Tag Archives: FRF

Năucii de la FRF și LPF

Un spectacol jenant se desfășoară zilele acestea, în care diverși domni de la FRF și LPF orbecăiesc prin regulament încercând să găsească un motiv temeinic pentru care Viitorul ar fi campioana României. Ultimul act ar trebui să aibă loc vineri, la orele 12, când Comitetul Executiv al FRF se întrunește pentru a lua o hotărâre ce ar fi trebuit să fie finală, dar care foarte probabil  va fi atacată cu recurs la TAS.

În statutul  FRF se definește Comitetul Executiv drept “organul de conducere executivă al FRF” (art. 28) fiind alcătuit din 15 membri: președintele FRF, președintele LPF, 2 reprezentanți ai cluburilor din Liga I (dintre care unu e Argăseală, celălalt e Prunea), 2 reprezentați din Liga a-2-a, 2 reprezentați din Liga a 3-a,  1 reprezentat al cluburilor de juniori, 1 reprezentant al cluburilor de fotbal în sală, 1 reprezentant al fotbalului feminin, președintele sindicatului fotbaliștilor, președintele CCA și directorul tehnic al FRF (art.44).

Printre multele sale atribuții se remarcă cea de elaborare “în conformitate cu statutele și regulamentele FIFA și UEFA, următoarele regulamente: a) regulamentul de organizare a activității fotbalistice din România ” (articolul 46).

Regulamentul de organizare a activității fotbalistice din România (ROAF) se găsește pe site-ul FRF cu mențiunea decembrie 2016.

foto+1.png

În ROAF la articolul 24  intitulat – Omologarea rezultatelor/ aprobarea clasamentelor finale – se prevede că:

2. Clasamentele finale ale competiţiilor organizate de FRF şi LPF vor fi aprobate de Comitetul Executiv al FRF. 

În articolul 28 ni se și precizează care sunt aceste competiții, FRF organizând Campionatul Național “Liga a 2-a”, Campionatul național “Liga a 3-a” ,  Cupa României,  Super Cupa și o suită de campionate de tineret, feminin, de sală etc; În timp ce LPF organizează Campionatul Național “Liga I” și Cupa Ligii.

La articolul 29 Alin.2 se precizează că:

“Începând cu sezonul competițional 2015/2016 Campionatul Național „Liga I„ se va disputa între 14 echipe în sistem play off / play out după cum urmează:

  1. a) Sezonul regular (faza I) – fiecare echipă va disputa câte un joc în sistem tur-retur cu celelalte La finalul sezonului regular se califică în faza play off primele 6 echipe clasate iar următoarele 8 echipe vor participa în faza play out;
  2. b) Play-off (faza II): participă echipele clasate la finalul sezonului regular pe locurile 1 – 6. Fiecare echipă calificată în play-off va disputa jocuri tur-retur cu toate celelalte echipe calificate în play-off.

Câștigătoarea campionatului este echipa clasată pe primul loc la finalul fazei play off-ului.

  1. c) Play-out (faza II): participă echipele clasate la finalul sezonului regular pe locurile 7 – 14. Fiecare echipă participantă la play-out va disputa jocuri tur-retur cu toate celelalte echipe participante la play-out.
  2. d) Jocurile de baraj (faza III). Echipa clasată pe locul 6 în play-out va disputa un joc de baraj tur-retur cu câștigătoarea jocurilor dintre echipele clasate pe locul 2 în cele două serii ale Ligii a 2-a. Jocurile de baraj între echipele clasate pe locul 2 în cele două serii ale Ligii a 2-a vor fi organizate de FRF iar jocurile de baraj între câștigătoare și ocupanta locului 6 în faza play-out vor fi organizate de LPF.”

Ca atare LPF organizează un singur campionat – Campionatul Național “Liga I”- desfășurat în 3 faze, iar rezultatele finale trebuie omologate de Comitetul Executiv al FRF.

Dacă vă întrebați de ce la litera d) se vorbește în ROAF-ul din decembrie 2016 despre “jocurilor dintre echipele clasate pe locul 2 în cele două serii ale Ligii a 2-a” devreme ce începând cu vara lui 2016 Liga a 2-a are o singură serie, singurul răspuns corect e că acest regulament e scris de niște ageamii.

Mergând mai departe ajungem la cheia de boltă a speței, respectiv articolul 27 intitulat – clasamente.

“1. Ierarhia valorică a echipelor participante în campionate se stabileşte prin cumularea punctelor pe toată durata desfăşurării competiţiei. La competițiile organizate în sistem play off / play out, calificarea echipelor în fazele următoarele se stabilește prin cumularea punctelor obținute pe toată durata desfășurării sezonului regular. La terminarea fazelor play off / play out ierarhia valorică a echipelor se stabilește în funcție de locul ocupat de fiecare în faza în care a participat.

Just, echipele din play-off cu echipele din play-off, echipele din play-out cu echipele din play-out.

“2. Echipa care, după disputarea tuturor jocurilor prevăzute în program, a obţinut cel mai mare număr de puncte, este clasată pe primul loc în campionatul respectiv sau al seriei, dacă sunt mai multe serii. La competițiile organizate în sistem play off / play out câștigătoarea campionatului este echipa care a obținut cel mai mare număr de puncte la terminarea play off-ului.

Ok, deci echipa de pe primul loc din play-out nu se poate proclama campioană, problemă lămurită.

“3. Dacă două sau mai multe echipe acumulează acelaşi număr de puncte după ce au jucat toate meciurile programate în campionat, clasamentul se va stabili pe baza aplicării, în ordine, a următoarelor criterii:

a) numărul mai mare de puncte obţinute în jocurile directe disputate între echipele aflate la egalitate de puncte;

b) golaverajul mai bun în jocurile directe;”

Conform clasamentului întocmit de LPF cele două echipe Steaua și Viitorul au terminat la egalitate de puncte.

foto+2.png

Din cele 44 puncte obținute în calsamentul LPF Steaua a dobândit 4 în meciurile directe cu Viitorul – 3 în sezonul regular (au fost 6 pe teren, dar s-au înjumătățit conform regulmentului) și 1 în play-out. Iar Viitorul a dobândit tot 4 puncte în meciurile cu noi – 0 în sezonul regular și 4 în play-off.

Ca atare litera a) nu poate departaja cele două echipe și trebuie să se treacă la b) golaverajul mai bun în jocurile directe. Aici LPF șiFRF nu pot număra meciurile directe cum numără Pristanda steagurile, atât timp cât pentru a stabili totalul de puncte se iau în considerare și punctele din sezonul de regulat (fie ele și înjumătățite) când se vorbește de meciuri directe trebuie luate în considerare toate cele 4 meciuri programate în campionat, respectiv Viitorul-Steaua 1-3, Steaua-Viitorul 2-0 (sezonul regular), Viitorul -Steaua 3-1, Steaua-Viitorul 1-1 (play-off); total: 7-5 pentru Steaua și, deci, Steaua e campioană a României în sezonul 2016/2017. Simplu, nu? Ei bine nu și pentru LPF.

În pofida acestor evidențe se manifestă în spațiul public un ipochimen numit Justin Ștefan, secretarul general al LPF, omul fiind cel mai năuc dintre năuci.

Intervenția lui Justin Stefan de la DigiSport din 15 mai a fost transcrisă de hotnews.ro aici:  http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-21768277-justin-Stefan-sunt-trei-precedente-viitorul-este-campioana-acestui-sezon-iar-sansele-fcsb-tas-din-perspectiva-mea-sunt-minime.htm?nomobile= ,ea fiind o adevărată capodoperă.

  • În primul rând omul minte: “Justin Stefan a adaugat ca in articolul 27 al regulamentului mentionat de el exista o precizare care lamureste situatia.«La articolul 27, paragraful 1, este o precizare care lamureste foarte clar faptul ca in momentul in care se intra in faza a doua a competitiei lucrurile care s-au intamplat in faza 1 practic se sterg cu buretele»“.  Paragraful respectiv a fost reluat și de mine mai sus și nu spune așa ceva! nici n-ar avea cum devreme ce punctele din sezonul regular nu se “șterg cu buretele:” , ci înjumătățite se cumulează cu punctele din play-off pentru a da totalul final.
  • În al doilea rând delirează: El a oferit si un exemplu in acest sens: «La CM din 1982, care a fost pe doua faze de grupe, in faza a doua s-au luat lucrurile de la zero, este absolut normal, este logic»”. În mod cert CM din 1982 nu s-a disputat după regulamentul FRF din 2016!
  • În al treilea rând bate câmpii: El a mentionat trei precedente, unul in Liga a treia, unul in esalonul secund si al treilea in play-out-ul Ligii I. «In 2013/2014 lucrurile stateau altfel, nu vorbim de Liga I, vorbim de Liga a III-a, cand in acel sezon am avut parte de sezon regular si play-off – play-out. Intr-adevar in partea a doua a sezonului, in faza de play-off si play-out nu se intra cu punctele injumatatite, ci tinand cont de rezultatele dintre echipele calificate pe fazele respective, dar la finalul sezonului, in Liga a treia, seria a treia, au existat doua echipe care au fost la egalitate, respectiv Inter Clinceni si CS Balotesti. Dau un exemplu care a fost tratat de Comitetul Executiv al FRF in baza Regulamentului privind organizarea activitatii fotbalistice, care in acel moment avea aceeasi forma ca si astazi, in modul in care l-a tratat si LPF».  Omul recunoaște că, în fapt, compară mere cu pere, dar perseverează!
  • Iar în final se autoincriminează: Sunt trei precedente, in afara de cel pe care l-am amintit, e vorba si de precedentul din Liga a doua, din sezonul 2015/2016, cand in regulamentul competitiei se regasesc exact aceleasi mentiuni referitoare la Regulamentul de organizare a activitatii fotbalistice si de asemenea si precedentul din sezonul trecut din Liga I, din play-out, cand departajarea dintre CSU Craiova si CSMS Iasi s-a facut tinand cont de acelasi criteriu, respectiv departajarea in baza meciurilor directe din acea faza a competitiei”. Deci au făcut aceeași greșeală și în sezoane precedente și acum au pretenția că greșeala să devină literă de lege. În caz că vreun năuc de la LPF citește acest articol le atrag atenția că în drept funcționează următorul principiu:

“Nemo auditur propriam turpitudinem allegans” – Nimeni nu poate invoca în susținerea intereselor sale propria sa culpă, adagiu latin potrivit căruia nimeni nu poate sa obțină foloase invocând propria sa vină, incorectitudine, necinste, si nici să se apere valorificând un asemenea temei.

 P.S. Năuceala celor de la LPF e atât de bine consolidată încât nu au greșit doar alcătuirea clasamentului după ultima etapă, ci și pe cel intermediar. La criteriul de departajare de la litera f) se vorbește despre golaverajul general mai bun drept “diferenţa între golurile marcate şi primite în toate jocurile din campionat, iar la art. 27 Alin.5 “În clasamentele intermediare, departajarea echipelor aflate la egalitate de puncte se face pe baza golaverajului general şi, respectiv, a numărului mai mare de goluri marcate. “ Dacă ne uităm la toate jocurile din campionat (deci inclusiv din sezonul regular) Viitorul a avut un golaveraj mai bun ca noi și ca atare în clasamentul de dinaintea ultimei etape ei ar fi trebuit să fie afișați pe primul loc și noi pe locul 2, iar apoi în clasamentul final, când se luau în considerare meciurile directe, noi campioni și Viitorul pe locul 2. LPF a făcut fix viceversa.

Siegfried
Membru înregistrat la fcsteaua.ro din 30 Octombrie 2011


Image result for baza sportiva fcsb steaua berceni 2017

[Update Video] FRF: “FCSB are palmaresul, coeficientul ramane, o să vedeți reacția UEFA! CSA Steaua NU POATE JUCA in Liga I!”

Declarația video completă!

FRF: “FCSB are palmaresul, coeficientul ramane, o sa vedeti reactia UEFA! CSA Steaua NU POATE JUCA in Liga I!”

Razvan Burleanu a vorbit la Ora exacta in sport despre situatia Stelei, dupa schimbarea numelui in FCSB. Razvan Burleanu spune ca proiectul CSA Steaua nu poate fi pus in practica, in forma in care a fost anuntat, pentru ca participarea in Liga I nu este legala.

Presedintele FRF a luat o pozitie clara in ceea ce priveste situatia FCSB, dupa schimbarea numelui – palmaresul e la clubul detinut de Gigi Becali, iar coeficientul UEFA ramane intact.

FC FCSB SA este detinatoarea palmaresului Steaua, FCSB detine Cupa Campionilor Europeni si rezultatele din celelalte meciuri mari jucate.”

“Ionut Lupescu nu stie legislatia din Romania, din acest motiv crede ca CSA Steaua poate juca in Liga I. Va spun eu, nu poate juca decat in Liga a II-a. Doar daca se uneste cu o institutie privata poate ajunge si in Liga I.”

“Nu este nicio problema cu coeficientul UEFA pentru moment, ce-i drept UEFA va face aceasta specificare, ca FCSB este detinatoarea Cupei Campionilor, si o va ajuta.”, a spus Razvan Burleanu la Sport.ro.

 

FRF a răspuns la CSA Steaua: “Federația nu poate obliga clubul lui Becali să-și schimbe numele, poate doar admite o cerere în acest sens venită din partea clubului”

FRF a reacționat după ce CSA Steaua a solicitat în mod oficial, Federaţiei Române de Fotbal (FRF), Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi echipei finanţate de George Becali să nu mai folosească denumirea “Steaua”.

Adrian Stângaciu, șeful departamentului juridic al FRF, a explicat că federația nu poate obliga clubul lui Becali să-și schimbe numele, ci doar poate admite o astfel de cerere trimisă de către roș-albaștri.

“Din punctul meu de vedere, federația nu a fost parte în acest litigiu. Se poate vedea acest lucru inclusiv din certificatul de grefă. Astfel federația nu este obligată să facă niciun demers. Vom ține cont de această hotărâre, dar federația nu poate obliga actuala participantă în Liga 1 să-și schimbe denumirea. Apreciez tonul comunicatului CSA. Dânșii menționează că nu se poate recurge la o executare silită.

Dacă Steaua va executa această hotărâre și va solicita federației să schimbe denumirea, atunci federația va fi obligată să admită cererea de schimbare a denumirii clubului, pentru că e o hotărâre judecătorească în acest sens.

Dacă Steaua își schimbă numele în timpul competiției nu riscă absolut nimic. Această cerere se poate face între 1 și 30 iunie, dar de această dată nu e o schimbare de denumire în mod voluntar , ci ca urmare a unei hotărâri judecătorești. Așa că federația nu va sancționa în nicin fel”, a declarat Adrian Stângaciu la Dolce Sport.

“N-ar fi vorba de o schimbare de denumire în mod voluntar, ci ar fi o schimbare ca urmare a executării unei hotărâri judecătorești.

Ceea ce trebuie reținut este faptul că cele două litigii dintre Steaua și CSA se referă exclusiv la proprietatea intelectuală pe care o oferă această marcă” – Adrian Stîngaciu.

FRF și LPF răspund Armatei: “Dreptul FC Steaua Bucureşti SA de a folosi denumirea Steaua e cât se poate de evident”

Reactiile  FRF si LPF sunt a unison: “nu este nici pe departe un caz care să suscite prea multe dezbateri”.

Așa cum am scris în toate articolele pe această temă, inclusiv la ultimul “Cine pe cine manipulează? Vuvuzela de serviciu (IV)“, forurile fotbalistice FRF și LPF au răspuns  cuplului Udrea (Prosport) & Talpan (CSA) că bat câmpii și manipulează prin notificări fără temei legal și amenințări cu procese aberante. Nu există sentință care să interzică denumirea clubului de fotbal  “FC STEAUA BUCUREȘTI S.A”. Dimpotrivă, există sentința din 11 mai 2016 a Tribunalul București care a respins solicitarea CSA Steaua, permițând astfel FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. să folosească în continuare denumirea “STEAUA”.

LPF chiar îi atenționează pe Boroi și Talpan că se joacă de-a procesomania cu banii publici. Răspuns către CSA – 2 (1 august 2016)

Exact ce am scris și eu despre isprăvile bravul soldat “Švejk” din Ghencea, juristul Talpan.

Vă prezentăm mai jos punctul de vedere al FRF:

„Referitor la solicitarea Prosport, dorim să clarificăm următoarele:

 1. FRF nu a ascuns în niciun fel solicitarea respectivă. Nu înţelegem de ce CSA Steaua ar trebui să aibă parte de un tratament diferit faţă de celelalte persoane fizice sau juridice care formulează solicitări către Federaţia Română de Fotbal astfel încât simpla notificare primită de la CSA Steaua să fi fost făcută publică.

2. Dorim să învederăm atât Prosport cât şi CSA Steaua că denumirea membrului afiliat la FRF, astfel cum este aceasta înregistrată în toate evidenţele oficiale, este Fotbal Club Steaua Bucureşti SA. Vă rugăm să regăsiţi anexat în acest sens extras de la Registrul Comerţului cu privire la societatea anterior menţionată.

3. Nu înţelegem cum FRF, LPF sau un alt for ar putea utiliza în mod legal o altă denumire a societăţii menţionate în afara denumirii cu care aceasta este înregistrată în evidenţa Registrului Comerţului. De asemenea, nu cunoaştem temeiul legal în care FRF ar putea să nesocotească denumirea unei societăţi astfel cum este aceasta înregistrată şi figurează în evidenţele Registrului Comerţului.

Departamentul Juridic al Federaţiei Române de Fotbal“

Răspunsul complet trimis de Liga Profesionistă de Fotbal în cazul solicitării CSA Steaua de a nu mai folosi numele „Steaua“ în legătură cu FCSB:

Clarificări necesare în cazul dreptului de a folosi denumirea ‘Steaua’ (link)

“Liga Profesionistă de Fotbal a răspuns de curând solicitării site-ului ProSport.ro în încercarea de a aduce lămuriri privind dreptul echipei vicecampioane a României de a folosi denumirea “Steaua”.
Am spus și susținem în continuare că nu considerăm acest caz unul care să suscite prea multe dezbateri, dreptul FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. de a folosi denumirea “STEAUA” fiind cât se poate de evident. Mai mult, acest drept a fost confirmat și de Tribunalul București, în dosarul nr. 31705/3/2015. 

Răspunzând solicitării ProSport.ro, am precizat că: 

CSA Steaua a notificat LPF în 29 iunie 2015, solicitându-ne să nu mai permitem folosirea denumirii “STEAUA” de catre FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. La data de 22 iulie 2015, LPF a răspuns CSA Steaua, arătând motivele pentru care nu putem da curs unei astfel de solicitări. Mai mult, am recomandat CSA Steaua să se adreseze instanței de judecată pentru ca aceasta să stabilească dacă și în ce măsura FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. are dreptul să folosească denumirea “STEAUA”. În urma acestei recomandări, CSA Steaua a acționat în judecată FC STEAUA BUCUREȘTI SA, cerând obligarea celei din urmă să nu mai folosească denumirea “STEAUA” (dosar nr. 31705/3/2015 aflat pe rolul Tribunalului București). 

La data de 11 mai 2016, Tribunalul București a respins solicitarea CSA Steaua, permițând astfel FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. să folosească în continuare denumirea “STEAUA” –http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000660029&id_inst=3

Iată atașat cele două răspunsuri date de LPF solicitărilor CSA Steaua.

Suntem încredințați că toate dovezile prezentate mai sus lămuresc dreptul FC STEAUA BUCUREȘTI SA de a folosi denumirea “STEAUA”.”

Documente

Răspuns către CSA -1

Răspuns către CSA – 2

X Ray

Vuvuzela de serviciu (2). Răspunsul oficial al FRF legat de statutul sportiv al “SC FC SB SA”

ProSport, prin Matei Udrea, noul avocat al juristului colonel Florin Talpan, i-a înaintat oficial lui Răzvan Burleanu, preşedintele FRF, câteva întrebări punctuale:

1. Aţi fost înştiinţat oficial, printr-o adresă trimisă de juristul CSA Steaua, încă din 30 iunie 2015 despre situaţia în care se află gruparea domnului Gigi Becali, care nu mai este posesoarea brandului Steaua şi nici nu are permisiunea să-l folosească?
2. De ce FRF păstrează noua societate, SC FC SB SA, în prima ligă de fotbal a României, deşi aceasta nu are calitatea de continuatoare a echipei Steaua?
3. Cum a primit noua formaţiune SC FC SB SA permisiunea şi sprijinul FRF de a se înscrie în cupele europene şi a reprezenta România în tragerea la sorţi a preliminariilor Ligii Campionilor sub numele Steaua Bucureşti şi folosindu-se de marca CSA Steaua înregistrată la OSIM?
4. Colonelul Florin Talpan menţionează, în declaraţiile acordate ProSport, că există deja două decizii definitive ale instanţelor pe care FRF nu le pune în aplicare în ceea ce priveşte SC FC SB SA şi vă solicită: «Domnul preşedinte Burleanu trebuie să dispună de urgenţă măsuri şi să retrogradeze echipa domnului Becali». Cum îi răspundeţi?“.

Răzvan Burleanu n-a răspuns direct la aceste întrebări, dar Departamentul Juridic al FRF a trimis la ProSport următorul text:

sigla_frf„Referitor la solicitarea dumneavoastră, am prezentat poziţia Federaţiei Române de Fotbal încă din februarie 2015. Faţă de acel moment, nu au apărut informaţii noi cu privire la modificarea situaţiei de drept şi de fapt.

În situaţia în care domnul Talpan deţine informaţii şi documente suplimentare solicităm ca acestea să ne fie comunicate pentru a fi analizate.

Vă retransmitem punctul de vedere al Departamentului Juridic al FRF de la acea vreme:

Referitor la motivarea ÎCCJ, trebuie să plecăm de la obiectul litigiului – respective solicitarea CSA Steaua Bucureşti de anulare a mărcilor înregistrate de SC Fotbal Club Steaua Bucuresti SA la OSIM.

Pe cale de consecinţă, singurul lucru pe care instanţa putea să-l decidă era (astfel cum a şi făcut) anularea mărcii/mărcilor deţinute de SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA, mărci considerate ca fiind similare cu o marcă anterioară, cea a CSA Steaua.

Întreaga motivare a ÎCCJ se circumscrie motivelor pentru care (conform dreptului proprietăţii intelectuale) marca deţinuta de SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA a fost înregistrată cu încălcarea dreptului de proprietate intelectuală asupra unei mărci similare detinută de CSA Steaua Bucureşti.

Chiar ÎCCJ explică faptul că sigla (marca) CSA Steaua Bucureşti era utilizată pentru toate ramurile sportive ale clubului şi nu doar pentru activitatea fotbalistică, ceea ce înseamna că cedarea activităţii fotbalistice către SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA nu înseamnă automat şi cedarea mărcii astfel încât SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA nu avea dreptul de a înregistra o marcă similară celei a CSA.

În concluzie, ÎCCJ a decis în mod definitiv doar faptul că marca deţinută de SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA trebuie să fie anulată, instanţa nepronunţându-se în niciun fel cu privire la palmares sau la dreptul de participare în competiţii al clubului care participă în prezent în Liga I (aşa cum am arătat mai sus nici nu ar fi putut ÎCCJ să se pronunţe cu privire la mai mult decât s-a cerut).

Mai mult decât atât chiar ÎCCJ în motivarea deciziei arată că «faptul că activitatea fotbalistică a fost transferată către SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA nu înseamnă că s-a cedat şi dreptul asupra mărcii» – deci indirect ÎCCJ ia act de faptul că drepturile privind activitatea fotbalistică (dreptul de participare în competiţii) a fost transferat către clubul care participă în prezent în Liga I.

În prezent, nu există niciun temei legal sau regulamentar pentru a sancţiona clubul SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA, pentru a-l exclude din competiţii sau pentru a considera că CSA Steaua Bucureşti ar avea dreptul de a participa în Liga I.

Departamentul Juridic al Federaţiei Române de Fotbal“.

Sursa: prosport.ro

Nota Redacției: 

Articol pe aceeași temă  Vuvuzela de serviciu (1)

xray

Reacția oficială a lui RĂZVAN BURLEANU

În legătură cu tensiunea creată în jurul cantonamentului Echipei Naționale din Antalya, președintele FRF, domnul Răzvan Burleanu, a făcut miercuri următoarea declarație:

Înțeleg perfect nemulțumirea selecționerului și sunt de acord cu dumnealui că sancțiuni ar trebui să existe. Aceasta este și opinia mea. Așa ar fi corect. Problema este că nu putem sancționa direct clubul pentru că penalitățile s-ar răsfrânge asupra jucătorilor. Suntem în situația ingrată ca sancțiunea să se întoarcă tot împotriva Echipei Naționale, pentru că jucători care au valoare de lotul național ar putea rămâne fără meciuri în picioare, stând pe tușă până la opt etape. 

Vreau să le mulțumesc cluburilor care au înțeles să susțină acest demers și să ajute echipa prin implicarea necondiționată. Le mulțumesc personal, în numele Federației Române de Fotbal, lui Marius Șumudică, Gheorghe Hagi, Mircea Rednic, Daniel Mogoșanu, Edi Iordănescu.

Vom continua să-l susținem cu toate eforturile pe domnul Anghel Iordănescu și Echipa Națională pentru a avea cele mai bune condiții de pregătire pentru EURO.

Comunicat oficial pe frf.ro

  • Declarația video a lui Burleanu în care spune, printre altele: “… DACĂ ar trebui să existe sancțiuni, acestea ar trebui să meargă exclusiv în ceea ce privește clubul și nu jucătorii”.

 

Nota Redacției

Astăzi a avut loc ședința Comitetului Executiv în care s-au discutat cele mai arzătoare subiecte din fotbalul românesc. Chiar dacă într-un comunicat oficial pe site-ul FRF, Anghel Iordănescu, selecționerul echipei naționale a României, a cerut  comisiilor să se autosesizeze în cazul subiectului legat de jucătorii convocați de la Steaua, acest lucru nu s-a întîmplat.

Subiectul steliștilor la echipa națională n-a fost nici măcar pe ordinea de zi și nici un membru n-a ridicat problema acestui subiect în cadrul Comitetului Executiv.

Argăseală a replicat la Iordănescu: “Nu am avut vreo poziție de forță în raport cu naționala”. 

Presedintele CA al Stelei, Valeriu Argaseala, a oferit punctul de vedere al clubului pe care il reprezinta despre situatia convocarilor celor sase jucatori stelisti si a vorbit si despre transferurile pe care le face formatia campioana.

“Am vazut declaratia domnului Iordanescu, anume ca eu am fost pentru organizarea acelui cantonament. Doua lucruri se impun sa fie spuse. In decembrie nu am fost pentru organizarea acelui cantonament si toti membrii Comitetului Executiv, ca reprezentanti ai Ligii I nu au fost de acord. In al doilea rand, nu am avut nicoiodata nicio pozitie de forta in raport cu echipa nationala.

Trebuie armonizarea regulamentelor interne cu regulamentul FIFA., a comentat Argaseala.

ROF al FRF= Regula Omertei în Fotbal

Sportnews.ro publică o serie de stenograme dintr-o şedinţă a Comitetului Executiv al FRF din 8 iulie 2011. Problemele din fotbalul românesc legate de pariuri și arbitrajele eronate, însă nepedepsite pe măsura greşelilor, par să-și fi găsit acum explicația chiar în sânul conducerii Federaţiei Române de Fotbal (FRF).

  1. Pariuri interzise. Într-o stenogramă (pg. 90) a unei ședințe de Comitet Executiv a FRF din data de 8 iulie 2011, apare o bombă. Flagelul pariurilor printre antrenorii și conducătorii din fotbalul românesc nu este chiar de ieri, de astăzi. Cazurile lui Nicolo Napoli și Flavius Stoican, aflați pe lista neagră a Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc (ONJN), nu sunt singulare. Au existat și pe vremea lui Mircea Sandu. Fostul președinte al CCA, Nicolae Grigorescu, era recunoscut la nivel înalt pentru viciul său de a juca la pariuri. Știa despre acest lucru inclusiv președintele de atunci al FRF, Mircea Sandu. ”Nașul” s-a mulțumit însă doar să-l avertizeze pe Grigorescu în Comitetul Executiv, prin intermediul lui Vasile Avram, șef CCA la data respectivă.
  2. Protecția arbitrilor. În stenograma (pg. 90-final, 91 și 92), din aceeași şedinţă de CEx a FRF, apar și discuţiile uluitoare despre arbitraj. ”Uitaţi, ce se întâmplă. Arbitri FIFA au o totuşi anumită protecţie şi din partea celor de la UEFA. Este o chestiune tacită”, explica fostul preşedinte al Federaţiei Mircea Sandu.

Notă: În sezonul 2010-2011, Oțelul Galați a ieșit campioană, cu largul concurs al arbitrajelor pro și în dauna cluburilor Poli Timișoara și FC Vaslui. În sezonul următor, CFR Cluj s-a infruptat din arbitraje favorabile până le-a depășit în retur pe Dinamo, lidera de toamnă, și apoi la final pe FC Vaslui (loc 2) și Steaua (loc 3).

Vă prezentăm stenogramele ședintei din 8 iunie 2011 publicate de SportNews.ro:


XRay

 

 

Președintele FRF, despre retrogradarea Stelei: “Situații din astea halucinante nu au cum să se întâmple”

Juristul Clubului Sportiv al Armatei lt-colonelul Florin Talpan, a declarat în presă și prin Comunicate că a cerut la FRF și LPF la retrogradarea echipei SC FC Steaua București SA (FCSB) , pe motiv că nu este continuatoarea formației care cucerea Cupa Campionilor Europeni în 1986.

Talpan: ” Consider că FRF şi LPF nu trebuiau să permită ca noua echipa FCSB să evolueze direct în prima divizie ca şi continuatoare a legendarei Steaua Bucureşti, ignorând hotărârea irevocabilă a ICCJ. Mai mult, nici până în prezent nu au informat UEFA corect, aceştia continuând să afişeze FCSB-ul cu palmaresul care aparţine CSA-ului.

FRF și LPF au refuzat să pună în aplicare decizia din decembrie și am fost nevoiți să luăm această măsură acum. Cele două nu trebuiau să permită ca noua echipă, FCSB, să evolueze direct în prima ligă ca și continuatoare a FC Steaua București. Au ignorat hotărîrea Înaltei Curți. Am tot așteptat, nu știu de ce se tolerează în continuare. Hotărîrea e definitivă și irevocabilă.

Palmaresul nu a fost cedat niciodată celor de la FCSB. Palmaresul face parte exclusiv din patrimoniul CSA, conform legii. Noi am tot așteptat, am notficat FRF și LPF să dispună măsurile care trebuie luate în mod normal.

  • N.R. – Juristul Talpan a explicat, în direct, ce inseamnă “conform legii“: „Palmaresul aparţine prin lege CSA Steaua Bucuresti, adică în temeiul Regulamentului de organizare şi functionare a Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, art. 23 alin 1 lit. d).

Președintele FRF a vorbit azi despre această situație

La plecarea spre Budapesta, alături de delegația tricoloră, acolo unde naționala joacă vineri cu Ungaria în preliminariile Euro 2016, Răzvan Burleanu a fost întrebat dacă a primit vreo cerere de la CSA/MApN ca Steaua să fie retrogradată.

  • Reporter:  Ați primit vreo cerere de la Armată ca Steaua să fie retrogradată?
  • Burleanu: Eu nu, poate dumneavoastră. Nu am primit absolut nicio solicitare. Am văzut un comunicat (face o grimasă) atâta tot, nimic mai mult.
  • Reporter: UEFA a întrebat ceva?
  • Burleanu:  Nici UEFA nu a întrebat nimic. Nu, situațiile sunt clare și subiectul nici nu ar trebui să se mai rostogolească.  Steaua este acolo indiferent de numele pe care-l poartă, Steaua sau FCSB, joacă în Liga 1. În momentul de față au ca obiectiv câștigarea campionatului după ratarea calificării în competițiile europene.Situații din acestea halucinante vă asigur că nu au cum să se întâmple.

Declarația  video este  aici (click) la digisport.ro

XRay