Arhiva etichetelor: xray

Steaua în pragul extincției după 31 de ani de la zenit

Dupa 31 de ani …

Victoria Stelei la Sevilla isi merita locul, nu numai in istoria sportiva a tarii, dar si in istoria nationala. A fost victoria unei natiuni intr-un sport fenomen social in care topul si laurii sunt accesibile doar bogatilor. Performanta Stelei de acum 31 de ani a ramas unica in istoria fotbalului romanesc si, din pacate, se pare ca va fi irepetabila.

Dupa 1990, sistemul de valori nationale a trecut printr-un sir de procese de contestari, manipulari si … uitari. Veninul a paralizat constiinta nationala si patriotismul romanesc. “Constiinta nationala inseamna mai intai recunostinta si respect inaintasilor, apoi raspunderea si grija urmasilor.” S-a demolat jumatate de secol din istorie fara sa se puna nimic in loc.

Nici marele eveniment din istoria Stelei nu a scapat de acest flagel. In loc sa fie celebrat impreuna de CSA Steaua, FC Steaua, foste glorii si suporteri, sa fie o punte intre trecut si prezent pe care sa se construiasca viitorul, evenimentul prinde Steaua fotbalistica in cea mai neagra perioada din istoria ei de 70 de ani.

Responsabilitatea de a-l onora si a-l pastra viu in mentalul “urmasilor” eroilor de la Sevilla, nu a gasit intelepciunea unitatii, ci numai samanta dezbinarii, care indreapta marele brand din fotbalul romanesc spre extinctie. Exact ca o stea din univers.

Insusi Pamantul se pare ca va avea aceasi soarta. Oamenii trebuie să părăsească planeta în următorii 100 de ani, sau riscă extincția, avertizează Stephen Hawking, potrivit The Telegraph. Cel mai inteligent om de pe planetă spune că spațiul este viitorul omenirii și că este nevoie ca următoarea generație să colonizeze o altă planetă în decurs de un secol, altfel va trebui să facem față „inimaginabilului”. Renumitul profesor a declarat anterior că suntem la „cel mai periculos punct din istorie” deoarece „avem tehnologia necesară distrugerii planetei pe care trăim și nu am dezvoltat încă abilitatea necesară pentru a scăpa de acest lucru”,

La Steaua extinctia a inceput mai devreme, după doar 31 de ani de la strălucirea supremă pe cerul Europei. Noi românii avem in sange „ingineria” distrugerii, dar si inabilitatea de a scapa de acesta meteahna paguboasă.

Mai mult, o cloacă de așa-ziși suporteri steliști cu caș la gură are pretenția că numai ea este „Steaua” și Ghencea este numai casa lor. Disiminează online ura, dezbinarea între suporteri și proferează  jigniri abjecte la adresa marelui eroul de la Sevilla, Helmuth Ducadam. Fără paradele lui excepționale, „Cupa Campionilor Europeni” nu ajungea în Ghencea niciodată, iar despre 7 Mai 1986 – Sevilla vorbeam ca despre 24 Mai 1989 (finala pierdută cu AC Milan pe Camp Nou – Barcelona).

  • Cele patru lovituri consecutive de la 11 m apărate jucătorilor barcelonezi – Alesanco, Pedraza, Pichi Alonso si Marcos – l-au făcut pe Helmuth Duckadam sa intre în Cartea Recordurilor.

Dupa 31 de ani, sărbătoarea de 7 Mai pare „Oda Bucuriei” cântată la o înmormântare. CSA dezinteresată în a organiza ceva, cum a spus chiar gloria Victor Pițurca, iar FCSB, continuatoarea Stelei ’86, este măcinată de procese cu CSA și lupta la titlu. Culmea, CSA ignoră sărbătorirea chiar în anul în care vrea să reînființeze secția de fotbal și să înscrie o echipă de fotbal în competiția de amatori.

  • “[…] Am incercat ca aceasta actiune sa se desfasoare la CCA, la Casa Armatei, dar nu am avut sprijin, nu erau conditiile care trebuiau sa fie. Poate dansii (n.r. – CSA Steaua) sunt preocupati cu alte probleme, poate ei vor sa celebreze la un cincinal, la 35 de ani […]”, a declarat Piturca, la Digi Sport.

În parte a IV-a din simfonia a IX-a, Ludwig van Beethoven a folosit poemul destinat bucuriei, păcii și iubirii între popoare scris de Friedrich Schiller:

Slavă ție, Stea curată, voie bună pe Pământ,
Astăzi te simțim aproape, sol din Rai, cu soare sfânt.
Vraja ta aduce iarăși, pe popor lângă popor,
Toți pe lume, frați noi suntem, când apari ușoară-n zbor.

Cine a avut norocul de prieteni buni să dea,
Cine stie ce-i iubirea, lângă noi cântând să stea.
Fericit un suflet drag te poate face pe Pământ,
Cine n-a simtit iubirea, plece dintre noi plângând.

Milioane strângeți rânduri … !

De 7 Mai dedic „Oda Bucuriei” Stelei și tuturor steliștilor din lume!

Este datoria stelistilor normali de pretutindeni sa mentina data de 7 mai 1986 si Steaua pe soclul pe care a asezat-o istoria în fotbal. In fiecare an sa o sarbatorim ca pe o Inviere. O reintrupare ciclica a ei in spiritul prezentului.

In seara de 7 mai 1986, Steaua Bucuresti devenea prima echipa din “lagarul comunist” care s-a incoronat regina fotbalului de pe batranul continent, castigand Cupa Campionilor Europeni.

In drumul spre marea finala, Steaua a eliminat pe rand formatiile Vejle BK (1-1 si 4-1), Honved Budapesta (0-1 si 4-1), Kuusysi Lahti (0-0 si 1-0) si RSC Anderlecht Bruxelles (0-1 si 3-0).ziarul SPORTUL despre STEAUA vs CCE din 7 mai 1986.

Finala Cupei Campionilor Europeni, editia 1985/1986, s-a disputat pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan, din orasul Sevilla. FC Barcelona evolua in ultimul act al competitiei ca pe teren propriu. Peste 50.000 de suporteri catalani au luat cu asalt orasul din Andaluzia pentru a asista la, credeau ei, castigarea trofeului de catre favoritii spanioli. Steaua a fost sustinuta de un grup inimos de vreo 1.200 de romani fericiti ca au putut pleca sa vada meciul vietii.

Duca, Mimi(Stangaciu), Motatei(Iovan), Bumbi, Belo, Balamuc(Barbulescu), Tudorel, Piti, Miti(Majearu), Gaboaja(Balint), Laca sau Piticul(Balan), asa cum duios si-i aminteste Laci(Boloni), au trecut “Cortina de Fier” spre Spania pentru a invinge FC Barcelona si a demonstra lumii ca ei sunt cei mai buni din Europa. “Barcelona joaca pentru 35.000 de dolari (n.r.-prime), Steaua pentru glorie”, ar fi declarat comandantul Clubului Sportiv al Armatei – Steaua, colonel Nicolae Gavrila, in presa catalana.

Nimic nu i-a oprit din drumul spre glorie.

Inainte de marele meci, Steaua a fost instiintata de UEFA ca nu poate evolua in echipamentul traditional, ros-albastru, acestea fiind si culorile Barcelonei. Oficialii Stelei au luat legatura cu Adidas pentru a face rost de noi echipamente de joc. S-a ales culoarea alba, una neobisnuita pentru jucatori si suporterii stelisti.

Sefii Barcelonei le-au cerut organizatorilor meciului sa ingusteze terenul. Cristian Gatu a facut o vizita inopinata la Sanchez Pizjuan, si a constat cu surpriza ca liniile se trasau cu cativa metri inspre interior. Intrebati, executantii au raspuns ca respecta dispozitiile. Imediat l-a informat pe Jenei, dar marele antrenor a replicat: “Stai linistit, daca trebuie sa-i batem, ii batem si intr-o cutie de chibrituri!”

Meciul a fost marcat de miza uriasa, jucatorii ambelor echipe fiind crispati in multe momente. Poate si de asta, in minutul 73, Emerich Jenei a decis sa-l introduca in teren si pe experimentatul Puiu Iordanescu, antrenorul secund si un simbol al Stelei. Prin evolutia lor, stelistii, “vitezistii Europei”, au reusit sa atraga simpatia si admiratia celor prezenti pe stadionul din Sevilla. Partida s-a incheiat cu scorul de 0-0. Invingatoarea urma sa fie decisa prin lovituri de la 11 metri. A devenit un duel al portarilor, Duckadam si Urruti.

Stelistii au executat primii. Majearu a sutat in partea dreapta, dar Urutti a ghicit coltul aparand primul penalti. Duckadam nu se lasa mai prejos si „scoate” si el penalti-ul catalanilor. A urmat Boloni. A sutat in partea stanga, insa Urruti a respins si aceasta minge. Duckdam se pregatea totusi sa intre in istorie, aparand al doilea penalti.

Lacatus a fost cel care a deschis scorul la a treia serie de lovituri de departajare, cu un sut puternic, care a izbit mai intai transversala. Cateva minute mai tarziu, Duckadam “scotea” inca un penalti, al treilea. In a patra serie, Balint a inscris cu un sut plasat, in coltul stang, iar Duckadam a inchis finala. A plonjat in stanga si a aparat al patrulea penalti consecutiv intrand in istorie. Teoharie Coca Cosma a ramas celebru cu exclamatia sa din comentariul momentului: “Apara Duckadaam! Suntem finalisti! Am castigat Cupa! Cupa Campionilor Europeni e la Bucuresti!

Related image
Eroii ros-albastri de la Sevilla:

  • Helmuth Duckadam- Stefan Iovan, Adrian Bumbescu, Miodrag Belodedici, Ilie Barbulescu- Lucian Balan (Anghel Iordanescu ’73), Gavril Balint, Ladislau Boloni, Mihail Majearu- Marius Lacatus, Victor Piturca (Marin Radu ‘112).
  • Antrenori: Emerich Ienei si Anghel Iordanescu

Impactul in media internationala si nationala.

Presa internationala a reactionat imediat dupa incredibila victorie, laudand jocul campioanei Romaniei:

  • Fotbalistii catalani, sustinuti de 50 de mii de suporteri, au luptat mult, dar s-au lovit de apararea ferma a romanilor, invingatori merituosi” – EFE, Spania
  • Neasteptatul triumf al Stelei, care va fi legat intotdeauna de Duckadam, nu trebuie sa fie tratat ca o curiozitate” – Reuters, Anglia
  • In Estul Europei s-a mai nascut o stea” – Gazzetta dello Sport, Italia
  • S-a reparat un sir de injusteti si sunt de doua ori satisfacut. Mai intai pentru victoria acestei admirabile campione a României, care a urcat intr-un timp record de pe pozitia de simpla concurenta a plutonului european pe cea mai de sus treapta a consacrarii. Modul cum s-a calificat pana in finala, fotbalul spectaculos pe care-l joaca, numerosii jucători tineri pe care-i are, totul a reprezentat un summum de argumente, pentru o victorie indiscutabila. Ma bucur si fiindca se repara nedreptatea seriilor de succese datorate mai mult hazardului, prin care Barcelona a ajuns an finala” – Jean Filippe Rethacker, redactor sef adjunct la France Football si L’Echipe.

In presa din Romania, victoria a fost pusa in umbra politicului de inertia pupindosismului de fatada devenit alt sport national. “Sportul”, unicul cotidian sportiv romanesc, desi a scos peste 300.000 de exemplare, capul de afis nu era dedicat eroilor de la Sevilla, ci partidului, care implinea 65 de ani de existenta. In subsolul primei pagini un titlul mare anunta ca “Steaua a castigat Cupa Campionilor Europeni”, trimitand la pagina a 4-a si ultima, unde se gaseau comentariile corespondentilor, Ioan Chirila si Mircea Ionescu. Celelalte ziare au scris si ele despre performanta Stelei, dar in note mai mici si doar in spatiile unde a mai ramas loc liber. Asa a abordat presa romanesca marele eveniment petrecut cu o noapte inainte, care deja facea ocolul planetei.

Abia la 5 zile de la finala, intr-un cadru solemn, clubului de fotbal Steaua i s-a acordat Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I. Titularii, antrenorii Ienei şi Iordanescu, plus presedintele Alecsandrescu au primit Meritul Sportiv clasa I. Rezervele si ceilalti din staff au primit Meritul Sportiv clasa a II-a.

In cartea SuperSteaua, Andrei Vochin scrie despre momentul premierii si de o intamplare hazlie cu fiara Lacatus, povestita de Duckadam:

  • Eram ca vai de mama noastra. Pletosi, nebarbieriti, cu ochii rosii după betiile monstruoase pe care le-am tras. Generalul Milea(n.r.-ministrul MAN) a vrut sa ne vada inainte de a fi primiti de Ceausescu. Si-a tras o palma peste frunte si a inceput sa urle: „Gavrila, tu nu-i vezi cum arata? Zici ca i-ai adunat de pe marginea santului.” Ne-a pus sa ne tundem si sa ne imbracam in tinuta oficiala de la club. Dupa o ora, cand l-a văzut Milea pe Lacatus, i-a zis: „Ma, nu ţi-am zis eu sa te tunzi?„. „Ba da, tovarase ministru„. „Si de ce nu ai executat?”. „Ba am executat, tovarase ministru„. „Si cine e idiotul care te-a tuns?”. „Frizerul dumneavoastra, tovarase ministru„, replica la care Milea a tras o injuratura si ne-a dat liber„.

Ulterior, mai ales dupa decernarea distinctiilor, presa s-a repliat si a tratat corespunzator evenimentul. Victoria Stelei devenise un varf de lance in mana sistemului si a presei de propaganda pentru a demonstra superioritatea oranduirii socialiste. Pe langa imagine, victoria a adus Romaniei si valuta. UEFA a premiat performanta Stelei cu 600.000 de dolari. O suma considerabila la acea vreme. Intreaga suma a intrat in fondul centralizat al statului.

Impactul la romani.

Faptul ca finala a fost televizata a facut ca informarea romanilor sa nu mai fie dependenta de presa scrisa. Imediat dupa meci, pentru prima oara sub dictatura lui Ceausescu, oamenii au iesit nechemati in strada. Peste 30.000 au marsaluit spre Otopeni si au ocupat esplanada aeroportului sa-si intampine campionii. In aproape toate colturile Romaniei, noaptea de 7 spre 8 mai a fost una alba. Pentru a descrie atmosfera care plutea feeric deasupra Romaniei trebuia inventat un superlativ al extazului. Efectul halucinat al senzationalului a depasit in Romania si impactul cu pasul primului om pe Luna din 1969.

In acea noapte de vis toti romanii au fost stelisti. Peste o Romanie cenusie, inglodata in datorii, Steaua era Luceafarul sperantelor implinite. In inima fiecarui roman, Steaua , Duckadam, 7 mai 1986, Sevilla, au fost intiparite cu litere de aur. Cupa campionilor era imaginar pe masa tuturor. Steaua incetase sa mai fie doar „Steaua Bucuresti”. Devenise „Steaua Romaniei”.

Multumim pentru visul unei nopti de primavara, Steaua Romaniei!

XRay

 

Image result for CS U Craiova - FC Steaua

Steaua din exil. Lumini și umbre în războiul celor două clanuri

Nu este niciun dubiu că asistăm la un război dus la lumina reflectoarelor între două clanuri care n-au nicio legătură cu Armata. Primul clan este ca un aisberg, cu linia întâi vocală scoasă deasupra apei, iar sub cortina tenebroasa apei stă „lumea tăcerii” civile și rezerviste. Propagandistic, purtătorii de mesaj clameaza „Armata e cu noi”, ca în 1989, când manifestanții o invocau pentru a se legitima în acțiune și a spera că armele din fata lor nu se vor descarca în ei. Beligeranții clanului, vocalii din linia întâi, sunt personaje cu o notorietate națională care captează toată atenția media ca un „black hole”, încât nimeni nu mai face pe scufundacul să arunce un ochi sub umbra apei.

Celălalt e clanul Becali. „Războinicul luminii” a pus mâna pe pachetul majoritar de acțiuni la FCSB în 2003, suflându-l de sub nasul celor care acum se pregătesc, după 20 ani, să ia și ei caimacul  la o clonă Steaua, ștanțată cu vechea siglă a FCSB-ului pe care Talpan scrie „conform cu originalul”. Dar cum două săbii nu încap în aceeași teacă, clanul revanșard a implemantat un plan de a aduce FC Steaua la sapă de lemn, sportiv, financiar și la numărul de suporteri. Exact unde au mai dus-o înainte de anul 2000 și a salvat-o Becali.

O scurtă trecere în revistă „trupelor ”  de acum 20 de ani în perioada 1998-2002.

Aceași actori și Steaua acum 20 de ani

Conducerea

După 1998, atmosfera în AFC a devenit încărcată, Steaua fiind măcinată de lupta între generalii CSA și „civili” de a controla asociația și certuri interminabile dintre „civili” pe poziții de influență și bani.  AFC nu mai avea statul o sursă de finanțare ca CSA-ul. Trebuia să supraviețuiască din ce producea echipa și ontribuțiile membrilor. Mulți cu gura mare, dar cu buzunarele goale. La pomana din 1998 s-au înghesuit peste 100 de membri fondatori. Logic, în chip populisto-mokangist. Când a fost vorba de bani… Astfel, Adunarea Generală a fost cernută de introducerea cotizaţiei obligatorii de 1200$. AFC nu putea supraviețui cu vorbe. Asta a polarizat intern asociația. Din cei 89 de membri fondatori iniţiali, 36 au semnat de partea Opoziţiei, pentru organizarea de alegeri pe 27 mai 2002. Adunarea Generală a fost convocată pe 8 mai 2002, Viorel Păunescu fiind reales pentru un mandat de alţi 4 ani.

  • Hagi: „La Lido nu Steaua a făcut Adunarea, ci Păunescu singur. N-am ce face, tot eu trebuie să spun că s-au făcut presiuni. De exemplu, generalul Mirea nu a mai venit, iar luni seară generalul Gavrilă a fost sunat de colonelul Zisu, membru în actualul Consiliu Director, care a încercat să-l influenţeze să nu se mai implice. Eu consider că, după 9 aprilie 2002, el este preşedinte ilegal la Steaua pentru că au trecut 4 ani de la alegerile din 1998″. „La Steaua nu e nevoie de dictatură!”

Managementul economic

Generalul Gavrilă, fostul comandat CSA când Steaua cucerea CCE în 1986, declara în 2002: „Steaua este falimentară. Are datorii de 35 de miliarde la buget. Din 1998 nu aţi mai plătit impozite pe veniturile din salarii.” Datoriile la stat pe impozite și salarii erau de 12,5 miloane dolari (la cursul anului 2001) și erau reale pentru că au rămas la AFC. In 2006, seful ANAF, Sebastian Bodu, a declarat că datoria era de circa 12 milioane de euro pe care fosta societate ce a patronat clubul din Ghencea – AFC Steaua – o avea catre bugetul de stat.

Managementul sportiv

În sezonul 1998-1999 Păunescu era la conducere de la început şi anul este dezastruos. În iarnă, Steaua lui Păunescu era la 10 puncte sub liderul Rapid, având cea mai slabă clasare din ultimii 17 ani! La sfârşitul campionatului, Steaua termina pe 3, la 23 de puncte în spatele Rapidului.

În sezonul de primăvară 2001-2002, ultimul dinaintea transformării în societate pe acțiuni. Prezentăm câteva facsimile – ştiri şi editoriale – care introduc destul de fidel perioada.

Performanţele echipei erau în cădere. Clubul şi suporterii se aflau între dependenţa finaciară de Gigi Becali, rezultatele slabe şi iminenţa unei schimbări de fond – privatizarea.



Suporteri binecunoscuți pe site-ul fcsteaua.ro după ID. Redstar postează și acum. Atenție! E vorba de Steaua lui Talpan, 2001-2002, nu „FCSB”-ul lui Becali!


  • Voi republica serialul „Steaua de la MApN la Becali” documentat și scris de Filip Findean, un antibecalist notoriu. Un remember pentru cei cu memorie scurtă, să vadă realizările din 1998-2003 și cum se furau bani din club în perioda 1991-2003! Se furau, nu se scoteau legal ca profit. Să mai vadă că ideea privatizării era încă din 1995 a generalilor și nu a fost toana lui Becali în 2003.

În toată perioada de după 1998 și până azi, Armata nu a mai fost interesată să înființeze o altă echipă de fotbal profesionist și nu și-a manifestat niciodată intenția să o recupereze pe cea dată în 1998.

  • După 1998 Armata avea cu totul alte priorități, specifice menirii ei ca instituție în stat.  Aderarea la NATO, restructurarea și modernizarea dintr-un buget de țară săracă.
  • Armata nu dorea echipă de fotbal nici în 2003,  când AFC s-a restructurat într-o societate pe acțiuni. Ținta ei era tot NATO și UE unde voia să se integreze ca stat democratic, nu comunist, cu echipe de fotbal departamentale! Abia în 2004 a fost acceptată în Pactul Nord Atlantic ( North Atlantic Treaty Organisation ) ca membru cu drepturi depline.
  • Nu dorea echipa de fotbal nici în 2007, din moment ce își „privatizase” și trupele. Serviciul militar obligatoriu a fost eliminat în România din anul 2007, și Armata oferea locuri de muncă full time pentru soldați profesioniti. Tot în acel an devenise membră UE și lupta să pară stat de drept, nu care controlează și interferă cu fotbalul profesionist prin echipă de fobal a armatei.
  • Nu vrea nici măcar acum în 2016-17, pentru că Talpan & Co. sunt voci private, nu ale clubului CSA sau MApN, de unde juristul e scos cu poliția militară.

Armata nu a deschis niciodată un proces pentru recuperarea patrimoniului secției de fotbal transferat asociației non-profit în 1998 și nu a revendicat nimic de la FC Steaua București. Dacă solicita în instanță retrocedarea și obținea verdict favorabil, FC Steaua întra în proprietatea MApN-ului și nu mai urma balamucul de azi. Armata scotea la licitație publică pachetul de acțiuni ale sociețății comerciale și FC Steaua continua activitatea normal, schimbând doar proprietarul.

Însă la MApN nu există o bază legală pentru a reclama în instanță patrimoniul secției dat în 1998 la AFC, decât dacă se face o naționalizare ca în 1948, inadmisibilă din partea stat de drept membru UE. Transferul a fost o acțiune volutivă a statului. Și la schimbul de terenuri, de exemplu, statul nu si-a luat terenurile inapoi, ci a primit în compensație o diferența valorică în bani stabilită de instanță.

Totuși a fost un moment tensionat care a amorsat acțiunea anti SC FCSB SA, plecată din MApN dar numai din orgolii personale de răzbunare. În 2010 Becali a refuzat să mai platească restanțele la chirie care s-au umflat peste noapte cu mai mult de 1 milion de euro. Statul s-a trezit că în perioada 2004-2010, chiriașul trebuia să plătitească suplimentar și impozitul pe teren și clădiri, plus penalități. Practic cu aceste impozite chiria se dubla, ajungând la peste 50.000 de euro pe lună, bani încasați de stat. Cu verva-i cunoscută, Becali a ieșit cu un atac virulent împotriva conducerii CSA. Nu a scăpat nici ministrul MApN.  În final a refuzat plata și a părăsit Ghencea, rezolvând „P”-ul din „VPM”. A urmat un proces pe care CSA l-a câștigat și FCSB a fost obligată să plătească restanțele. Așa a apărut la rampă Talpan.

Omul din  umbră la acțiunea pe marcă a fost generalul de Justiție Gabriel Oprea, ministru MApN în funcție la acea dată (23 decembrie 2009 – 7 mai 2012). În 2011 i-a dat undă verde lui Talpan să intenteze procesul de anulare a mărcii înregistrate de SC FCSB SA în 2004, invocând lipsa unui acord din partea CSA.  Apropierea de Oprea l-a îndepărtat pe Talpan de ceilalți din CSA și MApN, cum se plânge chiar juristul. Era bănuit de cârtíța ministrului Oprea, omul care până la demisia guvernului Ponta (noiembrie 2015), l-a susținut pe Talpan în toate demersurile.  Cârtiță a fost bănuit și după 2015, de aceea ministrul Motoc a pus să fie dat afară din sediul cu Poliția Militară și percheziționat de microfoane.

În lista membrilor fondatori AFC cine era la  poziţia 95? D-l general de justiție Gabriel Oprea. N-a semnat şi astfel n-a devenit membru al asociaţiei. Gabriel Oprea a activat până în 1990 ca ofiter de intendenta și apoi ca ofițer consilier juridic cu grad de căpitan, fiind activat în 2001 drept colonel de Justiție.  În 1998 era un „nimeni” și ca nume, și ca avere. A înțeles că jocurile sunt deja făcute pentru Păunescu și generalii CSA. Nu era timpul lui.

Abia din 2001 s-a lansat în polică. Gabriel Oprea a îndeplinit funcția de secretar de stat și președinte al Administrației Naționale a Rezervelor Statului. Între 2002 și 2003, a fost prefect al Municipiului București, iar între anii 2003 și 2004 a fost ministru Delegat pentru Administrația Publică, în Ministerul Administrației și Internelor. În 2003, Gabriel Oprea a devenit membru PSD, îndeplinind funcția de vicepreședinte și membru al Biroului Coordonator Național între anii 2004 – 2005 și de președinte al Departamentului de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, în perioada 2006 – 2009. Gabriel Oprea a fost ales de două ori deputat de Ilfov, prima oară în 2004 și apoi în 2008. În legislatura 2004 – 2008, Gabriel Oprea a fost membru al Comisiei Parlamentare Permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea Controlul Parlamentar asupra Activității SRI.

În perioada 23 decembrie 2009 – 7 mai 2012 a fost ministru al Apărării Naționale, mai întâi în guvernul Boc 2 și apoi în cabinetul Ungureanu. Grupul independenților din Parlament, condus de Gabriel Oprea, a fondat în 2010 partidul UNPR, al cărei președinte este. În iulie 2012, UNPR și PSD au format Alianța de Centru Stânga, care a devenit parte a USL. În cabinetul lui Victor Ponta, a fost vice prim-ministru din decembrie 2012, Ministru de Interne din ianuarie 2014. Din iunie 2015 până în august, el a fost prim-ministru interimar al României. Din noiembrie 2015, el a părăsit guvernul după demisia lui Ponta. Anul 2016 a fost semnul că servise Sistemului, dar îi expirase influența politică, iar acum îl treceau pe linie moartă.  DNA a dispus efectuarea urmăririi penale față de Gabriel Oprea pentru motive de 2 lei.

Accesul prin politic la informații și resurse l-a umplut și de bani. Milionarul Gabriel Oprea: Casele, mașinile și milioanele de euro din conturile ministrului Internelor

Pe de altă parte, pare în gena lui Talpan de a se face nesuferit. Primul conflict în CSA l-a avut în 2003, când s-a opus închirierii bazei din Ghencea la prețul de 26.000 $/ lună. Juristul CSA a considerat că este chiria prea mică față de prețul pieței, asimilând m² din Ghencea, probabil, cu cel la o cameră în hotelul Crown Plaza. În consecință, Talpan a refuzat să întocmească contractul, și a făcut scandal până a fost dat afară din CSA. Mai exact, a fost trimis în Afganistan. Episod povestit chiar el în 17 ianuarie la DigiMatinal ( „Talpan show anti Petrea, CSA și MApN. Ilie Năstase i-a dat câteva smash-uri„)

Sunt 3 procese mari și late pe subiectul Steaua:

  1. Procesul pe Marcă a fost intentat în 2011. La 25 mai 2011, Talpan a solicitat anularea celor două mărci înregistrate la OSIM, în 1999, de AFC Steaua și, respectiv, în 2004, de SC FC Steaua SA
  2. Procesul pe Nume a fost intentat în februarie 2015. Dosarul  31705/3/2015.
  3. Procesul pe Daune a fost intentat abia în septembrie 2016, Dosarul 34655/3/2016, deși evaluarea era gata încă din februarie 2016. Oprea dispăruse de la butoanele vizibile și Talpan începea să resimtă frânele. Acum câteva zile Boroi i-a răspuns „Nu ma intereseaza ce a declarat juristul clubului Steaua, dar raspund doar atat: reprezentantul oficial al institutiei in orice problema juridica este doar comandantul. Deci eu, in calitate de comandant al clubului, nu puteam risca sa angrenez institutia intr-o batalie pe raspunderea mea fara sa am certitudinea ca totul este conform legii”.

În 2011 s-a ivit o oportunitate de a ataca marca/sigla înregistrată SC FC Steaua SA în 2004. Astfel, la 25 mai 2011, Talpan a solicitat anularea celor două mărci înregistrate la OSIM de AFC Steaua (1999) și  de SC FCSB SA (2004). Asociația AFC, proprietară de „marcă Steaua” înregistată cu acordul MApN la OSIM în 1999 și acționară la SC FCSB SA, a fost lichidată și apoi a fost radiată în 2011.

Procesul pe marcă, început în 2011, a fost pierdut la instanța pe Fond și Apel (2013), dar a câștigat surprinzător la ICCJ (2014), când a intrat Sistemul pe rol cu Gabriel Oprea viceprim ministru. Vom vedea mai jos rolul lui. ÎCCJ, contrar atribuțiunilor sale legale, în loc să trimită speța la rejudecare pe Fond, a judecat ea fondul, într-un „blat ordinar” cu SISTEMUL, acela de care vuiește toată presa astăzi. Magistrații primeau post it-uri cu ce sentințe și pedepse să dea. Magistrați este recunoscut acum în care

Recursul este ultima faza de judecata prin care se analizeaza exclusiv NELEGALITATEA hotarării din APEL, nu legalitatea judecății FONDULUI. Pe înțelesul tuturor, la Recurs se verifică dacă ai avut parte de un proces corect la Apel. Se analizează dacă au fost respectate procedurile și sentința a fost încadrată corect în litera legii. Nu intru în detalii. Ori în cazul mărcii Steaua, ÎCCJ a atacat FONDUL. Nu a trimis procesul la rejudecare, ci a judecat ea pe fond.

Care este de fapt miza acestui atac la FC Steaua, când CSA putea face oră echipă de fotbal încă din 1998? Cum a făcut, de exemplu, și Dinamo în 2015. Se știa că marca înregistrată în 2014 nu era purtătoare de loc în Liga 1 și palmares, deci trebuia un plan de acțiune pentru a le atașa de ea, de fapt ceea ce era mai important!

Pentru a se masca planul, s-au parcurs câteva etape cu fumigene pentru media și suporteri, unele dezavuate de Boroi.

  1. S-a propus aberant 10% din veniturile FCSB numai pentru închiriere siglă. De ce aberant? Chiar dacă accepta Becali, nu putea închira un bun public prin încredințare directă, ci prin licitatie publică. Nu poți scoate la licitație fără evaluare. Faza miza numai pe imagine: „bună intenție CSA și omul negru Becali care refuză”.
  2. Pentru a da iz de legalitate s-a purces la evaluare. Cât preț a pus Talpan pe acea evaluare s-a văzut din alegerea unui evaluator pușcăriabil. De fapt ideea era ca nicio o echipă sa nu fie interesată de închirierea mărcii și a reușit. 
  3.  Ministerul Justiției  nu dat aviz de scoatere la licitație când a constat că nu are ce să închirieze pe suma 3,7 mil €/an așa cum aburea MApN-ul Talpan. Nu poartă nici loc în prima ligă, nici palmares. Mai mult, în certificatul OSIM nu se scrie o exclusivitate pentru fotbal. De asta îl dă afară din sediu cu poliția militară.
  4. Se știa că CSA trebuia să-și facă echipă pentru a accesa fondurile de modernizare a stadionului. După ce cu bună știință a compromis închirierea mărcii prin licitație publică, era momentul atacului frontal. Planul secret era în grafic. Astfel a început vopsirea viitoarei noi echipe în continuatoarea. Un gât de oxigen a venit prin decizia Curții de Apel, care i-a luat complet mințile lui Talpan.

Actiunea de vopsire a început la conferina din 14 decembrie când a fost instalat Lăcătuș. La acea prezentare Talpan a fost exclus pentru că direcția lui nu era pe aceeași cale cu a CSA. S-a obținut menționarea că palmaresul noi echipe este din 1947-2003. Bătălia era pentru acapararea suporterilor.

Fără suportul lui Oprea, Talpan a ieșit virulent în presă, singur împotriva tuturor. Însă a trimis la atac și 3 din foste glorii, parte din plan: Lăcătuș, Tudorel Stoica și Pițurcă, ultimii 2 pe post de procurori ai poporului stelist.

Concret, planul urmărește distrugerea actualei echipe Steaua în scopul preluării locului și palmaresului cu o altă echipă într-o societate pe acțiuni de clanul care a mai vrut să o facă și în 1998. În spatele lui Oprea & Co., ca o acoladă după 20 ani, istoria Stelei se repetă cu aceași „mușchetari” actori din 1998, dar mai versați, mai unși cu toate alifiile. Absolut toți sunt foști membri fondatori ai AFC care a preluat Steaua în 1998, iar unii au continuat activitatea și în SC FCSB SA o perioadă. Nu au prins ciolanul atunci, acum nu vor să-l mai rateze. Un singur om apare ca omul invizil să ia locul lui Păunescu în peisaj, prea hodogit să mai facă față unei funcții executive, Generalul Oprea. Un Becali cu epoleți pe piața imobiliarelor.

Evident, Talpan e un simplu pion-nebun, unele foste glorii și unii suporteri au rolul de figurație pentru a certifica sloganul „ne luăm Steaua înapoi”. De fapt e ca și în 1989, unde cei din umbră au scos mulțimea în stradă să dea imaginea unei revoluții spontane a poporului. Juristul se zbate să-l facă șef la CSA să poată reface traseul din anul 1998 la „Operațiunea Steaua” fără surprize sau piedici.

Logic, pe noi suporterii nu ar trebui să ne intereseze lupta pentru ciolanul acțiunilor la club, dar atunci când acest război se duce la în mod destructiv pentru imaginea, unitatea și istoria Stelei, nu putem sta nepăsători. Dacă ai greșit o dată, nu poți repara acea greșeală comițând altă greșeală. Mai ales când ea poate duce la distrugerea Stelei!

Nota. Acest articol a fost scris acum câteva luni, dar am amanat publicarea fiind alte subiecte la chestiunea zilei. Nu mai am nici chef să-l termin așa cum l-a gândit inițial… așa că l-am luat din Draft cum era și l-am postat. Evenimentele nu mai lasă loc de dezgropat morți și nici de analiză. Apele s-au separat ireversibil. Cel puțin cât timp scena Steaua va fi populată de aceeași actori.

La 11 Aprilie 2017 a avut loc şedinţa Comisiei de Apărare din cadrul Senatului, la care au fost convocaţi Gabriel Leş – ministrul Apărării şi Nicolae Ciucă – şeful Marelui Stat Major, pentru a da explicaţii pentru proiectul echipei de fotbal CSA Steaua. Subiectul central al discuţiei a fost menţinerea valorii brandului Steaua. Pun aici discuția din Comisia de Apărare din Senat pe tema marca Steaua.

La minutul 3:40 ministrul declara ca ICCJ a stabilit un prejudiciu de 37 de mil €. Total fals. Semn că după aproape trei ani, marca Steaua este într-o ceață totală la vârful MApN.

Vom trăi și vom vedea!

X Ray

Ghencea, mormântul unei mari echipe în groapa unei mari minciuni

Motto: Haideți acasă” este un articol-mesaj plin de sensibilitate roș-albastră cu opțiunea autorului în războiul de secesiune al fotbalului stelist. Fiecare are libertatea de a alege și nimeni nu poate să-i ceară vreo justificare. Vreau însă să spun două cuvinte despre „acasă” din mesajul central al articolului.

În istoria omenirii, multe temple au fost profanate de dușmani sau necredincioși. După ce a trecut urgia, supraviețuitorii le-au reconstruit peste moloz și cenușă. Deși porneau aproape de la zero, de fiecare dată noul Templu era cu un pas înainte față de trecut. Rănile erau laurii libertății și dispăruții eroi. Spiritual, cei îngropați îi fortificau fundamentul și zidurile, iar chipurile lor puse pe statui, fresce și picturi, erau fluide de energie și inspirație pentru posteritate.

Da, fizic și spiritual Ghencea a fost și este considerat Templul Stelei. Nu-mi vine în minte însă vreun exemplu de templu profanat chiar de cei care îl dețineau în administrare și îl spiritualizau în ode și credință. Templul din Ghencea este poate primul de pe planetă în această situație mioritică halucinantă.

De doi ani, gigantul fotbalului românesc, „Steaua”, se cutremură sub un píckhammer roș-albastru, manipulat din Ghencea de o juntă fripturistă aflată în Omerta militară, ca vârful aisbergului silențios care a scufundat gigantul flotei britanice, RMS Titanic. Parcă o minte diabolică a clocit în 1998 un scenariu  menit să distrugă peste 18 ani un mare simbol românesc. Brandul „Steaua”  la fotbal a ajuns ciuca batjocurei pornită chiar din interior spre public, prin media. Nu cu realizările sportive, ci cu imaginea mânjită de malversațiuni trimbițate dar neprobate.

Informații trunchiate și transparență cât să manipuleze, alimentează mediatic un război psihologic între părți și  între suporteri, fiecare dorind o halcă din trupul Stelei fotbalistice, însă CSA vrea partea leului. CSA – o instituție militară impenetrabilă, AFC – o Asociație radiată în 2011 și SC FCSB SA – o Societate comercială, sunt actorii într-un circ cu dezgropatul morților după 18 ani, „îngropați” în 1998 mai misterios decât soții Ceaușescu în 1989.  Mai degrabă vom afla exact câți copii nelegitimi a avut Ștefan cel Mare, cu cine, când și unde, decât adevărul despre cum s-a făcut transferul secției de fotbal de la CSA la AFC în 1998 și SC FCSB SA în 2003.

MApN și CSA invocă restricțiile militare în comunicare, AFC-ul nu mai există cu arhivă cu tot,  iar SC FCSB SA nu are cum să dețină documentele originale semnate între CSA și AFC, sau măcar toate copiile. De fapt pe asta se și bazează CSA. Statul, cel care a decis în 1998, stă impasibil măcinat de luptele politice pentru putere, iar DNA-ul și Magistratura sunt mai mult decât stat în stat.

Tot ca un făcut, SC FCSB SA și CSA au ca purtători de imagine – mesaj doi comici în comunicare. Un cioban coleric, cu doi ani de facultate la Drept, curs de zi, și alți 2 ani la Poarta Albă, face un PR reactiv de cascadorii râsului. De partea celălaltă, atacă un papagal cu cașchetă, care a făcut dreptul la fără frecvență în academia lui „Dinamo” (Academia de Poliție), dar cu licență. De 2 ani, Talpan, cu motivarea ICCJ în mână, cântă persuasiv aceași placă în mass media ca un ultras de peluză: „Steaua nu a plecat de la CSA. Palmaresul este la CSA. FCSB nu este Steaua și ocupă ilegal locul în Liga 1 și după ce își schimbă numele va fi dezafiliată. FCSB trebuie sa fie retrogradată de urgență in Liga a 4-a, iar CSA Steaua sa fie primita in Liga 1„. Cu toate că a primit răspuns de la Comisia juridică a FRF în februarie 2015:

  • Legat de dezafiliere: „FRF nu va lua nicio măsură împotriva SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA (Societatea). Astfel, după cum se arată chiar în motivarea ÎCCJ, activitatea fotbalistică a fost cedată către Socitatea amintită de către CSA Steaua Bucureşti. Faptul că nu s-a cedat şi marca nu înseamnă că Societatea nu mai deţine dreptul de participare în competiţii. Or afilierea la FRF s-a făcut în baza dreptului Societaţii de participare în competiţii. Patrimoniul CSA Steaua în integralitatea lui aparţine CSA Steaua, mai puţin dreptul de participare în competiţii (denumit activitatea fotbalistică), drept care a fost cedat Societaţii”.
  • Regulamentul susţine că un club nu poate face astfel de modificări decât în lunile iunie şi iulie: „Într-adevăr, dispoziţiile regulamentare amintite sunt aplicabile în cazurile în care un club doreşte în mod voluntar să efectueze astfel de modificări. Cu toate acestea, situaţia clubului Steaua este oarecum diferită având în vedere că o astfel de modificare a siglei, a denumirii şi a celorlalte elemente de identificare ar fi determinată de necesitatea respectării unei hotărâri de instanţă, au spus juriştii FRF și au făcut o completare :”Nu există un text regulamentar care să permită o astfel de modificare în timpul competiţiei, dar necesitatea respectării hotărârilor judecătoreşti prevalează normelor regulamentare”.

Toți suporterii steliști văd palmaresul echipei FC Steaua pe site-urile oficiale ale LPF, FRF și UEFA, unde SC FCSB SA este membră afiliată, însă unii vor alte dovezi de la ambele părți. Nimeni nu mai crede în nimeni, stare alimentată și de Justiție cu decizii diametral opuse pe aceeași cauză în peste 90% din dosare.

Ce a fost în 1998, ce este de fapt în 2016? Corupție, abuz sau idioțenie în stare pură?  Pentru brandul Steaua la fotbal nu mai contează. Oricare variantă are un impact devastator. Din fostă Regină a Europei, ca performanță, Steaua a ajuns Cenușăreasa României, ca imagine. Steaua nu mai sperie și nu mai impune respect nimănui. Nici măcar propriilor suporteri în totalitatea lor.

„Justițiarii” vor o altă Steaua, „spălată”, acceptând senini ca CSA să mimeze o dezgropare a echipei dintr-un mormânt în care Steaua nu a fost niciodată, Liga 5 a amatorilor. Nu au nici un stres să se  șteargă 13 ani din istoria Stelei (în realitate se șterge tot parmaresul, fiind o nou înființată). Până și cei care s-au „născut” steliști după 1998 și ca grup în 2005, acum se zbat să explice că de fapt Steaua era moartă și îngropată în Ghencea din 1998, iar ei au susținut în Templu o clonă numai din vina lui Becali! Nu din culpa CSA-ului,  care i-a dat Steaua și l-a găzduit cu ea  în Templu, pângărindu-l. Atunci nu mai era lezat interesul statului? Ba da, dar cui îi pasă? Pentru justițiari, în CSA sunt eroii curați care luptă pentru binele Stelei, iar acarul Păun este un cioban. Bineînțeles, Becali și suporterii steliști care au susținut echipa „Steaua”, continuatoarea, de când au devenit steliști, până azi. În viziunea „justițiarilor”, amintirile și sentimentele  din perioada 2003-2015 trebuie șterse din istoria Templului și verbal se dă la greu cu negru și spută.

Nici măcar comuniștii nu au fost atât de rătăciți de ură, ca Talpan & Co., încât să șteargă ani din istoria României. Nu s-au proclamat în 1948 continuatori ai României din 1918, de exemplu, „dezgropând-o” după 30 de ani, și nici nu i-a considerat pe românii care au trăit și muncit între 1918-1947 „neromâni”, așa cum Talpan &Co. îi tratează pe steliștii dintre 2003-2016 ca  „nesteliști”.

Da, acel „acasa” devine un loc de tristă amintire. Gazdă și victimă la o mare mascaradă:

  • Fie FC Steaua NU este Steaua și CSA ne-a mințit  timp de 13 ani că este Steaua. Adică pe mormântul Stelei din Templu, CSA a lăsat să joace o clonă, pângărindu-l. Mai mult, a tăinuit și a găzduit în Templu o impostoare, însușindu-și bani din propriul prejudiciu pe care susține că acum că i-a fost pricinuit atunci. Cu alte cuvinte CSA a fost complice și participant la jaful pe care îl reclamă în 2016 că l-ar fi făcut FCSB asupra CSA între 2004-2014?
  • Fie FC Steaua este Steaua și CSA ne  minte acum când spune că Steaua „adevărată” a îngropat-o în 2003 în Ghencea,  numai pentru a naște o echipă nouă peste cadavrul FC Steaua, după ce o răpune.

În oricare din variante, prin consecințe, „acasa” va fi locul unei „crime” morale și istorice: suprimarea a 13 ani din viața Stelei sau ștergerea întregului palmares. Indiferent dacă CSA are dreptate sau totul e o mascaradă, autorii și complicii au fost de la CSA, din Templul de Ghencea.

„Acasă” este locul unde Armata vrea să „nască” o nouă echipă, mimând că o dezgroapă pe cea din 2003 să o trezească după 13 ani, ca vampira Selene, „death dealer” în filmul Underworld.  Expertă în terminarea speciei concurente, a bănuit o conspirație în familie și a activat trezirea din hibernare a bătrânului vampirilor, Viktor, ca să îi ia locul lui Markus, împotriva regulei. Ca și Steaua lui Talpan, să ia  locul lui FC Steaua în Liga 1, „against rules„.

Mereu va persista în Ghencea parfumul anilor 2000 și amintirea echipei care ne-a adus atâtea bucurii, oricât var și vopsea va da CSA pe pereții stadionului modernizat. Cum vom veni „acasă” fără să mai simțim acel trecut apropiat care ne-a inundat sufletul de emoții și fericire? Cum să privim prezentul fără mirosul trecutului? Așa, parafrazând „haideți acasă”?Image result for children sittingRelated imageVorbim cu înflăcărare și ditirambic despre „acasă”, despre simboluri, sigle și culori, ca fiind sacre în Templu Ghencea și inima oricărui stelist, însă ura trece cu vedere cvasi-„profanarea” simbolurilor în Templu chiar de  cei de la CSA.

Înțeleg să nu mai uzi gazonul, să nu mai faci mentenanță la un bun al statului timp de 5 ani, dar să pângărești brandul și emblema „Steaua București” la fotbal, „bunul național”, vorba lui Talpan,  pe care apoi ceri 3,7 mil euro pe an chirie, e un caz unic în lume!?!

  •  Ce a fost când Ghencea era administrată de FC Steaua (până în 2011).
  • Ce a ajuns Ghencea administrată de CSA (2011-2016), când încasa chirie fabuloasă.

Nu este vorba de siglele de pe banca tehnică, din vestiare sau birouri, ci chiar de cele de pe frontispiciu și intrarea în Templu, „altarul” care definește pentru toată lumea că acolo este leagănul Stelei.  Acesta este respectul CSA-ului pentru valorile  și simbolurile „Steaua”? Nu a făcut-o din sărăcie, că primea chirii de aproape 1 milion de euro pe an, ci din totală nepăsare față de simbolul „Steaua București” la fotbal.

Această siglă a neglijat-o și după ce a înregistrat-o la OSIM în 2014, considerând-o doar o marfă de schimb contra euro. Abia după ce a anunțat că o va folosi propria echipă de fotbal a luat-o în seamă. În panoplia de sigle CSA de pe pagina oficială de facebook nu figurează nici acum, după 2 ani.

Această siglă este creația „pixel cu pixel” a SC Fotbal Club Steaua București SA în 2003, nu a CSA, și a fost pe pieptul echipei „FCSB” din 2004-2014. Abia din 2014 este a CSA, după ce a înregistrat-o la OSIM.
În 2016, Talpan & Co. vor să ne demonstreze că adevărata Steaua, cea din 1947, este sigla pe care ei au umilit-o ani de zile în Templul din Ghencea, pe când noi o veneram. Acum trebuie să le mulțumim ipocriților veroși și să îi credem! Nu?
Talpan& Co vor să privim la această siglă fără să ne mai amintim de steliștii Rădoi, Ogăraru, Neșu, Dică, Paraschiv, Neaga etc., cei care au adus onoare și valoare siglei, pentru că CSA a „decretat” în 2016: foștii idoli roș-albaștri nu au fost steliști, ci „fecesebiști”. Deși, toți au jucat cu acea siglă pe piept. Nu?

Da, Ghencea a ajuns o ruină, dar nu se va transforma totul în moloz, ci se va cosmetiza printr-un proiect de reconstrucție. Și după modernizare, fiecare stâlp, tribună, peluză și loc din Ghencea va mai purta vibrațiile cu ce spunea Ovidiu în articolul „ANII”: „… atmosferele senzationale cu Villareal, Valencia, Halmstadt (va mai aduceti aminte? …), cu Timisoara la titlul din 2005,  si in general din atatea si atatea derby-uri, inclusive cele de trista amintire din 2007 (2-4), din 2009 (0-1 in Ghencea, Torje), din 2011 (0-1 in Ghencea, Tamas…)„…  etc.  Însă toate acestea în Templu sunt și vor fi pângărite, scuipate și călcate în picioare de o parte din steliști și de CSA, în frunte cu Talpan. Pentru că aparțin Stelei cu care ei șterg pe jos acum, cu suporteri cu tot. Și nu oricum, ci public, în mass media și virtual.

Pe scurt, se îngroapă cu pietre o echipă vie și în locul ei se va „dezgropa ipotetic” una care nu a existat vreodată, nici în vreo groapă, nici în vreun sertar. Dar o va îmbrăca cu sigla și amintirile celeilalte, care au emoționat până și iarba din Templu între 2003-2014. Va avea și o imagine prin unele foste glorii din anii ’80 atrase în proiect. CSA i-a pregătit și zestrea. Un palmares până în 2003 pictat pe un panou din sediu. Îi pregătește și un trecut.

  • Printre misiuni în zone uitate de lume, refacerea flotei navale și aeriene, modernizarea trupelor terestre, scutul anti-racheta de la Deveselu si strategii NATO de securitate in regiune cu rușii în coaste, Armata se pregăteste să înregimenteze un batalion de fotbaliști pentru noua echipa de fotbal care intoarce Steaua și România în timp. Cu Marius Lăcătuș coordonator, cei de la CSA visează ca in 2020 să ajungă în prima liga din Romania. Până atunci Lăcătuș trebuie să organizeze de la Centrul de copii și juniori, până la noua echipă de fotbal. Si pentru ca imaginea fotbalului din „Epoca de aur” a României să fie completă, Lăcătuș a vorbit intr-un interviu pentru revista oficială FRF, despre relația bună pe care o are cu Valentin Ceaușescu, un foarte apropiat al Stelei și singurul fiu în viață al fostului dictator. „Mă întâlnesc săptămânal cu Valentin sau dacă nu ne vedem vorbim la telefon. Ne înțelegem minunat„, spune „Fiara”.

Îndiferent de deznodământ, grație CSA și MApN, Ghencea va fi mormântul unei mari echipe căzută în groapa unei mari minciuni de 18 ani! Nimeni nu va mai crede pe nimeni și în nimic, nici cu tata documentelor în față, ci va fi captivul propriei opinii prefigurată din (re)sentimente. Steliștii vor duce în spate aceasta cruce pentru totdeauna, fiecare prin ce tabără dorește.

Faptul că se face o nouă echipă în Ghencea e foarte bine și salut inițiativa!  Eu dezavuez modul în care CSA incearcă, cu toate mijloacele, să o construiască doar pe cadravul celei existente.

Nici în 1998, nici 2016, CSA Steaua nu a fost peste CS Dinamo. La câini s-a putut face o echipă fără a știrbi brandul și a declanșa un „război civil” între suporteri. Asta va semăna și mai multă ură în Ghencea, care li se va vărsa generalilor în cap, înzecit, la primele eșecuri fotbalistice. Cei care îi susțin necondiționat azi, nu vor mai fi toți în aceeași formulă și în 2021. Viața e trecătoare, vârsta nu stă în loc. Unii pleacă, alții vin.

Mijloacele și metodele „de forță” comuniste sunt dezgropate și ele în 2016. În primul rând, prin siguranța cu care Armata susține că va sări peste regulament direct în Liga a 4-a. În al doilea rând, prin solicitarea lui Talpan  de a se exclude un club pentru a înscrie în locul lui, direct în prima ligă, o echipă a Armatei nou înființată. Demers identic cu cel din 1947, când pe motive politice a fost exclus clubul privat de fotbal Carmen București pentru a se face loc în divizia A nou înființatei ASCA, viitoare Steaua din 1961. După 70 de ani, Talpan visează să agațe de gâtul Stelei altă piatră de moară, exact după scenariul din 1947. Ce se întâmplă Stelei acum, poate, este și blestemul lui Mociornița, patronul echipei Carmen. Who knows?

În fine, la fel îmi repugnă și poziția de virgine a celor din CSA, când totul răul Stelei a plecat de la ei și a fost întreținut de ei, din 1998 până în 2016. Până și controversatul Becali este tot creația lor, nu a suporterilor.

Talpan spune că Steaua a fost la CSA și între 1998-2003, dar în acea perioadă Armata Română din Ghencea și-a ales creditor un cioban (2000). CSA a girat cu toate drepturile federative ale echipei, împrumutul de peste 4 milioane de dolari luat de la Becali. Din 2002 aproape toți jucătorii Stelei erau „amanetați” la un cioban. Așa a ajuns Steaua la Becali!

Ce va fi cu Steaua? Dumnezeu cu mila!

PS. Sigur, acest articol este inutil pentru cei care consideră că „Steaua” sunt numai „ei” și grupul lor de prieteni. În cazul lor, în mod logic, restul nu mai contează.

X Ray

Nesfânta Treime. Strigoii vechi și noi: Conspirația javrelor

Cuvânt înainte

Nesfânta Treime. Strigoii vechi și noi: Conspirația javrelor


Cap de listă, Ionuț Negoiță, Marele Conducător al javrelor.
În lupta directă pentru un loc în play off, sâmbată, câinii au pierdut cu 1-2 la Botoșani, după ce Leo Grozavu i-a ținut cu fundul în poartă până au făcut hemoroizi. Dacă la pauză era 4-0 pentru moldoveni nu mai sta nicio pisică în coadă. După ce Lazăr și Steliano Filip au fost iertați de roșu direct pentru călcarea criminală a adversarului, în minutul 70 arbitrul a dictat un penalti pentru Botoșani și i-a dat al doilea galben lui Palić, care a intervenit neglijent la Elek, obstrucționându-l în careu. „Acordat ușor” sau „se putea să nu se dea”, sunt formulele standard cu care presa face rost de click-urile „prostimii”, iar  cluburile trag preșul peste propriul rahat de la echipă și pun tunurile pe arbitraj. Câinii nu au făcut excepție. În frunte cu Negoiță, făcătorul lui New Dinamo, au debordat pe ecrane cu tone de acuze, deși echipa lor nu a jucat nimic.

Ok, este de înțeles frustrarea lui Negoiță până la un punct. Dar când patronul lui „doar Dinamo”  face spume la gura punând arbitrajul pe seama Stelei, deși își disputa direct punctele și locul în clasament cu contracanditata Botoșani, atunci manipulează. Face o libație cu rahat menită să deturneze injurăturile câinilor furioși de la Potăimea-sa din lojă spre Steaua. Însă ridicolul lui Negoiță își atinge superlativul când „finanțatorul” și „investitorul” din Groapă amenință apoteotic că va retrage echipa. Păi Dinamo și prezentă a jucat degeaba vreo 3 ani în Liga 1 pentru locurile de UEFA, fiind în insolvență.  A contat în campionat ca sexul cu o femeie invizibilă: o auzi, dar nu o simți. Însă suporterii cainilor nu sunt chiar toți bătuți în cap. Ia citiți reacția lor:

Comentariile sunt culese de pe site-ul suportelor dinamoviști și pun cu adevărat punctul pe „i”. Orice alt comentariu la comentarii este inutil.

Paradoxal, Negoiță vorbește de arbitraje care modifică ierarhii, uitând că în sezonul trecut el a fost principalul arbitru la titlu, nu CCA. Javra a dat Astrei la play off 6 puncte în direct și 4 puncte indirect, cele luate de la Steaua. Cinste lor că au smuls două egaluri Stelei, și-au apărat corect șansa, dar cele 6 puncte donate cu mare veselie, stând și capră la Șumudică, le anulează orice scheunat despre corectitudine. Diferența dintre Astra și Steaua la finalul play off-ului a fost doar de 5 puncte. 

Cele 3 puncte date și de arbitrul Colțescu în sezonul regular nu mai contau. Arbitrul Negoiță a decis titlul, nu Colțescu. Evident, bomboana pe colivă a pus-o Reghe în Astra – Steaua 2-0, ratând șansa de a anula într-un singur meci influența cumulată a lui Colțescu și Negoiță.

Cum și în acest sezon Dinamo va presta numai coregrafii și fitile din tribună și lojă, Negoiță va fi din nou arbitrul principal la titlu. Craiova știe!

A două javră este Șumudică „curvă mică”, cum îl alinta Rednic stând capră . Uite ce ne spunea „subpodarul”, pe 14 decembrie 2015, „despre despre virusul arbitrajelor favorabile lui Dinamo„, club care avea să-i stea capră în 2016: „Mă tem ca meciul să nu fie decis de o greşeală de arbitraj. De ce mă tem? Echipa care joacă împotriva lui Dinamo are meci cu noi în următoarea etapă. Tot timpul noi luăm ce lasă Dinamo. Şi, de fiecare dată, în săptămâna premergătoare meciului, fiecare echipă începe să plângă că a fost dezavantajată cu Dinamo. Pun o presiune mare pe arbitrul care vine la Astra.”, a declarat Şumudică pentru ProSport.

Motherfuckerul pur sânge vișniu,  urla atunci în presă că până şi jucătorii săi îi împărtăşesc temerea de manevrele „inocentului” Negoiță la arbitraj: „Le e frică de meciul ăsta cu Dinamo. I-am auzit vorbind în vestiar: „Ia uite ce face Dinamo în ultimele 3-4 etape! Câştigă numai cu ajutorul arbitrilor”. Le-am zis: „Băi, capul la joc”. Ce poţi să le spui? Vorbeau la recuperarea de după antrenament că lui Pecanha i-a luat mingea din braţe, cu Voluntari au dat ăia gol valabil, 1-1, Essombe a dat gol din ofsaid cu Pandurii. Asta vorbeau. Le-am zis: „Băi, treziţi-vă, că Astra e Astra! E greu cu noi”. Cea mai mare luptă a mea nu e să pregătesc meciul cu Dinamo, ci să-i scot pe ei din starea asta”.

După ce Negoiță i-a stat capră cât să-i bage titlul în buzunar, de teamă să nu îl ia Steaua, Șumudică și-a vopsit cioara în potaie. Auziți ce latră acum înaripatul de Giulești după ce duminică, 2 octombrie 2016, Viitorul i-a arătat pe teren cât carton este în titlul lui de campion. Ajuns cu Astra cum nu a mai fost clubul lui Nicolae în ultimii ani, pe loc de retrogradare,  și nu în luptă pentru titlu cu Steaua, Șumudel cântă în strunga de capre a lui Negoiță. „Anul acesta e o singură echipă care se duce glonț. Nu ați văzut ce s-a întâmplat cu Dinamo? E posibil așa ceva? E clar ce se întâmplă în acest moment în Liga 1.”, a scheunat cu subînțeles „bet-man”-ul.

După meciul de duminică, în loc să-l preocupe salvarea de la umilința supremă a noțiunii de campion, a sărit din nou să dea o limbă de ajutor pianistului din Groapă, dar și juveților care suflau din Bănie în ceafa Stelei: „Eu nu cred că aceste greșeli din această etapă au fost voite. Sunt greșeli flagrante! Hențul ăla dat de Ghinguleac nu-l poți da niciodată! La 1-1 să dai un astfel de penalty? Acum nu mai facem Comitete Executive, nu ne mai autosesizăm?… Noi la Astra suntem mici”, a cugetat javra zburătoare.

Mare adevăr grăiește Șumudel la final! Mic, mic, dar se orientează ca la pariuri. La câini nu le poate întoarce capra, nici potăile să mai stea o tură la Astra. Nu are rost, că s-au îndepărtat de titlu. În schimb la Craiova da. E noul lor vârf de lance și se limbușesc la greu pentru o conspirație în trei: „titlul nu trebuie să ajungă la Steaua”.

Șumi-bet mai pune languros și prafuri de tandrețe pe limbă. Dacă îl dă pe Andone afară, sau Rotaru pe Mulțescu, hop și el la altă echipă cu lotul format, că are ușa deschisă cu șperaclul universal: pupincurismul. La Nicolae a înțărcat bălaia, punga goală, jucătorii storși și vedetele cu termenul de valabilitate în fotbal aproape expirat.

Dacă rămâne la Astra, Șumudică se va alătura lui Negoiță ca „arbitru adițional” la titlu. 

Ultimul pe lista javrelor este un duo inedit. O javră cu pedigri dobândit de purisan (la 28-34 ani), Mulțescu, și alta făcută frate cu câinii să treacă puntea gloriei la titlu, Marcel Popescu. După A. Lache (Anghelache) al lui Negoiță cu care a rupt mâța în Groapă, iată că alt „Lache”, al lui Rotaru, l-a luat pe Mulțescu să o coacă de un titlu în Bănie. Bravo lor!

De paranoia antrenorului Mulțescu v-am povestit în cronică. Ok, la el este scuzabilă până la un punct. Omul a pierdut meciul fiind direct afectat în subrezimea lui psihică proverbială. Acuzației lui Mulțescu cum că Steaua câștigă cu ajutorul arbitrilor, i-a dat replică Helmuth Duckadam, președintele de imagine al Stelei, prezent fiind în studioul emisiunii ”Fotbal Club”, de la Digi Sport: ”Este henț clar la Acka, pentru că ia mingea cu mâna, nu o atinge, se vede clar. Sigur că a fost în afara careului, potrivit acestei capturi, dar vă dați seama că a fost în mișcare, dinamica fazei a fost alta. Oricum, mai clar a fost penalty-ul la Man”, a spus oficialul roș-albaștrilor.

Însă șeful spiritual al lui Mulțescu, acest Po.Lache de Craiova, fost samsar de jucători și autointitulat presedintele CSU Craiova, este de-a dreptul demențial. Duminică, Marcel Popescu și-a dat pe față toată arama coclită în cooperativă și manipulări. Mai mare tupeu de manipulare anti Steaua cu greu poate fi imaginat.

Evident, Marcel Popescu și-a turnat din scenariu și lacrimile de crodil peste soarta lui Dinamo din partida cu Botoșani, pusă tot ca și cum Steaua  ar fi regizat înfrângerea maidanezilor. Acest șarpe de dudău cu ochelari poate a privit clasamentul printr-un fund de sifon, altfel vedea că Dinamo era la egalitate de puncte cu Botoșani, nu cu Steaua! Moldovenii erau rivalii direcți ai câinilor pentru un loc în play off, nu Steaua.

În altă ordine de obiective anti Steaua, pentru că Becali e o nucă prea tare la tăvăleală, a fost ales drept țintă antrenorul. Astfel, Reghecampf a fost acuzat public în direct la Fotbal Club, digisport, de „presedintele” CSU Craiova că ar fi incercat să il bată în zona flash interviurilor, după meciul de duminică seara. Marcel Popescu a spus că Reghecampf l-a injurat și a încercat să il lovească cu capul. Poate că verbal Reghe i-ar fi dat vreun „cap” în gură, dar în realitate martorii oculari declară nici măcar nu s-a dat spre el.

Îmediat a intervenit în emisiune reporterul digisport, Ionuț Petrișor, prezent în zona respectivă, și a dezmințit spusele „oficialului” oltean. „Nu l-aș numi conflict, pentru că eu am fost acolo pe toată durata live-urilor. Președintele Craiovei, Marcel Popescu, a venit în zona camerelor de live, a încercat să intre în direct. Ne-a întrebat dacă poate intra în direct. I-am spus să aștepte pentru că erau jucătorii înainte.

A fost un dialog cu Laurențiu Reghecampf, dar nu un dialog dur. Reghecampf l-a văzut pe Marcel Popescu în zona flash-urilor și i-a spus că nu este locul lui acolo, că acolo vorbesc antrenorii și jucătorii și trebuie să meargă la zona mixtă.

Am înțeles că sunt niște acuze dure, eu nu am auzit așa ceva, nici înjurături. Eu nu am văzut aceste lucruri. Totul se petrecea în spatele nostru, însă puteam trage cu urechea și am văzut momentul în care cei doi s-au întâlnit față în față, a povestit Ionuț Petrișor, reporterul Digi Sport care a fost la fața locului în momentele de care a povestit Popescu.

„M-a înjurat până acum, a pus toată galeria să mă înjure tot meciul. N-are voie aici. De ce nu dă interviul în altă parte? Să vă explice cum m-a înjurat”, au fost vorbele lui Reghecampf, înainte să ofere flash-interviul de după meci.

Cum nu era suficient, șulfa din Bănie, a fost prezentă și luni la emisiunea moderată de Mironică la Sport.ro, continuând acuzele pe principiu „mulți aud, puțini verifică”. Contactat de moderatori, Reghecampf a intervenit in direct la Sport.ro, în timp ce Marcel Popescu era în platoul emisiunii „Ora Exacta in Sport”, însă cei doi nu au avut un dialog. În videoclipul de mai jos este declarația lui Reghecampf.

Antrenorul Stelei l-a acuzat pe „oficialul” Craiovei că nu este un oficial în acte și nu avea ce căuta în zona de flash interviu chiar dacă ar fi fost președinte „pe bune”, fiind destinată exclusiv jucătorilor și antrenorilor, conform contractului drepturilor TV și regulamentului LPF: „Marcel Popescu nu este niciun președinte, este onorific, nu are voie să semneze niciun act acolo, e un om care nu are credibilitate, are de plată vreun milion de euro. Nu am ce să comentez. Nu am voie să merg la live interviu după meci? Acolo se duc numai jucătorii și antrenorii, el era mort să dea interviuri după meci, nu trebuie să îi răspund unui om care nu este președintele Craiovei, el vă minte când vine în studio, nu este președinte, este onorific.

Probabil vrea să iasă în față cu scandaluri impotriva echipei noastre. Este singurul președinte din istoria Craiovei care ține cu Dinamo. Așa ceva nu am mai văzut până acum”, a spus Reghecampf in direct la Sport.ro.

Replica lui Marcel Popescu a venit după ce antrenorul Stelei a inchis telefonul: „Dacă eram executiv nu avea voie să mă injure și dacă sunt onorific are voie?”, a spus Marcel Popescu după intervenția lui Reghecampf.

Da, maestre, nu meritai să fi înjurat, ci tratat flegmatic cum se cuvine. Așa, cam la vreo 2 kile, direct pe față, pentru rahatul debitat duminică de Steaua, dar și pentru cel mâncat în conferința de presă din ajunul partidei, când te lăudai că ai provocat excluderea din lot a lui Mateiu și Dumitraș pe motiv că ar fi „steliști”. Bine că v-ați pus etichetele să vă știe toată lumea. Acum e vizibilă și legătura cu Șumudică. Sunteți 2 în 1. Totuși, lui Mulțescu parcă îi lipsește basca, să ne cânte duios din iarbă:

De mic eu am fost stelist,
Da, da, dirla, da, da...
Și gloabă dinamovist,
Da, da, dirla, da, da…

Acum sunt și craiovean
Da, da, dirla, da, da…
Nici oltean, nici orășean!
Pam, pam!

X Ray

Ciocoii vechi și noi

ciocoiiÎn prejma aniversării a 30 de ani de la acea seară de vis, 7 Mai 1986, am vrut să scriu un articol omagial, dar am realizat că niciodată în istorie, la o aniversare a evenimentului, lumea stelistă nu a fost atât de fragmentată de o mână de oameni. Până și ultrașii au decis să facă din acest eveniment un gest nobil de caritate pentru Mihăiță Neșu, ca o punte peste prăpastia săpată de unii. De aceea am decis să scriu doar o parodie în stilul baladei „Baba Novac și Corbul”. Hazul de necaz ne-a mai rămas! Este pur întâmplătoare orice neasemănare cu personaje din realitate.

 

Fost-a, cică, un Șacal,
Un Șacal, Jiji Șacal
Gros la pungă cu parai
Și viteaz de-ai lui Mihai,
Ce sărea pe șapte oi,
La Pipera prin zăvoi,
De striga Galata vai!
Ca-n răpirea din serai.
O Steluță el avea
Și tot astfel ii zicea:

Steluțo, comoara mea,
Principesă de Ghencea,
Să n-ajungi la vreun loc rău,
Că vai de bugetul tău!
La loc rău şi să n-ai parte
De mers în străinătate
Ca regina din Carpați
La masa celor bogaților.

De ajungi în Șampions Lig,
Unde-i cheagul la câștig
Și va crește zestrea ta,
Tu de asta nu uita:
Datoria să-ți plătești,
Pohta să mi-o ostoiești.
Euroii să ne fie
Stive, stive-n visterie.    
Lumea toată se mira
Cum Nyon-ul îi vira
Desagii cu euro
Chiar sub nasul lui Boro.
(Boro ciugulea și el
Chiria de pe castel.)
Steluța, o infiată,
A ajuns fată bogată!

Genitorii naturali,
Colonei și generali,
Au crescut-o în onor
Cu banii de la popor.
Când și-au împușcat tataia
A cam înțărcat bălaia
Și au dat-o la străini
Săracă fără țechini.
Cei străini, niște șnapani
Strânși la pungă visau bani.
O țineau în agonie
Înglodată-n datorie.
Fără sânge și vigoare,
Slabă de ziceai că moare.
Șacal i-a plătit pe toți
Și-a salvat-o de netoți.
I-a dat zestre de ducesă
Și putere de prințesă.
Iar lui Boro pe chirie
Saci cu bani în visterie.

După șapte ani de chin
Curgeau banii din senin.
Dar Șacal slobod la gură
N-a scăpat o tevatură.
Pizmașii se zvâlcoleau,
Veninoșii cârcoteau,
Corbii-n jurul ei roiau,
Toată zestrea i-o vânau.
Scotoceau sertarele
Puricau hrisoavele
Buchiseau pravilele
Să afle portițele.
În procese țes o plasă,
Din năvod să nu mai iasă!
Dar Steluța se-ntindea
Două sentințe rupea,
Numai una rămânea.
Una Înaltă, în final,
Lua emblema lui Șacal.

Talpă Iute o prindea,
Socotea vama pe ea,
Și-ntr-un sipet o închidea.
Să nu fugă din Ghencea,
Fără birul dat peșin
Pân’la ultimul țechin.
….

La Pipera în câmpie
Pe o pernă aurie,
Odihnea Jiji Șacal
La umbra unui batal.
Și în somn părea că are
Tot Pământul la picioare.
Avea bani, faimă, mioare,
O Steluță roditoare…
Nici la șapcă nu îl doare!

Când deodată în vis vedea
Steluța cum se plângea.
De vrăjmași e pângărită,
De ibovnici părăsită.
Surghiunită de la curte,
De Boro și Talpă Iute:
– Asta nu mai e Steluța!

Ni s-a răsturnat căruța

Și noi trimbițăm la lume
Că e clonă fără nume!
Cea aievea stă-n sertar
În serviciul militar.

Îl așteptăm pe Șacal
Să-i dăm sigla amical.
Și vom năși clona noi,
Dar pe un sac de euroi!
Adormitul se trezea
„Crucea mă-sii”-n gând făcea.
Schimba fața cea pioasă,
Cu-o satană furioasă.
Peste straie de țurcană
Lua bijuuri de catană.

Strânge sângele în vână,
De o face ca pe mână,
Încalecă voinicește,
Îi dă bice și gonește
Până-n poartă la Ghencea
Unde Boro stăpânea.
– Auzit-am auzit
Că Steluța ați târnosit.
I-ați luat sigla de pe straie
Tăvălind-o prin noroaie:
Ba e  clonă din batal,
Nu din os de general.
Ba-i răpită, nu e dată,
Din curte de la armată.

In fine, n-o mai lungesc
Nu e vremea să bârfesc.
Cât am stat în pușcărie
Ați fixat pe ea simbrie
Și pe Templu o chirie.
Iata-mă-s că am sosit
Să vă plătesc indoit.
Cum se zice pe la oi,
Să-mi îndoi ranga pe voi.

Boro mânios pufnește,
Mustăcioara se zburlește.
Trage-o dușcă de curaj
Să nu intre in sevraj.
Își aprinde și-un trabuc
Să nu pară un flaimuc
Și cu glas de dodoloaie
Gură lui tună a ploaie:
Talpă Iute, Talpă Iute
Ia norodul și-l asmute!
Rupe-i mufa lui Șacal
La Udrea și-n tribunal.
Bate apoi Palatele,
Să îi iei bucatele,
Că le știu păcatele!
Îi dăm Templul lui Șacal
Cu dotarea de la cal.

Vezi cum faci, hali-ți-aș tresa,
Să îmi scoți din beci tipesa,
Să sfârșească evaluarea
Și să-i trâmbițăm valoarea.
Ce urmează, nu contează
Știi și tu că „Jean boxează”!
Dacă te mustră conștiința
Că plătim tipei neștiința
Dă franciză pe de an
La Paris lui Jean Valjean…

Talpă Iute procesa
Unde mintea îl lăsa.
În robă de ingeraș
Pune stânga pe făraș,
Dreapta pe o bidinea
Îmbibată cu vopsea.
Dă cu maro de țucal
Pe Steluța lui Șacal
Și depeșe cu toptanu’
La străini și la Burleanu.
Vorbele în zbor se duc
La norod pe feisbuciuc.
Adună în jur mulțime,
Dregători, dar și „prostime”,
Pune straie din popor
Și grăiește la ciopor:

-Gata, s-a sfârșit amaru’

Neșu, Dică, Ogăraru,
Paraschiv, Goian, Rădoi,
Nu s-au luptat pentru voi.
Ceata lor era o clonă
Fără origine cazonă.

Am tăcut atunci, frăție,
Că aveam o strategie:
Îi dam templul cu chirie
Și-l facem la visterie.
Ne-am  sucit acum macazul
Că se-mbogățea viteazul.
Începea să facă bani
De-am căzut în fund fazani.
Scotea banii cu lopata
Și nu miluia armata.
De un an frecăm o schemă:
Ori îl mulgem la emblemă,
Ori facem și noi o ceată
Cum a fost ea altădată.

Vom sta mult să cugetăm
Dar o veste tot vă dăm:

Da, fraților, am învins!
Stema clonei am cuprins.
Mina de lei și valută
Din sertare vă salută.
Vă vom duce-n Paradis
Plin de laptele din vis,
Miere bună de buget
Pe pereți în loc de glet,
Un imaș de șapte stele
Cu sugiuc și acadele.
Noi suntem adevărații,
Și uniți suntem ca frații!

Iarba-i… verde de Paris,
La intare-n în Paradis.
Boro scoate la bătaie
Mititeii fără oaie.
Jovial în gând zâmbește
Și din gură se fălește:
– Alelei, vitejii mei!
Camarazi voinici și zmei!
Eu sunt Boro gheneralul
Starostele și tunarul.

Nu vă pot lăsa în Templu
Că-i pârloagă, de exemplu.
Stă strategic o ruină
Să nu pască vreo ovină.
Mai cântăm noi câteodată

„Pușca și centura lată!”
Dar, așa, la o berică…
Și-un bidon de secărică.
Atunci și stropim un pic,
Ca tot omul la picnic,
Să nu crească buruiană
Cât o cizmă de catană.
Mucles! Să nu dați pe goarnă
Că-l belesc pe cel ce toarnă!
Din ruină lefuri cresc,
Pentru țară mă jerfesc,
Răsplătit pe epolet.
Jur cu mâna pe stilet:
Sigla va produce bani!
La anul și la mulți ani!!

PS. Vom face și noi echipă!
… cu Elisabeta Lipă! 

În loc de epilog:

Cu un an lipsit de soare
Templu pare închisoare.
Şi prin jur „în gol” priveşte
Cerul care străluceşte,
Doar la Templu se umbrește…

Dor cumplit, inima-i seacă,
Plâns de jale mi-o îneacă,
Când zărește într-o Groapă
Schelăind în rimă schioapă
Haita javrelor cu flamuri.
Iar ai ei… pitiți la geamuri,
Cu priviri intrebătoare,
Triste sau nepăsătoare.

Dar Steluța strălucește
Unde tot acolo este:
Nici în gheara corbilor,
Nici în ochii orbilor,
Nici la strunga oilor,
Nici la jugul boilor!

Morala:

De la argaţi şi boieri,
Cu prostia face averi!
Pune taxă pe prostie
Și pe buzunar chirie.
E aievea, nu e mit!
Astăzi, PAȘTE FERICIT!

 

XRay

Provocarea Reghelui

Laurențiu Reghecampf: „Întotdeauna este o presiune când antrenezi o echipă ca Steaua. Nu cred că a fost vreodată un antrenor fără presiune la Steaua. Acum e o situație mai dificilă, pentru că sunt foarte multe puncte față de Astra. Dar echipa are valoare și putem remedia acest lucru. Trebuie să câştigăm campionatul! 

Laurențiu Reghecampf este al cincilea antrenor de succes de după 1990 care se revine pentru al doilea mandat pe banca Stelei. Ceilați patru au fost: Victor Pițurcă (2000 – 2001), Dumitru Dumitriu (2004 – 2005), Mihai Stoichiță (2009 – 2010), Cosmin Olăroiu (2005 – 2006). Doar un singur antrenor a reușit să confirme și în al doilea mandat, parțial: Dumitru Dumitriu. Ceilalți au avut trasee diferite, însă nu s-a mai bucurat de rezultatele din primul mandat.

  1. Victor Pițurcă și-a început cariera de antrenor pe banca Stelei. În primul mandat din 1992, unul de doar șase luni, a câștigat Cupa României. A revenit în Ghencea șapte ani mai târziu și a reușit să aducă un titlu, în 2001. A doua revenire a fost scurtă și încheiată cu scandal. La fel și cea din 2010.
  2. Dumitru Dumitriu a avut un prim mandat extrem de fructuos la Steaua. Șapte trofee în trei ani a strâns actualul șef al centrului de copii și juniori al roș-albaștrilor. Și revenirea a fost cu succes. L-a înlocuit pe Walter Zenga în ultimele trei etape ale sezonului 2004-2005 și cu 3 victorii la rând și-a mai trecut în cont încă un trofeu de campion în Liga 1.
  3. Mihai Stoichiță i-a succedat lui Țiți Dumitriu din poziția de antrenor secund și a reușit să câștige titlul în 1998. Cele două reveniri ale sale, din 2009–2010 și 2012, au fost în momente de criză, iar rezultatele au fost sub așteptări.
  4. Cosmin Olăroiu a avut un traseu în sens opus. Primul mandat din 2002, încheiat după doar două luni, a fost unul nereușit. Revenit la Steaua după patru ani, Olăroiu a scris istorie. Într-un sezon și trei luni, a câștigat un titlu, o Supercupă, calificarea după 10 în grupele Champions League și accederea în semifinalele Cupei UEFA, cea mai mare performanță de după finala Cupei CE din 1989.
  5. În 2015 este rândul lui Laurențiu Reghecampf să încerce să schimbe din nou istoria. În primul său mandat la Steaua s-a înscris în cartea de glorie roș-albastră. A câştigat de două ori titlul de campioană a României (2012-2013, 2013-2014) și Supercupa (2013), a reuşit să câștige detașat o grupă de Europa League, să o elimine pe Ajax din 16-zecimi şi să o învingă la Bucureşti, în turul optimilor, pe Chelsea, deținătoare cupei Champions League.

În articolul Rocada Reghelui, scris pe 28 mai 2014după plecarea lui Reghecampf cu tot staff-ul de la Steaua, am spus despre tânărul tehnician Laurențiu Reghecampf:

„Reghe Kampf. In vara lui 2012, din marea antrenorilor „no name”, a aparut un neamt cu neamtul lui sa branduiasca la Steaua „Reghe kampf”.  In germana, „kampf” inseamna lupta. Multi au zambit cu sarcasm sau sceptici. Poate unul dintr-o mie ar fi pariat 1 euro ca il va apuca paltonul.

In scurt timp a facut minuni. A inchis gura lui Becali si a sadit speranta suporterilor pesimisti. A adus socializare in vestiar si forta pe teren, cupland armonios doua concepte: „team building” si „bodybuilding”. A revolutionat jocul autohton prin imbinarea fortei cu tehnica, dominand “da capo al fine” competitia interna timp de doua sezoane. Promenada prin Liga 1, pas alergator prin EL, golgota spre milioanele din Champions League si greu de ucis in “Liga lu’ Mitica”, sunt cateva superlative din brandul “Reghe Kampf”.

Reghecampf a avut parte si de cel mai bun si complet lot din Liga 1. Lot format in perioada 2010-2012 si completat in 2012-2014, cand s-au transferat cei mai buni jucatori din fotbalul intern. In opinia mea, contributia la realizari a fost: 80% -valoarea lotului, 10% -preparatorul fizic Thomas Neubert si 10% -antrenorul Reghecampf.

Reghecampf Magnificul. Laurentiu Reghecampf este tehnicianul care a schimbat total fata clubului. La numai 38 de ani, a intrat in cercul select al antrenorilor care au activat la Steaua: Gheorghe Popescu (CCA), Anghel Iordanescu si Dumitriu. Cei trei tehnicieni de legenda sunt singurii din istoria clubului ros-albastru care au reusit, in mandat complet, sa castige cu Steaua titlul de cel putin doua ori consecutiv.

Steaua cu Reghe a terminat la o distanta de 23 de puncte fata de Dinamo. Cea mai mare diferenta de cand a fost introdus sistemul cu trei puncte la victorie. Precedenta a fost a lui Titi Dumitriu, din perioada 1994-1997, cand a terminat la 19 puncte. Sezonul asta a terminat la 18 puncte. Reghecampf este al saselea tehnician din istoria clubului care o bate pe Dinamo de doua ori intr-un sezon. Anul trecut, ros-albastrii au castigat ambele partide din campionat cu 3-1 si 2-0.

Sezonul trecut, Steaua devenea matematic campioana cu cinci etape inainte de finalul sezonului. In toata istoria campionatului romanesc, doar in sezoanele 1975-1976 si 1985-1986, titlului s-a decis cu cinci etape inainte de final. Campioana a fost tot Steaua. Astfel, Steaua lui Reghecampf a egalat un record vechi de 27 de ani, unic in istoria primei divizii. In ultimul meci al anului 2013, dupa remiza 1-1 cu Astra, Steaua a terminat sezonul de toamna fara infrangere, egaland un record vechi de 25 de ani, stabilit de Anghel Iordanescu in sezonul 1988-1989.

Reghecampf a reusit si performante unice la Steaua. Este singurul stelist din istorie cu titlul cucerit ca jucator si ca antrenor, din primul an. A sosit la Steaua inaintea sezonului 1996-1997, iar în vara lui 1997 avea sa devina campion ca fotbalist. Dupa 16 ani cucerea titlul ca antrenor. Reghe este si cel mai longeviv antrenor in era Becali. Pana la el s-au schimbat 21 de antrenori in 9 ani.

Reghecampf a stabilit recorduri si in Europa. Steaua a ajuns pentru prima data in primavara europeana dupa ce a castigat o grupa de calificare. In sezonul 2012-2013 al Europa League, ros-albastrii au luat fata lui VfB Stuttgart, FC Copenhaga si Molde. In 16-zecimile competitiei, trupa lui Reghecampf a eliminat pe Ajax, fiind primul antrenor din istoria Stelei care a scos din Europa o fosta castigatoare a Ligii Campionilor. A continuat cu recordul si in optimi cand a batut Chelsea, fiind primul antrenor din istoria Stelei care a invins o detinatoare en titre a Champion’s league.

Reverenta de final. Laurentiu, din toata inima iti multumesc pentru ce ai realizat la Steaua. Ai fost cel mai bun antrenor stelist al anilor 2000. Rezultatele si jocul te-au plasat in pole position pe pagina palmaresului 2001-2014. Vei ramane omul care ai readus la Steaua increderea, suprematia si respectul adversarilor pe teren. Imi pare teribil de rau de cum ai ales sa iesi din Templu si ti-ai daramat singur soclul spiritual pe care te asezase suflarea ros albastra. Ne-ai facut sah-mat dintr-o rocada!

Nu uita, poti sa-ti vinzi reputatia pe bani, numai ca nu o mai poti rascumpara. De ce? Pentru ca banii intr-adevar vorbesc. Cel mai adesea ei ne spun: La revedere! Succes oriunde te vei afla! Fortza Steaua fie cu tine!”

La instalarea lui Gâlcă, 2 iunie 2014, în articolul Costel Galca, noul antrenor al Stelei am descris și relația lui Reghecampf cu mass media din primul mandat, în contrast cu cea prefigurată a fi la Gâlcă.

„Reghecampf este un perfectionist incadrat strict in propriile programe, dar in “public relation” a fost un libertin, uneori neinspirat. Lipsa de modestie ostentativa, tupeul frazand obraznicia si modul de relaxare in diverse companii controversate sau pe o muzica de calitate indoielnica, au fost surse de barfa si atacuri personale. Toate s-au rasfrant, justificat sau nu, ca umbre pe imaginea Stelei, si asa intunecata de stilul de comunicare cazon si suburban al lui Becali si MM Stoica.

Relatia sot antrenor- sotie impresar a dat frau liber imaginiatiei media si a unor oameni de fotbal, cu tot felul de presupuse jocuri „non combat” sau “de pariuri”. […] Dar imaginea publica a lui Reghecampf a fost afectata in primul rand de Ana Maria Prodan, prin interventii “ca musca-n lapte” si enervant “cu mana-n sold” in diferitele dispute publice ale sotului.

Toate au facut ca si in conditiile in care principalii furnizori ai cancan-ului TV, “de mahala”, sunt dupa gratii, imaginea Stelei sa fie asociata depreciativ cu scandalurile si luarile de pozitie publice ale cuplului Reghe-Ana. Dar, invingatorul ia totul, iar laurii lui Laurentiu au acoperit si “umbrele” de pe imagine. Reghecampf a raspuns tuturor si pe teren, nu doar la TV, iar pe teren a maturat pe jos cu toata Liga 1 timp de doi ani. Forta Stelei a fost peste toate cuvintele!”

Ce am scris în 2014 e valabil și acum în 2015. În al doilea mandat, cu siguranță va fi atacat în continuare de presă și cârcotași. Prin articole și comentarii îl voi apăra pe antrenorul Reghe de atacurile nefondate, exact cum am făcut-o și în perioada 2012-2014, chiar dacă plecarea lui din 2014 mi-a lăsat un gust amar și critic. 

De la ce pornește, totuși, Reghecampf în noul mandat pe banca Stelei:

  • În campionat: Steaua este la 5 puncte față de locul 1, judecând după play off, și încă 16 etape de disputat cu 48 de puncte în joc (6 etape în sezonul regulat și 10 în play off). Dacă ipotetic va intra în play off cu această diferență, va juca 2 meciuri cu Astra  din care poate lua 6 puncte, anulând distanța celor 5 puncte. Ar fi pe mâna ei, nu la jocul rezultatelor.
  • Sfert finalistă în Cupa României, adversar Viitorul.
  • Semifinalistă în Cupa Ligii, adversar Astra

Deci, teoretic, Steaua este în cărți la toate cele 3 obiective, iar Reghecampf știe asta forte bine.

Reghecampf a schimbat deja istoria Stelei o dată. Din toată inima îi urez  să readucă respectul adversarilor față de Steaua, așa cum a făcut-o în 2012, și să devină cel mai bun antrenor din Liga 1 și cel mai de succes din istoria Stelei de după 1990. Să demonstreze tuturor că în 2012-2014 nu a fost doar o conjunctură fericită de lot, ci a fost o consecință din valoarea băncii tehnice. Succes, Reghe!

XRay

Steaua pasărea Phoenix

În ultimii zece ani, Steaua s-a mai aflat în situaţii de criză ca exprimare fotbalistică, iar schimbările de antrenori s-au dovedit uneori inspirate şi au scos echipa din conul de umbră al lipsei de formă. În perioada 2004-2015 au stat pe banca Stelei  20 antrenori, incluzându-i pe Rădoi și Dică, dar numai 4 au performat și  doar 4 au adus un plus notabil față de situația anterioară.

Sezonul 2004-2005: Walter Zenga -Țiți Dumitriu

  • Walter Zenga a fost cel care a schimbat fața Stelei imprimând pe gena roș-albastră și scoala italiană de fotbal. A preluat formația Steaua după 3 ani consecutivi (2000/2001) în care nu luase nici un trofeu şi ratase o dată şi prezenţa în Europa. Liga1, sezonul  2001-2002 loc 4, 2002-2003 loc 2, 2003-2004 loc 2.
  • A calificat Steaua în grupele unei competiţii europene după o pauză de 8 ani.
  • În 2005 Steaua a reuşit să elimine detinătoarea Cupei UEFA, FC Valencia, în 16-zecimile aceleași competiții, după executarea loviturilor de la 11 metri. Era 24 februarie 2005 și doar 4 grade Celsiul, cu peste 30.000 de fani cântând în ploaie, cu golurile lui Cristea, cu atmosfera fenomenală şi cu nebunia lui Walter Zenga, care a început partida cu 3 atacanţi. Steaua trecuse în optimile Cupei UEFA după o victorie ca la Rovine! Echipa Stelei a fost: Hamutovski, Marin, Radoi, Ghionea, Ogararu, Oprita(Lovin), Paraschiv, Munteanu, Dică, Dinita(Bostina), Cristea(Baciu).
  • Golurile și penalty-urile memorabile
  • În 2005 a lăsat echipa aproape campioană, fiind demis cu 3 etape înainte de final. Încidentul petrecut imediat după partida FC National – Steaua 0-1, in care Zenga a fost lovit cu o piatră în cap de un suporter roș-albastru, a fost un bun pretext pentru a penaliza pierderea de turație a Stelei pe finiș. Becali a speculat momentul de șovăială al lui Zenga și l-a demis. „Walter Zenga a vrut sa isi dea demisia imediat dupa incidentul petrecut la stadionul Cotroceni, dar am hotărit de comun-acord sa renunțăm noi la serviciile sale pentru a nu compromite cariera sa de antrenor. Sunt de părere ca este inadmisibil să pierzi campionatul când ai opt puncte avans cu șapte etape inainte de final. Echipa avea nevoie de un soc. Oricum vreau să ii multumesc lui Zenga pentru tot ceea ce a făcut la Steaua”, a declarat atunci Gigi BecaliDupă înfrângerea din Cotroceni, etapa a 27-a, 18 mai 2005, Zenga a fost înlocuit de Țiți Dumitriu cu care Steaua a luat titlul la mustață prin 3 victorii în ultimele 3 partide. Dumitru Dumitriu era șef al departamentului de căutare a tinerelor speranțe in cadrul clubului din Ghencea.Screenshot_15

Sezonul 2010-2011: Cosmin Olăroiu

  • Cosmin Olăroiu a preluat neoficial echipa pe final de sezon, mai 2011, după ce Cârţu o dusese până pe locul 6.Screenshot_17
  • În etapa a 31-a din 4 mai 2011, după  Steaua – Rapid 0-1, Cârtu a demisionat. Ce echipă a pierdut acel meci în Ghencea:Screenshot_18
  • În 3 săptămâni, Oli a urcat-o pe Steaua pe loc european (locul 5), luând fața câinilor și în campionat.Screenshot_12
  • A câştigat Cupa României, 2-1 în finală cu Dinamo.
  • Sezonul 2010-2011 a fost asemănător cu acesta din multe puncte de vedere. Steaua a bătut recordul la antrenori pe sezon. Nici mai mulți, nici mai puțini de 7, încluzându-l și pe Oli.

Sezonul 2011-2012: Ilie Stan – Stoichiță

  • Ilie Stan a preluat echipa după ce israelianul Ronny Levy o coborâse pe locul 9 în etapa a 8-a şi îi compromisese în mare şansele în grupele Europa League după 1-1 cu ciprioții de la AEK Larnaca.Screenshot_15
  • A calificat-o pe Steaua din grupa J, locul 2 cu 8 puncte, în primăvara Europa League (16-zecimi). Grupa J: Schalke(14 puncte), Steaua(8),  M. Haifa(6) și AEK Larnaca(5).
  • I-a dus pe roș-albaștri pe locul 4 în Liga 1, dar și-a dat demisia în etapa 23 după 0-0 cu Gaz Metan.
  • A fost înlocuit cu Mihai Stoichiță,  care după 11 etape (24-34) a terminat sezonul pe locul 3.Screenshot_15

Sezonul 2012-2014: Laurențiu Reghecampf

  • Laurențiu Reghecampf este de departe cel mai de succes antrenor stelist din ultimul deceniu cu cele două titluri consecutive câștigate într-o manieră categorică. După Anghel Iordănescu (1986-1990), este antrenorul tânăr cu cea mai spectaculoasă evoluție, încă de la debut, din toată istoria Stelei, fără să fi fost vreodată secund și doar cu un an vechime (cumulat) ca antrenor în Liga 1. În 2012 a preluat echipa după 4 ani consecutivi în care Steaua nu se mai clasase pe primele două poziții.
  • A cîştigat două titluri consecutive și o supercupă.
  • A dus echipa în optimile de finală ale Europa League, învingând Ajax și Chelsea.

  • A readus Steaua în grupele Champions League după o pauză de 4 ani.

Dintre cei 18 antrenori din ultimii 10 ani, fără Rădoi și Dică, doar 4 antrenori au câştigat cele 10 trofee ale Stelei stânse in ultimul deceniu: Zenga (1), Olăroiu (3), Reghecampf (3) şi Gâlcă (3).

In toată istoria Stelei, dintre cei 40 antrenori care au stat pe bancă între 1947-2015, doar 17 au câștigat cele 57 de trofee ale Stelei strânse în 68 de ani, începând cu Colea Vâlcov  (1948-1948), Cupa României, și terminând cu Costel Gâlcă cu cele 3 trofee din 2015.

Este adevărat, ca în 2015 nu a fost niciodată. Nu e vorba de prestația fotbalistică a echipei, care nu este mai slabă decât în returul din 2014-2015, ci de factorii externi care otrăvesc, înveninează atmosfera din jurul echipei. Toti antrenorii nominalizati mai sus au avut parte de bază și teren de antrenament corespunzătoare, de suportul managerial a lui MM Stoica, de sprijinul galeriei și nu era ciuca miștourilor cu „FCSB”, deși FCSB e marcă înregitrată a FC Steaua București încă din 2008De aceea nu mă aștept la o revitalizare spectaculoasă pentru că de fapt nu s-a schimbat nimic.

XRay

Show must go on. Dică, noul Rădoi!

Țiți Dumitriu rămâne antrenor doar în acte. „Dică va conduce echipa. El e responsabil de tot”

Nicolae Dică este noul antrenor „fără acte” al Stelei şi el va fi responsabil de rezultatele echipei până în iarnă. Chiar dacă în acte figurează Dumitru Dumitriu, funcţia acestuia va rămâne în continuare simbolică. Singura deosebire față de Rădoi este că Dică va putea da indicații în timpul jocului fără intermediari.  Fostul decar nu are licența PRO, dar are carnetul A de antrenor. 

În conferinţa de presă premergătoare partidei cu ASA Târgu Mureş din campionat, Dumitru Dumitriu a vorbit despre ultimele evenimente de la Steaua. Plecarea lui Rădoi nu îi va spori din atribuţii, a dezvăluit acesta, Nicolae Dică fiind cel care pregăteşte de la A la Z partidele campioanei.

„Mirel Rădoi nu a vrut să mai continue. Nimeni nu l-a dat afară, nimeni nu i-a pus în cârcă nimic din punct de vedere fotbalistic. El ne-a rugat să rămânem. El nu e în afara clubului, a rămas pe aceeaşi funcţie. Eu sunt antrenor principal în acte, să ne fie clar. Staff-ul cu care a venit Rădoi e condus de Dică, el îşi asumă tot ceea ce înseamnă ultimele 5 jocuri din campionat. Normal că sunt şi eu implicat, dar responsabilitatea totală e a lui Dică si celorlalti doi colaboratori, Pruna si Popa. Eu sunt omul care în momentul în care se apelează la mine – cu orice, cu un sfat – răspund”

Întrebat despre prerogativele sale, Dumitru Dumitiu a clarificat lucrurile: „Eu am fost adus aici de Mirel Rădoi. Exact asta voiam să fac: să urmăresc jucătorii împrumutaţi de Steaua. Să văd tinerii fotbalişti şi să merg să urmăresc formaţiile pe care le întâlneam. Cam astea sunt atribuţiile mele. Eu sunt antrenor principal pentru că deţin licenţa Pro. Dar tot ce se întâmplă la echipă, antrenamente şi tot, a fost făcut de Rădoi şi de Nicolae Dică”.

Mirel Rădoi va demonstra în viitorul apropiat că are stofă de antrenor, e convins Dumitriu, care consideră că fostul mare internaţional a dat dovadă de caracter retrăgându-se.

„Rădoi e un foarte bun cunoscător al fenomenului. E mai bun decât mulţi cu licenţa Pro. A făcut un pas înapoi pentru ca apoi să sprinteze în fotbalul românesc”, a mai spus Ţiţi, pentru ca apoi să discute despre posibilitatea ca echipa să rateze play-off-ul: „Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a rămâne în primele 6. Avem timp să demonstrăm că ne merităm locul în play-off”.

  • Vezi mai jos videoclip de la conferinţa de presă

Sursa: Digisport

Rocada mare

Noul tehnician al Stelei a condus primul antrenament. Mirel Rădoi a fost și el prezent. La 30 de minute dupa inceperea antrenamentului, pe teren a aparut si Mirel Radoi, insa acesta nu s-a implicat deloc in sedinta de antrenament, luand loc pe banca acolo unde nu a vorbit cu nimeni.

  • Video
Mirel Rădoi trebuie să rămână director sportiv la Steaua!

Doi mari fotbalisti din istoria moderna a Stelei, Mirel Rădoi si Nicolae Dică, iși leagă destinul de tehnicieni de cea mai neagră perioadă din istoria clubului de fotbal Steaua ever.  Între 2003-2008, decarul Nicolae Dică a jucat de 143 partide pentru Steaua în care a înscris 62 goluri. Acum Steaua are nevoie de ei în leadership!

Rădoi nu e singurul pe lista marilor steliști care au dezamăgit din postura de antrenori la Steaua. Marii jucători ai Stelei s-au bucurat prea puțin de succes ca antrenori. Cu Becali patron, foștii steliști s-au perindat pe banca roș-albaștrilor, dar nu au rezistat prea mult, iar de trofee nici nu s-a pus problema. Hagi a stat doar două luni, în timp ce Lăcătuș a strâns aproape doi ani în trei mandate, dar de fiecare dată fără succes.

Trebuie remarcat faptul că Steaua a avut preponderent bănci „roș-albastre”. Lista „epic fail” continuă  cu Dorinel Munteanu, Ilie Dumitrescu și Ilie Stan. După 2000, au reușit doar Victor Pițurcă, Dumitru Dumitriu, Laurențiu Reghecampf și Constantin Gâlcă.

Totuși, Nicolae Dică are în palmaresul de antrenor secund cele 3 trofee cucerite în sezonul 2014-2015 cu Steaua. Ceea ce nu e puțin!

Mult succes, Dicanio!

Site-ul fcsteaua le urează La Mulți Ani și multă sănătate tuturor românilor, cu ocazia Zilei Naționale!

XRay