Tag Archives: The Special None

The Special One: Dică peste Dan Petrescu la CFR Cluj – FC Steaua 1-1

CFR vs STEAUA 1-1. Planul tactic al ambelor echipe dat peste cap de eliminari. Steaua mai mobila dupa interveniile lui Dica la pauza.


Teoretic un 4-3-3 al CFR-ului, dar un 4-3-3 fluid, cu o particularitate: Culio urca al doilea varf pt ca, alaturi de Tucudean, sa blocheze la cei doi stoperi ai stelistilor pe constructia incipienta. In aceste conditii Deac, mijlocasul stanga, strangea in centru in pozitia de inter pt ca nici o clipa ardelenii sa nu piarda axul central.
Acesta manevra explica de ce Dan Petrescu l-a plasat pe Deac in stanga, nu pe Omrani. Pt ca primul poate juca si inter, Omrani nu, si astfel Culio putea avansa in presing fara teama ca in spatele lui sa intre vreun adversar, caci acolo strangea Deac.
Steaua nu a surprins ca asezare, ci ca pozitionare a unor jucatori, mai precis urcarea lui Morais ca mijlocas central. Probabil antrenorul Dica a mizat pe plusul de tehnica al brazilianului, fata de Filip si Popescu, si pe plusul de rautate, fata de Nedelcu.

CFR se folosea de gaselnita Culio-Deac pt a presa pe constructia initiala a stelistilor si pt a-i obliga pe acestia sa iasa cu minge lunga, prada usoara pt Muresan si Vinicius.

Asadar Culio presa la cel mai tehnic fundas al ros-albastrilor, Planic, iar pt a taia cureaua de transmisie adversa, formata din Pintilii si Morais, mijlocasii centrali, brazilianul era preluat de Djokovic, iar Pintilii era “acoperit” de Tucudean, care se plasa intre inchizatorul stelist si Planic, pt a-i arata sarbului sa nu incerce pasa ,existand riscul interceptiei.

Daca Pintilii cobora intre stoperi…..

….. Tucudean presa la acesta, Culio avansa la Planic, iar Deac strangea in centru pt ca triunghiul din fata fundasilor sa ramana intact.
Asadar, dupa cum am scris la inceput, desi analistii inainte de meci, dar ,spre suprinderea mea, si dupa meci, au fost siderati de faptul ca Deac a jucat in stanga, nu in dreapta de unde sa intre cu piciorul de baza in interior, totul tinea de dorinta lui Petrescu de a il avansa pe Culio pt a bloca la Planic, fara a desface insa triunghiul din fata apararii. Deac asigura lucrul asta, Omrani nu ar fi putut juca inter.

Celor doi, dupa cum vezi si in captura de deasupra, le venea foarte natural sa schimbe pozitiile intre ei. De altfel, ramasi in zece, Deac a trecut fara probleme mijlocas central.

Steaua incerca sa preseze la cei doi fundasi centrali cu Budescu si cu Alibec. Asta insa il lasa liber pe Hoban, CFR avand trei mijlocasi centrali fata de doi ai oaspetilor.

Cel care trebuia sa avanseze la inchizatorul ardelenilor, pt a nu il lasa sa vada jocul, era Morais. Iar Djokovic ,parasit de brazilian, era tamponat de Gaman. Deci forme diferite de presing, dar ambele echipe aveau acelasi scop, sa isi oblige oponentul sa iasa cu pasa lunga din defensiva, poate chiar cu o degajare a portarului.

Sigur ca chingile defensive pe care le pune Petrescu propriei echipe pot frustra vedetele cfr-istilor. Dar scopul a fost acela de a ii limita pe adversari doar la pase lungi, nu a vrut nici macar sa ii lase sa centreze. Omrani a avut astfel un rol mai mult defensiv ,care l-a tinut departe de poarta lui Balgradean.

Fundasii laterali se duceau adanc dupa om, iar Omrani cobora deseori ca al cincilea fundas pt a nu il lasa pe Momcilovic sa vina cu centrari. Rezultatul a fost ca sarbul nu a prea contat in ofensiva, dar nici Omrani, mereu departe de careul advers, nu a reprezentat un pericol. Probabil aici ar trebui sa mai lucreze Petrescu ,la a găsi echilibrul dintre a face faza defensiva radical si a le lasa jucatorilor creativi mai multa libertate. Pt ca altfel pot exista nemultumiri in grup.

In privinta benzilor, Steaua s-a comportat mai dominant, ca o echipa hotarata sa ia fraiele jocului. Adica a riscat urcand ambii fundasi laterali pe faza de atac. Dar asta a expus-o contrelor gazdelor.

Din nou deci, abordari diferite ,viziuni diferite. In vreme ce CFR il tragea pe Omrani ,in functie de moment, chiar ca un fundas in plus, FCSB urca cu ambii laterali asumandu-si riscul de a fi prinsa descoperita pe contraatac.

CFR insa s-a aparat bine, iar planul tactic al lui Petrescu, de a pastra intact axul central a fost bun, pt ca Steaua a cautat sa speculeze zonele din spatele interilor clujeni.

Man incerca sa il fixeze pe Peteleu pt a deschide zonele intermediare pe unde sa intre Budescu. Doar in putinele momente cand oaspetii au reusit sa speculeze spatiile din stanga si dreapta lui Hoban au fost periculosi.

Dupa pauza Steaua a devenit mai fluida, mai mobila prin introducerea lui C. Tanase ca mijlocas central langa Pintilii si mutarea lui Morais ca fundas stanga, evident Momcilovic trecand stoper. Pe faza ofensiva echipa lui Dica se transforma in 4-3-3.

Mobilitatea lui C. Tanase a dat un pic peste cap mecanismul din centrul liniei de mijloc al CFR-ului. Morais era mai rigid, mai usor de prins in marcaj de Djokovic, mai ales ca echipa lui Petrescu facea un marcaj orientat catre om. Ei bine, asta a speculat Dica, care probabil i-a cerut lui C. Tanase sa isi ”plimbe omul” si sa il ajute pe Budescu sa se elibereze, Budescu venind mai jos, in rol de coordonator.

Exemplu: Tanase primeste si imediat ii retrimite lui Pintilii, apoi pleaca tragandu-l dupa el pe Djokovic, adversarul direct ,dar in acelasi timp incruciseaza cu Budescu care primeste liber de la Pintilii, chiar pe zona parasita de sarb.
In plus pt stelisti, noul modul le permitea sa atace spatiul dintre fundasul stanga si stoperul stanga, lucru pe care cu doi inchizatori nu il faceau.

C.Tanase urca din linia a doua pt ca ,spre deosebire de Morais ,cunoaste postul de mijlocas central si si noua pozitie in sistemul 4-1-4-1 pe faza ofensiva il ajuta sa vina din linia a doua.

Dupa ce ambele echipe au ramas in inferioritate numerica, Pintilii si Petelu eliminati, la CFR Culio a trecut fundas stanga si Deac a coborat mijlocas central, iar la Steaua, Budescu a trecut mijlocas stanga, C.Tanase si Fl. Tanase au facut pereche in centrul liniei de mijloc.

Ce a fost interesat s-a intamplat dupa minutul 80! 

Mai intai Momcilovic si Planic urca in atac, dar Planic ramane acolo pe post de varf langa Gnohere.
FCSB trece la un sistem 4-3-2 cu C. Tanase fundas central si Planic numar 9.

Dar asta pe faza defensiva, caci pe faza ofensiva Steaua pastreaza doar trei fundasi centrali, C. Tanase-Momcilovic-Morais.

Practic Dica a reinventat termenul de deep-lying playmaker, transformandu-l in very deep lying playmaker. Daca in primul caz este vorba de plasarea in fata fundasilor a unui mijlocas ofensiv, coordonator, Steaua a pus in rol de fundas un mijlocas coordonator. Pe Tanase.

Desi mutarile pot crea impresia de haos, de fapt Dica a gandit bine retragandu-l pe Tanase in rol de stoper pt ca CFR nu mai avea intentii ofensive si stelistii aveau nevoie de cineva care le asigure o constructie limpede. Iar Tanase a avut si o interventie buna in rol de fundas central. Bonus Planic a fost co-autor la golul egalizator, din postura de varf de atac.

The Special None
Preluare de pe http://tactic-zone.blogspot.ro

Nota Redacției

Pe 17 august 2017 am început o nouă rubrică informativă prin publicarea de articole despre tactică  în fotbal scrise pe înțelesul tuturor de bloggerul The Special None. Intenționam  să  prezentăm elemente teoretice de bază din tactica fotbalului modern și analize tehnico-tactice care vizează jocul Stelei.

Primul articol publicat pe fcsteaua.ro a fost 6 IDEI DESPRE SPORTING VS STEAUA. DICA A ARĂTAT A ANTRENOR. Pentru “episodul 2” am ales să vedem ce ne spune The Special None despre “unde și împotriva căror adversari” ar trebui folosit a controversatul Enache pentru a da un randament maxim:The Special None: Enache și postul pe care ar trebui să joace”.

Evident, The Special None nu e “metru etalon” în fotbal și opiniile lui pot fi “amendate” de cei care au argumente logice solide și documentate pentru o altă părere.

Știu, articolele tehniciste nu au priza știrilor cu evenimente controversate, dar intenționam ca noțiunile și analizele prezentate să fie un mic ajutor pe viitor când interpretăm jocul echipei. Însă inapetența pentru aspectele tehnice ale fotbalului m-a determinat să renunț, deși am selectat și pus în draft încă vreo 3. În fond suntem 20 de milioane de “antrenori” în țara lui Tabloidă Vodă.

 

The Special None: Enache și postul pe care ar trebui să joace

Nota Redacției 

Pe 17 august 2017 am început o nouă rubrică informativă prin publicarea de articole despre tactică  în fotbal scrise pe înțelesul tuturor de bloggerul The Special None. Periodic vă vom prezenta elemente teoretice de bază din tactica fotbalului modern și analize tehnico-tactice care vizează jocul Stelei.

Știm, articolele tehniciste nu au priza știrilor cu evenimente controversate, dar noi dorim ca noțiunile și analizele selectate să fie un mic ajutor pentru viitor. Astfel, sperăm să ne ajute să interpretăm mai bine jocul echipei ca opiniile formulate după meciuri să fie pertinente și mai avizate .

Primul articol publicat pe fcsteaua.ro a fost 6 IDEI DESPRE SPORTING VS STEAUA. DICA A ARĂTAT A ANTRENOR. Pentru “episodul 2” am ales să vedem ce ne spune The Special None despre “unde și împotriva căror adversari” ar trebui folosit a controversatul Enache pentru a da un randament maxim. Evident, The Special None nu e “metru etalon” în fotbal și opiniile lui pot fi “amendate” de cei care au argumente logice solide și documentate pentru o altă părere.

X Ray


Enache și postul pe care ar trebui să joace

Enache fundas dreapta sau mijlocas dreapta ? Amandoua. Depinde ce joci. Am scris si am tot scris, fotbalul este spatiu. Inchide-l cand te aperi si creează-l cand ataci. De aici pornim.
Enache este un fotbalist care nu are dribling deosebit. Driblingul nu este punctul sau forte. In schimb are viteza, forta exploziva, centrari bune. Uitandu-ne la ce are si sesizand ce nu are, sa vedem ce poate face ca mijlocas dreapta si ce ca fundas dreapta.

Enache mijlocas dreapta vs un adversar defensiv
In fata unui oponent cu liniile jos, Enache nu are spatiu. De ce nu are ? In desenul de mai jos este raspunsul.

Cu liniile jos, nu exista spatiu in spatele fundasilor. Deci nu ai unde te demarca. Ca mijlocas, nu ai nici spatiu de demaraj in spate, spatiu prin care sa-ti pui in evidenta fuleul, pt ca acolo se afla mijlocasul stanga advers. Daca intri intre linii, spatiul este si mai ingust. Si atunci, singura posibilitate este sa iti creezi spatiu PRIN DRIBLING. Pt ca prin fuleu nu ai cum, nefiind spatiu pe unde si unde sa decolezi.
Prin urmare, Enache mijlocas dreapta, pe atac pozitional, nu-i cea mai buna solutie pt ca driblingul nu-i un atu al sau.

Enache mijlocas dreapta vs un adversar ofensiv
Practic in fata unui oponent cu liniile sus, exista spatiu in spatele fundasilor. Tot ce trebuie sa faca Enache este sa “plonjeze” in bazinul de spatiu aflat intre fundasii adversi si portarul advers.

In aceasta situatie, Enache nu mai trebuie sa isi faca el spatiu prin dribling, pt ca spatiu exista deja, trebuie exploatat prin viteza, adica prin ce are stelistul.
In concluzie, Enache mijlocas dreapta, daca echipa sa foloseste contraatacul, este o solutie buna.

De aceea am spus la inceput ca depinde ce joci, ce abordare are antrenorul si adversarul. In fata unei echipe defensive si cu liniile jos, Enache nu-i cea mai buna solutie, dar in fata unui adversar ce te ataca si te obliga sa te aperi, Enache este o solutie buna ca mijlocas dreapta pt ca are spatiu.

Enache fundas dreapta pe faza ofensiva
Indiferent de pozitionarea adversarului, atunci cand Steaua ataca, Enache este o solutie foarte buna ca fundas dreapta. Pt ca are mereu spatiu.

Vedeti in schema de mai sus ca in pozitia de fundas are loc sa isi demareze si sa isi evidentieze astfel viteza. Nu are in spate un mijlocas stanga care sa-i blocheze retragerea, are in fata un adversar, dar in general acesta nu sta lipit de el si chiar daca ar face-o, demarcarile in adancime ale lui Enache ar crea spatiu pt un coleg.
Si mai e ceva. Ca fundas dreapta nu are in general decat un adversar direct. De ce ?

Pt ca asa cum vedeti in desen, colegul de linie, mijlocasul dreapta, il tine ocupat pe fundasul stanga advers, il trage dupa el si ii da mai mult spatiu. Lasandu-l pe Enache in fata cu doar un oponent, mijlocasul stanga advers.

In fata unui oponent cu o mentalitate defensiva, care are centrul de greutate jos, mijlocasul dreapta clasic, precum Enache, este un model depasit. Am scris AICI despre asta. In principiu un nr zece, asadar tehnic si cu ultima pasa, care sa aibă piciorul de baza in interior, ar fi mai potrivit in lateral. Ar putea astfel sa intre intre linii, sa faca superioritate in centru, iar fundasul dreapta ar fi cel care s-ar ocupa de decongestionarea fluxului de joc.

Nu mai este “rentabil” sa folosesti un mijlocas dreapta care sa centreze bine ca in perioada romantica. Aceste calitati, viteza, centrarile precise pot fi transferate fundasului dreapta, mijlocasul lateral trebuie sa fie mai complex.

Enache fundas dreapta pe faza defensiva
Problema la Enache vine din faptul ca nu are deprinderea de a face marcaj la om. Cu cat esti mai aproape de poarta proprie, cu atat mai putin importante devin zonele, spatiul etc. Devine important omul, adversarul direct. Iar Enache are o problema in astfel de dueluri unu la unu.
O solutie ar fi o asezare cu trei fundasi centrali.
Asa ar exista mereu omul in plus care sa acopere flancul in cazul in care Enache este depasit, iar Steaua s-ar putea bucura in continuare de aportul sau ofensiv consistent ca fundas dreapta.

Si intr-un fel, cu trei stoperi, Enache ar fi scos din perimterul careului propriu de acel al treilea fundas central si ar evita oarecum duelurile “om la om” in zona cea mai fierbinte, careul propriu.

Intr-un fel Enache este la fel ca Latovlevici, despre care am scris aici. Ca fundas dreapta are un apetit si un aport ofensiv foarte ridicat, dar este lipsit de mijloace din punct de vedere defensiv. Daca Steaua continua sa il foloseasca fundas, trebuie sa isi asume riscurile, ca si cu Latovlevici si sa analizeze daca aportul sau in atac depaseste erorile din aparare.

The Special None

Sursa: tactic-zone.blogspot.ro