sa fii luat la perpulis. Care e problema ta ma? daca nu intelegi lucrurile nu mai da click pe acest topic. Cine esti tu sa comentezi pana la urma. Intra pe sport.ro si alte siteuri dastea "destepte" pentru astea ca tine:)! Si vezi ca faci trolling si off-topic!
  19. Colonel ® Marian Rizea (SRI): “Ceauseascu a vrut sa exploateze gazele de sist, dar a fost speriat de cutremure” Colonel ® Marian Rizea (SRI) : “Exploatarea gazelor de sist, pericol pentru un accident de proportiile celui de la Fukushima” Întrebarea e logică: cum de ştiu americanii unde să foreze după gaze de şist în România? Adică, au mers exact în Vaslui, exact în Pungeşti şi au concesionat o parcelă anume, nu altceva… Cum? Exactitatea aceasta are o poveste halucinantă, relatată de prof. univ. dr. inginer petrolist Marian Rizea (foto dreapta), colonel ® pe probleme de contrainformaţii economice. “Nu se ştie cum, dar este lucru dovedit că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai ales către sfârşitul său, inginerii şi geologii germani ajunseseră să posede hărţi cu perimetrele gazelor de şist din Moldova şi Dobrogea. În zona Costineşti-Tuzla şi între Vama Veche şi Duranculak, în Bulgaria, au existat chiar colonii de ingineri şi tehnicieni nemţi, militari şi civili, care prin 1943-44 sondau şi cartografiau locul”, ne-a explicat Rizea (foto). După război, aceste hărţi au ajuns la americani, nu la ruşi, iar după 1970 s-a legat o prietenie deosebită între Ceauşescu şi preşedinţii Statele Unite, respectiv Richard Nixon, Gerald Ford şi James Earl Carter. Proiectul secret se numea «Zebra» În acest context, Ceauşescu a primit de la americani hărţile şi specialiştii necesari pentru configurarea în secret a extracţiei gazelor de şist în parteneriat româno- american. “Dacă petrolul nu era o problemă la vremea respectivă, gazele naturale clasice autohtone, necesare pentru o industrie chimică supradimensionată, erau insuficiente. Ruşii ne exportau gaz metan puţin şi scump, pentru că nu vedeau cu ochi buni independenţa noastră economică. Atunci s-a ajuns la un plan de extragere, împreună cu americanii, a gazelor de şist, proiect ce a primit numele de cod «Zebra». În martie 1977 a intervenit însă cutremurul, iar de atunci, Ceauşescu, sfătuit de specialişti, a abandonat ideea exploatării gazelor de şist, pentru că poate influenţa mişcarea telurică, în special în zonele unde plăcile tectonice produc periodic seisme, cum este cazul Vrancei”, ne-a explicat Marian Rizea. Fracturarea hidraulică produce cutremure Conform prof. univ. ing. dr. Marian Rizea, exploatarea gazelor de şist, care sunt gaze naturale din interirul unor pietre, se face prin fracturare hidraulică, care înseamnă ruperea rocilor pentru eliberarea gazului, prin intermediul unui jet puternic de lichid. preluare articol
  20. P.S.: Inainte de 89' se dorea si extragerea gazelor de sist, in vederea independentei Romaniei fata de rusi, care nu vedeau cu ochi buni o Romanie puternica. Era nevoie de gaze pentru industrie si nu numai. Insa Ceausescu cand a vazut cat de nocive sunt efectele (poluare si cutremure), a decis sa nu le exploateze si sa nu isi distruga tara. Aceste randuri nu sunt o oda adusa lui Nicolae Ceausescu, care a avut si el defectele lui, ci mai degraba purul adevar a unui lider cu mult mai bun decat basinile politice si nu numai din ziua de azi !
  21. Nicolae Ceausescu a luat FMI-ul prin surprindere Astazi FMI-ul cand vine la “negocieri” stie la virgula ce vor semna soldateii aflati la comanda Romaniei. Ceausescu insa, le-a facut parul cret…chiar daca gura targului vorbeste ca-r fi avut doar 4 clase. Nicolae Ceausescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotarand după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe inainte de termen, Romania nemaintrand in capcana tranzactiilor bursiere intinsă de FMI. Soros reusind ulterior să dea un „tun” de 1,1 miliarde de lire sterline prin intermediul bursei din Londra. Chiar si asa FMI-ul a impus Romaniei penalizari pentru plăţi anticipate. Din cauza FMI-ului dirijat de SUA, care cerea achitarea datoriei Romaniei cu o dobandă triplata mare parte din productia agricolă si industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creand deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost rationalizat si benzina a fost distribuită pe cartela Asa se face ca incepand din 1987, SUA au dezlantuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceausescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă si Vocea Americii au lansat in premieră zvonul fals că Gorbaciov stabilise un inlocuitor al lui Ceausescu. În martie 1989, cand Ceausescu reusise să ramburseze integral datoriile, Romania mai avea in plus 3,7 miliarde USD depusi in banci si creante de 7-8 miliarde USD. La această sumă s-ar fi adaugat si exporturile Romaniei din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate in cei 24 de ani scursi de la revolutie, nu mai pot justifica azi decat existenta a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” acesti bani? N-are rost să mai explic. Cine a facut-o? Dacă Romania avea si după 1989 in serviciile de informatii si in Parchete vreun roman patriot, am fi aflat pană acum. Există indicii că in noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidentială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinatia Teheran. Şi că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cantarind 24 t. Într-adevar, avionul figurează in fisele de evidenţă aeriană că s-a intors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale si explicatia poate fi una extrem de simpla Ceausescu descoperise incă din 1987 că Romania avea in propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI si mai mult decat atat i-ar fi facut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul si Libia, intr-o bancă care să acorde imprumuturi cu dobanzi mici, destinate ţărilor in curs de dezvoltare. Banca in cauză se numea BRCE (Banca Romană de Comerț Exterior) prin intermediul careia, intreprinderile de comerț exterior ale Romaniei derulaseră operatiunile de aport valutar special, de pe urma carora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre. FMI işi permitea să acorde de cateva decenii imprumuturi, conditionate de ingerintele brutale in economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. Hartile cu zacamintele minerale incepuseră să fie introduse pe calculator in Romania, la sediul Întreprinderii de Prospectiuni si Foraje „Geofizica” din anul 1971 si erau permanent actualizate, asa că Ceausescu a aflat că din muntii Romaniei se extraseseră pană in 1987 circa 2.070 de tone de aur si că Romania mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cat se exploatase pană atunci si care in 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro. Numai că pe langă aur, Ceausescu stia că in aceleasi zacaminte se află argint si metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult pe acestea intrucat ele sunt evaluate azi la 6.000 !!!!! de miliarde de euro. În acei ani, aplicatiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani si sovietici la programele lor cosmice Apollo si Soiuz abia incepeau să apară pe piaţă. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele si telefonia mobila au la bază microprocesoarele la fabricatia carora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alaturi de aur in zacamintele din Muntii Apuseni (minele Rosia Montana Almas Baia de Aries Bucium, Brad si Sacaramb). După 1990 au aparut o multime de producatori europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiti să importe aceste metale rare din Africa Centrală si Australia, desi Romania era mai aproape. Boom-ul productiei la nivel mondial de calculatoare si telefoane mobile s-a produs după 1990, cand in Romania avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989. Chiar si asa, Ceausescu prevazuse această dezvoltare si construise impreună cu concernul american Texas Instruments, o intreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Baneasa, lasand-o mostenire romanilor. Care cu o minimă investiție , ar fi permis Romaniei să producă si să detină calculatore, telefoane mobile, retele proprii de internet si de telefonie. Numai că imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună stiinţă pentru a fi transformată in investitie imobiliara Să nu fi stiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de Metale Rare din București –IMRB (1985-1990), indeplinind din 1987 functia de CI-st al IMRB? ă nu fi stiut aceste lucruri presedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelatia nerentabilităţii mineritului in Romania, inchizand jumatate din exploatarile miniere? Să nu-i fi spus macar seful cancelariei sale prezidentiale, Dorin Marian si el geolog de meserie? Să nu fi stiut nici macar premierii Teodor Stolojan si Nicolae Vacaroiu, proveniti din Consiliul Planificarii economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimarilor specialistilor sai, Ceausescu si-a facut un plan de extractie masivă pană in anul 2040, astfel incat banca pentru investitii in ţările in curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neintrerupt de finantare, acoperit in aur. Asadar, Ceausescu intentiona ca in decurs de o jumatate de secol să extragă la greu aur si metale rare romanesti, care să-i asigure un fond anual de cel putin 8 miliarde USD pe care Romania să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea insăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l in constructia de obiective economice si de infrastructură in afara granitelor, cu proiecte concepute de arhitectii romani, cu mană de lucru constituită din muncitori si ingineri romani si cu utilaje si masini proiectate si produse in Romania. Unde? În primul rand in China si in statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, in Iran si in statele musulmane aliate acestuia din Africa si Orientul Apropiat si pe cont propriu in America de Sud. Adică exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta si Traian Basescu care stau cu mana intinsă la cersit pentru posibile investitii de 8 miliarde de euro. Trebuie să recunosc că acest plan, conceput de mintea nu prea scolită a lui Ceausescu, un om neobisnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunostinţă, din mijlocul caruia s-a ridicat, era genial. Şi poate fi numit Testamentul lui Ceausescu. Interesant ar fi să urmarim ce s-a intamplat cu „comoara” respectiva după asasinarea lui Ceausescu. BRCE, care după revolutie si-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns in faliment in 1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falsi dizidenti si chiar suspecti de terorismul practicat după Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989. Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbtie in Banca Comerciala Romana (BCR) si la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR impreună cu premierul Tariceanu a obligat poporul roman să platească suma de 3,75 miliarde euro catre Erstebank, din Austria, pentru gaurile negre avute de Bancorex. Cum din privatizarea BCR romanii au incasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de platit acestora incă 1,5 miliarde euro. Dacă prin absurd la conducerea Romaniei ar fi nimerit din greseală vreun om cat de cat patriot ca Ceausescu si i-ar fi trasnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceausescu, i-ar fi fost imposibil, caci ii lipsea una din rotitele mecanismului conceput de el, banca romaneasca Din septembrie 1990 si pană azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Bancii Naționale a Romaniei a fost Mugur Isarescu. Cel care a fost pană in decembrie 1989 cercetator la Institutul de Economie Mondiala obținand titlul de doctor in economie, ca urmare a participarii la cursuri organizate in SUA. În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isarescu a functionat ca reprezentant comercial al ambasadei Romaniei la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că productia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producator garantat) nu se mai incadrează in standardele internationale. Prin aceasta, Romania pierdea dreptul la utilizarea poansonului international al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numarul de ordine, greutatea, concentratia, denumirea producatorului si sigla Bancii Nationale. Romania a fost astfel interzisă pe lista producatorilor si exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul romanesc. Doar o intamplare a facut ca intr-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din tară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinatia Germania. În perioada 2002-2013, din dispozitia aceluiasi Mugur Isarescu, două treimi din rezerva de aur lasată de Ceausescu Romaniei, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate in banci din afara granitelor, lipsind astfel Romania de a doua rotiţă a mecanismului conceput de Ceausescu. Pentru a desavarsi opera de blocare a accesului romanilor la propriul aur si metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenta de exploatare a aurului si metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale carei prevederi sunt si azi secrete) companiei private straine Rosia Montană Gold Corporation, avandu-l ca paravan pe Vasile Frank Timis De atunci, statul roman nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, in timp ce Agentia Natională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la incă opt 8 firme straine licente de explorare si exploatare pentru aurul si metalele rare romanesti din Apuseni. Fix pe zacamintele din hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Legea minelor, a fost modificată astfel, incat Romania să primească din partea companiilor straine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, in timp ce in Africa de Sud redeventa pentru aur este de 20%. Asadar si ultima rotiţă a mecanismului conceput de Ceausescu pentru supravietuirea Romaniei a fost deja vanduta click pentru articol (are si poze cu tradatorii) !
  22. O singura sonda pentru gaze de sist consuma, la o singura fracturare hidraulica, pana la 32.000 metri cubi de apa. Cat o familie de 4 persoane in 100 de ani ! Fiecare sonda poate realiza pana la 18 fracturari Pana la 90% din apa folosita in fracturare ramane in scoarta terestra, mult sub nivelul freatic, fiind pierduta pentru totdeauna. In plus, toate rezervele de apa din panza freatica, sunt poluate iremediabil! Fracturarea hidraulica, odata cu distrugerea sisturilor (care au si rol de stabilitate) si poluarea iremediabila a apelor, creeaza si o imensa instabilitate in scoarta terestra, producand cutremure, si amplificand viitoarele cutremure.
  23. Fracturarea hidraulica ucide! Din cele 200 de tone de substante chimice folosite in medie la un put de fracturare hidraulica: 33% sunt cancerigene 41% provoaca tulburari endocrine / hormonale 58% provoaca tulburari ale sistemului imunitar (imunosupresie) 43% provoaca mutatii genetice 34% afecteaza fertilitatea In Romania vor fii 60.000 de sonde de fracturare hidraulica, respectiv 12 milioane de tone de substante chimice! Sursa: Hazen and Sawyer Final Impact Assessment Report (studiu comandat de primaria New York)
  24. Gazele de sist nu se regasesc nici in Legea Petrolului, nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale Acasă » Actualitate Gazele de sist nu se regasesc nici in Legea Petrolului, nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale Motto: „Eu nu afirm, eu demonstrez” Gr.C. Moisil În acest articol, demonstram că gazele de sist, si mai general gazele neconventionale, nu se regasesc nici in Legea Petrolului (Legea 238/2004), nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale (Legea 123/2012), si facem două observatii. 1. Gaze conventionale („gaze libere”) vs. gaze neconventionale („gaze captive”). Gazele naturale exploatate pană in prezent in Romania fac parte din categoria numită “gaze conventionale”, pe cand gazele naturale obtinute din sisturi, pe scurt “gazele de sist” (shale gas), fac parte din categoria numită “gaze neconventionale”. Explicam aici aceste două categorii de gaze naturale, pentru a se putea intelege bine deosebirea intre ele. Conform publicatiei „Gazele de sist” (www.infogazedesist.eu), elaborată de A.N.R.M. (Agentia Natională pentru Resurse Minerale) (in cadrul unui proiect cofinantat de Uniunea Europeană) special pentru perimetrele Barlad si Dobrogea detinute de Chevron Romania Holdings B.V., si distribuită gratuit: „Gazul de sist este gazul natural care provine din formatiunile de sist in loc de alte tipuri de straturi de roca cum ar fi calcarul sau gresia. Nu este nicio diferenţă intre gazul de sist si gazul natural. Ele au aceeasi origine, formate in aceleasi roci, numai că unele au migrat si s-au acumulat in roci poros-permeabile, iar altele au ramas captive in roca „m-amă”.” (pag. 7) „Resursele conventionale sunt acumulari de gaze in strate poros-permeabile, care permit curgerea liberă a acestora. Prin comparatie cu resursele conventionale, depozitele neconventionale sunt cantonate in roci compacte, au continuturi mici de hidrocarburi, raportat la volumul de rocă si sunt dispersate pe o suprafaţă considerabila fiind plasate la adancimi mari de 2-3 km (mult sub nivelul zacamintelor conventionale de hidrocarburi). Pentru a fi extrase, depozitele neconventionale necesită lucrari suplimentare speciale, in primul rand fracturarea rocilor pentru a le creste permeabilitatea, dar si injectarea unor cantităţi insemnate de fluide de fracturare pentru a forta gazele să se elibereze din roci si pentru a le dirija catre suprafaţă.”(pag. 2) „Gazul de sist este extras din formatiuni de rocă care actionează atat ca sursa cat si ca rezervor pentru gazul natural in sine. Gazul de sist poate fi privit ca o sursă de gaze in general „difuză”, adică se intinde pe o arie teritorială mare, prin contrast cu gazul conventional, care este disponibil intr-un mod mai concentrat. Trebuie să fie forate si analizate numeroase puturi pentru a determina in mod suficient potentialul formatiunii de sist. („Final report on unconventional gas in Europe” 2011)” (pag. 2) „Gazul de sist este un gaz natural produs din sisturi si apartine surselor neconventionale de gaze naturale. Sursele neconventionale sunt: a) Gazele care se gasesc in roca in care s-au si format prin descompunerea materiei organice (source rock) - din această categorie fac parte: gazul de sist - gazul stocat in roca unde s-a format, rocă continand materie organică (shale gas) si gazul care se gaseste in zacamintele de carbune, in mine, galerii, caverne (coal gas). b) Gazele cantonate in sedimente anorganice cu permeabilitate mică (curg foarte greu) (tight gas). c) Hidratii de metan (Methane Hydrates) (gazul sub formă solida gazul inghetat).”(pag. 2) „Pentru extragerea gazelor neconventionale se efectuează foraje verticale ce intersectează straturile sedimentare (şisturile) la adancimi cuprinse intre 2.000 si 4.000m. Odată ajuns la adancimea la care este dispus stratul de sisturi (ce poate avea pană la 200m grosime), forajul este executat orizontal pe lungimea acestuia pe distante de 1.000-2.500m, astfel incat sonda forată să intersecteze cat mai multe fisuri. Prin intermediul acestor fisuri urmează a fi drenate/colectate ulterior gazele acumulate in aceste roci. Deoarece fisurile prezente in mod natural in sisturi nu sunt suficiente pentru debite comerciale si pentru o productie profitabila se procedează la crearea unora artificial (fracturare hidraulică) folosindu-se apa pompată cu presiuni foarte mari.” (pag. 6) Conform documentului „Informatii detinute de Ministerul Mediului si Padurilor cu privire la proiectele de explorare si exploatare a gazului de sist”, aflat pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor: „Gazul de sist este un gaz natural obisnuit, dar care se gaseste in rezervoare neconventionale, cum ar fi straturile geologice de argilă de adancime (argile gazifere).” Conceptul de gaze neconventionale a fost dezvoltat cu precadere in ultimii 10 ani, odată cu perfectionarea tehnologiilor de explorare si extractie a acestui tip de gaze. Definitia generală a gazelor neconventionalese referă la acele acumulari de gaze naturale care nu pot fi identificate, caracterizate si produse comercial prin tehnologii comune de explorare si productie si care sunt cantonate in rezervoare cu permeabilităţi si porozităţi reduse, ce nu permit curgerea decat prin aplicarea pe scară largă a fracturarilor hidraulice si saparii de sonde orizontale sau multilaterale. Deci, in mare, gazele conventionale sunt gaze naturale libere, aflate la mică adancime, iar gazele neconventionale (shale gas si coal gas; tight gas; methane hydrates) sunt gaze naturale captive, aflate la mare adancime. Caracteristica comună a acumularilor de gaze neconventionale este factorul de recuperare foarte mic (3-10%), faţă de gazele conventionale, unde este de circa 80%. Perimetrul concesiunilor pentru gaze de sist este foarte mare faţă de perimetrul concesiunilor pentru gaze conventionale. Costul exploatarii gazelor de sist este mult mai mare decat costul exploatarii gazelor conventionale. 2. Gazele neconventionale (deci si gazele de sist) nu se regasesc in actuala Lege a petrolului (Legea 238/2004). Potrivit art.1 din Legea petrolului 238/2004: „(1) Resursele de petrol situate in subsolul ţării si al platoului continental romanesc al Marii Negre, delimitat conform principiilor dreptului international si conventiilor internationale la care Romania este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice si apartin statului roman. (2) Petrolul reprezintă substantele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate in scoarta terestră si care, in conditii de suprafaţă, se prezintă in stare gazoasa sub formă de gaze naturale, sau lichida sub formă de titei si condensat. (3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zacaminte de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz condensat.” Deci, in art.1, Alin. 3 din Legea 238/2004 nu se regasesc gazele neconventionale; actuala Lege a petrolului se ocupă deci doar de gazele conventionale, nu si de gazele neconventionale, cum sunt gazele de sist. Aducem o dovadă suplimentară că gazele neconventionale (deci gazele de sist) nu se regasesc in Legea 238/2004: (http://www.alma-ro.ngo.ro/date/665ffb92c80b65842c4c15f52304a0df/ Raport_Comisiei_de_Experti_16_nov_2012.pdf) in cele trei acorduri petroliere detinute de Chevron in Dobrogea (care au fost declasificate si se află pe site-ul A.N.R.M. (www.namr.ro, la sectiunea Media)), la pagina 7, este scrisă urmatoarea definitie a gazelor naturale: *Gaze naturale* sunt gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz condensat precum si gaze neconventionale. Cele două definitii (cea din Legea 238/2004 si cea din acordurile petroliere ale Chevron) trebuiau să coincidă! Reprezentanti ai A.N.R.M. au recunoscut că textul suplimentar „precum si gaze neconventionale” a fost adaugat in cele trei acorduri petroliere la cererea Chevron (care a observat probabil că gazele de sist nu se regasesc in definitia gazelor naturale, dar care nu stie probabil că gazele de sist nu se regasesc nici in Legea petrolului). 3. Gazele neconventionale (deci si gazele de sist) nu se regasesc nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale (Legea 123/2012). Potrivit art. 100 punctul 48 din Legea 123/2012: Art. 100 Întelesul unor termeni si expresii În sensul prezentului titlu, urmatorii termeni si expresii se definesc după cum urmează: ... 48. gaze naturale – gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din campul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia sau separarea hidrocarburilor lichide; ... După cum se poate vedea, definitia gazelor naturale din Legea 123/2012 este asemanatoare cu definitia gazelor naturale din Legea petrolului, de unde rezultă că nici in Legea 123/2012 nu se regasesc gazele neconventionale; deci si actuala Lege a energiei si gazelor naturale se referă doar la gazele naturale conventionale, nu si la gazele naturale neconventionale, cum sunt gazele de sist. Observatii (1). A.N.R.M. face afirmatii false legate de gazele de sist. A.N.R.M. face peste tot afirmatia că: “Gazele de sist sunt acoperite de definitia petrolului (din Legea 238/2004 n.n.)”. sau, echivalent, afirmatia că: „Legislatia romană in domeniul petrolului nu face deosebire intre resursele conventionale si cele neconventionale.” (a se vedea de exemplu documentul „Informatii detinute de Ministerul Mediului si Padurilor cu privire la proiectele de explorare si exploatare a gazului de sist”, pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor, unde se motivează precizandu-se, prin omisiune, doar definitia petrolului din Legea 238/2004). Apreciem că afirmatiile A.N.M.R. sunt, evident acum, speram, false. Ele ar fi fost corecte dacă art. 1 din Legea 238/2004 ar fi avut doar alineatele (1) si (2); dar art. (1) are si alineatul (3), care precizează la care gaze naturale se referă Legea 238/2004, si recunoastem că se referă la gazele conventionale. Deci, Legea 238/2004 se referă doar la gazele naturale conventionale. În plus, am vazut că si Legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012, care defineste explicit gazele naturale, se referă doar la gazele naturale conventionale. Şi aceasta nu este prima afirmatie falsă a A.N.R.M.; să ne amintim că A.N.R.M. afirmă din 2000 incoace că Licenta de exploatare nr. 47/1999 pentru Rosia Montana transferată in 2000 de catre A.N.R.M. de la Minvest la R.M.G.C., este licenta pentru proiectul R.M.G.C., cand ea este licenta pentru mina veche a statului. De ce “greseste” A.N.R.M. si in cazul gazelor de sist? Este indolenţă? Este iresponsabilitate? Sunt interese mari la mijloc, sunt presiuni externe, la care statul roman nu poate face faţă, sau nu stie cum să facă faţă? Am intrat in N.A.T.O. si in U.E. si acum trebuie să platim intrarea? (2). A.N.R.M. lucrează pe “şest” cu gazele de sist. Pentru a fi consecventă cu afirmatia că nu face deosebire intre resursele conventionale si cele neconventionale, A.N.R.M. nu specifică nicaieri, inclusiv in lista perimetrelor petroliere acordate in runda X/2009 (ultima), care perimetre petroliere sunt pentru gaze de sist. Romanii au aflat mai intai din Bulgaria si de la Chevron despre gazele de sist. În urma scandalurilor care s-au declansat, A.N.R.M. a initiat in sfarsit o campanie de informare si dezbatere publică pe tema gazelor de sist, in cadrul unui proiect cofinantat de Uniunea Europeană (www.infogazedesist.eu), in care face de fapt o campanie mascată “pro gaze de sist”. Bucuresti, 27 ianuarie 2014 Afrodita Iorgulescu, doctor in matematica profesor emerit, Academia de Studii Economice din Bucuresti Liana Popa, inginer geolog, director executiv Fundatia pentru Pluralism Alexandru Tasnadi, doctor in economie, profesor, Academia de Studii Economice din Bucuresti preluare