Tag Archives: Pușcaș

Marcel Pușcaș despre cum a ajuns Steaua la Becali: ”Domne, n-ai bani să-mi dai, dă-mi echipa!”

Marcel Pușcaș, fostul președinte al secției de fotbal de la CSA Steaua, a povestit la Digi Sport Matinal despre despărțirea echipei de fotbal Steaua de Armată. Pușcaș a devzălui cât cheltuia echipa de fotbal CSA Steaua la acea vreme și de ce s-a ajuns la separarea de Clubul Sportiv al Armatei.

”CSA Steaua era o unitate de stat, iar membrii ei nu își doreau privatizarea, pentru că era o schimbare de obișnuință, se obișnuiseră așa. Ministerul oferea 20 de miliarde, la vremea aia, pentru toate secțiile clubului sportiv, dar numai echipa de fotbal cheltuia 20 de miliarde.

Banii veniți de la Ministerul Apărării nu erau suficienți pentru a asigura bugetul echipei de fotbal. Steaua mai producea bani, din cupele europene, drepturi de televizare, dar banii se puneau la comun și erau folosiți și pentru scrimă și pentru handbal, pentru toate sporturile și ajunsesem la un momendat în situația în care timp de două luni s-au întârziat plățile către jucătorii de fotbal, deși primisem banii pentru transferurile făcute.

Nu mai exista club în Europa care să facă parte dintr-o structură militară. Mai rămăsesem doar noi și am luat decizia și am făcut propunerea, dar oamenii din Armată nu prea erau de acord, au înțeles cu greu. Totul s-a făcut la două săptămâni de la revenirea lui Babiuc (n.r. ministrul apărării de la acea vreme), dar s-a făcut totul pe genunchi.

S-a zis atunci: ”Lume, lume, haideți toți componenții din 47 și până acum să fim membri”. Păi, ok, să fim membri, dar banii cine-i dă? Așa s-a ajuns să fie clubul înregistrat la tribunal și nu se mai putea face nimic, nu se mai putea umbla la acte”, a povestit Pușcaș la Digi Sport Matinal.

Cum a ajuns Steaua la Becali

Pușcaș susține că lipsa performanței din perioada 1998 – 2000 a făcut ca echipa să acumuleze datorii foarte mari, iar conducătorii formației de atunci au fost nevoiți să apeleze la Gigi Becali. Fostul președinte al CSA Steaua a povestit cum a ajuns echipa la omul de afaceri.

”În 98 a fost ultimul campionat câștigat, următorii 4 ani nu s-a mai câștigat niciun campionat, cu 12 componenți ai echipei de tineret. În regim privat nu s-a mai luat niciun campionat și a ajuns clubul să aibă o datorie de 3-4 milioane de dolari, bani pe care i-a suportat domnul Becali.

Când domnul Becali și-a cerut banii înapoi de la domnul Păunescu, împrumutul, așa s-a ajuns la implicarea domnului Gigi Becali în echipă. ”Domne, n-ai bani să-mi dai, dă-mi echipa”, iar domnul Păunescu a zis: ”Domne, n-am bani, ia echipa”. Deci echipa Steaua a fost luat pe 3 sau 4 milioane de dolari. A fost absolut justificat ce a făcut domnul Becali.

Problema e dacă costa doar 4 milioane de dolari clubul Steaua sau dacă cei care conduceau echipa nu puteau să ia 40 de milioane sau 50 de milioane și să-i dea datoria domnului Becali. Acum discuțiile sunt tardive, au trecut atâția ani”, a mai spus Pușcaș.

Video. Intervenția lui Marcel Pușcaș la Digi Sport Matinal.

Pușcaș greșește!

Atunci, în 2003, Becali a primit doar 51% din Steaua pentru cele 5,1 milioane de dolari datorie și a devenit acționar majoritar. Nu toată Steaua! Toată Steaua a fost evaluată de AFC la 10 milioane dolari stabilind prețul de 100.000 dolari/ acțiune. Astfel, AFC Steaua mai deținea 36% din acțiuni. Restul de 13% din acțiuni erau la Păunescu, Pițurcă și un nepot de-al lui Becali.

În 2003, SC FCSB SA îi avea ca acționari pe: Gigi Becali(51%), asociația nonprofit AFC Steaua Bucuresti (36%), Paunescu (6%), Piturca (4%) si Lucian Becali (3%).

Ulterior, Becali a cumpărat acțiunile și de la ceilalți acționari cu bani cash.

Deci, în 2003 Becali a cumpărat 51% din acțiunile unui SA creat de AFC. Nu a cumpărat vreo echipă sau vreo marcă. La acea oră, AFC Steaua București avea propria marcă înregistrată la OSIM din 1998 cu acordul MApN, marcă pe care a cesionat-o la SC FC Steaua București SA, unde deținea 36% din acțiuni!! Greșeala lui Becali a fost că a vrut el să înregistreze altă marcă în 2004, aceea pe care a pierdut-o în 2014!

X Ray

Puşcaş, amintiri din perioada în care era preşedintele Stelei. Cum a rămas clubul fără bani de salarii în ’97, deşi încasase o sumă importantă de bani

Bugetul incredibil pe care îl avea Steaua în anii în care a câştigat de 6 ori consecutiv titlul şi a jucat de 3 ori în Liga Campionilor. Puşcaş: “Jumătate se făcea din ce produceam”

În perioada 1996-1998, când Steaua era încă un club departamental şi se afla sub tutela Clubului Sportiv al Armatei, fostul internaţional Marcel Puşcas a ocupat funcţia de preşedinte. Fostul candidat la şefia FRF a vorbit, joi, la ProSport LIVE, despre activitatea şi încasările clubului în perioada în care era oficial în Ghencea.

Puşcaş a vorbit despre bugete, transferuri de jucători şi salariile pe care le aveau aceştia în acea perioadă, în comparaţie cu ceea ce se întâmplă acum în fotbal, dar şi despre proiectul său de privatizare a secţiei de fotbal din cadrul CSA. Puşcaş a dezvăluit, la ProSport LIVE, ce salarii anuale aveau jucătorii Stelei din acea perioadă şi cum a rămas clubul fără bani de salarii, în 1997, după ce abia încasase o sumă importantă din transferuri de jucători, plus bugetul anul asigurat. Fostul director de dezvoltare al FRF a vorbit şi despre sumele pe care le încasa Steaua din contractele de sponsorizare, cu Dialog şi Adidas, şi a spus că jumătate din bugetul anul era asigurat doar din ce producea echipa.

“3 milioane de dolari pe an avea secţia de fotbal la Steaua în ’96, ’97, ’98. Cu 3 milioane de dolari îţi duceai activitatea foarte bine. Cătălin Munteanu câştiga 5.000 de dolari pe an, Lincar 5.000 de dolari pe an, Ciocoiu, Roşu, vreo 10.000, dar pe an. Rotariu mi se pare că avea 20.000 pe an, Matei, Răchită… Cătălin Munteanu avea 17 ani, când a debutat, era junior. În ultimul an de juniorat, a dat 17 goluri pentru Steaua în Divizia A, fiind golgheterul echipei.

“După 6 milioane de dolari încasaţi în ’96, în ’97, vara, n-aveam bani de salarii”

20 de miliarde de lei era bugetul de atunci al întregului Club Sportiv al Armatei Steaua, iar nevoile, doar nevoia echipei de fotbal era de 20 de miliarde. Deci, banii alocaţi de la buget erau egali. Pentru tot clubul, 24 de secţii sportive, cât necesarul echipei de fotbal. Atunci am luat decizia asta, împreună cu domnul ministru Babiuc (n.r. – Victor Babiuc), care era la vremea respectivă ministru al Apărării, să desprindem secţia de fotbal pentru că era o problemă legată de viitorul secţiei. Pentru că dacă sucombau celelalte secţii sportive la acest buget, sau…

Care era soluţia ca 23 de discpline sportive să trăiască de pe urma încasărilor din transferurile de fotbalişti de la secţia de fotbal. Ca să vă dau un exemplu, în ’96 s-au transferat Adrian Ilie, 2,8 milioane de dolari la Galatasaray, Didi Prodan, Dumnezeu să-l ierte, la Atletico Madrid, 2,5 milioane de dolari, Toni Doboş, vreo 800.000 de dolari la AEK Atena. Faceţi o socoteală. Şi noi, în ’97, vara, n-aveam bani de salarii. După 6 milioane de dolari încasaţi. Înseamnă că aceşti bani se duceau undeva. Acel undeva, că nu poţi să spui că erau furaţi, se duceau la buna desfăşurare a activităţii celorlalte secţii. Numai că, în condiţiile astea, murim toţi“, a spus Puşcaş la ProSport LIVE.

“Voiam să se privatizeze secţia de fotbal şi aproape nimeni, inclusiv şeful clubului, nu voiau”

“Steaua se putea întreţine… Asta a fost şi proiectul pe care l-am făcut, pentru asta am fost şi dat afară. Că voiam să se privatizeze secţia de fotbal şi aproape nimeni, inclusiv şeful clubului, nu voiau. De ce? Tocmai datorită problemelor celorlalte 23 de discipline sportive. Am avut în proiect, prezentat şi ministrului şi conducerii de atunci a clubului, să mai ţinem secţia de fotbal, FC Steaua să fie un club polivalent, cu încă două discpline. Aveam capacitatea, dacă era lăsat în pace, din incasările echipei de fotbal, să mai intreţii încă două secţii sportive din club. Asta era una dintre propuneri. Am fost dat afară, încurcam, probabil, lucrurile pe acolo, şi după aceea a revenit Babiuc. A plecat PD-ul de la Guvernare, a revenit Babiuc tot în funcţia de Ministru al Apărării… În momentul în care s-a ştiut că va fi repus în funcţie, domnul Gaţu a început să facă repede un FC Steaua. Aici a fost o problemă, pentru că nu voia acest lucru. Dacă voia, pentru că a fost cu el în birou la Babiuc, se făcea. Deadline-ul era 15 decembrie ’97”, a mai spus Marcel Puşcaş la ProSport LIVE.

Fostul preşedinte al roş-albaştrilor povesteşte cum a reuşit atragă un sponsor care vira în conturile clubului, atunci, 700.000 de dolari, şi că din bugetul de 3 milioane pe an, cât avea Steaua în acea perioadă, mai mult de jumătate era asigura de cât producea echipa de fotbal.

“Din 3 milioane de dolari, jumătate se făceau din ce producea echipa”

“Nu puteai să faci parteneriate cu oricine. Chiar şi în condiţiile astea am găsit sponsor. 2 ani de zile, să nu uităm, că Dialog a fost sponsor, cu 700.000 de dolari pe an. Atunci. Spuneţi-mi, vă rog frumos, în 2017, ce club este sponsorizat cu 700.000 de dolari. Banii, curat. 700.000 de dolari de la Dialog am adus în ’97. Discuţiile au început undeva în martie cu cei de la Dialog, în luna iunie s-a semnat un contract pe 2 ani de zile. Mai era Adidas, care mai dădeau un bonus la câştigarea campionatului, participarea în cupele europene, plus echipament de vreo 400.000 de dolari. Încasările la meciuri, vreo 4-5 sute de mii pe an. Deci, din 3 milioane de dolari,  jumătate se făceau din ce produceai tu. Şi mai trebuia să vinzi un fotbalist sau doi pe sezon”, a mai adăugat Puşcaş.


“Sezonul 97-98 pentru Steaua a însemnat prezenţa, aproape meci de meci în echipă, a 9 fotbalişti de la echipa de tineret a României. Era imposibil să nu mergi în sus cu acei jucători. Credeam că am pus bazele unei echipe valabile încă cinci ani”

Marcel Puşcaş, preşedintele Stelei în perioada 1996-1998


Marcel Puşcaş a spus că, în sezonul 1997-1998, Steaua avea, la echipa mare, 9 fotbalişti de la echipa de tineret a României. Pe lângă lotul de jucători, roş-albaştrii mai aveau 40 de fotbalişti tineri împrumutaţi în ţară. Se credea că au fost puse unei echipe valabile încă cinci ani. “Cinci ani de la acel moment, echipa aia nu avea voie să piardă vreun campionat”, spune Puşcaş.

“La vremea respectivă, pe lângă lotul de 22-23 de jucători, mai aveam vreo 40 de fotbalişti tineri împrumutaţi în ţară. Aliuţă, Mitu, Hrib, Luca, Tudor. Au şi venit după aceea. Ori sezonul ’97-’98 pentru Steaua a însemnat prezenţa, aproape meci de meci în echipă, a 9 fotbalişti de la echipa de tineret a României. Reghecampf, Roşu, Ciocoiu, Miu, Baciu, Denis Şerban, Cătălin Munteanu, Lincar. Echipa, după aceea, după ’98, a ajuns din câştigătoare de campionat pe locul 4-5.

Era imposibil să nu mergi în sus cu acei jucători. Eu credeam atunci că am pus bazele… Şi chiar cred că s-au pus bazele, împreună cu Dănilescu, cu Stoichiţă, cu Lăcătuş, că s-au pus bazele unei echipe valabile încă cinci ani. Deci 5 ani de la acel moment echipa aia nu avea voie să piardă vreun campionat. Din păcate, următorul campionat s-a câştigat abia peste 5 ani. Şi Steaua în faliment, şi împrumutaţi cu bani, şi aşa mai departe. Erau soluţii, şi aici Piţurcă a avut dreptate, ca Steaua să se întreţină din ea însăşi. Echipa de fotbal. Nu era deloc falimentară”, a conchis Puşcaş la ProSport LIVE.

Andrei Pal

Sursa: Prosport

Nota Redacției: Vă recomandăm și alte articole despre Marcel Pușcaș și Steaua, publicate pe fcsteaua. În perioada 1996-1998, Marcel Puşcas a ocupat funcţia de preşedinte al secției de fotbal CSA Steaua, când era un club departamental al MApN.