Arhiva etichetelor: Stanciu

Mâncătoria la români și invidia roș-albastră. Alin Stoica vs Nicușor Stanciu

Fostul decar al steliștilor, Nicușor Stanciu, a fost supus unui tir cu publicitate negativă de doi români steliși, încă dinainte de a ajunge la Anderlecht. O fostă glorie, Ladislau Bölöni, și odrasla unei foste glorii, Alin Stoica. Însă cel mai virulent a fost Alin Stoica. După câteva reprize de critici, Stanciu a răspuns recent, ceea ce a stârnit și o reacție a editoraliștilor din presa românească sportivă, Radu Paraschivescu și Ovidiu Ioanițoaia. În finalul articolului vă prezentăm și cele două editoriale.

Ce a declarat, printre altele, Alin Stoica despre Stanciu”Nu este un număr 10 în adevăratul sens al cuvântului. Nu e stilul lui să rezolve momentele importante ale unei partide. Nu trebuie supraestimată valoarea lui. În România, dacă au o perioadă bună şi ai marcat un gol frumos, eşti noul Hagi. Stanciu nu a confirmat încă, nici în Belgia, nici la echipa naţională şi nici la nivel european. Trebuie să aşteptăm. Când va câştiga titluri şi premii individuale, atunci îl putem considera un semi-zeu”.

Notă: Realitatea îl contrazice pe Alin Stoica. Pe lângă premii individuale, 2 titluri și 2 Cupe cu Steaua în România, la numai 24 ani, Stanciu a performat și în Belgia.

  • Stanciu a cucerit titlul de campion în Belgia.

Related image

  • În Europa League a avut o evoluție foarte bună cu 4 goluri și 3 assisturi, fiind ales și jucătorul săptămânii. O statistică realizată de cei de la Opta îl plasează pe mijlocaşul lui Anderlecht pe locul 2 în topul fotbaliştilor care au tras cele mai multe şuturi în sezonul european. Stanciu are 40 de şuturi expediate spre porţile adverse, fiind depăşit doar de Cristiano Ronaldo care a tras de 56 de ori. Pe locul 3 se află Talisca de la Beşiktaş, cu 39, iar Messi şi Pogba, cu câte 38, încheie Top 5.

  • La națională a marcat 6 goluri în 14 prezențe, pe când Alin „0” goluri în 13.

Vorbele lui Alin Stoica nu i-au picat bine lui Stanciu, care n-are o explicaţie pentru ele: ”Am vorbit cu Alex Chipciu despre asta, românii spun mereu lucruri urâte despre noi. La fel şi Stoica, pe care nu-l cunosc personal. Aş vrea să-l întreb de ce spune astfel de vorbe urâte despre mine, dar până la urmă nu e problema mea. Am câştigat trofee cu Steaua şi am deja un titlu cu Anderlecht”, a declarat Nicolae Stanciu, într-un amplu interviu acordat celor de la DH.be.

Numărul 10 corespunde stilului meu de joc. Antrenorul m-a pus în banda stângă încă de anul trecut. Am discutat cu el despre asta, i-am spus că nu mai jucasem vreodată acolo, dar că eram pregătit să o fac dacă asta dorește. Nu-mi stă în caracter să fiu în lumina reflectoarelor. Nu sunt un om de 10 milioane de euro. Am costat 7,8 milioane de euro, iar suma poate crește cu încă două milioane în decurs de cinci ani.

Am citit că domnul Boloni ar fi spus că nu merit această sumă și că Steaua a făcut bine că m-a vândut. Românii mereu spun lucruri negative despre noi. La fel și Alin Stoica, pe care nu-l cunosc personal. Nu este problema mea, am câștigat titluri cu Steaua și am luat unul deja și cu Anderlecht”, a mai spus Stanciu și pentru Dolcesport.

Nici Loţi Bölöni nu l-a menajat pe Stanciu. Fosta glorie stelistă a afirmat că Becali a reuşit să-i păcălească pe cei de la Anderlecht, deoarece Stanciu nu este jucător de 10 milioane de euro. Ironia sorţii, Stanciu va juca împotriva lui Bölöni chiar în prima etapă din Belgia, cu Antwerp, echipă la care fosta glorie a ajuns în această vară.

Stanciu spune însă că se bucură că Loţi Boloni a revenit în Belgia: ”Nu va fi o revanşă, dar sunt fericit că dl. Bölöni a venit în Blegia. El ar putea să aducă aici alţi români în perioada de transferuri”.

Image result for stanciu chipciu campioni

Alin Stoica: „Nu vreau să mai vorbesc despre Stanciu ca să îi fac publicitate gratuit. Nu îmi pasă de Stanciu. Eu sunt o legendă!”

După ce Nicușor Stanciu i-a reproșat lui Alin Stoica că l-a criticat în trecut, FANATIK.RO a luat legătura cu fostul jucător care a făcut următoarele precizări în legătură cu trecutul său fotbalistic, dar și față de actualul mijlocaș a lui Anderlecht,

„Eu nu știu de ce Stanciu s-a supărat atât de tare pe mine. Însă îți spun sincer că acum chiar nu mă mai interesează și chiar nu îmi pasă de ce spune el. Nu vreau să mai vorbesc despre Stanciu ca să îi fac publicitate gratuit. Lucrul asta nu am să îl mai fac. Eu știu doar că sunt legendă în Belgia, iar la Anderlecht am fost și o să fiu respectat toată viața. Eu am făcut ceva pentru acest club, iar trofeele câștigate de mine mi-au rămas în palmares.

Oamenii de la Anderlecht au știut să mă respecte mai mult ca oamenii din România. Atât de iubit am fost eu în România că la echipa națională eram chemat așa la mișto. M-a durut foarte tare lucrul asta. M-a durut mai ales că am fost chemat la lot de selecționeri care fuseseră colegi în trecut cu tatăl meu. Când eu făceam istorie la Anderlecht și marcam împotriva lui Real Madrid la națională eram chemat doar așa ca să fac și eu două-trei antrenamente. De ce? E mai bine să îi întrebați pe dînșii. Eu nu vreau să mai dezvolt acest subiect. M-a durut enorm că nu am putut să ajut și eu naționala României.”

Vă prezintăm și două articole cu reacția presei.

Alin Stoica şi respectul de pe stradă

Despre ce păţim când nu ne uităm în oglindă

„La Bruxelles, mă opreşte lumea pe stradă şi mă respectă”, spune Alin Stoica într-un interviu mai vechi. Imaginea e remarcabilă şi vorbeşte despre o stilistică a împăunării placate pe umorul fără voie. Trebuie elogiată, nu-i vorbă, şi curtoazia bruxelleză, mai ales că Belgia, o ştim de la Charles de Gaulle, este „o ţară inventată de englezi ca să-i enerveze pe francezi”. După atâţia ani de stat în Belgia, Alin Stoica a suferit, pesemne, un soi de contaminare. Şi a început să facă declaraţii care enervează. E adevărat, nu pe francezi, ci pe cei între care s-a născut şi a început să dea cu piciorul în minge. Rar se întâmplă ca Alin Stoica să fie întrebat de sănătate şi să nu trimită săgeţi către alţi români. Ascultându-l, ai uneori impresia că puţini compatrioţi sunt vrednici să respire acelaşi aer cu el. Unul e mafiot, altul, bisericos în exces. Unul e slab profesional, altul, anemic moraliceşte. Unul e speculant, altul, colportor. Unul e fără talent, altul, fără şira spinării. Unul e pilos, altul, pilangiu. Ghinionist trebuie să fii să te învârţi la nesfârşit printre asemenea oameni.

Părerea mai degrabă proastă pe care a rostit-o recent Alin Stoica despre Nicolae Stanciu nu e, aşa stând lucrurile, surprinzătoare. Mai ales că nici presa belgiană nu-l îmbracă în elogii pe Stanciu. Problema însă nu e judecata critică, în esenţă corectă, ci faptul că vine din partea cuiva dotat cu exigenţă, dar lipsit de autoexigenţă. Alin Stoica se consideră, după caz, victima unei conjuncturi, a unei cabale sau a unor interese neclare. Ochiul necomplezent pe care-l plimbă asupra altor români din fotbal – de la Anghel Iordănescu la Daniel Stanciu şi de la Valeriu Argăseală la Ilie Dumitrescu – nu se poate întoarce nici măcar o secundă spre sine. Alin Stoica preferă să creadă mai departe că a te naşte în România e un blestem şi o frână pentru cine năzuieşte spre culmi.

Am scris cu un an şi jumătate în urmă următoarele: „E limpede, nu-l merităm pe Alin Stoica şi ratăm, clipă de clipă, prilejul unei contemporaneităţi decente cu el. Nu ne dăm seama ce privilegiu am tras din basca sorţii, nu ne pricepem să apreciem cât de mare e injecţia de prestigiu pe care simpla lui ivire pe lume o oferă României. De altfel, nu e prima dată când persiflăm ce-ar trebui să iubim şi confundăm geniul cu diletantismul. Am condus spre tuşa fotbalului şi alte capricii bipede: Dennis Şerban, Ionuţ Luţu, Sabin Ilie, Radu Niculescu, Nicolae Mitea, Cristian Daminuţă. Fiecare ne-a privit chiorâş şi ne-a zis vreo două. Dar niciunul dintre ei nu ne-a muştruluit cu atâta patos şi nu ne-a făcut atât de vinovaţi pentru slăbiciunile lui. Asta, desigur, fără să-şi reproşeze sieşi ceva”. Nu am nimic de retractat. Regret doar că Alin Stoica e respectat mai mult pe străzile din Bruxelles decât ar fi putut fi pe stadioanele lumii.

RADU PARASCHIVESCU
Sursa: gsp.ro

Scara de sub picioare

Nicușor Stanciu le-a răspuns lui Bölöni și lui Alin Stoica după ce ambii contestaseră venirea lui la Anderlecht.

Deoarece transferul cu pricina, cotat la 10 milioane de euro cu bonusuri cu tot, continuă să fie cel mai scump din istoria fotbalului belgian, suma respectivă i-a deranjat pe cei doi. Bölöni a spus că ex-stelistul n-ar valora atât, infinit mai dur, Stoica a reclamat că „Stanciu n-a dovedit nimic nici în Belgia, nici la echipa națională, nici la nivel european!”. Lucrurile nu stau chiar așa. Încă din primul sezon, Stanciu a contribuit, cu 24 de meciuri în campionat, 4 goluri și 4 assisturi la câștigarea campionatului de către Anderlecht, iar ca „tricolor” a adunat 14 selecții până la 24 de ani. Întâmplător sau nu, una mai mult decât Alin, care va împlini 38 de ani în decembrie.

Acuzându-l de frustrare și de invidie, unii pretind că Stoica n-avea voie să-și dea cu părerea. Deși fiul lui Tudorel, ales în 2001 cel mai bun tânăr jucător din Jupiler League, nu s-a realizat pe deplin, apreciindu-se că și-a risipit talentul, eu zic că avea dreptul. Campion cu Steaua în 1996, Stoica a mai cucerit 3 titluri în Belgia, 2000 și 2001 cu Anderlecht, 2003 cu Bruges, dar și alte 6 trofee. El pierde numai la comparația cu sine însuși. Cu ce putea ajunge și n-a ajuns. Altfel, clar că la așa palmares, putea să deschidă gura. Atât că era înțelept dacă tăcea, dacă nu se grăbea să-și pună un compatriot într-o lumină proastă. Să-l fi criticat altcineva pe Stanciu, nu unul de-al lui.

De remarcat din replica lui Nicușor, una mai degrabă abătută decât țâfnoasă, frazele „Românii ne vorbesc mereu de rău” și „Eu i-aș întreba pe aceștia de ce spun asemenea lucruri urâte?!”. Veți fi de acord cu mine că e greu de răspuns de ce noi, românii, în loc să ne ajutăm unii pe alții, să ne îndemnăm să ne și sprijinim, preferăm să ne bârfim și să ne invidiem, chiar să ne tragem scara de sub picioare?!
Din păcate, cazul lui Stanciu nu-i izolat. Să ne reamintim de recenta ieșire în decor a lui Ilie Năstase la întâlnirea de Fed Cup de la Mamaia, moment în care a scăpat caii și a jignit. Evident că a comis-o.

Cerându-și scuze, și-a recunoscut greșeala și a părut s-o regrete. Surprinzător însă, în măsura în care englezii l-au judecat aspru, nu puțini români l-au judecat pe fostul mare tenismen, unul dintre simbolurile sportului nostru, încă mai aspru. Neîndurător, fără milă, ca pe hoții de cai! Totuși, dacă ai tăi nu te apără, dacă nici măcar ei nu-ți acordă circumstanțe atenuante, un dram de înțelegere, cum să aștepți asta de la străini?!

La fel s-au petrecut lucrurile și când, după o carieră presărată cu izbânzi, inclusiv cu două de anvergură continentală, Supercupa Europei 2000 și Cupa UEFA 2009, Mircea Lucescu s-a trezit demis de Zenit. Dușmană cu cea din Sankt Petersburg, presa moscovită s-a repezit la gâtul tehnicianului bucureștean, iar un analist pârât, Alexei Andronov, consumator de nădejde, l-a desființat pe acesta în Sovețki Sport. Așa proceda pseudospecialistul rus și pe timpul mandatelor de la Donețk, când îi căuta noduri în papură antrenorului cu peste 30 de trofee!

Ciudat și dezamăgitor, destui ziariști și internauți români i-au ținut isonul lui Andronov. Chiar au jubilat, lăsând senzația că au pândit ca Lucescu să se împiedice și ei să-și frece mâinile încântați. Satisfăcuți în stilul carpato-dunăreano-pontic de a te întrista la succesele unor campatrioți și de a te bucura la eșecurile lor.

Nu degeaba scria Noica undeva că „Oamenii te iartă dacă faci crime. Dar nu te iartă dacă ești fericit”. Probabil că oamenii vizați erau români. Care n-au nevoie niciodată să le facă alții rău. Pentru că își fac singuri.

 OVIDIU IOANIŢOAIA
Sursa: gsp.ro

Concluziile vă aparțin!

X Ray

 

Stanciu: „E o mândrie enormă pentru mine faptul că am putut să apăr culorile acestui club! Iubesc Steaua și tot ce înseamnă acest club!” Mulțumim, Nicu!

Nicolae Stanciu a părăsit-o pe Steaua după trei sezoane petrecute la echipa roş-albastră. Mijlocaşul în vârstă de 23 de ani a semnat un contract pe cinci sezoane cu Anderlecht şi a devenit cel mai scump transfer realizat vreodată de un club din România și Belgia: 9,8 milioane de euro vor plăti belgienii, per total, pentru achiziţia românului.

Câteva articole dedicate decarului pe fcsteua.ro:

Stanciu a acordat un interviu pentru site-ul oficial al Stelei în care a vorbit despre perioada petrecută la echipa pregătită de Laurenţiu Reghecampf, precum şi despre transferul său la Anderlecht.

„Nicolae, a venit momentul ca si tu sa parasesti Steaua. Cum ai descrie perioada petrecuta aici?
Am petrecut la Steaua trei ani minunati, cu multe bucurii si multe trofee castigate. M-am simtit cu adevarat fotbalist la fiecare meci pe care l-am jucat in tricoul ros-albastru. E o mandrie enorma pentru mine faptul ca am putut sa apar aceste culori si mereu sufletul meu va ramane la Steaua! 
 
Ce reprezinta acest club pentru tine?
Steaua inseamna mai mult decat un club pentru mine, este practic a doua familie a mea, este echipa alaturi de care am reusit cele mai mari perfomante si am jucat pe cele mai mari stadioane ale lumii, impotriva unor echipe incredibil de mari. 
 
Crezi ca momentul acestui transfer este unul propice pentru cariera ta?
Sunt fericit ca cei de aici au fost de acord sa plec si cred cu tarie ca am facut acest pas la momentul potrivit. Sunt trist, in acelasi timp, pentru ca las in urma multi prieteni si oameni de care m-am atasat in tot acest timp. 
 
Cum arata viitorul pentru tine la Anderlecht?
Imi doresc sa am evolutii bune la Anderlecht, sa joc alaturi de Alex, sa facem cinste Romaniei si impreuna sa castigam multe trofee in Belgia.
 
Ce mesaj ai sa le transmiti fostilor tai colegi?
Vreau sa-i multumesc domnului Reghecampf pentru tot ajutorul pe care mi l-a dat inca din primul an la Steaua, pentru lucrurile invatate de la domnia sa si pentru ca alaturi de dansul am reusit sa ma dezvolt atat ca fotbalist, cat si ca om. Colegilor de la Steaua le doresc multa sanatate, sa reuseasca sa castige trofee in continuare, deoarece sunt cei mai buni din Romania, fara doar si poate. 
Dar suporterilor?
Lor le cer sa revina alaturi de echipa, sa-i sustina pe baieti, sa se bucure cum o faceau inainte, sa sufere la infrangeri si sa erupa ca un vulcan la victoriile importante ale echipei. Jucatorii au nevoie de ei pentru a se simti mai puternici. Iubesc Steaua si tot ce inseamna acest club! Va salut pe toti. „

Mulțumim, Nicu! Iți ținem pumnii!

Cele mai tari 10 goluri ale tale din ultima perioada la FC Steaua.
  • Nicusor Stanciu | The Amazing Goals | 2015-2016
  • Top 5 Nicusor Stanciu goals ~Top 5 goluri 2016
 fcsteaua.ro

Steaua Stelei București, Stanciu! Cel mai scump din istoria Belgiei și României!

Nicușor Stanciu a intrat direct pe locul 1 în topul celor mai scumpi jucători vânduţi în străinătate din România, însă și în topul  celor mai scumpi din istoria Belgiei.

Anderlecht a plătit o sumă record pentru fotbalul belgian. Stanciu a costat 7,8 milioane de euro si 2 milioane de euro bonusuri. Precedentul record era de 6 milioane de euro, bani platiti tot de Anderlecht pentru Defour, in 2014. Tot Anderlecht a mai platit 5 milioane de euro pentru Mitrovic.

În 2016, Anderlecht płătit la FC Steaua București (FCSB) suma de 13,3 milioane euro pentru două stele: Stanciu (9,8) și Chipciu (3,5). Reamintim că în 2007 tot Anderlecht a dat Stelei 2,9 milioane de euro pe transferul lui Cyril Théréau.

Astfel,  cu 16,2  milioane euro plătiți pe cele trei transferuri, Anderlecht devine clubul care a plătit cei mai mulți bani pentru jucătorii FC Steaua București, devansându-le pe  Tottenham și Southampton.

  • Steaua are 8 jucători în TOP 12 TRANSFERURI DIN LIGA 1 ÎN STRĂINĂTATE all times
  • Steaua a încasat din 2004-2016 suma de 43 milioane doar pe cei 7 jucători  din TOP 12 TRANSFERURI DIN LIGA 1 ÎN STRĂINĂTATE.  O medie de 6,14 milioane euro pe jucător
  • În 12 ani, FC Steaua a reuşit performanţa să vândă cei mai scumpi 5 jucători români în străinătate din toate timpurile, după Vlad Chiricheş, Florin Gardoş, Mirel Rădoi și  Bogdan Stancu.

TOP 12 TRANSFERURI DIN LIGA 1 ÎN STRĂINĂTATE – date din transfermarkt nu din presă

  1. Nicolae Stanciu (de la Steaua la Anderlecht, în 2016): 9,8 milioane euro
  2. Vlad Chiricheş (de la Steaua la Tottenham, în 2013): 9,5 milioane euro
  3. Florin Gardoş (de la Steaua la Southampton, în 2014): 6,8 milioane de euro
  4. Mirel Rădoi (de la Steaua la Al-Hilal, în 2009): 6 milioane euro
  5. Bogdan Stancu (de la Steaua la Galatasaray, în 2011): 5 milioane euro
  6. Cristian Săpunaru (de la Rapid la FC Porto, în 2008): 5 milioane euro
  7. Ştefan Radu (de la Dinamo la Lazio, în 2008): 4,5 milioane euro
  8. Gabi Torje (de la Dinamo la Udinese): 4,5 milioane de euro
  9. Gică Hagi (de la Steaua la Real Madrid, în 1990): 4,5 milioane euro*
  10.  Ionuţ Mazilu (de la Rapid la Dnepr, în 2008): 4 milioane euro
  11. Alex Chipciu (de la Steaua la Anderlecht, în 2016):  3 milioane de euro**
  12. Cyril Théréau (de la Steaua la Anderlecht, în 2007):  2,9 milioane de euro

* sumă înregistrată de transfermarkt, echivalentul a 4 milioane dolari din 1990
** sumă înregistrată de transfermarkt, la care se adaugă 0,5 milioane de euro din bonusuri

Acum 5 luni de zile am scris articolul  „Nicușor Stanciu. Steaua norocoasă a Stelei la punctul de „erupție” (click) ca o premoniție rațională. Este și un un articol biografic.

Spuneam atunci în martie 2016:

Cum putea un copil născut într-un cătun din Ardeal, să ajungă la doar 19 ani să execute cu sânge rece un penalty pe Giuseppe Meazza, împotriva celor de la Inter Milano, în Europa League, pe când evolua la FC Vaslui, dacă nu avea norocul să îl vadă cineva și să-i acorde o șansă încă de junior?

De asta istoria lui Stanciu este emoționantă și merită „jos pălăria!” pentru ce a realizat până acum (N.A.-până în martie 2016). A fost și motivul acestui articol. Decarul Stelei este abia la începutul altui drum, mult mai greu decât cel parcurs până acum. Drumul de stea a Stelei pe o orbită din care nu ai voie să ieși în decor că ești terminat de presă și unii suporteri (vezi cazul Chipciu, de exemplu).”

Parcă am avut gura aurită și la Chipciu. Destinul le-a mutat colegialitatea de la Steaua la Anderlecht. Anderlecht, nu China, arabi sau fundul ex-URSS-ului. Asta a fost posibil pentru că la FC Steaua s-a făcut performanță la timpul prezent, nu doar mătănii la trecut. S-au transferat la Anderlecht numai pentru valoarea și performanța obținută de echipa prezentului, FC Steaua București(FCSB), nu pentru nume, sigle sau mărci.

Acum, în august 2016,  vin și adaug: cum putea un tânăr talentat, cu un caracter deosebit, să erupă din 2014 și să devină cel mai scump din istoria Belgiei și României, dacă nu ajungea la singura echipă foarte bună din România, FC Steaua București (FCSB)? 

Cota pe transfermarkt

Pentru steaua Stelei, Nicușor Stanciu, FC Steaua a fost Steaua lui norocoasă!

La revedere Nicușor! Mult succes în carieră și în viață! Te așteptăm la națională și, cine știe, cândva să revi la Steaua plin de glorie și măiestrie sportivă!

X Ray

Notă: Culisele transferului și termenii

„Eu m-am gândit că Stanciu va juca 50% din meciuri fără niciun fel de probleme. Ei ne-au spus că n-au dat niciodată peste 4-5 milioane de euro pe un jucători.

Eu m-am interesat și Stanciu va fi vedeta lor. Va fi Steaua-Anderlecht! 

Ei la telefon mi-au spus 7 milioane plus două milioane. Când au venit aici le-am spus că-mi pot da 8 plus 2 milioane, nu? Mi-au zis că n-au mai negociat cu nimeni așa cum au făcut-o cu mine. Deci să vă spun exact 4 milioane iau pe loc, peste 10 luni încă 3,8 milioane, iar dacă joacă 50% din meciuri în primii doi ani mai iau două milioane.

Le-am zis că dacă-mi dau banii în 10 luni le mai scad 200.000 de euro. De aceea l-am dat cu 9,8 milioane până la urmă. Îi dau și lui Porumboiu o șampanie. Fiecare om ia în dreptul lui ce a negociat. La vremea când l-am luat am dat 1 milion de euro pe Stanciu (N.R.-700.000 de euro fără TVA). Zicea lumea că sunt nebun, uite că acum iau 10 milioane.

Mai aveam o oferta din Turcia, de 10 milioane de euro. 3,5 milioane acum, iar la anul 6,5. Echipa puternica, de la Besiktas, dar s-au mișcat greu. Anderlecht au venit la mine acasă să negocieze transferul.

Eu nu voiam să-i dau drumul, dar m-am gândit și la binele lui. Numărul lui Stanciu îl va lua Florin Tănase. El e înlocuitorul lui Stanciu. Boldrin sau Tănase merită numărul 10, dar cred că Tănase îl va lua” , a declarat Gigi Becali la Digisport.

France Football: „Stanciu, la crème des Carpates”

„Stanciu, crema Carpaților” este unul dintre tinerii tricolori care au fost foarte vizibili în acest an a fost inclus de France Football, cel mai prestigios săptămânal fotbalistic din lume, într-un top al celor mai așteptați 50 de jucători la Euro 2016.


France Football| Euro 2016 : Nicolae Stanciu (Roumanie), 46e joueur le plus attendu

Stanciu, crema Carpaților

„Din 21 aprilie la 9 iunie, Franța Fotbal vă propune clasamentul său al celor mai așteptați 50 de jucători la competiției, desemnați de redacția FF. Locul 46,  românul Nicolae Stanciu.”

Sa saison en club


France Football scrie despre acualul sezon al lui Stanciu la club: „Este al treilea sezon al lui Nicolae Stanciu în clubul său Steaua București. Aceste sezon, mijlocașul ofensiv de 22 ani a disputat 27 de meciuri în prima ligă  cu 12 goluri și 10 pase decisive. Clubul său este încă în cursa pentru titlu in acest an, în spatele Astrei. Dublu campion cu Steaua (2014 și 2015), el a câștigat, de asemenea, o Super Cupa (2014) și Cupa națională (2015), cu clubul său.”

Son statut en sélection

Despre statutul decarului la selectionată France Football consemnează: Nicolae Stanciu e nou venit în selecționata națională. Tânărul mijlocas a jucat primele două meciuri cu România împotriva Lituaniei și Spaniei în luna martie. Stanciu și-a deschis contorul de goluri  la prima sa apariție în fața lituanienilor, de la intrarea în joc. Playmaker a fost apoi titularizat de antrenorul Anghel Iordanescu împotriva Spaniei, micuțul mijlocaș ofensiv, de 22 ani, a fost cel mai periculos român.”

Pourquoi il est attendu

France Football expune motivele pentru care a fost desemnat în top 50:  “Pentru că România contează pe el. Mijlocașul ofensiv i-a încântat deja pe fanii Stelei și nu e vreo îndoială că va fi principala atracție a selecționatei române. Stanciu și Romania încep în  fața Franței meciul de deschidere. „Les Bleus” trebuie să fie precauți cu el, iar fundașii să-l studieze bine.”

Le chiffre : 10

France Football încheie articolul dedicat lui Nicolae Stanciu cu „Cifra 10”: „Ca și postul său pe teren… numărul de pe tricou este și el mitic. Micuț ca gabarit ( 1,70 m, 67 kg) e un pur conducător de joc. Talentat din punct de vedere tehnic, abil în fața porții și atunci când pasează, Stanciu are greaua responsabilitatea de a continua tradiția marelor numere 10 românești (Gheorghe Hagi, Adrian Mutu… ).”

Sursa: France Football
Notă: Videoclipurile sunt parte din articolul original.

XRay

Nicuşor Stanciu, pentru a doua oară la rând câştigător de etapă la „Fotbalistul lunii”

Steliştii au făcut legea la „Fotbalistul lunii”, în ultimele două etape.

În etapa a doua, Nicuşor Stanciu şi Marko Momcilovic au ocupat primele două locuri în cadrul concursului organizat de Digi Sport.

Nicuşor Stanciu a câştigat detaşat penultima etapă de la „Fotbalistul lunii” şi a consemnat o premieră pentru acest an: a fost primul la toate cele 5 categorii de vot ale concursului.

Stanciu a fost cel mai bun om al Stelei în derby-ul cu Astra (2-0) şi a marcat al doilea gol al gazdelor. Marcatorul primului gol, Marko Momcilovic, a prins locul doi, în timp ce Andrei Cristea şi Cristi Bălgrădean îşi împart ultima treaptă a podiumului. Zicu, Rusu şi Petrucci au prins şi ei Top 5 Fotbalistul lunii.

VIDEO CU GOLUL MARCAT DE STANCIU CONTRA ASTREI

Clasament „Fotbalistul lunii”- a doua etapă din play-off/play-out

1.Nicolae Stanciu
2.Marko Momcilovic
3.Andrei Cristea, Cristi Bălgrădean
4.Ianis Zicu, Vlad Rusu
5.Davide Petrucci

Pe 29 martie, Nicolae Stanciu a câştigat pentru a doua oară la rând o etapă la „Fotbalistul lunii”.

Stelistul le-a luat faţa lui Artem Milevsky (Concordia Chiajna) şi Filipe Teixeira (Astra Giurgiu). Nicolae Stanciu s-a impus pentru a doua oară consecutiv, în această lună, în cadrul concursului „Fotbalistul lunii”, după victoria din etapa trecută cu Viitorul.

Stanciu a fost pe primul loc la trei dintre cele cinci categorii de votanţi din cadrul anchetei Digi Sport.

Mijlocaşul Stelei, care a marcat un gol în ultima etapă, este urmat în clasament de Milevsky şi Teixeira. Ioan Hora (Pandurii), Adi Popa (Steaua) şi Antun Palic (Dinamo) îşi împart locul al patrulea, în timp ce Denis Alibec (Astra) completează Top 5 „Fotbalistul lunii”.

VIDEO CU GOLUL MARCAT DE STANCIU CONTRA VITORULUI

Clasament „Fotbalistul lunii”- a treia etapă din play-off/play-out

1. Nicolae Stanciu (Steaua)
2. Artem Milevsky (Concordia)
3. Filipe Teixeira (Astra)
4. Ioan Hora (Pandurii), Adi Popa (Steaua), Antun Palic (Dinamo)
5. Denis Alibec (Astra)

Sursa: Digisport.ro

nicusor-stanciu

Forza Nicușor!

Suntem mândri de tine! Mă rog, 99,9999 % dintre noi.

Iordănescu, adu-i pe toţi Stanciu în naţională!

Prefațăm acest articol cu un scurt remember, pentru a demonstra că Nicușor Stanciu nu a apărut peste noapte, din spuma mării, cu două jocuri la națională și am căzut toți pe spate. Nu! Stanciu este o certitudine probată în aproape 3 ani la Steaua, unde nu rezistă oricine. Sub Laurențiu Reghecampf, Stanciu a crescut încă din primul an, 2013. Steaua a câștigat titlul în Liga 1, iar în afara jucătorilor cu experiență, în lotul campioanei unul dintre cei mai promițători a fost Nicușor Stanciu (21 de ani), mijlocaș care a primit premiul de „Cel mai bun tânăr din Liga 1”.

„Are calități, a reușit să se impună la Steaua, nu e ușor acest lucru. Mă bucur că a reușit să câștige acest premiu și sper să devină un jucător important, să fie puternic, să devină titular la Steaua și la echipa națională. Este un băiat cuminte, un profesionist, își dorește să joace meci de meci și să o facă foarte bine. Este tânăr, dar nu are constanță în momentul de față. A dat de 7-8 ori în bară în acest campionat. Dacă marca măcar jumătate din ocaziile pe care le-a avut, mai avea cel puțin 5-6 goluri în plus”, a spus Reghe.

Fotbalistul Stelei a fost premiat în cadrul emisiunii „Fotbal Club”, în urma clasamentului alcătuit pe baza parametrilor furnizați de InStat.  Premiul i-a fost înmânat de o legendă a Stelei, Ilie Dumitrescu. Declarația video a fostului mare fotbalist.

„Îmi plăcea Adrian Cristea pentru că era tehnic și ieșea în evidență foarte ușor. Atunci nu avea o viață extrasportivă. După aceea mi-a plăcut foarte mult Sânmărtean, atunci când am fost la Vaslui, iar după ce am venit la Steaua a început să îmi placă foarte mult și de Tănase”, a spus atunci Nicușor Stanciu despre modele sale, la „Fotbal Club”.

În 2015, Gala premiilor AFAN l-a desemnat pe Nicolae Stanciu „Cel mai bun mijlocaş în 2015”, fiind a doua ediție consecutivă când Stanciu și-a adjudecat un premiu de recunoaștere națională.

Jurnalişti de la L’Equipe îl laudă şi pe jucătorul echipei Steaua Bucureşti, Nicuşor Stanciu despre care spun că ” În faţa Lituaniei, evoluţia sa i-a sedus pe români dar şi pe selecţioner. Astfel că a fost titularizat împotriva dublei campioane europene şi a confirmat. Mijlocaşul ofensiv al Stelei a avut a fost foarte prezent în ofensivă, obligându-l pe Casillas la două parade şi căutând mereu spaţii, el a trimis un lob de la 45 de metri într-o situaţie de 3-2, în minutul ’76. A fost singura lui decizie greşită în meciul de aseară. După tristul egal contra Italiei (1-1), Spania a fost ţinută pe loc cu un alt egal enervant în România (0-0). Puţin îngrijoraţi, aliniind o echipă secundă, La Roja a suferit uneori în faţa surprinzătorilor români. În faţă, Stanciu s-a distins şi l-a încercat pe Iker Casillas de mai multe ori. Adversară a Franţei la Euro, această Românie e greu de clintit”.

Cealaltă publicaţie sportivă importantă, France Football scrie că România nu ştie doar să se apere şi că selecţionerul Didier Deschamps ar trebui să-şi ia măsuri speciale pentru a-i bloca pe Nicuşor Stanciu şi Adrian Popa, cei mai buni jucători ai României.

XRay

Iordănescu, adu-i pe toţi Stanciu în naţională!

Când avea 22 de ani, Hagi venea la Steaua şi încă din primul meci, Supercupa Europei, prelua autoritar comanda, deşi în jurul lui erau nişte băieţi care tocmai cuceriseră Cupa Campionilor Europeni. La aceeaşi vârstă, 22 de ani, Stanciu intră în teren pentru naţională de parcă ar avea 5 ani petrecuţi cu tricoul galben pe el şi arată că liderii adevăraţi nu se fac prin jocuri de culise, prietenii cu antrenorul, ţipete către coechipieri, relaţii de rudenie cu şeful de club sau federaţie, ci prin jocul efectiv. Deja şi Iordănescu pare a fi gelos pe succesul extraordinar al noului decar al României declarând penibil că “din ce îşi aminteşte el, doar Hagi şi Dobrin au fost decari pentru România”.

De aceea putem spune că ascensiunea lui Stanciu i se datorează unui Reghe, care pompează în mentalul unui jucător, şi nu selecţionerului bun la tăiat aripi în cazul unor fotbalişti rafinaţi precum Stanciu, Alibec sau Budescu. Reghe i-a dorit enorm şi pe ultimii doi la Steaua, Iordănescu îi vede ca pe o belea de care trebuie să scape.

Stanciu este singura sclipire într-o echipă în continuare aridă, cu un selecţioner care a fost un fotbalist cu o tehnică încântătoare, dar care are o adevărată aversiune pentru jucători de atac prieteni cu mingea. Degeaba avem un detaşament de alergăreţi corecţi dacă aceştia nu ştiu să facă nimic deosebit cu mingea în faţa apărătorilor adverşi, mai ales în situaţii de unul la unul. Inevitabil te gândeşti cam cu ce avea de-a face Casillas dacă Stanciu îi aşeza mingea pe stângul lui Alibec şi nu lui Andone la cea mai mare ocazie a noastră din acest meci. Alibec, refuzat pentru că nu ar fi destul de dinamic, dar adus Rusescu, faimos pentru pufoşenia sa lentuţă. Iar flăcăul din Spania, Andone, aflat la un nou meci în care nu arată nicio sclipire, nimic deosebit tehnic, pare a fi convocat mai ales pentru povestea sa, de băiat emigrat cu familia şi care a izbândit la un nivel decent printre străini.

În continuare, avem parte de eterna galerie de selecţioneri fricoşi. În timp ce Del Bosque trimitea în teren jucători de un estetism pur, noi suntem în continuare disperaţi să ne placăm cu Bănei, ca la EURO 2008. OK, am făcut egal cu Spania, aşa cum am făcut şi cu Franţa sau Italia acum opt ani, dar vom avea nevoie să dominăm cu Elveţia şi cu Albania, aşa cum a trebuit s-o facem şi cu Olanda în 2008, va trebui să construim, să asediem, să driblăm, să desfacem, nu doar să venim pe contre. Suntem obsedaţi să blocăm, nu să cucerim. Era atât de clar când Stanciu urca având mingea la picior sau când dădea o pasă de decar adevărat, domnule Iordănescu, că nu are cu cine.

Apărarea a confirmat frumos, Tătăruşanu – Chiricheş – Grigore – Pintilii formează un romb colţuros, solid dar şi destul de tehnic pe baza căruia se poate construi mai departe. Filip ne arată că nu trebuie să ne panicăm în aşteptarea lui Raţ. Iar Săpunaru este fundaşul dreapta de meciul cu Franţa, dar cu Albania şi Elveţia trebuie adus în primul 11 Măţel, un partener de joc ofensiv pentru cei din atac.

În rest, am văzut fotografii de la suporteri cu bilete de top, de 200 de lei, care nu vedeau jocul din cauza nenorocitei de piste în combinaţie cu cele două bănci care obturau vizibilitatea pentru multe rânduri de spectatori de la tribuna întâi. Am trait în sfârşit minunea de a vedea, după atâţia ani de la inaugurare, Cluj Arena plină la un meci de fotbal. Până acum am crezut că e doar o discotecă. Şi am ascultat un announcer care îi amuza pe spectatori cu prestaţia lui bolovănoasă, singura lui abilitate fiind probabil doar aceea că este pila cui trebuie. Un plus pentru terenul care a fost adus la standarde decente într-un timp record. Dar ăştia suntem noi, avem gazon doar cînd vine Spania, că doar suntem în ţara în care se aduceau drumurile la un nivel decent doar pe unde trecea Ceauşescu. Revoluţiile politice se fac infinit mai uşor decît cele de mentalitate.

Mihai Mironică
Articol preluat de pe prosport.ro

 

Nicușor Stanciu. Steaua norocoasă a Stelei la punctul de „erupție”

Până acum câteva seri am trăit alături de Nicușor Stanciu ca lângă cineva drag care mi-a acaparat atașamentul prin talent, dar mai ales prin modestie, atitudine și bun-șimț în declarații. Devenise un obișnuit încât îi simțeam lipsa și mă încânta prezența chiar și atunci când nu rupea pisica în două.

Însă joi m-am emoționat profund, când am „descoperit” ceea ce trebuia să știu demult, spre rușinea mea. Sau știam, dar nu am procesat acel detaliu niciodată când l-am urmărit sau am scrìs despre Stanciu. Joi am avut o revelație care l-a „dublat” în ochii mei, motiv pentru care m-am apucat să scriu despre Nicușor Stanciu.

Dintotdeauna m-au mișcat destinele celor plecați cu „handicap” din locații cu vizibilitate redusă  și care au ajuns să erupă prin forte proprii atunci când viața le-a oferit șansa să se pună în valoare. Am vorbit despre șansa și ghinion pe larg într-un articol: Șansă-ghinion, natural sau supranatural și nu mă mai repet.

Se știe că unii premianți din clasele primare ajung repetenți sau mediocri pe parcurs și invers. Nu în aceeași linie sunt cei cărora parcă le citești destinul de mici. Rămân constant „the best”. Pornesc lideri din primele clase, termină scoala lideri și continua tot lideri în cariera. În zona asta s-ar putea inscrie și Stanciu ca fotbalist. Însă absolut toți au nevoie și de o șansă, chiar și geniile.

NOTĂ: Fac o paranteză mai mare pentru a evidenția cu puterea exemplului că și atunci când ești un geniu, dacă nu ai și noroc în viață rămâi un cvasi-nimeni. Exemplu este Albert Einstein, cel care nu fost un mare prieten cu școala primară și gimnazială, însă norocul lui în viață a venit când avea 40 ani și s-a numit Sir Arthur Eddington (dreapta).

Acest renumit astrofizician  englez a fost frapat de teoria lui Einstein, cu care demonstra unde a greșit marele Isaac Newton (1643-1727) la calculul orbitelor unor planete din sistemul solar, după aproape trei secole de tabu.

Evident, a frapat mai mult că un cvasi-anonim neamț de numai 36 ani contrazicea un geniu uriaș englez, și în plin război mondial cu cele două națiuni în tranșee diferite. Newton a fost unul  dintre cei mai mari oameni de știință din toate timpurile și o figură cheie în revoluția științifică a omenirii.

Ca o ironie a soartei, Newton, părintele gravitație, a fost contrazis tocmai pe gravitație. Teoria relativității enunțată de Einstein (1915) este în fond teoria geometrică a gravitației și nu descrie gravitația  rigid ca Newton, ci ca o proprietate a geometriei spațiului și timpului într-un concept „spațiu-timp”.

  • Notă: Spațiu-timp este un model care combină spațiul tri-dimensional cu timpul într-o construcție numită continuul spațiu-timp, unde timpul joacă rolul celei de-a patra dimensiuni. Conform spațiului euclidian, universul nostru are trei dimensiuni spațiale, iar dimensiunea sa temporală este independentă de structura spațiului, însă fiecărui moment (timp) îi poate fi asociată o structură  spațială unic determinată. Pe înțelesul tuturor, este similar cu timpul asociat frame-urilor la filmarea continuă a unui eveniment.

Pe românește și în cel mai simplist mod: Einstein susținea că în câmp gravitațional, spațiul se curbează, exact ca suprafața unei saltele când punem o bilă de bowling pe ea, de exemplu. Curbura reprezință zona de acțiune a gravitației. Cu cât masa este mai mare cu atât curbura este mai pronunțată, altfel că la o masă uriașă (cvasi-infinită) avem de a face cu o „gaură negră”, din care nici lumina care intră nu mai iese. Nu mai intru în alte detalii.

Pozițional, două obiecte aflate pe o suprafață plană par mai îndepărtate decât atunci când acea suprafața se curbează,  exact ca marginile opuse ale unei coli de hârtie care se apropie în spațiu una de alta când curbăm coala. Astfel, distanța dintre obiecte măsurată pe suprafața curbată nu se modifică, însă distanța  relativă  dintre ele se scurteză (săgeata roșie – foto dreapta). În teroria relativității lui Einstein, curbura „spațiu-timp” este determinată matematic de masa, energia, impulsul materiei și luminii (E=mc²). Newton a ignorat acest aspect și nu a putut calcula exact orbitele parcurse de unele planete în jurul soarelui. Nici aici nu intru în detalii. Răspund în comentarii celor interesați.

Exemple intuitive de curbarea spaţiului datorită gravitaţiei.

Notă: Totul circulă, inclusiv lumina, prin acele „văi” gravitaționale, ca pe șosea, deși ochiul le percepe pe distanța relativă în linie dreaptă. Exact ca în trafic pe un drum peste dealuri.

Așadar, englezul Eddington l-a  transformat peste noapte pe Einstein dintr-un modest universitar neamț într-un geniu universal.  Englezul a avut și el o sanșă istorică, războiul se terminase în 11 noiembrie 1918 și urma să fie o eclipsă solară în 29 mai 1919. Eddington a probat teo­ria lui Einstein măsurând efectele curbării luminii prin intermediul stelelor vizibile in timpul eclipsei solare. Atunci s-a născut o nouă stea a planetei, Geniul lui Einstein”.

Pe 7 noiembrie 1919, Einstein a aflat mirat că a devenit la 40 de ani, peste noapte, cel mai important om de stiință al lumii moderne. Când? La peste 4 ani după ce lansase teoria pe care au ignorat-o aproape toți. Mai puțin „norocul lui Einstein”, englezul  Eddington. Da, a fost noroc la propriu. Vă dau și un ultim amănunt să vedeți de ce fir de păr atârnă uneori destinul unui om.

De fapt, trebuia trimis  într-o expediție un grup de savanți dotați echipamente de tehnice speciale și voluminoase pentru a urmări și măsura eclipsa solară în Príncipe Island din Sao Tomé pe coasta de vest a Africii.  Eddington era Secretary of the Royal Astronomical Society, însă expediția necesita o sumă considerabilă de bani, pe care forul suprem academic englez, „Royal Society”, nu era dispus să o aprobe pentru a verifica teoria unui neamț. Războiul se terminase, însă animozitățile nu se răciseră. Într-un final, insistentul Eddington a obținut fondurile necesare, dar aprobate din interese politice, nu științifice. Englezii erau convinși că testul îl va închide gura de neamțului cvasi-anonim, păstrând astfel supremația englezului Newton. Însă ironia soartei a făcut un neamț celebrul planetei cu banii englezilor, care au plătit și cu detronarea lui Newton de pe soclu gravitației.

Deși pare o chestie științifică pe un site de sport, este o morală instructivă. Nimeni nu se naște mare și nici nu se face mare de unul singur. Întâmplarea are un rol mai împortant în viața noastră decât ne permite orgoliul să recunoaștem și să acceptăm. 

Închis paranteza


Pentru Nicușor Stanciu ghinionul ar fi înseamnat să nu îl vadă cine trebuie  în satul Craiva, Alba, unde s-a născut şi a crescut sub privirile bunicii. Cum putea un copil născut într-un cătun din Ardeal, să ajungă la doar 19 ani să execute cu sânge rece un penalty pe Giuseppe Meazza, împotriva celor de la Inter Milano, în Europa League, pe când evolua la FC Vaslui, dacă nu avea norocul să îl vadă cineva și să-i acorde o șansă încă de junior? Acea persoană a existat, dar tot din interiorul acelei mici comunității. Un vecin!

„Mergeam la fotbal în sat din plăcere, ca orice copil băteam mingea pe maidan. Niciodată nu mi-am imaginat că o să ajung la o echipă de club. Practic, un vecin care lucra la stadionul Cetate m-a văzut, i-a plăcut cum mă mişcam şi m-a dus la Unirea, dar pe atunci nu credeam că voi ajunge fotbalist”, povestea Stanciu.

„Încă de mic a arătat calități deosebite.  De mic copil i-a fost ursit lui Nicușor Stanciu să ajungă fotbalist. A moștenit microbul de la tatăl său, care a jucat la nivel local. La botez, bunica ne-a întrebat: <Ce vreți să-l faceți pe Nicușor, fotbalist?>. Noi am zis da, iar ea ne-a trimis în curte, pe mine și pe soțul meu, să jucăm fotbal. Așa e datina. În timp ce-i trăgeam la poartă soțului i-am spus să mă lase să dau gol, ca să dea și băiatul nostru goluri când se face mare. Și uite că dă! Când vine acasă se duce și se reculege la mormântul bunicii”, a dezvăluit și mama lui Stanciu la sportnews.libertatea.ro.

Timp de 3 ani a lucrat sub comanda antrenorului Alexandru Kalanyos: „De când l-am văzut întâia oară pe teren, mi-am dat seama că e un talent remarcabil. Nu-mi venea să cred că nu fusese văzut de nimeni din fotbal! L-am şi întrebat de câteva ori: «copile, tu chiar nu eşti înscris nicăieri?». L-am legitimat imediat şi la 13 ani era căpitanul echipei de juniori B, având coechipieri cu 3 ani mai mari, jucători născuţi în 1990. Din câte îmi amintesc a şi marcat la debutul oficial, într-un meci cu Corvinul Hunedoara. La toate turneele la care participam «Copilul», pentru că eu aşa îi spuneam lui Nicu, ieşea golgeter şi cel mai tehnic fotbalist”.

Nicolae Stanciu a fost un lider de mic, decar și căpitan la echipa de juniori FC Unirea Alba Iulia, primul club unde a ajuns la 11 ani (2004).


Din 2007 până în 2011, Stanciu a jucat în Divizia B la Unirea Alba Iulia. Într-un interviu pentru Ziarul Unirea, Stanciu povestea: „Am făcut mult timp naveta de la Craiva la Alba Iulia pentru a merge la şcoală şi la antrenamente. Deşi e dificil să fii în fiecare zi pe drumuri şi apare oboseala, m-am obişnuit. Tupeu trebuie să am în teren şi nu în vestiar. Îi respect pe cei mai în vârstă şi trebuie să stau în banca mea. Sunt doar la început de drum, e nevoie să rămân cu capul pe umeri. Nu-mi plac oamenii mincinoşi, oamenii care vorbesc de fotbal şi nu ştiu să dea cu piciorul în minge”.

Unirea Alba Iulia l-a vândut în septembrie 2011 la FC Vaslui, an în care a debutat la prima reprezentantivă de tineret și a devenit căpitan. „Nicuşor este un real talent, m-a impresionat din primul moment. Se comporta la antrenamente de parcă era de când lumea la echipă şi nu ţinea cont de numele şi vechimea celorlalţi. Are tupeu în sensul bun al cuvântului şi dacă se va ţine de treabă şi va evita tentaţiile va ajunge foarte departe”, anticipa în 2010 antrenorul bosniac Blaz Sliskovic ascensiunea lui Stanciu, pe care l-a promovat în Liga 1.

Interesant este că la nici 17 ani, a debutat pentru Unirea Alba Iulia şi în Liga 1, într-un meci cu Steaua, iar prestaţia lui a fost foarte bună. „Nu am avut emoţii pentru că ştiam că nu poate fi rău. După prima repriză am văzut că Steaua nu joacă aşa bine. Am intrat şi mai bine în meci şi mă bucur că am câştigat şi i-am îndepărtat de titlu”, spunea jucătorul în presa locală. Nu bănuia atunci că peste 3 ani Steaua avea să-l lanseze pe orbită la un alt nivel.

Stanciu a fost crescut mai ales de bunica lui. Aceasta a decedat însă în 2007, când stelistul avea doar 14 ani. Nicuşor şi-ar fi dorit ca bunica lui să apuce să-l vadă fotbalist. În semn de mare prețuire, ardeleanul  din satul Craiva  şi-a făcut şi un tatuaj pe brațul stâng cu bunica sa, când îl ţinea în braţe.

Acolo unde tinerii își pun fel și fel de desene de efect cu care să impresioneze, Nicușor Stanciu și-a gravat o frescă a originii sale de tăran ardelean ca o icoană sfântă. Nu sunt fanul tatuajelor, însă alegerea imaginii ne spune despre caracterul lui curat și sănătos, respirând devotament și respect față de cei care l-au ajutat să fie mare.

Nicuşor Stanciu a marcat primul său gol la naţională, chiar la meciul de debut. Mijlocaşul Stelei a marcat unicul gol al amicalului cu Lituania, printr-un şut senzaţional de la peste 25 de metri. La final, întrebat cui îi dedică reuşita, Nicuşor Stanciu a răspuns fără să stea prea mult timp pe gânduri: ”Golul îl dedic bunicii mele care nu mai e printre noi de mulţi ani. A fost primul lucru la care m-am gândit când am înscris. A fost ca o mamă pentru noi”, a declarat Stanciu.

La aproape 24 de ore de la meciul cu Lituania, Stanciu a postat pe contul său de Facebook o imagine în care s-a bucurat după gol, cu degetele arătate spre cer şi cu imaginea bunicii pe fundal: ”Spre să fii mândră de mine…sincer, te iubesc!”, a scris Stanciu.

Mama fotbalistului, Elisabeta Stanciu, a detaliat, relația strânsă pe care a avut-o Nicușor cu bunica lui. ”Era mama soțului meu. Ei îi spunea mama, iar mie mami. Mi-au dat lacrimile când l-am auzit că-i dedică golul bunicii sale. Aveau o relație specială. Nicușor îi spunea ei prima toate secretele, boacănele, notele de la școală, apoi le aflam și eu. A rămas cu regretul că nu l-a văzut niciodată jucând fotbal. Când era mic, îl luam cu noi la câmp, mergeam vreo 30 de minute pe jos. Bunica mergea greu. Atunci, Nicușor i-a făcut o promisiune: <Când o să ajung mare fotbalist o să-ți cumpăr un avion, să ajungi repede la fân>. Bătrâna i-a zis: <Să te ajute Dumnezeu, dragul mamei!>. Știe că bunica îl veghează de acolo de Sus”, a povestit mama internaționalului la sportnews.libertatea.ro.

După ce Cornel Țălnar a dezvăluit cum Dinamo l-a ratat pe Nicușor Stanciu în 2011, Adrian Porumboiu a detaliat modul în care mijlocașul a ajuns la FC Vaslui. Dinamo îl luase pe Stanciu, dar FC Vaslui plătise deja banii către Alba Iulia și la intervenția lui Ioan Becali, un apropiat al lui Dinamo, jucătorul a ajuns la formația lui Porumboiu.

„Stanciu m-a costat 250.000 de euro. L-am luat după ce l-am văzut la naționala de tineret, unde era căpitan. Am făcut tot posibilul ca să îl transfer. Pot spune, fără să fiu lipsit de modestie, că am și eu un merit în ceea ce i se întâmplă acum. Dinamo chiar l-a luat pe Stanciu. Noi aveam o interdicție de a face transferuri și cei de la Dinamo îl luaseră la ei. Noi l-am transferat, dar nu putea să joace. Am avut o discuție lungă cu cei de la Dinamo și le-am spus că deja plătisem banii. Totul s-a rezolvat după intervenția lui Giovani Becali, care avea o legătură puternică cu cei de la Dinamo. Acum, Stanciu poate să fie vândut cu 4-5 milioane de euro, dar zic că mai trebuie așteptat un an, ca să joace cu Steaua în Liga Campionilor. El are calități și poate progresa mult”, a spus Porumboiu.

În 2013, Gigi Becali a speculat momentul de cădere al clubului moldovean și l-a cumpărat de la FC Vaslui cu 700.000 €, o achiziție foarte bună și ca rețetă financiară. Stanciu ar fi putut debuta la prima reprezentativă încă din mandatul lui Victor Pițurcă, dar l-a costat anturajul cu Gabi Iancu.

 ”Nu-și va pierde capul, dacă nu și l-a pierdut până acum. S-a maturizat. A trecut adolescența când era ușor influențat de anturaj. În dragoste îi merge bine, are o prietenă cu care se înțelege foarte bine, în familie suntem bine, n-are de ce să nu fie concentrat la fotbal. Dacă va merita va merge și la Euro 2016”, a mai adăugat mama lui Stanciu.

Nicușor Stanciu are o relație de cinci ani cu frumoasa Andreea Beldean, o fată pe care a cunoscut-o când juca în Alba Iulia.

Înterviul lui Nicușor Stanciu după debutul cu gol la națională.

Concluzia

În 30 noiembrie 2008 cariera lui Stanciu a avut un punct critic la care multe cariere fie s-au încheiat, fie au continuat în prestații anonime. La numai 15 ani, Nicușor Stanciu a suferit o operație complicată, când într-un meci de juniori s-a accidentat grav la genunchiul stâng, suportând o dublă operaţie la menisc şi ligamentele încrucişate, în luna ianuarie 2009. „Din pricina terenului greu am simţit că mi s-a implantat piciorul în noroi! Nu credeam că o să mai pot juca fotbal. A fost foarte, foarte dificil. Am stat 7 luni departe de teren, o lună n-am călcat pe picior. Am şi luat câteva kilograme în plus. Revenirea reală s-a produs în momentul în care am fost luat în lotul pentru cantonamentul din Antalya din iarna respectivă. Falub m-a folosit în fiecare meci amical, iar lui Sliskovic îi voi fi recunoscător toată viaţa că mi-a dat prilejul debutului în eşalonul fruntaş„, își amintea Stanciu. Actul medical, tinerețea, organismul și voința l-au făcut să treacă peste acest hop din carieră. În INJURY HISTORY, ca senior, Stanciu nu are decât problema musculară din 2015 care l-a ținut 7 meciuri pe tușe, în rest nimic, ce trădează o rezistență fizică foarte bună dublată de abilitatea de a se proteja.

Pentru a concluziona asupra „destinului” său fotbalistic este suficient să facem o comparație de la start, între el și un alt talent apropiat de vârsta lui, Gabi Iancu.

  • Nicușor Stanciu, născut într-un sat din Ardeal și ajuns la vârsta de 11 ani în Alba Iulia.
  • Gabi Iancu, născut în București și ajuns la 13 ani direct la Steaua, fiind dat apoi la Academia lui Hagi în 2011, când Steaua a părăsit Ghencea și a desființat academia.

Ca pe o linie comună a destinului, ambii au ajuns apoi la Steaua în 2013, după aprox 3 ani de Liga 1 la FC Vaslui, respectiv Viitorul. Ambiilor viața le-a oferit șansa afirmării. Dezavantajul locului de start a fost anulat de Stanciu prin calitățile de lider ca joc și educația sănătoasă a tăranului primită în cei 7 ani de acasă. De fapt asta a făcut diferența între ei, între un țăran onest, respectuos, conștient de unde a plecat și unde vrea să ajungă și un șmecheraș de „Bucale” pe care soarta l-a turnat direct în curtea Stelei și el a dat cu piciorul.

De asta istoria lui Stanciu este emoționantă și merită „jos pălăria!” pentru ce a realizat până acum. A fost și motivul acestui articol. Decarul Stelei este abia la începutul altui drum, mult mai greu decât cel parcurs până acum. Drumul  de stea a Stelei pe o orbită din care nu ai voie să ieși în decor că ești terminat de presă și unii suporteri (vezi cazul Chipciu, de exemplu). 

 TOP 5 cei mai eficienţi jucători din Liga 1 după 29 de meciuri

1. Ioan Hora (Pandurii) – 15 puncte (13 goluri, 2 pase decisive)
2. Nicolae Stanciu (Steaua) – 15 puncte (9 goluri, 6 pase decisive)
3. Constantin Budescu (Astra – plecat în iarnă) – 15 puncte (8 goluri, 7 pase decisive)
4. Florin Tănase (Viitorul) – 14 puncte (10 goluri, 4 pase decisive)
5. Denis Alibec (Astra) – 14 puncte (8 goluri, 6 pase decisive)

Golurile lui Stanciu din acest sezon de Liga 1

Carte de vizită

Născut la: 7 mai 1993, Alba Iulia
Familie: Un frate și o soră
A început fotbalul la 11 ani. Primul său antrenor a fost Alexandru Kalanyos

2004-2008: Unirea Alba Iulia – juniori
2008-2011: Unirea Alba Iulia – seniori (31 meciuri/4 goluri)
2011-2013: FC Vaslui (47/2)
2013-prezent: Steaua (80/22)
2011-2012: România U19 (5/2)
2011-2013: România U21: 11/1

Borne importante ale carieriei

2008: debut în Liga 2 la 15 ani, Unirea – Corvinul 4-1
2008: operație la menisc și la ligamentele încrucișate
2010: debut în Liga 1 la nici 17 ani, Unirea – Steaua 1-0
2011: gol în meciul România U19 – Cehia U19, de la turneul final al CE U19
2011: convocat de Victor Pițurcă, în premieră, la echipa națională
2014: Bogdan Stelea l-a exclus din lotul de tineret U21 al României pe motive disciplinare

Cinci trofee cu Steaua: Campionatul României (2013/2014, 2014/2015), Cupa României (2014/2015), Supercupa României (2013), Cupa Ligii (2014/2015).

Gala premiilor AFAN 2015:  „Cel mai bun mijlocaş în 2015”, fiind a doua ediție când își adjudecă un premiu. Prima în 2013 pentru „Cel mai bun tânăr”.

Oamenii care i-au influențat cariera
  • Alexandru Kalanyos, Florian Brumaru – antrenori juniori Unirea Alba Iulia
  • Nicolae Lupu – preşedinte executiv Unirea Alba Iulia
  • Adrian Porumboiu – ex-patron FC Vaslui
  • Victor Pițurcă – ex-selecționer România
  • Gigi Becali – Steaua
  • Laurețiu Reghecampf – antrenor Steaua
  • Anghel Iordănescu – selecționer România

XRay