Tag Archives: Revistra presei

OASPEȚII MAI BUNI DUPĂ PAUZĂ

Clișeele fotbalului se confirmă uneori: Stelei i-a fost suficient să domine repriza decisivă

Meciul se deschide neașteptat.

Craiova e echipa mai vioaie și, surpriză!, cu mai multă diversitate în joc.

Oltenii atacă pe ambele flancuri.

Pe stânga, Băluță dă cu artificii la fiecare preluare făcută din gleznă pe lângă fundașii Stelei.

Marea ocazie vine însă pe stânga atacului Craiovei, în minutul 15!

Jazvici primește o pasă filtrantă de la același Băluță.

Croatul ridică ochii, îl vede pe Ivan în fața porții, numai că urmarea e ilogică! Jazvici nu dă doar prea în față, ci dă și tare.  O pasă simplă l-ar fi lăsat pe Ivan să semneze deschiderea scorului!

Unii zic că Jazvici a ales să tragă, dar suntem ca la teza de română: ”Ce Dumnezeu a vrut să spună autorul?!”.

Victimă în această fază, Ivan e și el un semn nedorit de exclamare în prima repriză. Vârful Craiovei are trei lansări bune, dar încheiate cu șuturi în Niță!

De partea cealaltă, Steaua pare defensivă și dependentă de Alibec, pe care-l caută toate mingile.

Siguranța pare cuvântul cheie al oaspeților, mulțumiți după egalul Viitorului la CFR.

Abia în minutul 38, după cum observă și Emil Grădinescu, Reghe îl introduce pe Boldrin în locul lui Muniru, în căutarea timpului pierdut.

Și mai e ceva.

Reghecampf așteaptă ca forța fizică a echipei sale să macine entuziasmul adversarului.

Vedem în repriza a doua.

Steaua are o lovitură liberă pe 16 metri chiar în debutul reprizei. Alibec trage în blocaj!

Oaspeții își mută oastea mai avansat.

Totuși ocaziile lipsesc. Steaua muncește, însă îi lipsește pianistul. Vechea obsesie a antrenorului Hagi, ”în fotbalul modern, ai nevoie de  doi mijlocași puternici, dar și de doi care să-și surprindă adversarii”.

Steaua în versiunea 2017 e, probabil, cea mai puțin tehnică dintre întrupările sale în ultimii ani.

În minutul 71, ca să contrazică părerea cronicarului, Boldrin pasează fin la Gnohere și șutul său lovește stâlpul porții!

Căderea Craiovei anunță golul.

Două minute mai târziu, la un corner stelist, Momcilovici pasează ca la volei și Gnohere dă în plasă de la doi metri. E 1-0 pentru echipa mai bună în repriza a doua.  

Gazdele încearcă să revină. Dar oamenii lui Mulțescu nu mai au energie.

Calculul lui Reghe a fost corect. Limba de lemn a fotbalului e uneori sănătoasă: le-a fost suficient să fie mai buni după pauză.

Iar Craiova a ars repede. Floarea ei s-a scuturat în prima repriză a acestei duminici calde de sărbătoare.

Cătălin Tolontan
Sursa: www.tolo.ro

Image result for CS U Craiova - FC Steaua

3 articole în 1 pentru Steaua dublă. O echipă de fotbal şi-a înfiinţat o armată

O echipă de fotbal şi-a înfiinţat o armată

Vă amintiţi avioanele noi de 1 Decembrie? Parcă le lipsea ceva, un club în prima ligă, să semene cât de cât cu o paradă de 23 August.

Ministerul Justiţiei îşi face echipă de fotbal. Deja a transferat un portar cu braţul lung şi mai mulţi executanţi ai loviturilor de pedeapsă cu ciocănelul. DNA îşi face echipă de fotbal. Meciurile vor dura mai puţin ca de obicei, până arestează mingea şi o urcă în dubă. Ministerul Sănătăţii îşi face echipă de fotbal, după modelul Bayer Leverkusen: FC Aspirina Bogatului.

FC Fiscul, FC Guvernul, FC ISU
CNIR (cei care desenează autostrăzi) şi CNAIR (cei care pun mustăţi la desenele celor dintâi) îşi fac, fiecare, echipă de fotbal. FC Tiki şi FC Taka. Fiscul îşi face echipă de fotbal: FC Leaks.Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, pe numele ei de scenă, îşi face echipă de fotbal: Building Alambicul. Autoritatea Naţională pentru Controlul Explozibililor îşi face echipă de fotbal: Ambianţa Bum Bum. Arsenal e luat deja, exista riscul unui război pentru sigle cu Londra şi Tunari. Din acelaşi motiv, echipa Ministerului Educaţiei se va numi, simplu, FC Kafka, nu Universitatea sau Sportul Studenţesc.

Sub deviza „Extinctoru’ la ei”, IGSU îşi face echipă de fotbal total, care va evolua preventiv, dar şi în deplasare, în formula 1-1-2. Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive îşi face echipă de fotbal: FC Ion. Ministerul Fondurilor Europene îşi face echipă de fotbal: FC UE Absorbţie. Ministerul Culturii îşi face echipă de fotbal, Real Capodopera. Guvernul României îşi face echipă de fotbal, cu jucători care şi-au dorit mai mult Victoriei. Parlamentul îşi face echipă de fotbal: FC Cooperativa Arta Legii. Chiar şi Preşedinţia României îşi face echipă de fotbal: FC FB.

Operaţiunea „Tichia pe scut”
Fiecare instituţie publică din România, mare sau medie, utilă sau inutilă, îşi face echipă de fotbal. Nu din dragoste pentru ghişeu sau din grijă pentru excedentul bugetar. Ci din datorie. Totul e parte a unei vaste operaţiuni de camuflare a echipei de fotbal a MApN. Dacă unele primării au deja club-fanion, trebuie să înfiinţeze încă unul, pentru rezerva strategică de tichii. Vor fi atât de multe echipe încât ştirea va fi „o echipă de fotbal şi-a înfiinţat o armată, un tribunal sau un stat de drept”, nu invers.

Vor fi împrăştiate afişe cu „Ţara te vrea finanţator de club!” şi se va dezbate introducerea stagiului obligatoriu la Forban. De ce îşi înfiinţează MApN echipă de fotbal? Evident, la mijloc se află un secret militar. Cel mult, putem specula pe marginea subiectului. O fi vreo diversiune care să abată atenţia de la echipa FC Deveselu. Oricum, dacă echipa Armatei ne derutează pe noi, civilii români, imaginaţi-vă ce senzaţii de război psihologic îl trec pe domnul acela de la Ambasada Rusiei! Nu ştie dacă să arunce cu bani sau cu meldonium.

Mama lui Ştefan cel Mare, sub acoperire
O altă posibilă explicaţie ţine de faimoasul spirit practic şi inventiv al şefilor de la CSA Steaua. Tocmai au stabilit că dispun de o siglă de pe urma căreia pot obţine 3,7 milioane de euro pe an. În loc să rişte şi să organizeze o licitaţie, au mers la sigur. Au decis să nu dea Cloşca din mână pentru puii de aur pe gard. Aşa că iau banii direct de la bugetul de stat. Nu toată suma o dată. Ci treptat, în progresie ochiometrică.

În septembrie, MApN a reuşit, după doi ani de luptă la baionetă cu mouse-ul, să se conecteze la Internet. Să găsească site-ul Jocurilor Invictus şi să-i înscrie pe militarii paralimpici la ediţia 2017 a competiţiei. Prilej cu care ministrul Mihnea Motoc le-a transmis sportivilor în scaun cu rotile un îndemn în stilul mamei lui Ştefan cel Mare: „Nu mergem la Toronto să facem figuraţie!”. Mai poetic spus: „De vii cu argintul, nu-ţi sunt ministru eu!”.

Echipa de fotbal a CSA are obiective mai relaxate. Îşi propune, conform comunicatului oficial al clubului, să-i dea o ocupaţie lui Marius Lăcătuş, pe parcursul unui plan cincinal. Păi, nu? Cineva trebuie s-o facă şi pe asta. Figuraţia, adică.

miercuri, 14 decembrie 2016,  Maria Andries
Preluare de pe  blogsport.gsp.ro/andries

Breaking news: NATO va fi membru AMF, FRF, LPF, UEFA și FIFA!

Armata Română, glorioasă la Plevna, Grivița, Oituz, Oarba de Mureș, precum și în teatrele de operațiuni din lumea întreagă, va avea iarăși echipă de fotbal.

Cazarmamentul va fi furnizat de Manutanță, Serviciul Spate va hrăni trupa sportivă, geniștii vor amenaja terenul de joc, Mecanizatele se vor ocupa de transportul echipei.

În 2020 se vizează promovarea în prima ligă. În plin mileniu trei, în plină epocă multimedia, în plin ev informațional, o structură departamentală într-un campionat profesionist! Dar unde sunt atâtea primării, consilii județene sau locale, de ce-ar lipsi Oștirea? Ca la noi, la nimeni, citându-l pe Mircea Lucescu, nea Mircea citându-l, la rându-i, pe Virgil Economu. Care n-a fost erou, ca Eremia Grigorescu sau Walter Mărăcineanu, ci antrenor de fotbal în anii interbelici. Pe atunci, Armata apăra doar țara, nu juca și fotbal.

În curând, un furier de la UM 0 cât o fi va bate din bocanci în biroul AMF București, permiteți să raportez, sunt soldat cutare, am venit să înscriu echipa. AMF e membru FRF (Departamentul juridic al FRF va permite asemenea enormități?), iar când infanteriștii vor promova în liga a treia, vor fi alegători federali cu drepturi depline. Dacă mai departe, prin 2021-2022, ofițerii și subofițerii români vor ocupa un loc fruntaș în întrecere, Armata Română va deveni o bilă la tragerile la sorți din cupele europene! Iată cum prin intermediul structurii nou-create de Înzestrarea Armatei, NATO, de care aparține Oștirea Română, va avea strânse relații pe orizontală cu FIFA și UEFA! E posibil ca în viitor trofeele marilor competiții să nu mai fie din aur, ci din turelă de tanc, dată la retopit.

Ideea ar putea face prozeliți. După modelul românesc, Juve ar putea juca derbyuri cu marinarii italieni din Messina, Liverpool s-ar putea duela cu Royal Air Force, iar El Clasico n-ar mai fi singur, ci s-ar disputa în triunghi, cu trupele de grăniceri din Ceuta, de pe coasta africană. Fotbalul profesionist actual e greu de conceput fără echipe aparținând forțelor armate, lumea contemporană merită din plin să fie o spartachiadă de la un capăt la altul. Pentru onor, înainte, prezentați arm’!

miercuri, 14 decembrie 2016, Alin Buzarin
Preluare de pe blogsport.gsp.ro/buzarin

Cine are dreptate la Steaua?

Asta e alegerea? Steaua lui Lăcătuş şi a Armatei sau Steaua lui Gigi Becali?

Aşadar, s-a întâmplat – se naşte, până la urmă, o echipă nouă, care va fi de fapt veche, vechea Steaua, cea a Armatei, cu siglă şi – probabil – mai mulţi suporteri. Dar palmaresul, unde este palmaresul? Sunt încă de dat verdicte şi risc deja această retorică: mai contează?

Răul a fost înfăptuit: cea mai titrată echipă din România a ajuns sfâşiată pe tarabă, ca o pânză de calitate îndoielnică. Şi cine are dreptate?

Are dreptate Armata când îşi vrea echipa înapoi? Are dreptate Becali când pretinde că FCSB este, de facto, Steaua? Această poveste nu se mai termină fiindcă nu ar fi trebuit să înceapă. Dar aşa este întotdeauna când evacuezi dintr-o istorie sufletul, păstrând doar seiful cu banii (şi, eventual, o cupă sus, pe seif).

Aşadar, pe de o parte, Steaua lui Lăcătuş, Steaua Armatei, Steaua gloriilor de altădată, în liga a IV-a, şi, pe de altă parte, această echipă care şchioapătă în Liga 1, într-un prezent tot mai confuz, şi a părăsit deja Europa, în timp ce delirul de grandoare al patronului său nu mai conteneşte.

Trăim consecinţa logică şi dureroasă a unei tranziţii în care totul, de la cluburi de fotbal la fabrici de tractoare, a fost bramburit, dat pe sub mână şi recuperat pe sub masă, într-o alba-neagra din care nu ne-am trezit nici până în ziua de azi.

Nu e nimic solomonic în a constata că dreptate au, până la un punct, şi unii, şi ceilalţi. Şi ce o să se întâmple mai departe?

Să tăiem deci în două acest copil cu două mame şi să vedem care dintre ele va prefera să cedeze decât să îl vadă mort? Pentru că, vedeţi dumneavoastră, deşi sunt două Stele, între timp nu prea a mai rămas niciuna.

Desigur, există o societate comercială care îi generează patronului său un profit frumos, cât poate fi şi profitul de frumos. Dar nu aşa se scrie istoria în acest joc – acolo unde există portofel, dar nu mai este dragoste, nimic nu este.

Iar suporterii au ales deja echipa anunţată de Armată. Tradiţia e orgolioasă, iar nostalgia e cumplită. Şi aşa, sfârtecată între Ghencea şi efemerele case pe care i le ia patronul în chirie, Steaua s-a rătăcit de ea însăşi.

Şi nu este o poveste unică. Rapidul deja a traversat-o (care mai e, fraţilor, Rapidul?!), iar pentru Dinamo se anunţă un traseu similar (deşi, mult mai bine organizaţi astăzi, suporterii dinamovişti probabil că vor putea opri o asemenea schismă, mai ales că ştiu deja unde duce).

Şi de ce e, până la urmă, aşa, şi nu altminteri? Pentru că aşa a ieşit şi societatea noastră, de fapt, din vechiul regim: doar pe jumătate. S-a terminat cu cluburile departamentale (ducă-se!), dar iată că – surpriză, ghinion? – nu a fost niciodată chiar aşa.

Apoi, nu vedeţi şi dumneavoastră? Atâţia dintre noi ne-am născut în Republica Socialistă România şi – chiar dacă s-au schimbat secolul, mileniul şi au dispărut paşapoartele –, tot aici se pare că ne vom sfârşi zilele.

Trecutul n-a trecut, dar nici viitorul n-a mai venit. De aceea.

joi, 15 decembrie 2016, Andrei Craciun
Preluare de pe blogsport.gsp.ro/craciun

Conferința de presă CSA – 14.12.2016