Despre Lacrimi și Sfinți. Cum a dispărut de la Steaua cel mai important jucător al echipei

xray

9 ani ago

Steaua 2015 numara in spatele podiumului pe care primeste Cupa Romaniei. E la al 3-lea trofeu al sezonului, dupa Campionat si Cupa Ligii. Vara incepe cuminte, cu medalii la gat si selfie-uri de pastrat in albume de-o viata. E anul in care Steaua ia tot. In teorie. Pentru ca 2015 e si anul in care viata o loveste in tot ce are ea mai important. Si anul pe care poate sa-l incheie la timpul trecut.

De cine se ascunde Steaua si de unde vin rupturile de identitate care au lasat-o goala in fata a 20 de milioane de oameni?

EuSunt12 iti spune cum a ramas Steaua fara cel mai important om al ei. Fara 12. Anul in care a luat tot poate sa se transforme dintr-o semnatura in anul care o lasa cu nimic.

Tribunele nu se prabusesc in zgomot si panica spre teren, asa cum se intampla la Rapid. Nici nu strang ochii pentru expozitii de arta in peluza. Asta e la Dinamo. Dar si la Steaua, viata de suporter are esenta de special. Se traieste! Steaua tipa dezorganizat, e iubita si dezordonata, atractiva si usor de abandonat. Usor de abandonat timp de secunde, pana sentimentul revine in gat si sugruma linistea. Steaua se bate cu Romania, se bate cu Europa, se bate cu ea. E castigatoare de Cupa a Campionilor si respira aer de copil rasfatat. Si-a uitat trecutul, nu mai viseaza aproape, in Bucuresti, sau pe stadioanele rivalelor din derby-uri. Vreau mult, vrea tot. Becali crede ca e a lui si face gesturi gresite de autoritate cand gaseste public pentru ele.

Steaua are meci de primavara in Europa League cu Chelsea, campioana teancurilor de bani si a jucariilor pentru miliardari. Chelsea a lui Abramovici, omul cu avere pe care iti trebuie angajati ca s-o numeri si pe care Becali vrea sa-l bata. E devreme in martie 2013. La Bucuresti vin 55 000 de oameni sa vada golul lui Rusescu din penalty pentru 1-0 si pentru istorie. Returul de la Londra e cautat de zeci de mii de romani, insa englezii au regulile lor de intrare. Primesc bilete numai 10 000, aia care au gasit cale pentru ‘descurcat’ intr-o tara care nu traieste asa. Steaua face galagie, are pasul facut in sferturi la pauza, dar cade strivita pentru ca e mai mica decat adversara ei. Se termina 3-1 pentru Chelsea. Steaua nu e singura. Da impresia ca n-a fost niciodata si ca nu poate fi vreodata. Si lucrurile nu pot decat sa mearga mai bine. Jucatorii sunt furiosi, Reghecampf are gesturi si aura de revolutionar in fotbal. Becali, fanii si banii. Asa se proiecteaza viitorul la Steaua.

La doi ani si jumatate distanta, locul Stelei in propria viata a devenit cumplit. Fanii sunt acum scaune goale. Simbolul Radoi e numai antrenor fara licenta. Tricoul e doar culoare cu emblema necunoscuta pe loc de inima. Dar Steaua a incetat sa mai fie Steaua?

15 decembrie 2015. Steaua – ACS Poli Timisoara in Cupa Ligii. Meci de calificare in semifinale. Numai 1000 de oameni vin sa fie Steaua. 1000 de oameni mai cred ca baietii din fata lor ii merita. 1000 de oameni renunta la o bancnota din portofel ca sa mai astepte entertainment. Fotbalul se cauta in alta parte, pentru ca Steaua – Timisoara e un meci la limita de jos a tristetii. 11 contra 11, Steaua inseamna putin. Fara 12, fotbalul e nimic. Ultima pasa e aproape de fiecare data gresita. Nici n-ar avea cum sa fie altfel. Mingea sare fara sens pana plictiseste si timpul. 90 de minute trec greu, mai mult stand. In Bucuresti e frig, dar asta obisnuia sa nu conteze la Steaua zecilor de mii de suporteri care nu lasau nimic gol pe National Arena. Golurile entuziasmeaza greu, rar, vin intamplator si nu ridica decat banca de rezerve stelista in picioare. Cursa in viteza, pentru poza, catre peluza, e absenta. La fel ca rosul cu albastru de pe steagurile care plecau din sufletul echipei. Adica de la fanii ei. Singura, Steaua nu-i mai face sa tremure decat pe pariorii care si-au trecut-o pe bilet.

Steaua risca sa nu mai fie Steaua. Nu Becali, nu Ministerul Apararii, nu adversarii decid. Puterea Stelei de a se intoarce la ea insasi sta numai in fanii ei.

Lacrimile si ‘Sfintii’ au parasit-o pe Steaua. Acum, echipa e doar un calcul sec. De bani, de jucatori, antrenori si sefi cu fete cunoscute. Steaua 2015 nu e o echipa care sa mai faca pe cineva sa planga. Din niciun motiv. Iar ‘Sfintii’ spre care se prabusesc tribunele, cu mainile stranse care mereu roaga ceva, sunt si ei tristi. Joaca lor e pe alte stadioane.

Preluare de pe site-ul suporterilor români „EU SUNT 12„