Arhiva etichetelor: CSA

Magica Steaua târâtă prin noroi

Magica Steaua UEFAntastica a lui Rădoi, Ogăraru, Pâraschiv, Neșu… târâtă prin tribunale, defăimată și jignită de unii care se pretind steliști, a ajuns și batjocura unei „junte” din MApN, care în plin capitalism vrea să reînvie bolșevismul și armata roșie în sport (nici „miliția” de la MAI nu e departe). Ea, Magica Steaua 2006, echipa care a crescut valoarea acelei siglei și a brandului Steaua printr-o semifinală UEFA cum nu va mai avea România nici în 50 de ani! Pentru cătanele de la CSA, după ce au dezbinat suporterii, Steaua UEFAntastica 2006 nu mai există. Vom vedea mai jos cum le-a interzis să folosească sigla.

  • Paranteză. Guvernele sunt prea absorbite de controlul puterii și împărțeala ciolanului. Statul a devenit deja unul polițienesc printr-un „sistem” format din Procuratură, Magistratură și Consiliul Superior al Magistraturii, scăpat de sub controlul tuturor și care depășește lejer starea din perioada de dictatură comunistă. „Ascultarea” poporului și delațiunile sub șantajul procurorilor sunt deja standard existențial al românilor, care retrăiesc perioada anilor 50. Măcar atunci era un șef suprem și mai știa de frică. Acum nu mai are pe nimeni, pentru că toate comisiile parlamentare de control sunt penetrate de „sistem”, fie prin șantajul membrilor cu fabricare de dosare, fie prin membri sub acoperire. Procurorii și judecătorii nu răspund pentru erorile judiciare. Sunt condamnări fără probe, doar pe bază de presupuneri. Sunt distruse cariere prin plimbări cu mascați și cătușe de show TV pe la DNA. În top este un magistrat cu 5 sentințe eronate întoarse la CEDO, cu pagube de milioane de euro pentru stat. Da, ați ghicit. Judecătorul este tot în funcție. Nu corupția, abuzurile sau erorile judiciare sunt acum nocive, ci faptul că acel sistem” este fără stăpân și s-a substituit într-un arbitru la stabilirea puterii economice, sociale și politice. Orice incomod se poate trezi peste noapte cu un dosar și scos din joc. În acest marasm social și instituțional și armata încearcă tragă spuza de independență pe turta ei. SRI are deja spuza trasă cu „urechea” și penetrarea undercover a celorlalte puteri în stat, fiind baza de date a „sistemului”. În România trebuie încă o revoluție. Nu ca în 1989, ci de structură prin restatutarea corectă a puterilor în stat și a pârghiilor de controlul asupra lor. Altfel ne ducem dracului de râpă.

Rușinos! Gloriile „nimănui”…

Cupa Campionilor este un turneu organizat în Sala din Chiajna, la care au participat supervedete ale fotbalului românesc şi care a adus la start opt echipe de fotbal: Steaua Bucureşti, Rapid Bucureşti, FC Argeş, Dinamo Bucureşti, FC Progresul Bucureşti, Petrolul Ploieşti, Concordia Chiajna şi Selecţionata Jurnaliştilor.

Lotul Stelei de la Cupa Campionilor: Martin Tudor, George Ogăraru, Ilie Bărbulescu, Iulian Miu, Marian Aliuţă, Gabriel Boştină, Petre Marin, Sorin Paraschiv, Nicolae Dică, Sorin Ghionea, Adrian Neaga. Antrenor: Ţiţi Dumitriu

Sorin Paraschiv a stat de vorbă cu ProSport, chiar înaintea semifinalei Cupei Campionilor, împotriva Petrolului şi ne-a împărtăşit că nici măcar acum nu s-au cicatrizat rănile din meciul retur cu Middlesbrough, din 2006, atunci când Steaua a pierdut calificarea în finala Cupei Uefa, în ultimele minute, după golul marcat de Massimo Maccarone.

“Relaţiile de joc sunt şi acum, precum se vede. Sunt şi acum la fel cum au fost în perioada când am fost eu la Steaua. Noi, cei prezenţi, ne întâlnim cu foşti adversari cu care am avut lupte crâncene, în trecut, în Liga 1. E o onoare că participăm la asemenea acţiuni cu un public frumos, în sala din Chiajna. E o organizare frumoasă, iar din puctul meu de vedere în fiecare an ar trebui acest turneu.

Să joc în tricoul Stelei e frumos, e altfel, nu e ca atunci când jucăm minifotbal, pentru că noi mai suntem înscrişi şi în altă competiţie. Aici am venit să jucăm sub numele de Steaua, e special, a declarat Sorin Paraschiv.

“Para” a vorbit în termeni laudativi despre foştii săi colegi de la Steaua, iar fostul fotbalist a recunoscut că Nicolae Dică a rămas „talismanul” echipei chiar şi la Cupa Campionilor: „Eu m-am înţeles bine cu toţi colegii de la Steaua, eu zic că am fost un tip OK în vestiarul Stelei, dar o relaţie specială, în teren, am avut-o cu Nicolae Dică. Ne simţeam unul pe altul, ne ştiam. El era foarte bun cu spatele la poartă şi în orice colţ al terenului s-ar fi aflat ştiam că se descurcă. El era un jucător incredibil, ştia ce să facă pe teren şi toată echipa se baza pe el. Cel mai bine, pe teren, m-am simţit cu el.

Image result for middlesbrough steaua 4-2

Poate nu mai apare Maccarone. Acum e mai puţin important ce se întâmplă. Mă gândesc la Maccarone, mi se face pielea de găină, e şi el la Empoli. Oare cât mai joacă? Probabil că a avut o carieră exemplară. Asta a fost să fie. Coşmarul nostru – Maccarone. Îmi aduc aminte că la partida cu Middlesbrough a început pe banca de rezerve şi a intrat în minutul 35, când s-a accidentat Southgate, care era căpitanul Angliei şi un jucător foarte important. Probabil că dacă nu ieşea Southgate, Maccarone un mai reuşea să înscrie golul de 2-1 până în pauză. Ăsta a fost ghinionul nostru”.

Doi dintre cei mai importanţi componenţi ai echipei Stelei, din 2006, Bănel Nicoliţă şi Sorin Paraschiv, au fost supendaţi pentru returul din Cupa Uefa cu Middlesbroug, iar “Para” a recunoscut că dacă al său coleg ar fi fost eligibil de joc altfel ar fi stat lucruril: “Eu eram în tribună cu Bănel Nicoliţă. Dacă Bănel, nu eu, era în teren atunci nu cred că se întâmpla ceea ce s-a întâmplat. Ştim cu toţii ce forţă fizică avea şi putea să se bată la acel moment de la egal la egal cu ei din punct de vedere fizic. Eu cred că el putea să ţină echipa mai sus.

Nici acum nu ne-a trecut supărarea, şi acum mă gândesc la acea perioadă şi îi explic băiatului meu, care are 10 ani, şi nu îi vine să creadă ceea ce s-a întâmplat. Îi punem imagini să vadă şi nu îi vine să creadă. Chiar mă întreabă: “Aşa s-a întâmplat?”

Steaua s-a calificat în finala turneului de la Chiajna, după ce a trecut de Petrolul în seminfinale, scor 1-0, dar a cedat, scor 1-2, în ultimul act al campetiţiei în faţa Progresului, echipă care s-a încoronat ca prima câştigătoarea a Cupei Campionilor, ediţia Old Boys.

Sus de la stânga la dreapta: Dică, Ghionea, Martin Tudor, Ciocoiu, Miu Jos de la stânga la dreapta: Paraschiv, Petre Marin, Marian Aliuță, Ogăraru

Progresul a câștigat competiția amicală Cupa Campionilor a foștilor jucători din Divizia A, după ce a învins-o pe Steaua în finală, scor 2-1. Golul ”roș-albaștrilor”, a fost reușit de Nicolae Dică.

Steliștii au evoluat în roșu și albastru, dar fără sigla din 2006 pe tricourile FC Steaua, probabil să evite un nou proces intentat de Talpan și să le ceară 1 mil. € daune, pentru că CSA le-a interzis. Dintre cele 8 echipe participante, doar Steaua n-a avut pe tricouri niciun fel de siglă. 
  • „Am înțeles de la Petre Marin că nu s-a putut pune sigla, nu știu din ce cauză. Important e că am jucat în culorile noastre și steluța o avem în inimă„, a declarat Nicolae Dică la TV Digi Sport.
  • ”Da, eu m-am ocupat de echipamente. Mi s-a cerut să fac o adresă oficială și am zis să nu ne mai complicăm. Mai e și scandalul între Gigi Becali și Armata și n-am vrut să ne mai complicăm. Așa că am ales varianta cea mai simplă să jucăm fără siglă”, a spus Petre Marin diplomatic să împace și capra și varza.

Dinamo și Rapid au avut siglele propriilor echipe pe tricouri, chiar dacă embleme mai vechi.

Steliștii n-au avut parte nici de suporteri la Chiajna, acolo unde Rapidul a fost susținut de două galerii. De acest lucru s-a plâns și George Ogăraru, care a postat un mesaj pe contul său de facebook: „Încă așteptăm suporterii steliști. Celelalte echipe sunt susținute de propriii suporteri”.

În finala mică, Rapid s-a impus cu 1-0 în fața Petrolului. Lingura de lemn, acordată celei mai slabe formații, a fost atribuită Concordiei Chiajna. Ilfovenii au fost învinși de Selecționata Jurnaliștilor, scor 3-2 după penalty-uri.

Sursă interviu și date despre Cupa Campionilor a foștilor jucători: prosport și digisport

X Ray

CSA Steaua cu CS Dinamo și ASSC Rapid în Liga a 5-a (?)

CS Dinamo are deja echipa în Liga a 5-a și nu a mai intrat niciun câine în fibrilație.

Si aceasta echipa CS Dinamo lupta sa promoveze in ligile superioare pentru a oferi competitie jucatorilor formati la Centrul de copii si juniori CS Dinamo.

Sectia de fotbal CS Dinamo este infiintata in 2014 si nu este acelasi lucru cu FC Dinamo. Cele doua cluburi de fotbal participa ca „Dinamo Bucuresti”  in aceeasi competitie, fiind adversare in Liga Elitelor U19.  (link)

Astfel, CSA Steaua va intalni CS Dinamo si AS SC Rapid daca va evolua in Liga a 5-a!

Nota: Ceea ce nu stie multa lume este ca pentru modernizarea stadionului, clubul trebuie sa detina echipa de fotbal. Este in caietul de sarcini. De aceea Dinamo si-a inscris echipa la seniori in Liga a-5-a. De a ceea o face si CSA. Ma rog, nu numai din cauza asta, dar e cea principala.

CS Dinamo şi-a înscris echipa de fotbal în liga a cincea şi din vorbe vrea să ajungă până în prima divizie. New Dinamo există şi i-ar putea pune probleme echipei lui Ionuţ Negoiţă în următorii ani. CS Dinamo şi-a înscris echipa de fotbal în liga a cincea şi şi-a propus să ajungă pana în prima divizie. Cele două echipe ar putea disputa primul derby în Ştefan cel Mare chiar pe noua arenă, care va avea o capacitate de 30.000 de locuri.

„Elisabeta Lipă a anunțat că la Euro 2020, în locul vechiului stadion de la Dinamo se va construi unul nou. Singura condiție pentru ca fondurile de la Ministerul Dezvoltării să fie accesate este existența unei echipe de fotbal în cadrul Clubului Sportiv Dinamo. Sursa digisport, 26 octombrie 2015. De asta o face si CSA.

Si acolo sunt nostagii ale fostelor glorii care lucreaza la CS Dinamo.
„Aici este adevărata Dinamo. De aici am plecat. E clubul care m-a educat și eu mi-am făcut datoria la acest minunat club. Dacă ne ajută Dumnezeu, vrem să ajungem până în Liga 1”, a declarat Ionel Augustin, șeful Centrului de copii și juniori al CS Dinamo.

Până la promovare, CS Dinamo poate avea derby cu echipa Armatei CSA Steaua in Liga a 5-a.

Prosport

Ce ne spune Matei Udrea , un apropiat al CSA, sa zic asa, azi in Prosport:

Ce nu s-a putut pentru Rapid şi CS Dinamo se poate pentru CSA Steaua? Se discută modificarea sistemului competiţional pentru ca noua echipă a Armatei să intre direct în Liga 4. Culisele şi miza bătăliei” (link)

CSA Steaua anunţă că noua echipă de fotbal, coordonată de Marius Lăcătuş, va fi înscrisă direct în Liga 4 începând cu sezonul 2017-2018, însă regulamentul actual nu permite acest lucru. Mai mult decât atât, încercând să lămurească acest lucru, ProSport a aflat lucruri care se bat cap în cap de la şefii CSA şi cei ai Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti.

ProSport a discutat cu Marian Lumânare, preşedintele AMFB, şi a aflat că anunţul CSA Steaua a venit înainte de a se discuta instituţional şi cu asociaţia unde ar trebui să se înscrie în competiţie:

„Încă nu ne-au contactat, deocamdată“. Lumânare a oferit însă o portiţă surprinzătoare pentru noua echipă a Armatei: „Nu pot intra în Liga 4 decât dacă facem două serii. Dacă nu, trebuie să se înscrie în Liga 5, la fel ca şi Rapidul, ca şi CS Dinamo…“. Întrebat dacă se preconizează această măsură, şeful AMFB a replicat: „Nu ştiu să vă răspund asta… Ar trebui trecută această modificare prin Comitetul Executiv, prin Adunarea Generală. Nu putem hotărî aşa. Cum mine, personal, nu a existat niciun fel de discuţie“.

Colonelul Petrea: „În perioada imediat următoare va avea loc o Adunare Generală în care cred că se vor face anumite schimbări“

În mod surprinzător, noul comandant al CSA Steaua, colonelul Cristian Petrea, a afirmat însă ferm, pentru ProSport:

„Noi am avut anumite contacte la nivelul Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti. Din ceea ce ştim, în perioada imediat următoare va avea loc o Adunare Generală în care cred că se vor face anumite schimbări. Anumite contacte le-am avut, nu ne puteam permite să lansăm mediatic acest proiect fără să discutăm. Vom respecta statutul FRF, regulamentul, tot. Noi dorim ca acest proiect să fie bazat pe transparenţă, pe corectitudine şi să obţinem promovarea pe merit sportiv, astfel încât proiectul să nu poată fi atacat dintr-o parte sau din alta pe motiv că am beneficiat de o derogare de la regulament sau că am folosit vreo portiţă. Noi asta ne dorim“.

După cum aţi putut citi mai sus, afirmaţiile par contradictorii. Însă se poate spune şi că, în toată povestea, cineva fie nu e bine informat, fie e prea bine informat. Marius Lăcătuş a fost săptămâna trecută la Casa Fotbalului, unde a discutat cu conducătorii FRF. Aşadar, nu s-a vorbit cu şeful AMFB, s-a vorbit „mai sus“. Marian Lumânare ne-a spus că, pentru a putea intra CSA Steaua direct în Liga 4, ar trebui votată în Adunarea Generală a AMFB o modificare a sistemului competiţional, din o serie de Liga 4 şi două serii de Liga 5 – aşa cum e acum – în două serii de Liga 4 – în sezonul viitor.

La rândul său, comandantul CSA Steaua ne-a spus clar că ştie despre o Adunare Generală în care se vor hotărî „nişte lucruri“.

Ceva pare însă foarte clar: CSA Steaua are suficientă forţă încât să determine modificarea sistemului competiţional al AMFB după un singur an de funcţionare în formula Liga 4 – Liga 5. Ceea ce nu s-a putut astă-vară, pentru AFC Rapid, CFR Bucureşti şi CS Dinamo – care şi-ar fi dorit, de asemenea, înscrierea direct în Liga 4 -, se poate acum, pentru echipa Armatei.

Luptă în trei pentru miza revenirii în Liga 1

Toate aceste întâmplări au o motivaţie puternică: anul 2020. Planul CSA Steaua se întinde pe patru ani. La capătul acestui orizont de timp aşteaptă noul stadion din Ghencea, reconstruit pentru a fi gata în vederea Euro 2020. La startul sezonului 2020-2021, când se va da în folosinţă noua arenă Steaua (construită acum peste 40 de ani şi inaugurată pe 9 aprilie 1974), CSA Steaua plănuieşte să se afle printre componentele Ligii 1, după ce va fi promovat succesiv, în fiecare an, câte un eşalon valoric. Pentru asta, însă, trebuie să plece din Liga 4, pentru că astă-vară s-a ratat înscrierea în competiţie şi, dacă s-ar pleca din Liga 5, revenirea în Liga 1 n-ar fi posibilă decât în 2021.

Doar că, dintre actualele componente ale Ligii 5, mai există două formaţii care îşi propun să urce anual câte un eşalon, pentru ca la startul sezonului 2020-2021 să joace pe noul stadion Giuleşti în Liga 1: succesoarele Rapidului. CFR Mişcare Bucureşti, echipa sindicatului feroviar susţinută de membrii Clubului Aristocratic Rapid, şi-a făcut public exact acelaşi plan ca şi CSA Steaua astă-vară, când doctorul Mihai Pârvu afirma, pentru ProSport, că doreşte ca, în vara lui 2020, echipa să joace din nou în Liga 1. AFC Rapid, echipă înscrisă în competiţie de Horia Manoliu, fost angajat al lui Copos şi Moraru, are acelaşi ţel. Această din urmă formaţie speră însă la un sprijin politic după victoria PSD în alegeri şi la o promovare „la excepţional“ direct în Liga 3, ceea ce ar propulsa-o cu un an înaintea CSA Steaua.


Gazeta Sporturilor

GSP titreaza: „Două mari minciuni la CSA! GSP.RO a aflat adevărul despre Steaua Armatei(link)

Cristian Petrea a susținut că a luat legătura cu Asociația Municipală de Fotbal București și că aceasta l-a asigurat că de la anul echipa sa va putea juca în Liga a 4-a.

„Am purtat discuții la nivelul AMFB, dar și FRF. Sunt convins că vom întruni toate criteriile pentru a juca în Liga a 4-a. Suntem convinși că avem acoperirea legală și regulamentară”, a spus Petrea.

1. CSA N-A VORBIT CU AMFB!

Surse din cadrul AMFB susțin însă că nimeni din conducerea CSA nu a făcut vreo cerere oficială sau neoficială în legătură cu înscrierea echipei de la anul în cel de-al patrulea eșalon fotbalistic din București.

2. REGULAMENTUL LE INTERZICE LIGA A 4-A!

Mai mult, conform regulamentului AMFB din acest moment, orice echipă nou înființată la nivelul seniorilor poate începe doar din Liga a 5-a, nicidecum din Liga a 4-a cum spune președintele CSA.

Nu ne-a sunat nimeni de la CSA și nici vreo hârtie oficială nu ne-a făcut. Cum să joace în Liga a 4-a? Regulamentul aflat în vigoare în acest moment spune clar: orice echipă nou înființată poate juca începând cu Liga a 5-a, iar dacă obține promovarea pe criterii sportive abia atunci poate ajunge în următorul eșalon. Bine, acum există și varianta schimbării regulamentului începând cu sezonul viitor, dar în acest moment regulamentul spune că echipa poate începe din Liga a 5-a”, susține una dintre sursele GSP.ro.


Daca va juca in Liga a 4-a, CSA Steaua va da peste echipe ISTORICE: Progresul, Venus, Victoria si Sportul Studentesc

Liga a 4-a, acolo unde daca va juca Steaua, este compusa din mai multe echipe de traditie in fotbalul romanesc. Sportul Studentesc, Progresul, dar si fostele campioane ale Romaniei Victoria Bucuresti si Venus. Ultima dintre ele este o echipa reinfiintata in 2014, care se afla in proces pentru preluarea palmaresului de 8 titluri detinut de fosta Venus Bucuresti.

Dupa exact 70 ani, Armata infiinteaza o noua echipa de fotbal CSA Steaua si pleaca de acolo de unde nu a fost niciodata, Liga a 4-a sau a 5-a. Indiferent din ce Liga va incepe, in Liga 1 nu poate evolua daca nu este club profesionist, ceea ce inseamna persoana fizica de drept privat. Practic se revine si cu aceasta echipa la pasii facut in 1998-2003.  

Ii urez succes!

X Ray

PS
Dinamo ar putea avea două echipe în Liga I în 2020, an în care va fi gata şi noua arenă din Ştefan cel Mare. CS Dinamo şi-a înscris echipa de fotbal în liga a cincea şi vrea să ajungă până în prima divizie.

New Dinamo există şi i-ar putea pune probleme echipei lui Ionuţ Negoiţă în următorii ani. CS Dinamo şi-a înscris echipa de fotbal în liga a cincea şi şi-a propus să ajungă pana în prima divizie. Cele două echipe ar putea disputa primul derby în Ştefan cel Mare chiar pe noua arenă, care va avea o capacitate de 30.000 de locuri.

Elisabeta Lipă a anunțat că la Euro 2020, în locul vechiului stadion de la Dinamo se va construi unul nou. Singura condiție pentru ca fondurile de la Ministerul Dezvoltării să fie accesate este existența unei echipe de fotbal în cadrul Clubului Sportiv Dinamo.

„Aici este adevărata Dinamo. De aici am plecat. E clubul care m-a educat și eu mi-am făcut datoria la acest minunat club. Dacă ne ajută Dumnezeu, vrem să ajungem până în Liga 1”, a declarat Ionel Augustin, șeful Centrului de copii și juniori al CS Dinamo.

Până la promovare, CS Dinamo şi-ar fi dorit un derby cu echipa Armate

[Update-Video] Conferinta de presa CSA – Proiect pentru fotbal

Marius Lăcătuș și președintele CSA, colonelul Cristian Petrea, au susținut prima conferință de presă de la înființarea noii echipe de fotbal CSA Steaua București in 2017, care de la anul va juca în Liga a 4-a.

Noul comandat al CSA Steaua, colonelul Cristian Petrea, a anunţat că echipa de fotbal care va fi înfiinţată din sezonul viitor va avea un buget record pentru liga a patra. Dacă planul va fi pus în practică, va putea ajunge în prima ligă peste 4 ani, ci în cel mai bun caz peste 5 sezoane.

  • Vrem ca proiectul CSA Steaua să fie sincronizat cu terminarea modernizărilor la stadion. Vrem să promovăm în legile superioare prin merit sportiv, nu dorim să ardem etape. Dorim ca suporterii să vadă în noi un partener loial, corect, transparent„, a precizat Petrea, în cadrul unei conferinţe de presă.
Petrea este convins că echipa de fotbal a CSA va obţine dreptul să se înscrie în liga a patra, deşi regulamentul susţine că orice echipă nouă trebuie să înceapă din liga a cincea.
  • „Din discuţiile pe care le-am purtat la nivelul Federaţiei Române de Fotbal şi la Asociaţia Municipală de Fotbal Bucureşti sunt convins că juriştii noştri vor putea demonstra la momentul în care vom înscrie echipa că din punct de vedere legal putem intra în Liga a 4-a. Se ţine cont de multe lucruri, de infrastructură, de licenţele antrenorilor, de structura clubului… Pentru liga a 4-a, bugetul clubului va fi de 300.000 de euro”, a declarat comandantul interimar al Clubului Sportiv al Armatei Steaua, Cristian Petrea.
  • Speram ca din liga a treia sa gasim parteneri, oameni seriosi cu care sa putem indeplini toate promisiunile.”

Președintele CSA, colonelul Cristian Petrea, anunță că războiul cu Steaua lui Gigi Becali e departe de a se fi încheiat și îi cere omului de afaceri să schimbe numele vicecampioanei din Liga 1.

  • „În acest moment nu mai există nicio discuție cu Gigi Becali și acesta nu mai poate lua sigla. Noi vom folosi sigla. Când vom juca în Liga 1 vom avea un stadion modern. Palmaresul este al CSA până în 2003. Clubul Sportiv al Armatei nu a cedat niciodată palmaresul la secția fotbal. Avem un proces cu societatea comercială în care vrem ca ea să-și schimbe numele. Marca lor de la OSIM a fost anulată. Noi avem o acțiune în justiție și dorim ca ei să-și schimbe numele! Nu dorim radierea denumirii, ci schimbarea denumirii la OSIM”, a declarat Cristian Petrea în conferința de presă.
  • „Taxa de timbru a fost diminuată, aşteptăm motivarea. Până la finalul anului vom achita în integralitate această taxă”.

Marius Lăcătuş a vorbit pe larg, astăzi, despre noul proiect al Stelei. CSA va înfiinţa din 2017 secţia de fotbal, urmând ca echipa să plece la drum din liga a 4-a.

  • „Mă simt onorat că fac parte din acest proiect. Toţi copiii şi juniorii din cadrul clubului vor avea acum un obiectiv foarte clar: să promoveze la echipa de seniori. Apariţia echipei de seniori nu e importantă doar din acest punct de vedere, ci şi pentru fanii stelişti, care şi-au exprimat adeziunea. Vor fi oameni care se vor alătura pe parcurs celor care sunt deja la club. Vorbesc despre foşti jucători, care au scris istorie şi care ne vor ajuta încet-încet să devenim o forţă atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Prin rezultatele obţinute, noi sperăm ca această echipă va atrage oameni cu bani, care să investească în acest proiect”, a spus Lăcătuş, în conferinţa de presă de astăzi.

Întrebat dacă va ţine cu Steaua lui Becali în acest campionat şi în ce relaţie a rămas cu fostul său patron, Lăcă a punctat:

  • „Nu am mai vorbit cu Gigi de 5-6 ani. Am avut sentimente faţă de această echipă, eu le doresc succes şi sper să câştige campionatul. Dar aş minţi dacă nu aş spune că sper ca şi Hagi şi echipa lui să se implice la vârf şi să ia titlul. Pentru tot ce a făcut pentru fotbalul românesc, consider că Gică merită să ia un asemenea trofeu. Orice declaraţie făcută de anumite persoane privind viitorul incert al acestui club mă ambiţionează. Evident, nu mă aşteptam ca toată lumea să vadă cu ochi buni acest proiect. Rămâne ca noi să demonstrăm prin fapte că putem duce la bun sfârşit planul pe care îl avem”.

Deşi s-a speculat pe seama faptului că Lăcătuş se va ocupa şi de antrenamentele propriu-zise ale echipei de fotbal, „Fiara” a ţinut să puncteze faptul că el doar va coordona întreaga activitate. Formaţia va găsi un staff tehnic competent, care să aducă echipa acolo unde visează toţi: în Liga 1.

  • „Sper să nu ajung în situaţia de a antrena, asta înseamnă că nu aş găsi soluţii. În momentul în care vom purta discuţii cu tehnicieni care să preia această echipă, le vom excplica faptul că înţelegerea va fi pe termen lung: cât am eu contractul, atât îl va avea şi antrenorul”, a mai spus simbolul Stelei.

Deşi stadionul va intra într-un proces amplu de modernizare, pentru a fi gata de Euro 2020, CSA Steaua va evolua în Ghencea, pe terenul 5. În măsura în care fanii vor arăta un ataşament deosebit faţă de echipă, iar micuţa arenă se va dovedi neîncăpătoare, oficialii se gândesc să închirieze un stadion mai mare.

  • „Vom juca în Ghencea, pe terenul 5. Din câte ştiu eu, la Liga a 4-a trebuie un minimum de 500 de locuri. Dacă vom vedea că fanii vin aproape de noi şi e nevoie de altă arenă, vom lua o decizie în consecinţă, pentru că vrem să le oferim fotbal suporterilor. Vom găsi o altă alternativă până la finalizarea stadionului mare”, a concluzionat Lacatus.

Conferința s-a încheiat cu o urare a președintelui CSA pentru Lăcătuș: „Marius, bine ai revenit acasă!”.

Video din conferinta de presa


Peste 150 de fani ai Stelei, care susțin CSA, s-au strâns în această dimineață în fața stadionului Ghencea, iar de acolo au plecat spre sediul CSA. Suporterii roș-albaștri își doresc să discute cu „Fiara”, după ce acesta va termina conferința.

[Update]
Suporterii roș-albaștri au discutat cu „Fiara”, după ce acesta a terminat conferința de presă de la ora 11:00.

„Lăcă, ești ultima noastră speranță! Dacă tu ne arăți aici transparență noi vom fi cu tine, va veni toată lumea. Vom cumpăra abonamente multe și vom susține echipa”, a fost mesajul unuia dintre suporteri.

X Ray

Marius Lăcătuș a semnat azi cu CSA

Nota redacției. La sfârșitul comunicatului am postat reacțiile fostelor glorii în presă: Ilie Dumitrecu, Bölöni, Hagi, Balint și Tudorel Stoica. Pe măsură ce se vor exprima vor fi preluate.

X Ray

MARIUS LĂCĂTUȘ REVINE LA CSA STEAUA BUCUREȘTI!

Dec 12, 2016

Marius LĂCĂTUȘ a fost numit antrenor-coordonator (director-tehnic) al secției de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei (CSA) „Steaua București”.

Contractul de colaborare perfectat în data de 12 decembrie prevede o strategie de dezvoltare integrată a acestei discipline sportive pe următorii cinci ani, care include înființarea unei echipe de fotbal la nivel de seniori și înscrierea acesteia în liga a IV-a, începând cu sezonul competițional 2017-2018.

Echipa va evolua sub numele „Steaua București” și sub sigla înregistrată la OSIM cu numărul 130904, atribuită definitiv CSA Steaua București prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3425 din 3 decembrie 2014.

Obiectivele de performanță fixate pentru echipa ce va fi coordonată de Marius LĂCĂTUȘ sunt sincronizate cu planurile de modernizare a infrastructurii sportive – baza de pregătire și stadionul de fotbal. Astfel, prin promovări succesive în ligile superioare, echipa de fotbal seniori a CSA ar urma să evolueze, începând cu sezonul 2020-2021, în Liga Națională, pe noul stadion de fotbal din Ghencea.

Marius LĂCĂTUȘ este un fotbalist legendar al echipei de fotbal a clubului militar, pentru care a jucat timp de 13 sezoane, în perioadele 1983-1989 și 1993-2000, timp în care a cucerit Cupa Campionilor Europeni – în 1986, SuperCupa Europei – în 1987, 10 titluri de campion și șapte Cupe al României.

Noul director tehnic al secției de fotbal va fi prezentat de către conducerea CSA „Steaua București”, miercuri, 14 decembrie, în cadrul unui eveniment media organizat la sediul clubului, în Bulevardul Ghencea, nr. 35, sector 5, București, începând cu ora 11.00.

Comunicat CSA

Postat de X Ray

Reacții foste glorii

Ilie Dumitrescu, fostă glorie a Stelei, unde a fost coechipier cu Marius Lăcătuș, rămâne alături de Steaua din prima ligă. “Pentru mine, Steaua e cea care activează în Liga 1. Cu Adi Popa, cu Enache, cu Reghecampf antrenor”, spune Dumitrescu.

Noua echipă a CSA va folosi vechea siglă, astfel că acest aspect a fost lămurit. În schimb, problema palmaresului persistă. Fiecare parte susține că îl deține, iar Ilie Dumitrescu se raportează la ce spune UEFA, care pe site-ul oficial pune întregul palmares în dreptul actualei echipe din Liga 1, antrenată de Laurențiu Reghecampf și patronată de Gigi Becali.

S-a clarificat un lucru astăzi: marca e la Clubul Sportiv al Armatei. Deocamdată, palmaresul e în aer, nu se știe cine îl are. FC Steaua, echipa lui Gigi Becali, spune că are palmaresul. Eu am intrat pe site-ul UEFA și m-am uitat la meciul cu Villarreal. Echipa e FC Steaua, are noua siglă și vedeam palmaresul care încă e la această echipă: există Cupa Campionilor din 1986, Supercupa Europei, 26 de titluri de campioană și 22 de Cupe ale României. Deocamdată, există un anunț, vom vedea ce se va întâmpla. O decizie definitivă și revocabilă se va da în speța asta și vom ști unde e palmaresul”, a declarat Ilie Dumitrescu, în cadrul emisiunii “Fotbal Club”, de pe Digi Sport 1.

„Până în momentul de față, până astăzi, când s-a anunțat această intenție, eu nu am știut de altă Steaua. Eu sunt imparțial și fără niciun interes. Am jucat la Clubul Sportiv al Armatei, unde m-am format ca jucător, iar când am fost vândut, clubul a primit o sumă de bani pentru mine. Apoi, am jucat din nou, după ce m-am întors din Mexic, m-am retras de la Steaua. 100% produse ale Stelei au fost Ilie Dumitrescu și Dan Petrescu”, a mai spus fostul atacant și antrenor al Stelei.

„Pentru mine, asta care e acum e adevărata Steaua. Cealaltă, nu știu. Pentru mine, Steaua e cea care activează în Liga 1. Cu Adi Popa, cu Enache, cu Reghecampf antrenor…”, a adăugat Ilie Dumitrescu.

„Când se va înființa o echipă, când va fi un proiect, ce performanțe va avea, de cine va fi susținută și cine nu o va susține. Fanii se vor scinda în două tabere, asta e clar”, a încheiat fosta glorie a roș-albaștrilor.


Ladislau Boloni a comentat informația conform căreia Clubul Sportiv al Armatei va forma o nouă echipă, care se va numi “Steaua București” și va folosi vechea emblemă a Stelei din Liga 1.

Echipa de fotbal a CSA Steaua va fi înscrisă în sezonul următor al Ligii a 4-a, iar Marius Lăcătuş a fost numit director tehnic.

“Până să avem două echipe cu același nume, drumul este foarte lung. M-ați luat prin surprindere, nu știu cu ce echipă mă identific. Oricum, este păcat că s-a ajuns aici, pentru că interesele materiale au ucis istoria. Nu cunosc documentele, nu am informații, dar cred că documentele prin care echipa Ministerului a fost vândută există.

Nu contează cine le-a cumpărat. Toată lumea lumea suferă. Gigi Becali suferă, pentru că a pierdut un nume care a dat strălucire fotbalului românesc. De altfel, Armata nu câștigă nimic. Va începe un drum care nu este deloc simplu. E nevoie de timp, e nevoie de investiții pentru a ajunge în prima divizie. Eu vreau să văd proiectul lor. Fotbalul nu înseamnă să am o minge și să dau în ea, este ceva mult mai complex. Eu sunt curios de ce Dinamo poate să existe fără scandal, fără probleme” , a declarat Ladislau Boloni pentru Dolce Sport.

Hagi s-a mulțumit să spună: Sunt lucruri interne ale lor, am mai spus-o că în România se poate orice. Domnul Lucescu avea dreptate, am văzut la televizor că a dat cel mai bun răspuns la această întrebare. Din păcate, suntem în România și se poate orice. Asta este. Eu am un club, mi-e greu să vorbesc despre alte cluburi dacă fac lucruri bune. Nu vreau să mi se interpreteze declarațiile. Eu îmi văd de drumul meu, în rest, respect pentru tot ceea ce înseamnă tradiție, pentru fotbalul românesc, pentru cluburile mari. Atât. Trebuie mult respect. Pe mine mă depășesc acest lucruri. Cert este că în România se poate întâmpla orice” , a spus Gheorghe Hagi.

Hagi se referă la ce declarase Lucescu tot pentru Dolce Sport: “Ca la noi, la nimeni. Ar fi fost mai simplu să se ajungă la o soluție pe cale amiabilă între cele două grupări”.


„Contractul de colaborare perfectat în data de 12 decembrie prevede o strategie de dezvoltare integrată a acestei discipline sportive pe următorii cinci ani, care include înființarea unei echipe de fotbal la nivel de seniori și înscrierea acesteia în liga a IV-a, începând cu sezonul competițional 2017-2018”, se arată în comunicatul CSA Steaua.

Fost coleg cu Lăcătuş la Steaua în cea mai bună perioadă din istoria clubului, Gabi Balint s-a arătat dispus să se alăture noului proiect.

Marius Lăcătuş e emblema Stelei, nu? E cel mai titrat jucător, e prietenul meu, mă bucur dacă şi-a găsit locul acolo şi îi doresc mult succes. Sunt alături de el întotdeauna, iar el ştie lucrul ăsta. Noi vorbim, îi doresc mult succes. Hai să vedem cum va fi. Oricum, dacă mă invită la meciuri, merg cu mare drag. Una peste alta, pentru mine Lăcătuş înseamnă enorm. Mi-a fost coleg, am trăit atâtea momente împreună. Voi fi alături de el sau alături de un alt fost jucător al Stelei„, a declarat Balint.


„După veștile pe care le-am primit, cred că s-a făcut dreptate și Steaua adevărată, la care am jucat și eu…se va naște o nouă „Steaua”. Steaua care s-a înființat acum s-a înființat cu palmaresul și sigla care a fost, adică e continuatoarea echipei care a câștigat Cupa Campionilor.

Ce spune Gigi Becali e eronat. El nu poate să spună că are palmaresul, emblema. Dacă le avea el, nu se va înființa Steaua o nouă echipă. A înființat-o pentru a continua ce a fost la început. Gigi nu are palmaresul, el doar a profitat de palmares și de istorie și s-a certat apoi cu toată lumea.

E bine că va fi din nou echipa din Ghencea, suporterii vor fi mulțumiți. Asta e realitate și nu vă mint. Palmaresul și emblema sunt la CSA Steaua”, a declarat Tudorel Stoica la Dolce Sport.

Fostul mijlocaș al Stelei e convins că noul club nu va avea probleme în a se dezvolta: O să mă implic și eu, dar voi vorbi și cu colegii mei. Ei abia m-am întors din străinătate, dar voi face tot posibilul să-i conving pe Gabi Balint, Belodedici și toți cei care vor putea face ceva pentru Steaua.

Se vor găsi soluții pentru ca acest club să funcționeze, putem face ca la Barcelona. Poate să-și facă și Steaua mai mulți finanțatori. Dacă din conducere vor face parte oameni care au făcut istorie pentru Steaua, nu vor fi probleme cu eventualii investitori”.

[Update 9 dec 2016] Procesul #2, CSA SB vs FCSB pe prejudiciu. Taxa redusă la aprox. 100.000 euro

[Update 9 dec 2016]

Tribunalul Bucureşti a admis cererea făcută de CSA Steaua şi a redus de peste patru ori taxa de timbru care trebuie plătită în cazul procesului intentat pe prejudiciu, Dosarul 34655/3/2016. Pe 28 septembrie, CSA a primit un ultimatum de cinci zile pentru a plăti taxa în valoare de aproape 400.000 de euro, dar Armata nu a făcut plata. Mai mult, pe 24 noiembrie, juristul CSA, Florin Talpan, a făcut o cerere de reducere a taxei, astfel că judecata pe fond, care ar fi trebuit să înceapă pe 9 decembrie, a fost amânată.

Sentință: „Admite cererea reclamantei. Dispune reducerea taxei judiciare de timbru în baza art. 42 alin. 2 lit. a) din OUG nr. 80/2013, în sensul că stabileşte taxa de timbru în sumă de 427.100 lei în sarcina reclamantei. Pronunţată în şedinţă publică.”

Procesul #2, CSA SB vs FCSB pe prejudiciu, a intrat pe rol. „Show must go on” pe două scene!

Procesul in care Clubul Sportiv al Armatei Steaua București (CSA SB) ii cere clubului de fotbal FC Steaua București (FC SB) despăgubiri de aproximativ 37 de milioane de euro a intrat pe rol. Surse din cadrul CSA Steaua au dezvaluit pentru Ziare.com ca Armata a plătit în această săptămână taxa de timbru în valoare de 370 de mii de euro (1.660.788,95 RON).

Informația este confirmată de site-ul Tribunalui București, unde la Dosarul 34655/3/2016 a apărut un termen de judecată, 9 decembrie 2016.

Cum taxa de timbru ajunge la bugetul statului, să fie primit, deși sunt bani publici care doar se mută dintr-un buzunar în altul.  Din bugetul MApN în cel al Justiției.

Show must go on pe două scene!

  1. Primul proces, cel „pe nume”, se află la faza de Apel. Articol: „Procesul CSA SB vs FCSB pe nume continuă la Apel. Ieri s-a amânat sentința pe 29.11.2016
  2. Al doilea proces, cel „pe prejudiciu”, este pe Fond. Articole pe speță: „Capul lui Motoc nu-l vrem!„, „MApN nu plătește taxa de timbru. Ministerul Justiţiei n-a dat aviz licitaţiei pentru marca Steaua
Vă vom ținem la curent cu evoluția proceselor!

X Ray

Comunicat CSA. Colonelul George Boroi trecut în rezervă

Clubul Sportiv al Armatei a anunțat astăzi printr-un comunicat de presă că George Boroi a fost trecut în rezervă și nu mai este președintele clubului, în locul său fiind pus Cristian Petrea.

„Ceremonia de trecere în rezervă a comandantului (președintelui) Clubului Sportiv al Armatei (CSA) „STEAUA BUCUREŞTI”, colonel George BOROI, a avut loc astăzi, 5 decembrie, la sediul CSA, în prezenţa secretarului general al MApN, Codrin Dumitru MUNTEANU.

Pentru asigurarea continuităţii conducerii, colonelul Cristian Stănel PETREA, locţiitor al comandantului, a fost împuternicit să asigure conducerea CSA „STEAUA BUCUREŞTI” pentru o perioadă de 6 luni, până la numirea noului preşedinte al clubului, conform legislaţiei în vigoare.”

George Boroi a fost unul dintre artizanii scandalului purtat de CSA cu FC Steaua, legat de sigla „roş-albaştrilor”. Fostul comandat al CSA din perioada 2003-2016, este cel care, alături de juristul CSA, Florin Talpan, la sfârșitul anului 2014 a obligat FC Steaua să-și schimbe sigla, a tărăgănat închirierea bazei de pregătire din Ghencea, a lăsat stadionul Steaua în paragină și demarat o serie de procese pe bani publici cu FC Steaua.

„Marele” stelist, după ce a băgat Steaua în cea mai neagră pată din istoria ei, a părăsit corabia pentru un loc călduț în civilie. Deh, în armată n-a mai apucat gradul de general, cum se zvonea. Rămâne de văzut ce loc și rol îi va oferi istoria în trecutul Stelei. Dacă nu se strânge mai rău lațul.

Boroi a fost ales din luna noiembrie 2016 noul secretar general al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, după ce Mihai Covaliu a devenit președinte al COSR.

X Ray

Vuvuzela, Laurențiu Roșu și Viorel Păunescu: „Prostii! Colonelul Roşu era bara-bara cu Becali!”

Motto: Generalul Laurenţiu Roşu: «Becali are numele şi palmaresul, dar sigla nu e a lui!», 08 iunie 2011, Libertatea (link)

A urmat un proces pe siglă din 2011 până în 2014. La aproape 2 ani de la decizia dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în favoarea celor de la CSA pe siglă/marcă, totul este departe de un final. Se pare că Armata n-a plătit taxa de timbru de 370.000 de euro în procesul pe prejudiciu.

Asta a agitat apele în tabăra juristului Talpan, corelată cu pierderea pe Fond în procesul „pe nume” și cu iminenta părăsire a corabiei CSA de  comandantul Boroi, proaspăt ales secretar general la COSR.

Mâine, 29 noiembrie 2016, se dă sentința la instanța de Apel în procesul legat de nume!
În preajma tuturor ședințelor din cadrul proceselor CSA vs FCSB, Udrea a ieșit, în mod sistematic, cu articole anti FCSB.

Astfel, și în 5 martie 2016, sub titlul „Dovada că Becali minte şi Armata n-a acceptat niciodată pierderea echipei de fotbal.”, avocatul și vuvuzela lui Talpan, Matei Udrea, dezgropa morții cu un interviu dat de fostul Comandant CSA Steaua, colonelul Laurenţiu Roşu, pentru ProSport, în anul 2001 (!). Atunci, în martie 2016, procesul „de nume” era pe Fond.

În articolul Vuvuzela de serviciu (3) am publicat declarațiile contradictorii ale lui Laurenţiu Roşu. Nu le mai reiau. Am amintit de acest articol pentru că azi Udrea revine cu aceeași temă, cu același Laurenţiu Roşu și tot cu anul 2001!

De ce?

Pentru că mâine este ședința la instanța de Apel în procesul „pe nume”. Astfel, Udrea a ieșit exact azi la atac cu obișnuitul articol de campanie mediatică anti FCSB înaintea unei sentințe în Justiție.

ACTE | Raportul interzis: trădătorii din Armata română. Comandantul CSA anunţa şefii MApN, în 2001, că afacerişti, politicieni şi ofiţeri complotează să fure echipa de fotbal. Generalul Roşu spune că s-a urmărit nimicirea totală a clubului Steaua: „Domnule, le-au dat tot!” „, titrează azi apocaliptic Udrea articolul său din prosport.

De fapt, Udrea dezgroapă aceeași morții, tot cu Laurenţiu Roşu și cu aceleași documente super  vehiculate în ultimul timp, la care mai adaugă bombastic:

„Acuzaţiile pe care colonelul Laurenţiu Roşu (acum general în retragere), comandant al CSA Steaua în perioada mai 2000 – iulie 2003, le-a formulat într-un raport din 2001 destinat opiniei publice, dar blocat şi înlocuit de conducerea de atunci a MApN . Documentul, intrat în posesia ProSport prin bunăvoinţa autorului său, este uluitor: 10 pagini.”, ne spune Udrea, ca și cum abia ieri a aflat de el!?

Însă Udrea nu spune și că Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost sesizat cu toate acestea și a demarat atunci o anchetă în urma căreia a dat NUP, în 29 iulie 2004.

Acțiunea lui Jean Pavel, ieșirea cu aceleași documente la 6TV, și asta prin Udrea, sunt dintr-un circ mediatic regizat de cel ce simte că pierde și poate, poate, va pune presiune pe instanțe.

De ce e circ?

Pentru că la DNA trebuia să se ducă stimabilul general  în rezervă Laurenţiu Roşu cu Raportul din 2001 și cu toate informațiile și documentele pe care le deține, NU să i le (răs)vândă lui Udrea la Prosport. Idem Jean Pavel!

Ce au păzit timp de 15 ani? De ce nu s-a dus?

Păi Laurenţiu Roșu s-a dus, după ce a fost demis și pensionat în 2003, dar Parchetul a dat NUP în 29 iulie 2004. Punct!

De fapt, care este oful generalului (r) Laurențiu Roșu?

Simplu! Pentru că a fost dat afară din MApN (demis și pensionat). De ce?  Colonelul de atunci, Laurențiu Roșu, a încălcat legea. Culmea, făcând el favoruri ilegale lui Becali!

  • În 2003 Laurenţiu Roşu a semnat o convenție temporară de închiriere a stadionului (în absența licitației) cu Becali, pentru ca FC Steaua să poată poata disputa meciurile din UEFA în Ghencea. Concret, SC FCSB SA trebuia să transmită la LPF, FR și UEFA stadionul pe care va evolua și documentele legate de arenă.
  • Având acea convenție de închiriere semnată în mână, Becali nu s-a prezentat la licitație acuzând prețul de pornire prea mare. Oficialii MApN au luat foc și după conferința de presă explicativă, l-au demis pe Laurențiu Roșu, semnatarul convenției.
  • Conferinţă de presă la MApN – 17 iulie 2003. Scandal CSA vs. SC FCSB SA

Sursa: site MApN

Adică, tocmai cel care i-a făcut favoruri lui Becali încălcând legea, și a fost demis pentru asta! Laurențiu Roșu. El îi acuză de trădare pe cei care l-au dat afară că a eludat legea prin abuz. E tare!
Doresc ca DNA să se mai sesizeze încă o dată pentru a lămuri pentru totdeauna pe toată lumea! Deși gura cârcotașilor interesați nu se va inchide niciodată!
Așteptăm cu interes ziua de mâine să auzim glasul Justiției! Singurul care contează, restul e cancan!

Pentru a fanda în neutru, Udrea publică și un interviu Viorel Păunescu.

Viorel Păunescu, preşedinte al asociației FC Steaua, acuzat deschis de fostul comandant al CSA, colonelul Laurenţiu Roşu, că „a strivit ca pe un muc de ţigară“ tradiţia şi istoria clubului, răspunde dur, afirmând în interviul acordat lui Udrea în ProSport că „Roşu era bara-bara cu Becali“.

Interviul publicat de Udrea, este ca „adițional” la cel principal amintit mai sus.

INTERVIU | Viorel Păunescu despre acuzaţia că, împreună cu politicieni şi ofiţeri, a furat Steaua în perioada 1998-2003: „Prostii! Colonelul Roşu era bara-bara cu Becali!”. Cei 24 de jucători fuseseră evaluaţi la 10,2 milioane dolari

ProSport: Domnule Păunescu, într-un raport întocmit în 2001 de colonelul Laurenţiu Roşu, comandantul de atunci al CSA Steaua, acesta vă aducea acuzaţii grave: împreună cu ofiţerii Bădălan, Pigui, Siminiuc şi Zisu, complotaţi la distrugerea Steaua pentru a pune mâna nu numai pe echipa de fotbal, dar şi pe baza din Ghencea…
Viorel Păunescu: (râde) Dânsul, care era o mare jartea… Dânsul, care era cu ăia care au votat treaba asta. Atunci a existat o discuţie mai mare când s-a făcut asociaţia. Atunci, Roşu a fost dintre ăia care au vrut. Dar eu, când am ajuns la Steaua, am ajuns în felul următor: la marile insistenţe ale lui Gaţu şi ale oamenilor de acolo, eu, care eram în biroul secţiei de fotbal de mai multă vreme, am participat la o adunare a membrilor fondatori. Ne-am adunat de vreo trei ori în nişte săli, la Hotelul Haiducul. Înainte de 1998. Eu am refuzat. Gaţu a scris în cartea lui. N-am fost de acord. Îi ajutasem cu echipa, cu nişte avioane…

Şi cine v-a convins să vă răzgândiţi?
Păi, el m-a convins. Cu unii care m-au invitat acolo. Şi a fost o Adunare Generală, nu m-a pus nimeni pe mine la… Nu m-am dus eu să mă propun la club şi nici nu activam împotriva clubului Steaua niciodată.

  • „Eu am înţeles că nu era echipa noastră. Eu nu eram acţionar, nu eram nimic“

Şi atunci, de unde au apărut aceste acuzaţii, dacă spuneţi că toată lumea, inclusiv colonelul Roşu, a fost de acord?
Când s-a făcut, a fost şi el. Şi atunci, când s-a făcut clubul sportiv pe acţiuni, el a participat la Adunarea Generală cu tot colectivul de acolo, ca să aprobe să se facă acest club.

Relaţiile dintre dumneavoastră şi cei de la CSA s-au deteriorat treptat, după acest episod?
Nu, niciodată! Niciodată.

Şi atunci?
Roşu, de la CSA, dacă nu era nimic, ce căuta?

A fost numit comandant în 2000 şi a fost în fruntea CSA Steaua până în 2003.
Când l-a dat afară că nu ştiu ce c… făcuse. Şi l-au pus pe Cernat.

Cernat a fost în 1998, când s-a făcut AFC Steaua.
Şi pe urmă a venit Roşu.

Da, iar imediat după aceea, Boroi. În 2003.
Boroi a venit după ce s-a făcut clubul. Deci era Roşu la comandă la acel moment.

Da.
Eu am avut o relaţie foarte bună şi cu clubul, şi cu Armata. Eu am înţeles că nu era echipa noastră. Eu nu eram acţionar, nu eram nimic. Eu eram ales într-un Consiliu de Administraţie care era la început de 23 de persoane.

Da.
Şi nu l-am făcut eu. Eu, cu ăia de la CSA Steaua, cu Pigui… Eu pe Pigui l-am cunoscut când l-a trimis Armata, din partea lor, să vegheze să nu se înstrăineze patrimoniul.

Dumneavoastră aţi avut cunoştinţă, în 2001, de acest raport făcut de colonelul Roşu?
Nu, nu.

  • „Eu, de la Armată, n-am avut nimic. Am fost doar de folos“

Spunea că aţi reuşit cumva să îi atrageţi de partea dumneavoastră pe cei trei reprezentanţi ai Armatei, astfel încât să vă apere interesele dumneavoastră şi nu pe cele ale CSA şi ale MApN.
(râde) S-a văzut ce mare interes am avut. N-am vrut să particip, m-am şi retras. Am împrumutat AFC cu bani. Acesta era interesul meu mare. E adevărat că noi am propus să înfiinţăm un club sportiv pe acţiuni. La un moment dat, pentru că aşa prevedea HG din 2000, care înlocuise Legea lui Mârzescu, din 1921, care prevedea că se pot înfiinţa cluburi sportive pe acţiuni. Şi am propus. E adevărat că era Eugen Bădălan, care era şeful Statului Major al Armatei, că mai era unul, Pigui, care era cu construcţiile, mai era şi Zisu. Dar erau mai mulţi. Şi generalul Zaharia. Eu, de la Armată, n-am avut nimic. Am fost doar de folos. Şi pentru CSA Steaua, şi pentru… Atunci când juca Steaua aia bună, am organizat la stadion, am făcut bucătăria jucătorilor, am făcut un club pentru soţii… Când era echipa aia mare. Pe urmă, a venit generaţia asta tânără, care era iar echipă foarte bună. Cu Prodan, cu Dan Petrescu, cu Lăcătuş, care venise înapoi. Nu am avut de profitat nimic. Şi nici nu am avut în intenţie niciodată… Eu, până acum, n-am auzit de asta. Cui i-a predat acest raport?

Pe linie ierarhică, superiorilor. Îl va publica în cartea dânsului de memorii.
Să nu-l mai publice în cartea de memorii, că minte! Dacă a făcut ăla… Se poate. Dar n-am auzit până acum.

L-am văzut. V-a reproşat vreodată colonelul Laurenţiu Roşu că aţi încercat să distrugeţi CSA Steaua?
Mie, când mă vede, îmi zice „să trăiţi!“. Am înţeles că l-a trecut în rezervă.

Da, acum e în rezervă.
L-a făcut general în rezervă, că atunci când era activ nu era general.

  • Secţia de fotbal „nu se rupea. După aceea s-a rupt, când eu nu mai eram“

OK. Mulţumesc…
N-aş vrea să intru într-o discuţie din asta. Pentru că eu, ca să-ţi spun sincer, consider aşa: odată, când s-a făcut clubul (n.r. – în 1998), eu am vrut altfel, şi a fost o Adunarea Generală mai…

Asociaţie fără scop patrimonial.
Aşa a fost atunci. Dar nu am vrut eu! Eu n-am fost la şedinţă. Am fost doar invitat. Când era Ion Alexandrescu, Gherasim, toţi, militari, care voiau. Şi atunci s-a făcut Asociaţia. Am căzut de acord, pentru că MApN, care a făcut printre primele această formă, are în obiectul de activitate şi asociaţiile sportive.

Aşa e.
Şi s-a înfiinţat acea Asociaţie, la început, sub autoritatea MApN. Deci, n-avea legătură… Nu se rupea (n.r. – secţia de fotbal). După aceea s-a rupt, când eu nu mai eram la…

Mai scrie în raport că aţi pus mâna gratuit pe lotul de jucători, că vi se dăduse şi baza…
Nu mi-a dat mie nimic. A dat Asociaţiei non-profit, care era sub autoritatea ministerului. Dar, spre deosebire de cum s-au luat alte societăţi comerciale, cluburi, ştiu eu, alte minuni, Asociaţia non-profit Steaua Bucureşti a preluat şi activul, şi pasivul secţiei de fotbal a CSA Steaua.

Mai puţin datoriile către Tehnorob şi AVAB. Care erau de 40 şi ceva de miliarde.
Ce-am luat eu, ce avea Tehnorobul, era o investiţie care era cu cântec… Nu ştiu eu… Am participat şi la investiţiile alea. Dar eu ştiu aşa: că ni s-a prezentat activul secţiei de fotbal. Atenţie, nu al clubului! Că proprietatea stadionului nu era a clubului de fotbal. Era a CSA. Deci, tot ce era cu Tehnorobul… Bine, în final, era mai nimic. 1.300.000, 900.000… Nu mai ştiu.

Au fost vreo 25 de miliarde de lei vechi la Tehnorob şi vreo 20 de miliarde la AVAB.
AVAB? Nu ştiu ce e ăla. (n.r. – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare)

O altă datorie. Scrie în raport că dumneavoastră, împreună cu ofiţerii, aţi făcut în aşa fel încât să nu apară aceste două datorii, care erau cele mai mari, în Protocolul de preluare.
Protocolul de predare-primire l-a făcut Armata! Şi sigur că noi am preluat ce era de preluat! Ce ne-a dat. Ne-a prezentat datoriile pe care le avea secţia de fotbal, că stadionul era al clubului. Am preluat toţi salariaţii secţiei de fotbal. Am preluat tot ce avea legătură cu fotbalul, nu am preluat toate datoriile! Că Steaua nu făcea stadionul pentru echipa de fotbal. Nu, nu are nicio legătură. Nu cred că intrau… Am avut probleme când a venit Chelaru…

  • „Am primit foarte mult sprijin din partea ministerului. Adică s-a înlesnit ca această secţie să funcţioneze“

Da, generalul Mircea Chelaru, succesorul lui Bădălan ca şef al Statului Major General. S-a făcut un nou protocol în care au fost incluse şi aceste datorii.
Şi au fost preluate şi acelea. Dar nu erau aşa, 20 de miliarde, că nu aveam noi banii ăştia.

Atât erau. În total, 46 de miliarde de lei vechi. 4,6 milioane de lei noi.
A, vechi. Da. Eu ştiu aşa: că acele datorii… Mă rog, nu am fost eu de acord cu toate. În întâlnirea pe care am avut eu cu ministrul Frunzăverde, am primit foarte mult sprijin din partea ministerului. Adică s-a înlesnit ca această secţie să funcţioneze. Dar, încă o dată spun, era sub autoritatea ministerului.

Şi cum s-a ajuns de sub autoritatea ministerului să fie privatizată? Se menţionează şi asta, că au fost înstrăinate gratuit nişte valori foarte mari. Jucătorii, care valorau…
Cine a evaluat jucătorii? (râde) Domnule, jucătorii atunci nu aveau valoare. Pentru că nu erau evaluaţi de nimeni. Că nu existau nici cote, nici nimic. Şi atunci, noi, când am făcut club sportiv pe acţiuni, am adus evaluatori şi au făcut o evaluare a activelor necorporale – jucători. Care însemnau 10.200.000.

De dolari.
Da, de dolari. Şi atunci, nu am avut deloc… Păi, eu nici nu am vrut să fiu! Luaţi cartea lui Gaţu! Că a spus că a vrut să-l pună pe Ienei, care nu a vrut, şi atunci a venit la mine. Şi, în ultimă instanţă, am spus că „băi, eu vin, dar nu răspund de ce faceţi voi!“. Că preşedintele secţiei era numit Dănilescu. Pe urmă, eu l-am adus înapoi pe Ion Alexandrescu, consilierul meu care avea drept de răspundere pentru toate, că el avea un cuvânt autorizat legat de fotbal. Nu am eu nicio treabă… Asta e o bazaconie a lui Roşu. Se poate să fi făcut ăla, dar n-a ştiut nimeni?

Nu ştiu ce să vă răspund.
Nu cred. Dar se poate, Doamne fereşte…

Raportul l-am văzut, l-am citit de la cap la coadă, nu e vorba de vreo informaţie furnizată de altcineva.
Se poate să fi făcut, nu spun… El era cu Becali bara-bara! M-a luat şi la mişto… Dar se poate să aveţi dreptate.

Notă: Nu știu dacă acest interviu reproduce exact cele spuse de Viorel Păunescu. Nu există confirmare. Poate va face o declarație în zilele care urmează.


Cine este generalul Laurenţiu Roşu: campion mondial universitar la handbal, câştigător al Cupei Campionilor cu Steaua, gardă de corp a lui Ion Iliescu la Revoluţie


Imagine din 24 mai  2002, cu comandantul de atunci al CSA Steaua, colonelul Laurenţiu Roşu, în drum spre Adunarea Generală a FC Steaua. FOTO: Mediafax

Schimbat din funcţia de comandant al CSA Steaua în 2003, după ce a fost acuzat că l-a favorizat pe Gigi Becali prin semnarea unui contract de închiriere pe trei ani a bazei pentru FC Steaua, generalul în retragere Laurenţiu Roşu (66 de ani) a făcut handbal de performanţă la clubul militar din 1972 până la încheierea carierei, în 1983.

După retragerea din activitate, a rămas în cadrul Armatei, ocupându-se cu sistemul de pregătire fizică a soldaţilor. În 1989 a intrat la Academia Tehnică Militară, unde a dat concurs pentru postul de asistent. În 1996 a fost numit decan al Facultăţii Militare de Educaţie Fizică şi Sport, funcţie ocupată până în 2000, când – având gradul de colonel – a fost numit comandant al CSA Steaua. În 2004, când s-a pensionat, avea gradul de general de brigadă.

Laurenţiu Roşu afirmă că a avut o relaţie deosebită cu Ion Iliescu, fostul preşedinte al României. „În 1989, la Revoluţie, l-am însoţit peste tot, am fost garda sa de corp. Nu a uitat acest lucru. În 2001, atunci când băieţii ăştia au vrut să desfiinţeze definitiv Steaua, s-o şteargă de pe faţa pământului, m-am dus personal în audienţă la Iliescu, care era preşedinte al României în acel moment. I-am expus situaţia, i-am spus că Steaua e în faliment, că nimeni nu face nimic, că se aşteaptă să dispărem pentru a fi preluată şi baza sportivă pe gratis. Mi-a promis că mă va ajuta. Şi s-a implicat, pentru că ulterior s-au găsit soluţiile legale, iar CSA Steaua a fost salvată“, a povestit generalul Laurenţiu Roşu, pe parcursul întâlnirii cu jurnaliştii ProSport. „Pot spune, fără falsă modestie, că atunci, în 2001, am salvat Steaua de la dispariţie. Cu lucrul ăsta mă mândresc“, a adăugat generalul.”

Sursa interviu și prezentare Laurenţiu Roşu: Prosport


Repet și la final!
Doresc ca DNA să se mai sesizeze încă o dată pentru a lămuri pentru totdeauna pe toată lumea! Deși gura cârcotașilor interesați nu se va inchide niciodată!
Așteptăm cu interes ziua de mâine să auzim glasul Justiției! Singurul care contează, restul e cancan!

X Ray

Laurențiu Reghecampf și suporterii la Tribuna 0 [AUDIO]

Antrenorul echipei Steaua, liderul Ligii I, Laurențiu Reghecampf, a fost invitatul lui Ovidiu Ioaniţoaia laTribuna 0.

Reghecampf s-a născut pe 19 decembrie 1975 la Târgovişte. A jucat la Chindia Târgovişte, apoi la VSE St. Pölten în Austria. Mai târziu el s-a alăturat echipei Steaua Bucureşti (1996-2000), unde a ajutat la câştigarea titlului de Campionă a României în ’96-’97, ’97-’98 și Cupa României ’96-’97. Reghecampf şi-a început cariera de antrenor în 2009 la echipa FC Snagov, echipa din Liga a 2-a. La sfârşitul sezonului 2009-10, a fost adus la echipa U Cluj pentru a o salva de la retrogradare. El a finalizat acest obiectiv cu succes, însă nu a mai fost ţinut pentru încă un sezon.

Ca antrenor, câștigă titlul în Liga 1, sezonul 2012-13. În UEFA Europa League 2012-13, Steaua a terminat, sub conducerea tehnică a lui Reghecampf, pe locul întâi într-o grupă cu Molde FK, VfB Stuttgart și FC Copenhaga, după care a eliminat pe AFC Ajax la loviturile de departajare pentru a fi apoi eliminată în optimile de finală de Chelsea FC, care avea să câștige competiția. În decembrie 2015, Reghecampf a semnat un nou contract pe doi ani și jumătate cu FC Steaua București.

Invitat de Ovidiu Ioanițoaia în emisiunea Tribuna Zero la Europa FM, antrenorul vicecampioanei a spus că fotbaliști de valoarea lui Alibec ar mai găsi doar în străinătate și a recunoscut că a discutat cu Gigi Becali când a hotărât să îl transfere.  Reghecampf așteaptă cu nerăbdare venirea lui Denis Alibec la Steaua, chiar dacă atacantul Astrei este accidentat și nu va juca nici la echipa națională, vineri, la meciul cu Polonia din preliminariile Cupei Mondiale.

Laurențiu Reghecampf s-a referit și la falimentul de care se apropie în  acest moment Pandurii Târgu Jiu și spune că dispariția unor echipe de tradiție nu are cum să nu afecteze indirect și Steaua.

În privința calificării din grupele Europa League, Reghecampf e de părere că Steaua o poate învinge la București pe Osmanlispor și să obțină mai apoi cel puțin o remiză în Spania cu Villareal.

Pe lângă interviul propriu-zis, emisiunea a mai cuprins și răspunsuri la intrebările ascultătorilor, suporteri steliști, transmise în direct prin telefon.

Astfel, a intervenit telefonic un suporter al Stelei, George din București, care s-a declarat membru fondator al Peluzei Sud.  Tot el a spus că este student la filozofie, are 32 de ani și merge la stadion cu Steaua, atât acasă cât și în deplasare, de peste 30 ani, adică de la 2 ani.  Suporterul i-a cerut explicații lui Reghecampf cu privire la faptul că actuala echipă continuă activitatea. George din Peluza Sud i-a solicitat antrenorului Stelei ca actuala formație „FCSB” să fie desființată, să se poată face altă echipă, sau Becali să plătească suma cerută de  „domnul Boroi”.

Vă prezentăm doar câteva frânturi din replici. (N.R.-tot dialogul cu suporterul începe din minutul 20:29 în inregistrarea prezentată la final)

Suporter PS:Ne dorim identitate, cautăm să ne identificăm cu o echipă. Sunt în Peluza Sud de foarte mult timp…
Reghecampf: – Stați puțin, spuneți lucruri neadevărate. Această echipă este tot Steaua. E aceeași firmă. Noi n-am vrut să plecăm din Ghencea, deși dădeam foarte mulți bani.

Suporter PS: FCSB nu este Steaua. Eu sunt și fotbalist și cunosc așa… Aia este emblema lui Venus București. Eu am fost și am discutat și personal cu ministrul Dușa, reprezentam Peluza Sud într-o discuție. Acum am înțeles că e Motoc… Am discutat și cu domnul Boroi…
Reghecampf: Dacă voi nu vă identificați cu această echipă, de ce nu faceți alta? Vorbiți cu Boroi să găsească o soluție. Vedeți, sunt mulți ca dumneavoastră, care sunt induși în eroare. Suntem aceeași echipă. MApN-ul nu-și poate face echipă.

Suporter PS: Dacă s-ar desființa FCSB ar fi mai ușoară negocierea.
Reghecampf: Cum să renunțăm? De ce să ne desființăm? Am încercat să rezolvăm multe lucruri și cu Ghencea și cu sigla. Noi ne-am dorit asta, dar au fost alții care nu și-au dorit. Vă rog să ne credeți că suferim că nu vă avem alături. Pentru noi sunt foarte importanți fanii. Dar vă zic încă o dată! Steaua de acum este și cea din urmă cu mulți ani. Nu s-a schimbat nimic.

Ioanițoaia: ” Cum, măi, să se desființeze? George, în fond voi ce vreți?… Care-i soluția”
Suporter PS: „Vrem emblema și Ghencea și să se desființeze FCSB-ul și să se negocieze mai direct…”

Ioanițoaia: „Cum, să se desființeze? Și cine vine în locul ei?”
Suporter PS: „Vom vedea, că am înțeles că ministerul nu are voie să facă echipă…”

Reghecampf: Păi George, așa trebuie să o iei din Liga a 5-a.
Suporter PS: „Da, da din Liga a 5-a! Sau vorbit cu domnul Becali să-i plătească domnului Boroi…”

Vă oferim plăcerea de a asculta integral acest dialog interesant, cât si răspunsurile date de Reghecampf celorlalți suporteri steliști, care au abordat strict fotbalistic dialogul.

Înregistrarea audio integrală a emisiunii, cu toate răspunsurile lui Reghe. Merită ascultată!

Notă: Butonul „play” și „bara de navigare” sunt indicate prin săgeți în imaginea de mai jos.

Sursa audio: europafm.ro

No comments! ??

X Ray

Capul lui Motoc nu-l vrem!

Aflat la o lună jumate de finalul mandatului, Mihnea Motoc, ministrul Apărării, s-a spălat elegant pe mâini ca Pilat din Pont. Disponibil și jovial, în timpul scurtului mandat s-a întâlnit cu oficialii SC FCSB SA și cu cei ai CSA, alimentând cu speranțe și conciliere ambele tabere.

În fapt, Motoc a „temporizat” și i-a făcut din vorbe pe fiecare în parte. Nu a dorit să-și pună pielea pe băț cu cartoful fierbinte copt de CSA. Ministrul Apărarii mai are puțin și va părăsi postul. După Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 va fi alt guvern.Astfel, cu SC FCSB SA:

  • 28 decembrie, 2015. Articol „MApN – Steaua, extremă urgență!„. Noul ministru al Apărării, Mihnea Motoc, intervine, chipurile, pentru a rezolva problema Stelei, acesta dorind și valorificarea bazei sportive din Ghencea, care a rămas în paragină. Se va inființa o comisie care să analizeze „demersurile întreprinse până în prezent de către clubul Sportiv al Armatei în relația cu clubul de fotbal reprezentat de către FCSB”. Speranțe gârlă, dar un foc de paie fără urmări.

  • 16 martie, 2016. Articol ” Becali şi reprezentanţii MApN s-au întâlnit astăzi.  La întâlnire, între altele, MApN a promis că baza sportivă va putea fi uilizată, stadionul nu. Într-o lună va rezolva problema cu baza (se va stabili chiria) și în 2-3 luni marca va fi scoasă la licitație. Iar speranțe de conciliere, alte baliverne ministeriale. Suntem în noiembrie, după 7 luni, și tot nimic!

Pe de altă parte, cu CSA (amintim doar două):

  • Acceptă tacit dorința CSA să nu mai închirieze baza de antrenament la SC FCSB SA, pentru că avea proces pe nume, dar pentru modernizarea stadionului, MApN (proprietarul) nu a depus documentația nici acum.
  • Dă undă verde la CSA pentru procesul pe daune,  Dosarul 34655/3/2016, 20 sept. 2016, dar apoi nu și în 18 oct 2016 pentru taxa de timbru judiciar de 370.000 €. E împosibil ca juriștii MApN, alții decât Talpan, să nu-i fi spus ministrului că nu are nicio șansă CSA să scape fără taxă, dar cred că l-a lăsat pe juristul CSA să ia apă la galoși.

După acest preambul să revenim la chestiunea zilei: mailul lui Motoc către vuvuzela Udrea publicat în Prosport

După ce în 18 oct. 2016, instanța a obligat CSA să plătească taxa de timbru, procesul pe daune a fost oprit. Astfel că Dosarul 34655/3/2016 (link), înregistrat în data de 20 sept. 2016, este și astăzi tot cu: „Nu există termene de judecată asociate acestui dosar”, exact ca în prima zi (20 sept.).

Deci nu s-a plătit taxa!

  • Notă:Instanţa, potrivit OUG 80/2013 este cea care stabileşte şi pune în vedere reclamantului care este valoarea taxei de timbru datorate de către reclamant, acesta având obligaţia ca în termen de 10 zile de la primirea înştiinţării de plată să o efectueze. Dacă plata nu are loc în acest termen, cererea sa este anulată din oficiu, ca netimbrată, înainte de ajunge la judecata propriu-zisă”.

Decizia de-a nu se plăti taxa de timbru a stârnit o stupoare generală. Nici CSA, nici MApN, nu au avut vreo reacție oficială, ci doar Talpan via Udrea în articolul pe care îl știți. Tot atunci, Udrea a menționat că a trimis prin mail întrebări (în numele Prosport) la Mihnea Motoc și jurnalistul infiera tăcerea și lipsa de transparență a MApN. Știți asta pentru că a fost citat și în articolul MApN nu plătește taxa de timbru. Ministerul Justiţiei n-a dat aviz licitaţiei pentru marca Steaua„.

Totuși, fiind an electoral, Mihnea Motoc s-a decis ieri să-i răspundă lui Udrea, după 14 zile. În fond era în joc și prestigiul Armatei, pusă în situația de-a solicita daune de 37 mil. € în instanță, ca apoi să refuze să achite taxa de timbru judiciar, un semn clar că MApN nu avea nicio speranță că va câștiga acel proces. De aceea trebuia dres busiocul imaginii, astfel încât să nu pară o retragere rușinoasă, ci o amânare din motive multora necunoscute. Mai ales că Udrea a tunat și fulgerat împotriva Armatei că a depus iar armele în fața lui Becali.

Matei Udrea, a publicat ieri, 1 noiembrie, un articol cu răspunsurile via email date de Mihnea Motoc, sub un titlu sentențios:

INTERVIU EXCLUSIV | Mihnea Motoc, ministrul Apărării, despre litigiul cu Becali pentru Steaua: „Se va acţiona mai departe în instanţă. S-a creat un prejudiciu patrimonial statului român. Nu există altă cale decât recuperarea acestei pagube”

Încă din primul paragraf, vuvuzela Udrea, trage concluzia finală, ca cititorul nu-și mai piardă timpul cu restul:

„Există o singură cale de împăcare între Armată şi Becali, în litigiul pentru marca Steaua: latifundiarul să respecte legile şi să plătească pentru prejudiciul adus statului român prin folosirea abuzivă a brandului. Acesta este mesajul lui Mihnea Motoc, ministrul Apărării, care a vorbit în premieră, pentru ProSport, despre luptele care se duc în instanţă pentru brandul Steaua.”, concluzionează din start Udrea pentru cititorii grăbiți.

Și ca să fie și mai convingător, Udrea trage și o poză de la 7 Mai 2016, când CSA a sărbătorit 30 de la Sevilla ’86, cu Motoc dând mâna cu Boroi, sub care vuvuzela scrie : „Mihnea Motoc (stânga) susţine public, prin declaraţiile făcute pentru ProSport, demersurile CSA Steaua, condusă de colonelul George Boroi”. Adică, treaba e oablă, ce mai! Vom vedea mai jos ce și cum.

Același Udrea declară în text: „Dialogul dintre ProSport şi ministrul apărării Mihnea Motoc – atât întrebările cât şi răspunsurile – s-a purtat via e-mail”. Deci nu e vorba de vreun Comunicat oficial al MApN, cum s-a grăbit unii să interpreteze, ci de un mail între Prosport-Udrea și un ministru, aflat în pragul alegerilor cu bagajul la ușă. Cei care au dubii, pentru conformitate, Comunicatele de presă ale MApN le găsesc Aici.

Ok! Toate bune și fumoase! O „tabără” a intrat deja în paraghelii de fericire. Dar hai să vedem ce i-a transmis de fapt ministrul Motoc lui Udrea prin email cu pricina.

  • Notă: Plecăm de la prezumția de nevinovăție. În analiză, luăm de bună cele puse de Udrea în gura ministrului Motoc.

1) Despre procesul de daune,  Dosarul 34655/3/2016

Întrebat de procesul cu prejudiciu, ministru a fandat diplomatic, luând-o de la Ana la Caiafa. A început cu acțiunele lui pe speță de când e ministru, apoi cu texte luate din retorica juristului Talpan, ca în final să ajungă scurt și la subiect, procesul. Ce spune Motoc: „[…] A fost transmisă o notificare clubului de fotbal cu privire la valoarea prejudiciului generat de folosirea mărcii „Steaua Bucureşti“ în perioada 2004-2014, fără acordul deţinătorului de drept şi se va acţiona mai departe, exact aşa cum impune procedura, în instanţă. Trebuie să privim acest proces nu ca pe un conflict, ci ca pe un litigiu, care trebuie rezolvat, cum spuneam, în mod transparent şi legal […]  În orice caz, ministerul nu şi-a propus sub nicio formă tergiversarea rezolvării acestei situaţii. Dacă şi partenerii noştri merg pe aceleaşi coordonate, în sensul disponibilităţii la dialog, cu o abordare flexibilă şi transparentă, am convingerea că situaţia poate fi rezolvată în termeni rezonabili. Nu prezumăm conduita celorlalţi, dar, aşa cum spune o vorbă englezească, „it takes two to tango“ (n.r. – „este nevoie de doi pentru a dansa tango“).”

Foarte corect! Un ministru nu poate spune unui ziarist altceva. Dacă există un prejudiciu prezumat, ar fi grav dacă un ministru îl ignoră public, mai ales în preajma alegerilor. Însă un prejudiciu trebuie să-l demonstrezi că a existat, și  mai ales la valoarea reclamată! Așa că până una alta, MApN nu a plătit taxa de timbru și procesul este oprit cum am arătat la început. A stopat și licitația. În rest, nu a tergiversat nimic. Nu? ?

De ce nu a plătit taxa, totuși, până acum?

Explicația e simplă. Valoarea brandului ce urma să fie scos de MApN la licitaţie a fost stabilită la 3,7 milioane de euro pe an, evaluatorul a luat în calcul inclusiv faptul că posesorul mărcii, în calitate de continuator al Stelei înfiinţate în 1947, cu o Cupă a Campionilor şi o Supercupă a Europei la activ, are dreptul legal să joace în Liga 1 şi în competiţiile europene. Apoi s-a înmulțit cu 10 ani și au rezultat daune de 37 mil. €

Însă dacă marca nu include acele beneficii, datele problemei se schimbă radical, atât în valorificarea ei, cât și la valoarea prejudiciului prezumat. Ori asta este problema MApN-ului. După 2 ani nu știe încă exact ce cuprinde „marca Steaua la fotbal” pe care vrea să o închirize! Indisolubil legat de asta este și valoarea unui prejudiciu prezumat.

Că lucrurile stau așa ne spune chiar ministru Motoc mai la vale în emailul dat lui Udrea, referindu-se la valoarea marcii și licitație. Cităm esențialul legat de subiect.

2) Despre licitația pe marcă

  • Udrea: „Cum va fi scos brandul Steaua la licitaţie, pentru a fi folosit contra taxei anuale de 3,7 milioane de euro plus TVA – conform proiectului de HG pus în dezbatere publică –, atât timp cât situaţia actuală nu a fost lămurită?”
  • Mihnea Motoc, ministrul Apărării: „Toate procedurile, repet, se vor derula cu respectarea strictă a legii. […] Ca atare, o parte consistentă a paşilor impuşi de această decizie (N.R.- a ICCJ) sunt şi ei parcurşi în premieră. Proiectul de HG supus transparenţei legislative a fost propus de comisia de care aminteam, tocmai pentru că nu există precent procedural pe o asemenea situaţie. Vom vedea punctele de vedere ale instituţiilor avizatoare, cum va arăta actul normativ în forma sa finală şi vom acţiona în consecinţă. Veţi fi informaţi cu privire la rezultate.

Cu alte cuvinte, ministrul ne spune clar că nici după 2 ani „instituţiile avizatoare” NU au exprimat punct de vedere și momentan nu poate emite un act normativ de valorificare a mărcii prin închiriere, și la 3,7 mil. € plus TVA/an. De ce? Pentru că ei nu știu ce reprezintă exact această „marcă în fotbal” și astfel ce drepturi se transferă chiriașului, în condițiile în care SC FCSB SA este continuatoarea oficìală în Liga 1 și la UEFA. Codurile Nisa din certificatul de marcă „Steaua București” al CSA nu specifică așa ceva. Nu poți închiria o marca de fotbal punând chiriașul în litigiu cu SC FCSB SA și forurile sportive LPF, FRF și UEFA.

Bun și ce legătură are asta cu procesul de la punctul 1)?  Păi are! Ia să vedem mai jos ce ne spune diplomatic ministrul Motoc.

  • Udrea: „Cum apreciaţi suma de 3,7 milioane de euro plus TVA/an stabilită pentru cei care doresc să închirieze brandul Steaua ?”
  • Mihnea Motoc, ministrul Apărării: „Nu este nimic de apreciat aici. Cuantumul a fost stabilit de un evaluator autorizat ANEVAR, ales, aşa cum am spus deja, printr-o procedură competitivă, conform prevederilor legale în vigoare şi reflectă performanţele sportive ale C.S.A. STEAUA BUCUREŞTI din 1947 până în prezent. Raportul de evaluare a fost pregătit pe baza standardelor, recomandărilor şi metodologiei de lucru conforme cerinţelor ANEVAR. Clubul de fotbal are posibilitatea să conteste această evaluare în instanţă, ceea ce cred că s-a şi întâmplat deja. În cele din urmă, instanţa va fi cea care va da soluţia finală.”

Cum așa? Ce treaba are SC FCSB SA să conteste valoarea la care vrea CSA/MApN să inchirieze prin licitație marca „Steaua”? Niciuna! Mai mult, SC FCSB SA a declarat că nu participa.

Dar tocmai aici este daravela, și ministrul scapa printre rânduri adevărul limpede: „instanţa va fi cea care va da soluţia finală”.

Da, așa este, instanța, dar NU in ceea ce priveste valoarea de inchiriere a mărcii, pentru că nu a contestat-o nimeni în instanță. Însă ministrul știe că de la 3,7 mil. €/an ori 10 ani s-a ajuns de la cele 37 mil € cerute. Această valoare este contestabilă de către SC FCSB SA, fiind speța procesului de daune de la punctul 1). Atunci MApN va trebui să demonstreze că marca valorează 3,7 mil. €/an. Dar, cum am scris mai sus, nici la ora asta MApN nu știe ce drepturi legale legate de fotbal poartă marca pe care vrea să o inchirieze la preț exorbitant. „Vom vedea punctele de vedere ale instituţiilor avizatoare”, a spus ministrul.

În ce situație de risc se afla MApN-ul cu cartoful fierbinte al lui Tapan în palmă:

  • A. Să plătească taxa de timbru. Instanța poate să respingă solicitarea de daune, sau să decidă daune care împărțite la 10 ani să dea o valoare ridicolă pentru marcă. În orice situațìe, procesul va avea traseul Fond, Apel și ÎCCJ. Deci vreo 3 ani și vreo 5 de când a înregistrat marca.
  • B. Să facă licitație de marcă.  Dar poate să nu obțină niciun ban (nu o închiriază nimeni), sau prin reduceri succesive să ajungă la o suma modică (100.000 €/an, de exemplu). În această situație daunele de 37 mil. € solicitate ar fi de râul lumii. Fie ar fi „zero” (nu închiriază nimeni), fie 1 mil. ( cazul 100.000 €/an x 10 ani). Dacă nu avea bază legală pentru elementele luate în considerare de evaluator, nu o închira nimeni pentru fotbal. La fel de bine CSA putea închiria propria marcă, cea din 1996, cu același drepturi pentru fotbal.

În acestă dilemă și în preajma alegerilor, Motoc a ales să nu plătească taxa de timbru pentru un prejudiciu de 37 mil. €, și a dat să se analizeze temeinic licitația pe marcă „instituţiilor avizatoare”. În primul rând să se știe ce se oferă legal pentru fotbal clientului prin acea marcă. Dacă marca întrunește elementele luate în considerare de evaluator la stabilirea valorii de 3,7 mil. €/an.  Asta pentru că, la 2 ani de zile de la hotărârea ÎCCJ, MApN nu are încă un răspuns „avizat”, altul decât cel susținut de Boroi-Talpan.

După lămuriri și licitație, funcție de suma obținută, poate considera recuperararea vreunui prejudiciu. Însă toate acestea vor dura ani de zile, dincolo de mandatul lui Motoc.

Să nu-și bată singur cuie-n talpă, Mihnea a oprit procesul prin neplata taxei de timbru și a „temporizat” licitația, iar pentru noi „postimea” a dat un răspuns diplomatic prin Udrea, care nu-l pune în culpă cu nimic, dar printre rânduri a transmis ce era de auzit.

Ministrul Motoc a avut o poziție alunecătore, dar legală, pentru care nu poate fi acuzat de nimeni: nici nu a rezolvat, nici nu a spus că renunță. Nu a făcut nici mai rău, nici mai bine decât era. Pur și simplu a „temporizat” elanul coloneilor, conștient fiind că daunele solicitate și marca sunt departe de viziunea zugrăvită de Boroi-Talpan. Cartoful pe care i l-au pus în palmă, era prea fierbinte pentru un mandat de „interimat”. Așa că… după el potopul.

În concluzie, nu avem decât să-i urăm sănătate și civilie de succes după 11 decembrie.

N.B. : Precizez, eu unul vrea să aibă loc licitația pe marcă și continuarea procesului pe daune. Mai mult decât s-au făcut de râs până acum nu se pot face. Însă numai așa se vor limpezi apele între CSA și FC Steaua, dar mai ales între suporteri. În opinia mea, piața și Justiția vor scoate la iveală adevărurile și atunci nu va mai avea nimeni de comentat. 

 

X Ray

Pomana Domnului și tiparnița de bani Talpan

Memoriu justificativ sui-generis

Sigla sau marca, cum doriți să-i spuneți, este un subiect care pentru mine a trecut succesiv de la uimire, la revoltă, la resemnare, iar de ceva timp la haz de necaz. Sunt cvasi-neutru față de părți, dar nu și insensibil la ceea ce atrage ridicolul asupra Stelei în integralitatea ei. Înainte de a purcede la un nou pamflet despre chestiunea arzătoare la ordinea zilei, țin să fac căteva considerații personale pentru a-mi argumenta poziția. Menționez că în cele ce urmează mă refer numai la clubul de fotbal Steaua și nu la secțiile clubului CSA în integralitatea lor.

Sunt mulți care afirmă că la fotbal sintagma „Steaua București” este cea care dă identitate și continuitatea echipei de fotbal înființate în 1947. Unii nu știu, alții poate au uitat, că marca înregistrată „Steaua București” este omologată la OSIM doar din 1996, iar numele de „Steaua” nu este din anul 1947, ci din 1961, anul din care Ceaușescu a decis să nu se mai numească „CCA”, ci „CSA Steaua București”.

Cum striga lumea înainte de 1961? „Luptă Steaua”? Nu! Susțineau echipa cu „CCA, CCA”, „Luptă CCA” sau „Hai Armata. Nici urmă de Steaua, care atunci era doar pe epoleții unor suporteri militari, dar și pe umărul celor de la Miliție și Securitate. Așadar, vreme de 14 ani, „Steaua București” nu a însemnat nimic pentru echipa de fotbal militară și întreaga asociație sportivă a Armatei. Dacă, prin absurd, mâine CSA decide să-și schimbe numele în „CSA Ostașii Ghencei”, se va repeta istoria din 1961 și nu-și mai taie nimeni venele. „Steaua” va intra în vitrina trecutului glorios ca ASCA, ASA și CCA, denumirile anterioare.

Între acronimul „CCA” și sintagma „Steaua București” nu exista nicio legătură semantică, fiind două expresii total diferite ca sens. Însă la schimbarea numelui, legătura între ele a fost dată de 3 elemente principale:

  1. Prefixul numelui. CCA” înseamnă Casa Centrală a Armatei, iar CSA” este acronimul de la Clubul Sportiv al Armatei. Așadar prefixul „CSA” arătă că în sintagma „CSA Steaua București” este vorba clubul de fotbal al armatei.
  2. Secția și echipa de fotbal au fost aceleași din „CCA” și în „CSA”, și continuau activitatea sportivă în aceeași competiție, dar sub alt nume.
  3. Proprietarul era același, statul/MApN.

Prefixul „CSA” arata explicit originea militară, nu „Steaua București”. Schimbarea din 1961 a fost ceea ce numim noi acum „rebranding”. 

În 1998, secția de fotbal CSA Steaua București” s-a desființat legal, fiind cedată cu datorii cu tot și jucători asociației non-profit FC Steaua București” printr-o decizie a statului român. După acel moment, sintagma „Steaua București” din numele echipei de fotbal FC Steaua București”, nu mai avea, pentru prezent și viitor, nici un element de identificare formal sau legal cu armata, fiind un club independent și legal constituit. Mai mult, începând cu 1998 FC Steaua București” avea și propria marcă, diferită de cea a CSA, înregistrată la OSIM în 1998 cu acordul statului și recunoscută printr-un document guvernamental.

În 1998 a fost pentru prima dată în istoria Stelei când clubul de fotbal avea o siglă/marcă diferită de cea a CSA, cea pe care o folosea în toate sporturile clubului militar și omologată de OSIM în 1996.

Așadar, din 1998, „FC Steaua București” nu mai era „CSA”, iar proprietarul entității sportive „FC Steaua București” nu mai era statul român, ci o asociație de drept privat. Doar trecutul clubului de fotbal mai era „militar”, cum și România de azi, constituțional, are doar trecutul monarhist și comunist, nu și prezentul. Asta nu înseamnă că în țară nu mai sunt monarhiști sau comuniști.

Schimbarea formei economice de funcționare și administrare a clubului „FC Steaua București”, de la o „Asociație non profit” la o „Societate comerciałă pe acțiuni” (SA) a fost făcută în 2003 prin decizia proprietarului, Asociația FC Steaua București”. Diferența majoră dintre cele două sisteme este că la Asociație profitul realizat nu putea fi repartizat ca dividende la asociați, pe când la SA profitul generat aparține acționarilor.

Încă din 1998 era clar pentru toată lumea că echipa de fotbal Steaua, legal și formal, nu mai este a Armatei. Unii mai asociază și astăzi în limbaj  („echipa militară”) Armata cu fotbalul (FC Steaua București), dar este din inerția obișnuinței („folclor”). Alții forțează verbal asocierea ca un argument emoțional pentru a-l recuza prin lozici pe Becali. Însă lucrurile ar fi stat la fel și dacă acționar majoritar la FC Steaua București ar fi fost Isus Hristos sau Dalai Lama. Clubul FC Steaua București  nu mai era al Armatei din 1998 și devenise un club profesionist de fotbal pe acțiuni, cu capital privat, ceea ce este și astăzi.

Schimbarea numelui clubului din „FC Steaua București” în orice altă denumire, de exemplu „FC Steaua” sau chiar „FCSB”, ar fi un rebranding al clubului, identic cu cel din 1961. Cum am spus, și atunci proprietarul, statul, a schimbat numele clubului de fotbal la „CCA” la altul total diferit, „CSA Steaua București”. Emerich Jenei a mărturisit că în anul 1961 mulți suporteri au fost revoltați de schimbarea numelui, și au amenințat că nu mai vin la meciuri pentru că nu se mai regăseau în noua echipă, chipurile nu mai era CCA, deși fizic era aceeași echipă. Exact cum fac unii acum cu „FCSB”. Este un fenomen sociologic natural, rezistența/inerția la schimbare, prezent în toate domeniile vieții sociale. Nu detaliez.

Reducerea drastică a bugetului alocat Armatei a declanșat foamea de bani transpusă în câteva procese între CSA și „FCSB”, spre deliciul presei și degringolada emoțională a suporterilor steliști. În plus, orgoliile unor generali și colonei au transformat acțiunile juridice într-un adevărat război personal, de-a dreptul ridicol. Acțiunile normale de revendicare au degenerat într-o virulență greu de imaginat pentru un om sănătos la cap. Mai ceva ca în Afganistan, s-a ajuns până la demersuri de distrugere și anihilare totală. Evident, plătite din banii publici.

De bună seamă Justiția va împărți dreptatea în litera și, sper, spiritul legii, însă efectele bălăcărelilor proferate de ambele tabere, și intens mediatizate, nu le va șterge nicio instanță de pe imagine. Războiul deșănțat „CSA” vs „FCSB” a adus Stelei  cea mai neagră pată din istoria ei de 69 de ani.

În orice caz:

  • Dacă Becali a ajuns acționar majoritar în 2003 prin fraudă, atunci va fi pedepsit de Justiție, însă asta nu va afecta în niciun fel statul juridic și sportiv al clubului „FC Steaua București”.
  • Dacă „FC Steaua București” va fi obligată să-și schimbe numele, o va face, dar clubul de fotbal va rămâne aceeași entitate sportivă continuatoarea a echipei din 1947. Orice persoană fizică și juridică își poate schimba legal numele. Prin asta nu înseamnă că îi va șterge cineva existența anterioară din istoric și nu va pierde bunurile materiale, tradiția și cultura organizațională, studiile, calificările, premiile, CV sau palmaresul dobândite până la data schimbării numelui.  E o chestie de logică elementară care stă la baza jurisprudenței într-un stat de drept. Ok, poate unii cârcotași vor întreba: „Dacă se va numi Rapid?”. Răspunsul e simplu. A redenumi Steaua în Rapid, de exemplu, înseamnă să sfidezi orice logică elementară. Fotbalul este și un fenomen social. Dacă Steaua era o fabrică de cuie, atunci numele „Rapid” nu producea nicio sensibilizare socială.
  • Când am devenit stelist, habar nu aveam de siglă, marcă, culori, palmares, de istoria clubului, de foste glorii… Nu știam nici măcar numele întreg, CSA Steaua București. Nu am prospectat piața în căutarea unui club de fotbal pentru a deveni suporterul lui. M-a cucerit ireversibil jocul „echipei Steaua”! M-am îndrăgostit din prima clipă de o echipă, nu de o siglă, nu de un nume  sau de culoarea tricoului. Din jucători mi-am făcut idoli, nu din conducători și sertarele lor. Pentru mine Steaua era numai echipa din teren, nu cea din birouri sau cazărmi. După acest impact emoțional am asimilat în timp și restul informațiilor, însă echipa a fost mereu pe primul plan, „mai presus de orice”. Ea mi-a generat emoție și pasiunea pentru Steaua, care au rămas la fel peste ani.

Nu am făcut considerațiile din articol pentru a convinge pe cineva de ceva, ci NUMAI pentru a argumenta de ce pentru mine echipa „FC Steaua București” („FCSB”) de astăzi este și va rămâne continuatoarea celei din 1947, chiar dacă a pierdut în 2014 sigla și chiar dacă, prin absurd, ar pierde în Justiție și dreptul de a mai folosi în nume sintagma „Steaua București”.

  • Notă: Voi ține și cu echipa de fotbal CSA, dacă își va face, la fel cum țin cu CSA Steaua în toate sporturile în care are reprezentare.

Așa cum în 1961 fanii „CCA” au supraviețuit schimbării numelui la „Steaua” și a siglelor, voi supraviețui și eu oricărei schimbări de nume și sigle.  Eu nu scuip niciodată pe ce iubesc sau am iubit, pentru îmi respect sentimentele și nu fac trafic de interese sau influență cu ele! Manevrele de 2 lei (pentru a scăpa cu orice preț de un om, de exemplu), întotdeauna au dat numai rezultate de 2 lei. Emoționalul exacerbat este pentru telenovele muierilor. De aceea eu m-am detașat tot timpul de jocurile de culise și mi-am păstrat libertatea de a le satiriza. Cu aceași nonșalanță l-am caricaturizat și pe Becali și duetul Boroi-Talpan, de exemplu. Pe de altă parte, în opinia mea, viitorul în sport este numai un mediu concurențial privat asistat legislativ și corect de stat, nu să-l mulgă de bani ca hoții la drumul mare!

După Roata norocului și Pomana porcului, a apărut Pomana Domnului

Presa vuiește de iminenta scoatere la licitație pentru închirierea siglei după 2 ani. Pentru subiectul siglă/marcă nu mai am decât haz de necaz. Tema licitației și procesul pe prejudiciu a fost abordată recent în articolul „Talpan Creștinătorul, de la Înalta Curte la Înaltul Cerului”, publicat de mine pe fcsteaua.ro. Tot pamfletar, fiind inspirat de declarația halucinantă a unui jurist militar și colonel al Armatei Române.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu putem face cel mai mare bine fotbalului românesc dacă vom câştiga acest proces.”a implorat juristul militar Florin Talpan traficul de influență al divinitații în Justiție.

Altfel spus, după Înalta Curte, juristul Talpan a implementat un slot machine „Pomana Domnului” și în curtea Tribunalului București. Pare o mină de aur cu comandă vocală trimisă wireless direct în Cosmos la Tatăl Universului pentru un feedback cu jackpotul.  Însă mesajul trebuie codat manual prin cruci. Numărul lor e secret și îl știe numai Talpan.

Guvernul începe numărătoarea înversă. Nu mai dă, vrea să primească. Se lansează pe piață „Tiparnița de bani Taplan”

PROMO: Rent our winner logo to everyone! Money does not smell!

După ce Preafericitul Daniel a raportat în 2015 un profit total al Bisericii Ortodoxe Române de 3,7 mil. € (link) numai din predici, tămâie și lumânări pentru poporul român, iată că vine o altă instituție bugetară, MApN, să rupă gura oamenilor de afaceri. Cuplul Boroi-Talpan va realiza un profit anual tot de  3,7 mil. € numai dintr-un desen închiriat prin licitație la Rotary, cum zvonește prin târg Matei Udrea, vuvuzela juristului. Rotary (rotativ în română), este și un nume predestinat pentru modelul tiparniței de bani inventată de lent colonelul CSA: „Rotativa lui Talpan”

  • Paranteză: Loja construită de Becali în Templu are șansa să fie noua Lojă masonică „Rotary de Ghencea” pe Lista lui Roncea. În fond trecerea de la interlop la mason ar fi ca în evoluția speciilor din teoria lui Darwin.
  • Notă: Am spus „închiriază numai un desen”, pentru că nu se dă altceva. În baza închirierii, „chiriașul” are dreptul de a folosi desenul pentru logo și de a utiliza sintagma „Steaua București” pe produsele și serviciile sale din clasificarea Nisa pentru care a fost omologat. Baza de antrenament și stadionul au chirii separate, care cumulate însumau o chirie de aproape 1 mil. de € pe an, conform spuselor lui Helmuth Duckadam în 2015.

Mai jos aveți integral un articol din cațavencii.ro scris de Viorel Moțoc, cel care NU se numără printre fanii lui Becali sau ai „FCSB”-ului. Este așa, ca o „a doua opinie” din diagnoza medicală, față de temă.

Steaua, o siglă de nota 10 cu licitări

S-au îndurat Domnul și domnii contabili de la MApN și, cu Steaua pre Steaua călcînd, începe o nouă etapă. Se va organiza o licitație pentru faimoasa siglă și gloriosul palmares, de la ’47 încoace. Cum s-a ajuns la piperata sumă de pornire (multe-multe milioane) rămîne un mister. Tot o taină greu de pătruns rămîne, firește, și modul în care clubul Armatei a încăput pe mîna unor privați. Ca în cazul atîtor alte privatizări, taina se pierde în negura tulburilor și tumultuoșilor ani ’90. Pe de o parte, bănuim de ce finanțiștii cu epoleți se arată atît de scrofuloși la datorie: cine s-a fript o dată c-un schimb de terenuri în Pipera suflă acum și-n iaurtul terenurilor de antrenament din Ghencea.

Pe partea ailaltă, deși ne vine tare greu, îl înțelegem și pe Gigi. Cu toate păcatele lui (deloc puține), omu’ religios a ținut aprinsă Steaua. În timp ce multe brand-uri de calibru s-au scufundat în insolvență-faliment-neant, ei bine, Steaua (sau FCSB) s-a menținut în top, a mai adus niște punctișoare UEFA pentru țărișoară. Nu-i chiar de colo. Poate că, pe chestia asta, Armata Țării și Oierul Suprem puteau să pice la pace, ca soluție de bun-simț, un compromis rezonabil. Așa, în situația actuală, în loc să fie „win-win”, toată lumea pierde. Zău, tare curioși sîntem cine va cîștiga anunțata licitație. Cine va risca grămezi de bani. Pentru ce?

Se impune, poate, o subscripție publică. Jumătate din exorbitanta sumă să vină de la Ministerul Culturii (întrucît fotbalul e și un fenomen cultural) și de la Departamentul de Stat pentru Culte (deoarece fotbalul înseamnă și credința în echipa ta). Iar jumatea cealaltă va veni de la populația de suporteri, printr-o amplă campanie publicitară, ca la aiureala cu Cumințenia Pămîntului. Deja vedem clipul. Cum vine sigla, steaua roșie în cinci colțuri, pe tancurile sovietice. Cum traversează, în camioane, anii ’50-’60 ai marii echipe CCA. Cum merge, prin deceniul opt, cu mașina ARO primită de eroii care au învins Barcelona la Sevilla. Și cum, în zilele noastre, sigla se suie pe Maybach, ca Gigi. “Eu donez! Lăcătuși este al meu!”

Ei, ce ziceți, n-ar fi tare? Să mai spargem niște bugete și pentru licitația siglei de la MApN, pentru Obrăznicia Pămîntului. Vă zicem noi, dragi copii: prin anii ’85-’90, sigla Steaua era chiar obraznică, avea tupeu să se bată cu toate siglele marilor cluburi. Azi, fosta echipă a Armatei de-abia dacă mai cîștigă, cu arbitrul Hațegan, un meci cu oastea de FC Voluntari. Nu că n-ar fi fost chestii d-astea și acum trei decenii…

Povestea licitației de la MApN, pe lîngă multe altele, menține în viață cîteva întrebări esențiale. Cine îți cîștigă meciurile și îți aduce oamenii pe stadion? Sigla sau echipa? Marele meci dintre CSA și FCSB se anunță cu prelungiri. „

Viorel Moțoc
Preluare de pe catavencii.ro

X Ray

Foamea de bani: „Se strânge lațul, băieți!” Lațul la pungă

Nota Redacției: CSA continua războiul cu FC Steaua București. CSA Steaua solicită despăgubiri de 36.826.310 de euro. Conform celor de la Clubul Sportiv Steaua această sumă reprezintă prejudiciul creat de echipa finanțată de Gigi Becali din 2004 pentru că a folosit marca Steaua fără acordul armatei. Redăm mai jos „ad litteram” știrea apărută în ziare.com, preluată apoi de mass media. Titlul generic al articolului și dedicațiile foto și video ne aparțin.

X Ray

Conflictul dintre echipa de fotbal Steaua si Clubul Sportiv al Armatei (CSA) Steaua a intrat intr-o noua etapa.

Surse autorizate au dezvaluit pentru Ziare.com ca locotenent-colonelul Florin Talpan, juristul CSA Steaua, a mers la Tribunalul Bucuresti pentru a formula o actiune in instanta la adresa echipei de fotbal cu acelasi nume.

Armata solicita astfel despagubiri in valoare de 36.826.310 de euro din partea clubului lui Gigi Becali, dupa ce echipa de fotbal a folosit marca „Steaua” desi nu avea dreptul.

„Am depus aceasta actiune in instanta pentru recuperarea prejudiciului pentru folosirea ilegala si frauduloasa a marcii Steaua din partea FCSB in perioada 2004-2014”, a confirmat Talpan pentru Ziare.com.

S-a ajuns in aceasta situatie dupa ce, in luna iulie, Armata a trimis o notificare de plata catre echipa de fotbal a lui Becali, prin executor judecatoresc, insa aceasta nu a fost luata in seama.

De fapt, conflictul dintre Steaua si Armata este de durata. In decembrie 2014, Armata a castigat definitiv la ICCJ marca Steaua. Echipa lui Becali a folosit o noua marca, numita „FCSB”, dar in campionat si in cupele europene a continuat sa joace sub numele FC Steaua Bucuresti, asa cum este inscrisa si la Registrul Comertului.

In momentul de fata, Armata si echipa lui Becali mai au pe rol un proces in privinta numelui inscris la Registrul Comertului. Tribunalul Bucuresti i-a dat castig de cauza echipei lui Becali, dar procesul va continua la Curtea de Apel.

Dupa verdictul favorabil de la Tribunalul Bucuresti, echipa lui Becali a renuntat la „FCSB” si in actiunile comerciale si sportive a redevenit „FC Steaua Bucuresti”.

Reactia lui Becali dupa ce Armata l-a dat in judecata

Gigi Becali a comentat informatia publicata de Ziare.com, potrivit careia Clubul Sportiv al Armatei (CSA) Steaua l-a dat in judecata pentru ca a folosit ilegal marca „Steaua” timp de zece ani.

Becali a afirmat ca nu se teme ca va fi nevoit sa plateasca despagubiri de peste 36 de milioane de euro, deoarece este convins ca instanta ii va da castig de cauza.

„Este o tampenie… Imi cer acesti bani pentru ca habar n-au, nu stiu pe ce lume traiesc. N-ati vazut cate bazaconii se intampla? Marca le apartine lor, dar numele il putem folosi si noi. Judecatorul o sa-i spuna lui Talpan in felul urmator: Actiunea e nefondata, nu ai cum sa ceri prejudiciu unui om care nu ti-a creat prejudiciu! In al doilea rand, daca ti-a creat prejudiciu, trebuie stabilit de instanta, print-un evaluator.

Trebuie sa demonstreze cum i-am adus prejudiciu. Sa arate ca am vandut produse cu marca aia si i-am adus un prejudiciu de 36 de milioane de euro. Eu cu acea marca n-am vandut nimic, n-am castigat niciun ban”, a spus Becali la Antena 3.

 

Preluare de pe ziare.com

Replica lui Becali în versiunea lui Matei Udrea, Prosport:

În replică, Gigi Becali a afirmat, la Antena 3, căeste o tâmpenie. E ca şi cum aş zice că dau în judecată pe cineva pentru că a zis numele meu la televizor. Şi îi cer să îmi dea 70 de milioane. Exact cam aceeaşi speţă este. Vezi, Doamne, că le-am adus un prejudiciu că le-am folosit marca. Instanţa le-a spus clar că marca e marcă şi că reprezintă un produs material. Numele firmei e altceva, apare pe contractele semnate”. „

Sursa prosport.ro

No comment!

[Video] Lăcătuș și Becali despre apariția unei echipe de fotbal CSA Steaua București

Nota Redacției:
Pe 9 septembrie, Prosport a publicat un articol semnat de Matei Udrea „Armata tratează cu afaceriştii din Rotary Club şi cu suporterii o franciză a mărcii Steaua pentru 3,7 milioane de euro pe an. Boroi: „Sunt nişte propuneri”. Şeful CSA a discutat şi cu Lăcătuş”. Articol semnalat și de noi pe site la topicul „Steaua Breacking News”.

Lăcătuș a recunoscut discuțiile avute cu George Boroi cu privire la înființarea unei noi echipe de fotbal la Clubul Sportiv al Armatei, dar spune că FC Steaua nu va avea de suferit.  „E adevărat că m-am întâlnit cu domnul Boroi în vederea unei colaborări în vederea îmbunătățirii centrului de copii și juniori. CSA Steaua vrea să se bazeze pe notorietatea mea pentru a atrage cât mai mulți copii. Dacă va exista și un sprijin financiar la CSA poate fi vorba de o echipă într-o ligă inferioară, ceea ce ar fi bine. Altfel, copiii joacă de la 9 la 16 ani la Steaua și sunt nevoiți să plece în altă parte. N-am stat 3 ore în biroul domnului Boroi, ci maximum o oră. Nu s-a discutat absolut nimic de Steaua din Liga 1 și nu cred că domnul Boroi mi-ar fi ascuns un asemenea plan diabolic dacă s-ar gândi la el.Vă repet că e vorba de o echipă în ligă inferioară, în niciun caz s-o înlocuiască pe actuala. Nu vreau să-l înlocuiesc pe Bumbescu, ba chiar vreau să lucrez cu el”, a declarat ” Fiara” la RadioSport1.ro.

UPDATE Video: Declarația de azi a lui Lăcătuș la sport.ro

CE BOMBA! NOUA STEAUA il va avea pe Lacatus antrenor! CSA l-a adus sa construiasca noul centru de copii si juniori: „Vrem sa ajungem in Liga I!” Ce zice de Steaua lui Becali pe www.sport.ro

Acum două zile, emisiunea „Ora exactă în sport” a dezbătut problema Steaua în context cu situația de la Rapid, unde au apărut peste noapte încă vreo 3-4 echipe. Contactat de moderatori, Gigi Becali  a dezvăluit în direct că știe și el de discuțiile ”Fiarei” cu CSA, dar l-a apărat pe Simbolul din Ghencea, despre care spune că e ”un om curat și drept”. „Pe Lăcătuș l-au luat acolo și l-au aiurit de cap, dar el e un om curat, un om drept, care nu se bagă la așa ceva. Eu îl cunosc. El nu e un om gelos și lacom și nu cred că se baga în rahatul ăsta. Pe el l-au luat acolo și i-au zis prostii”, a spus Gigi Becali.

Vă prezentăm mai jos articolul cu declarația video a lui Gigi Becali, publicat de sport.ro, pe temele aflate în dezbatere: CSA, masoni, marcă-mărci, o nouă echipă CSA, Lăcătuș, franciza de 3,7 milioane euro pe an, prejudiciu etc.

Becali il ataca pe MASONUL care vrea sa preia Steaua: „Un trepadus care isi face poze cu Jan Pavel. Boroi e doctor, dar nu stie sa scrie!”

Video

Becali continua razboiul cu CSA, dar si cu presupusul grup de masoni care vor sa construiasca o noua Steaua. Prosport scria despre Rotary Club Mehedinti, condus de omul de afaceri stelist Eduard Koler din Severin.

„Am intrat prin telefon ca sa va zic o chestie. Voi ati spus, vorbind despre Rapid, ca exista problema continuatorului Rapidului. Asa este si in cazul Stelei, unde noi suntem continuatorul acestei marci!

Ei pot folosi Steaua Bucuresti la orice echipa, pot licentia orice echipa, insa acea formatie va pleca din liga a 5-a si nu va avea niciun coeficient.

Ei nu au cum sa dizolve echipa lui Becali. Si chiar si asa, sa spunem prin absurd ca o vor face. Insa ei nu vor lua niciodata coeficientul acestei echipe! Ca nu se poate asa ceva. 

Ei pot sa faca cate Stele vor ei, dar nu vor putea lua coeficient. De asemenea, ei nu pot face o echipa departamentala, care sa fie a Armatei.

Ca si Rapidul si continuatoarea sa, care va juca in liga a 5-a, aceasta Stea este continuatoarea. Nu o numiti Steaua lui Becali, ci Steaua lui Reghecampf si a jucatorilor.

Ei, daca vor, pot sa faca o echipa cu ce afaceristi vor ei. Nu trebuie sa astepte sa ma desfiinteze pe mine.

Desfiintarea acestei echipe nu le foloseste la nimic, pentru ca ei nu pot prelua nici coeficientul, nici acest palmares, nici nimic. Ce castiga ei daca se desfiinteaza Steaua? E numai barfa.

Iar ce spun ei de loja aia masonica si de afaceristii lor…eu ii iau pe masonii aia si ii bag intr-un sac. Adica nu ma intereseaza de niciunul dintre ei, ca masoneria la noi nu inseamna nimic.

Haideti sa va zic eu, ca stiu despre ce e vorba. Nu e vorba de nicio loja, ci de un trepadus fara bani, care se numeste el din nu stiu de loja. Ba, ca sa fii dintr-o loja, trebuie sa fii cineva.

Dar va dati voi seama ce valoare are trepadusul ala daca isi face poze cu Jan Pavel.

Eu sunt mai bogat decat toata loja aia a lui.

Eu nu o sa le dau niciodata bani celor de la Armata pentru santajul pe care incearca sa-l faca.

Exista o hotarare judecatoreasca, unde totul este clar. Pe mine nu ma intereseaza desenul lor, ca sa le dau lor 3.7 milioane sau cat vor. Steaua e recunoscuta de UEFA, participa in cupele europene.

Iar legat de prejudiciu, ei trebuie sa demonstreze ca exista un prejudiciu. Adica sa arate ca eu am vandut marfa pe care am vandut-o si le-am blocat lor acest lucru. Adica sa arate ca ei au incercat sa valorifice aceasta marca si nu au putut din cauza mea. Dar ei nu au sectie de fotbal!

Cele mai rele lucruri din lumea asta se intampla din cauza geloziei si invidiei. Oamenii astia sunt invidiosi. Boroi are titlul de doctor, dar daca-l pui sa citeasca, nu stie. Daca-l pui sa scrie, nu stie! Asta e nenorocirea Romaniei. Dar vad ca DNA-ul a inceput sa-i ia si pe astia, pe doctori. Aceste doctorate sunt atentate la siguranta nationala. Pai cum putem sa facem doctori din toti cioflingarii.

Pe Lacatus l-au luat acolo si l-au aiurit de cap, dar el e un om curat, un om drept, care nu se baga la asa ceva. Eu il cunosc. El nu e un om gelos si lacom si nu cred ca se baga in rahatul asta. Pe el l-au luat acolo si i-au zis prostii.

Lui Nea Loja (N.R.- lojă masonică) ii spun eu acum sa faca o echipa. Zice ca da 3.7 milioane pe an la CSA? El nu are 3.700 de euro in buzunar.

Zisu ala stie decat sa puna cioba in farfurie la ministri, iar el zice ca e general.

Am inregistrat marci in care scrie Fotbal Club Steaua Bucuresti, pentru ca in motivarea instantei se mentioneaza ca FCSB inseamna Fotbal Club Steaua Bucuresti, dar ca il putem folosi in marca. Noi nu putem numi Steaua Bucuresti ca marca, insa o putem face intr-un context, cu alt desen. E simplu, nu putem zice doar Steaua Bucuresti, dar daca ii punem ceva in fata, e ok.”, a declarat Becali la Sport.ro.

Preluare ad litteram de pe sport.ro

Preafericitul Boroi

Ce înseamnă să ai şcoală.

Floretista de la CSA a mers la Rio fără antrenor. În locul lui, a venit şeful CSA, să antreneze paharele de şampanie după finala de la spadă.

Permalink to Ce înseamnă să ai şcoală

Aurul de la spadă e cheia întrebărilor îngrijorate care s-au aşezat ca păsările negre pe ramurile sportului românesc. Scrima n-a urcat pe podiumuri în toţi aceşti ani pentru că s-au făcut investiţii masive sau pentru că s-a lansat vreun proiect-mamut de puricat aria de selecţie. Singurul lucru care o desparte de minele secătuite de metale preţioase e că şi-a păstrat şcoala. Prin şcoală înţelegându-se profesori şi elevi.

„În unele momente ale zilei, avem şi 150 de copii la sală”, povestea, în mai, Petre Ducu, antrenor de floretă de la CSA Steaua. În interviul din „Observatorul militar”, Ducu estima şi cât i-ar costa pe părinţi să-şi înscrie puştiul la scrimă: 150 lei pe lună, taxa la club, plus 1.000 de lei pe an echipamentul. Scrima nu e un sport scump, nu ca tenisul, singurul lux pe care îl presupune e răbdarea: „Îţi trebuie minim şapte ani pentru a te gândi la rezultate”.

Din bugetul de 1 milion de euro, FR de Scrimă cheltuie în jur de 1.000 de euro pentru organizarea Campionatelor Naţionale de spadă. Marele premiu e un tricou şi o poză de grup. CSA Steaua a dat câte 10.000 de euro pentru organizarea Cupei Europei la floretă, în 2014 şi 2015. „Sper ca floreta românească să revină în prim-plan”, declara comandantul CSA.

Floreta de la Armată
În 2011, Federaţia a decis să desfiinţeze lotul olimpic de floretă. „Noi trebuie să băgăm fonduri acolo de unde poate să iasă ceva”, a explicat preşedinta Ana Pascu, pentru TVR.„Când am auzit vorba aia, mi-a căzut tavanul în cap”, îşi aminteşte Ducu. În 2011, lucra deja la un plan de redresare a floretei. În 2009, timp de opt luni, căutase, testase şi selecţionase 20 de sportive din toată ţara. Dintre ele, una e Mălina Călugăreanu, floretista de la Rio. A ieşit ceva din asta, iată, şi fără federaţia care n-avea răbdare să bage bani.

Pe scaunul antrenorului, şeful CSA
Mălina a avut nevoie de „cei minim şapte ani de pregătire”, până la rezultate. La 19 ani, a prins prima ei Olimpiadă. „Îmi este puţin greu aici, pentru că nu am colegele şi pe antrenorul meu cu mine”, a scris ea pentru Jurnalul de Rio de pe site-ul FR de Scrimă. „Domnul George Epurescu a fost foarte drăguţ şi m-a ajutat puţin. Mi-a dat câteva lecţii de floretă, deşi dânsul e antrenor de spadă”.

În primul tur, floretista noastră a urcat pe planşă împotriva braziliencei Ana Beatriz Bulcao. A condus până aproape de final, dar a fost învinsă, cu 15-12. Lipsa de experienţă n-a fost compensată de prezenţa antrenorului. Pentru ea, n-a strigat nimeni din sală. COSR nu i-a aruncat niciun cotor de şansă când a făcut lista cu delegaţia României.

97 de sportivi şi 93 de oficiali, antrenori, masori, medici s-au urcat de la Bucureşti în avionul spre Rio.

Printre aceştia, George Boroi. Nu în calitate de şef la rugby sau de fost atlet. Nici în calitate de luptător la baionetă prin tribunale, chitit să închidă Maracana. A venit la JO ca antrenor al cupelor de şampanie, în cinstea olimpicilor de la CSA. N-a mai aşteptat să revină în prim-plan floreta românească, i-a luat el faţa.

Important e să ai nervi
Petre Ducu a rămas în sala din Ghencea, încercând să găsească, dintre sute de copii, „pe cei care vor să se bată”. Asta e partea grea. Până-i urci pe planşa de la JO.

La Rio, şefii sportului se felicită pentru randament: un aur olimpic la scrimă. Cu o zi înainte,secretarul general al COSR făcea un „Donald Trump” şi îi acuza pe sportivii români de aroganţă. Iar şeful COSR împărţea sportivii în „importanţi” şi „neimportanţi”. Foarte drăguţ din partea lor. Mălina Călugăreanu probabil a fost trecută în cea de-a doua categorie.

Dacă ar conta numai impresiile şefilor sportului, ar merge numai ei la Olimpiadă. Dar contează şcoala. Adică un profesor, elevi şi o incintă în care nu dau iama oficialii, gradaţi şi înarmaţi cu beţe de „selfie”.

MARIA ANDRIEŞ
Articolul „Ce înseamnă să ai şcoală” este preluat de la blogsport.gsp.ro/andries

Nota Redacției:
Se pune întrebarea: Ce treabă are jurnalista Maria Adrieș cu colonelul George Boroi? Are dreptul să-i ceară socoteală? Păi cam are. Comandantul CSA este fără nicio treabă la Olimpiadă în Brazilia  pe bani publici, nu privați sau din solda lui de colonel. Turist „undercover” pe banii statului. 

După cum vom vedea mai jos, România a cucerit la floretă cele mai multe medali olimpice, all time. Asta până în 1996, că după… pauză. Pauză a fost și după exact 20 de ani de la ultima medalie olimpică la floretă. Un răspuns ipotetic ne-ar da însuși comandantul CSA, colonelul Boroi:

– Fă, Mărie, stimați papagali plătitori de taxe! Din lipsa banilor și pentru gloria floretei românașilor, m-am sacrificat eu. Ditamai Comandantul m-am pus antrenor de scrimă. Da,  eu sunt specializat la garduri, grătare și tunuri, însă le am cu „împunsul” și „trasul”.BoroiCa să știm despre ce este vorba, precizăm că floreta este disciplină sportivă diferită de spadă, unde România este campioană Olimpică la Rio. Mai jos facem o scurtă prezentare.

Scrima este arta de a mânui armele albe. După apariția armelor de foc și-a pierdut progresiv destinația militară, dar folosirea baionetei și practica duelului s-au menținut în Occident până la mijlocul secolului al XX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat ca activitate de agrement. În prezent este un sport de combat în care armele folosite sunt:

  1. Floreta: atât spada, cât și floreta  sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, ci include șpatul. Un scrimer specializat pe floretă este un floretist
  2. Spada: ca și floreta, spada este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai grea din cele trei arme. Suprafața valabilă de lovit cuprinde întregul corp, inclusiv masca, mănușa și pantofii. Cel specializat pe spadă este un spadasin.
  3. Sabia: spre deosebire de floretă și spadă, sabia este o armă de împungere, de tăiș și de contratăiș: tușele se pot executa cu vârful și cu ambele laturi ale lamei. Suprafața valabilă de lovit cuprinde partea superioară a corpului, din cap până în pliu inghinal, și anume, trunchiul, brațele, manșeta mănușii și masca. Cel specializat pe sabie este un sabrer.

Sunt discipline sportive diferite cu tehnici diferite. Limba oficială folosită în cadrul competițiilor internaționale este franceza. O mare parte din vocabularul vine din franceză sau italiană, și cel mai recent din engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiți și trăgători (în franceză tireurs). Ei nu joacă, ci trag. Nu sunt puncte, ci tușe (în franceză touches-atinge) sau lovituri. Lama armei se numește și fierul.  Lupta între doi trăgători este un asalt.

Scrima – ramură sportivă

Scrima este inclusă în programul olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Este și o parte din disciplinele pentatlonului modern. Sportul este organizat și condus de Federația Internațională de Scrimă (FIE), la care în prezent sunt afiliate 145 de asociații naționale.

Scrima devine un sport, în adevăratul sens al cuvântului, odată cu crearea de către Pierre de Coubertin, el însuşi practicant al scrimei, a Jocurilor Olimpice Moderne, la Atena în 1896. La această primă ediţie au fost prezenţi 13 scrimeri, reprezentând 4 ţări, care s-au întrecut la probele de floretă şi sabie, doar la individual.

  • În anul 1900, la J.O. de la Paris, este prezentă şi proba de spadă.
  • Începând cu anul 1924, când este inclusă în programul olimpic proba de floretă feminin, dreptul fetelor de a practica scrima începe să fie recunoscut, dar paritatea băieţi-fete se va finaliza mult mai târziu.
  • În 1921 sunt organizate primele Campionate Europene care, în 1936, sunt transformate în Campionate Mondiale.
  • În 1955 sunt organizate primele Campionate Mondiale de Juniori.
  • În 1936 se foloseşte pentru prima dată aparatul electric de semnalizare a loviturilor, doar la proba de spadă.
  • În 1955 apare floreta electrică, iar în 1989 este „electrificată” şi sabia.
  • Spada feminină este introdusă la C.M. în 1989 şi participă la J.O. în 1996, la Atlanta.
  • Sabia feminină apare în 1998 şi devine probă olimpică la Atena 2004, realizându-se astfel egalitatea dintre sexe.

Competițiile principale

  • Jocurile Olimpice de vară sunt cea mai importantă competiție la scrimă,  inclusă în programul olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Din motive istorice, Federația Internațională de Scrimă este alocată doar zece probe de Comitetul Olimpic Internațional, chiar dacă sunt douăsprezece probe la competiții pe care ea organizează însăși din anul 2008. În consecință, două concursuri pe echipe sunt scoase de la programul la fiecare olimpiadă.
  • Campionatul Mondial de Scrimă se desfășura în fiecare an din anul 1937, cu excepția anilor olimpice pentru probele prezente la programul olimpic.

Jocurile Olimpice – medaliați

2016 – Echipa României (Ana Maria Popescu, Simona Gherman, Simona Pop, LoredanaDinu) – aur în proba de spadă feminin echipe, la Rio de Janeiro
2012 – Echipa României (Dumitrescu Rares, Zalomir Florin, Dolniceanu Tiberiu, Siriteanu Alexandru) – argint în proba de sabie echipe, la Londra
2008 – Brânză Ana Maria – argint în proba de spadă individual, la Beijing
2008 – Covaliu Mihai – bronz în proba de sabie individual, la Beijing
2000 – Covaliu Mihai – aur în proba de sabie individual, la Sydney
1996 – Echipa României (Szabo-Lazăr Reka, Badea Laura, Scarlat Roxana, Vanţă-Grigorescu Claudia) – argint în proba de floretă echipe, la Atlanta
1996 – Badea Laura – aur în proba de floretă individual, la Atlanta
1992 – Echipa României (Tufan Elisabeta, Lazăr Reka, Grigorescu Claudia, Dumitrescu Roxana, Badea Laura) – bronz în proba de floretă echipe, la Barcelona
1984 – Echipa României (Pop Ioan, Szabo Vilmoş, Mustaţă Marin, Marin Cornel, Chiculiţă Alexandru) – bronz în proba de sabie echipe, la Los Angeles
1984 – Echipa României (Dan Aurora, Moldovan Marcela, Tufan Elisabeta, Weber Monica, Husti Rozalia) – argint în proba de floretă echipe, la Los Angeles
1976 – Echipa României (Irimiciuc Dan, Pop Ioan, Marin Cornel, Mustaţă Marin, Nilca Alexandru) – bronz în proba de sabie echipe, la Montreal
1972 – Echipa României (Gyulai Ileana, Szabo Olga, Pascu Ana, Stahl Ecaterina, Ardeleanu Suzana) – bronz în proba de floretă echipe, la Munchen
1968 – Echipa României (Gyulai Ileana, Szabo Olga, Pascu Ana, Stahl Ecaterina, Vicol Maria) – bronz în proba de floretă echipe, în Mexico
1968 – Drâmbă Ion – aur în proba de floretă individual, în Mexico
1960 – Vicol Maria- bronz în proba de floretă individual, la Roma
1956 – Szabo Olga – argint în proba de floretă individual, la Melbourne.

X Ray

City vrea în Ghencea! Apelul făcut de oficialii „cetăţenilor” către CSA Steaua

Manchester City a refuzat să facă antrenamentul de după meciul împotriva Stelei, din play-off-ul Ligii Campionilor, pe Giuleşti. Oficialii „cetăţenilor” s-au adresat CSA Steaua pentru a putea face şedinţa de pregătire în Ghencea.

Guardiola le-a solicitat celor de la Steaua să-i asigure un stadion pe care să efectueze două antrenamente, în afara celui oficial care se va desfășura pe ”Arena Națională”, luni seara. Cei de la Manchester vor să mai facă o ședință de pregătire în dimineața partidei, precum și unul de recuperare a doua zi.

Roş-albaştrii au venit cu soluţia Giuleşti, loc în care se vor pregăti şi cei de la West Ham („ciocănarii” dau piept cu Astra, în direct la Digi Sport 1, pentru un loc în grupele Europa League), însă, conform Gazetei, cei de pe Etihad nu iau în calcul această variantă.

  • Atât cei de la Steaua, cât și omologii Astrei s-au adresat celor de la CS Rapid pentru soluționarea acestor cereri.”Cei de la Steaua au făcut o solicitare pentru zilele de 16 și 17 august privind închirierea gazonului. Și cei de la Astra ne-au întrebat dacă le putem închiria stadionul pentru data de 17 august.Și pentru unii și pentru alții, prețul este de 1200 de lei pe oră, fără să implice și nocturna. Mâine (n.r. – miercuri, 10 august) reprezentanții celor două cluburi vor veni să vadă care este starea gazonului, unul pe care l-am și refăcut în ultimele zile”, a spus Valeria Caciureac, președinte CS Rapid pentru Digi Sport.

Astfel, potrivit presei engleze, board-ul englezilor a luat deja legătura cu reprezentanţii Clubului Sportiv al Armatei, pentru a se interesa de posibilitatea să efectueze măcar antrenamentul de după partidă pe fostul stadion al echipei de fotbal.

Ultimul meci pe care Steaua l-a disputat în Ghencea a avut loc în urmă cu fix un an, în martie 2015. Steaua învingea atunci pe Viitorul, scor 4-1. De atunci, arena nu a mai fost folosită.

Așadar, Manchester City a cerut acordul CSA Steaua pentru a se antrena în Ghencea, a doua zi după partida din play-off-ul Ligii însă Reghecampf se teme că arena care în trecut era „casa” roş-albaştrilor nu le oferă condiţii diferite de stadionul din Grant.

„Cetăţenii” au refuzat varianta echipei de fotbal (N.R.– FC Steaua), care găsiseră soluţia Giuleşti pentru şedinţa de pregătire pe care Guardiola vrea să o ţină a doua zi după partida contra Stelei, chiar înainte de întoarcerea în Anglia. Oficialii de pe Etihad s-au interesat de posibilitatea de a merge în Ghencea, însă Reghecampf se teme că în acest moment „Templul” este în paragină şi nu poate oferi condiţii superioare stadionului Rapidului.

Nu ştiu dacă au condiţiile necesare pentru a se antrena acolo„, a spus Reghecampf în conferinţa de presă de azi. Stadionul Naţional va fi plin la duelul din play-off, însă Reghecampf ştie că acest lucru se datorează în primul rând adversarului de primă mână. Totuşi, tehnicianul şi-a exprimat încă o dată speranţa că cele două părţi – Becali şi Armata – vor ajunge în curând la un numitor comun.

Sper să avem parte de fani mereu, şi la meciurile din campionat. Cu siguranţă motivul principal pentru care s-au dat atât de multe bilete e interesul pentru City. Sper să se rezolve conflictul cu Armata şi să revenim la situaţia normală„, a mai spus Reghe.

Steaua şi Manchester City vor juca pe 16 august, în turul play-off-ului Ligii Campionilor. Aguero&Co au programată plecarea o zi mai târziu, cu o cursă charter care va decola pe seară.

Sursa: digisport.ro

FRF și LPF răspund Armatei: „Dreptul FC Steaua Bucureşti SA de a folosi denumirea Steaua e cât se poate de evident”

Reactiile  FRF si LPF sunt a unison: „nu este nici pe departe un caz care să suscite prea multe dezbateri”.

Așa cum am scris în toate articolele pe această temă, inclusiv la ultimul „Cine pe cine manipulează? Vuvuzela de serviciu (IV)„, forurile fotbalistice FRF și LPF au răspuns  cuplului Udrea (Prosport) & Talpan (CSA) că bat câmpii și manipulează prin notificări fără temei legal și amenințări cu procese aberante. Nu există sentință care să interzică denumirea clubului de fotbal  „FC STEAUA BUCUREȘTI S.A”. Dimpotrivă, există sentința din 11 mai 2016 a Tribunalul București care a respins solicitarea CSA Steaua, permițând astfel FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. să folosească în continuare denumirea “STEAUA”.

LPF chiar îi atenționează pe Boroi și Talpan că se joacă de-a procesomania cu banii publici. Răspuns către CSA – 2 (1 august 2016)

Exact ce am scris și eu despre isprăvile bravul soldat „Švejk” din Ghencea, juristul Talpan.

Vă prezentăm mai jos punctul de vedere al FRF:

„Referitor la solicitarea Prosport, dorim să clarificăm următoarele:

 1. FRF nu a ascuns în niciun fel solicitarea respectivă. Nu înţelegem de ce CSA Steaua ar trebui să aibă parte de un tratament diferit faţă de celelalte persoane fizice sau juridice care formulează solicitări către Federaţia Română de Fotbal astfel încât simpla notificare primită de la CSA Steaua să fi fost făcută publică.

2. Dorim să învederăm atât Prosport cât şi CSA Steaua că denumirea membrului afiliat la FRF, astfel cum este aceasta înregistrată în toate evidenţele oficiale, este Fotbal Club Steaua Bucureşti SA. Vă rugăm să regăsiţi anexat în acest sens extras de la Registrul Comerţului cu privire la societatea anterior menţionată.

3. Nu înţelegem cum FRF, LPF sau un alt for ar putea utiliza în mod legal o altă denumire a societăţii menţionate în afara denumirii cu care aceasta este înregistrată în evidenţa Registrului Comerţului. De asemenea, nu cunoaştem temeiul legal în care FRF ar putea să nesocotească denumirea unei societăţi astfel cum este aceasta înregistrată şi figurează în evidenţele Registrului Comerţului.

Departamentul Juridic al Federaţiei Române de Fotbal“

Răspunsul complet trimis de Liga Profesionistă de Fotbal în cazul solicitării CSA Steaua de a nu mai folosi numele „Steaua“ în legătură cu FCSB:

Clarificări necesare în cazul dreptului de a folosi denumirea ‘Steaua’ (link)

„Liga Profesionistă de Fotbal a răspuns de curând solicitării site-ului ProSport.ro în încercarea de a aduce lămuriri privind dreptul echipei vicecampioane a României de a folosi denumirea „Steaua”.
Am spus și susținem în continuare că nu considerăm acest caz unul care să suscite prea multe dezbateri, dreptul FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. de a folosi denumirea „STEAUA” fiind cât se poate de evident. Mai mult, acest drept a fost confirmat și de Tribunalul București, în dosarul nr. 31705/3/2015. 

Răspunzând solicitării ProSport.ro, am precizat că: 

CSA Steaua a notificat LPF în 29 iunie 2015, solicitându-ne să nu mai permitem folosirea denumirii “STEAUA” de catre FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. La data de 22 iulie 2015, LPF a răspuns CSA Steaua, arătând motivele pentru care nu putem da curs unei astfel de solicitări. Mai mult, am recomandat CSA Steaua să se adreseze instanței de judecată pentru ca aceasta să stabilească dacă și în ce măsura FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. are dreptul să folosească denumirea “STEAUA”. În urma acestei recomandări, CSA Steaua a acționat în judecată FC STEAUA BUCUREȘTI SA, cerând obligarea celei din urmă să nu mai folosească denumirea “STEAUA” (dosar nr. 31705/3/2015 aflat pe rolul Tribunalului București). 

La data de 11 mai 2016, Tribunalul București a respins solicitarea CSA Steaua, permițând astfel FC STEAUA BUCUREȘTI S.A. să folosească în continuare denumirea “STEAUA” –http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000660029&id_inst=3

Iată atașat cele două răspunsuri date de LPF solicitărilor CSA Steaua.

Suntem încredințați că toate dovezile prezentate mai sus lămuresc dreptul FC STEAUA BUCUREȘTI SA de a folosi denumirea “STEAUA”.”

Documente

Răspuns către CSA -1

Răspuns către CSA – 2

X Ray

Cine pe cine manipulează? Vuvuzela de serviciu (IV)

Fiind început de sezon, cuplul formidabil Talpan & Udrea a ieșit la rampă. Talpan, prin notificari, chipurile în numele unei înstituții de stat, dar cu adresă de e-mail yahoo ( vezi documentul de aici ), și cu o motivare la sentința de la Fond dintr-un proces „FCSB vs CSA” aflat acum la Apel. Însă acea motivare este anterioară ultimului proces „CSA vs FCSB” în care același Tribunal București, prin sentință, a respins cererea CSA de a obliga SC Fotbal Club Steaua București SA (FCSB) să-și schimbe numele.

Oare ofițerii NATO, SUA, Pentagonul etc. tot prin yahoo comunică? Nu! Talpan e fără pereche! 🙂

Ceea ce nu realizează acest domn ofițer Talpan este că face de băcănie CSA, MApN-ul și Armata ca instituție de stat, atât prin aceste misive „oficiale” cu adresă de e-mail de yahoo, cât și prin fluturarea unor motivări pe post de sentințe. Cu acea „motivare  din 15.11.2015″ în mână, ca argument, Talpan a pierdut procesul în 11 mai 2016 legat de numele „Steaua București”! Vom vedea detalii mai jos.

Întrebările care se pun sunt în mod firesc: 

  1. Ceea ce nu au luat în considerare judecătorii Tribunalului București în sentința din 11 mai 2016 (motivarea ÎCCJ și motivarea TB din 15.11.2015), vrea Talpan ca să ia în considerare FRF, LPF, presa și suporterii, tratându-le ca pe sentințe? E de-a dreptul comic!
  2. Cât de jurist agìamiu al Armatei Române trebuie să fi, dacă din 11 mai 2016 există sentință civilă a Justiției că FCSB poate folosi numele de „Steaua București”, iar tu în 17 iulie 2016 începi să scrii de-a-n boulea notificări ultimative la instituțiile sportive și presa să nu mai folosească acest nume pentru FCSB? Și amenințând cu procese din „banii poporului”!
  3. Culmea ridicolului este că însuși Talpan scrie cu mâna lui în notificări: „Către, SC Fotbal Club Steaua București SA”, nu FCSB. Nu mai funcționa motivația ÎCCJ, tocmai la el?

Logic că i-au râs toți în nas și l-au ignorat. Să mai amintesc și cine este evaluatorul mărcii Steaua ales de juristul CSA? Nu mai e cazul. Locotenent colonelul Talpan este deja bravul soldat Švejk al secolului 21 în Ghencea.

Revenind la chestiunea zilei. După scenariul obișnuit, Udrea a preluat materialul de la Talpan și a tras la foc automat două articole „bombă” chiar în ajunul returului cu Sparta.

Mă rog, așa intenționa el, dar este un fâs, reluând cu aceleași documente (o notificare și o motivare) aceeași manipulare în două articole, ca în restul din serialul „Vuvuzela de serviciu” publicat pe fcsteaua. Mai jos voi demonstra „fâs”-ul și manipularea lor, pentru că, în fond, asta era ținta finală a celor doi: manipularea „mulți citesc, puțini pricep”.

În articole Udrea manâncă și el o pâine din ce firimituri îi dă Talpan, care bate intenționat câmpii. De ce? Pentru că sunt spețe diferite. Să le luam pe rând și vă rog să fiți atenți la datele calendaristice.

1) De unde este acea motivare fluturată de Talpan & Udrea?

În 6 Februarie 2015, FCSB a dat CSA în judecată, dosar 3933/3/2015 la Tribunalului Bucuresti. CSA și OSIM aveau calitate de pârâți, iar reclamant FCSB. Din acest proces e acea motivare, datată 15.11.2015, vânturată de Talpan și Udrea.  Este motivarea sentinței tribunalui din 5.11.2015 (vezi mai jos sau în link-ul de sus).

În acest proces, FCSB cerea să se anuleze marca înregistrată de CSA în 2014, adică, cea pe care FCSB o pierduse tot în 2014, fiind anulată de ÎCCJ.
Sentința Tribunalului Bucuresti a respins acțiunea FCSB și în 15.11.2016 a dat și acea motivare a sentinței, cea pe care o învocă acum Talpan. CSA era pârâtul, nu reclamantul!

Deci, conform acestei sentințe, CSA avea dreptul să înregistreze la OSIM marca în 2014 și a respins cererea FCSB-ului de anulare a acelei mărcii. Sentința nu e definitivă și cauza este la Apel ( vezi mai jos în print sau la link)

În sentință nu se spune că FCSB nu are dreptul să se numească „Steaua București”. Nici nu s-a judecat așa ceva, ci dacă CSA are dreptul, sau nu, să înregistreze marca din 2014. Sentința a fost că „da” și e logic să fie așa.

Sursa: Tribunalul Bucuresti (tmb.ro) – Click pentru Dosar 3933/3/2015 la TB

2) Care este ultima sentință legată de dreptul FCSB de a folosi „Steaua București”?

În 27 August 2015, de data asta CSA a dat în judecată echipa de fotbal (FCSB) pentru că numele clubului cuprinde „Steaua București”. (click- dosarul 31705/3/2015)

Anul ăsta, pe 11 mai 2016 (nu 5/15 noiembrie 2015!), Tribunalului Bucureşti a decis în dosarul 31705/3/2015 că echipa de fotbal Steaua poate păstra numele clubului, Fotbal Club Steaua Bucureşti și a respins solicitarea CSA.

Această sentință nu contravine cu nimic sentinței date la punctul 1), fiind cu totul altă speță.

Ca și sentința de la 1) și această sentința este atacabilă la Apel!

CONCLUZIE

Talpan & Udrea manipulează cu un document emis de Tribunalului Bucuresti din 15.11.2015 (o motivare, nu sentință), anterior ultimei sentințe date tot de Tribunalului Bucuresti, din 11 mai 2016, legate de numele Steaua București, care dă dreptul FCSB să folosească numele Steaua/ Steaua București. Motivarea acestei sentințe din 11 mai 2016 a venit acum câteva zile. Când o vom avea o vom publica.

Detalii despe această ultimă sentință și proces găsiți aici: Tribunalul Bucureşti a decis azi: „FCSB” poate folosi numele „Steaua Bucureşti”!

Repet ce am spus și la sentința ÎCCJ din 2014. Împortantă și executorie este sentința și nu motivarea. De aceea, de doi ani de zile, Talpan se zbate ca peștele pe uscat cu sentința ÎCCJ în brațe, care a anulat marca/sigla înregistrată de FCSB în 2004 și punct! Asta s-a și executat!

Nu există nicio sentință a justiției române care interzice clubului FCSB să se numească „Steaua București”, ori că nu e continuatorul Steaua în fotbal sau să fie exclus din Liga 1, cum tot cuvântă în pustiu Talpan cu motivarea ÎCCJ în mână! Evident, știe și el, dar își joacă cu obstinația asinului rolul bravului soldat Švejk în Ghencea.

Până la o sentință definitivă în ambele spețe prezentate mai sus este cale lungă!

X Ray

Banii sau viața!

Într-o notificare trimisă acum 2 săptămâni și la FRF și LPF, CSA Steaua somează ultimativ clubul SC FC Steaua București SA ca în termen de 30 de zile să achite suma de 165.718.395 de lei, echivalentul a 36.826.310 euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului din perioada 2004-2014, de când CSA  reclamă că SC FC Steaua București SA ar fi folosit ilegal marca Steaua.

Nefiind o sentință judecătorească definitivă, nici în privința numelui, nici în privința prejuciului invocat în notificare, FRF, LPF și SC FC Steaua București SA au ignorat documentul prezentat mai sus. Pe bună dreptate, fiind o altă agiamie juridică marca Talpan. Prejudiciu este cel pe care îl stabilește o instanță sau un document contabil (factură neonorată etc.) sau contract neonorat, nu un evaluator din beciul DNA-ului la solicitarea „păgubitului”.

În consecință, deși documentul este emis în date de 14.07.2016, nimeni nu l-a băgat în seamă. De bună seamă a fost doar o petardă lansată de Talpan la început de sezon fotbalistic, care nu a făcut nici fâs în presă la data emiterii și nici două săptămâni după aceea.

În situația asta, Talpan și-a scos la înaintare Vuvuzela de serviciu, Matei Udrea, care s-a executat și i-a publicat în prosport.ro documentul și vorbele cu care deja ne-a obișnuit. În consecință, articolulul și documentul au fost apoi împrăștiate în toată mass media:
EXCLUSIV CSA Steaua ÎL SOMEAZĂ pe Gigi Becali să plătească, în 30 de zile, aproape 37.000.000 de euro! Suma reprezintă prejudiciul adus Armatei prin folosirea ilegală, în intervalul 2004-2014, a brandului Steaua | DOCUMENTE

Reacția lui Becali

Contactat de Digi Sport Special, Gigi Becali a spus în direct că are dreptul să folosească denumirea Steaua Bucureşti şi că a primit o hotărâre de la Registrul Comerţului, în cursul zilei de miercuri, care îi acordă acest drept. Mai mult, patronul „roş-albaştrilor” spune că nu a primit nicio notificare din partea celor din cadrul Armatei.

Armata i-a declarat un adevărat război lui Gigi Becali. I-a solicitat daune de peste 36 de milioane de euro. În apărarea sa, patronul Stelei consideră că este îndreptăţit să folosească în continuare numele echipei pe care a cumpărat-o în urmă cu 15 ani, şi ca să clarifice acest lucru, spune că a primit o notificare de la Registrul Comerţului care îi acordă acest drept. Becali nu vede de ce să achite suma de 37 de milioane de euro, solicitată de Armată.

„Nu am primit nicio notificare. Din moment ce nu există o hotărâre judecătorească… Eu am notificare, de acum două zile, dar în sens invers, că pot folosi numele Steaua. Din moment ce hotărârea de Registrul Comerţului spune că noi, Steaua Bucureşti, deţinem palmaresul de 15 ani… În altă ordine de idei, aceşti 37 de milioane de euro, pentru ce să îi dăm? Să zicem că avem deja un exemplu al celor de la Rapid, care sunt aproape morţi ca echipă, care se desfiinţează pentru numai 4 milioane de euro. Sau Dinamo care este în insolvenţă. Dacă avem un om care ţine un brand în picioare, cu demnitate, ce vrem noi în ţara asta? Eu nu ştiu ce se mai vrea. Prin hotărârea din 2014 pot să fac zece desene, pe care noi le-am înregistrat la Registrul Comerţului, dar care mi-a dat dreptul să folosesc denumirea de Steaua Bucureşti, eu aşa mă numesc, cu niciun fel de siglă, joc cu tricoul gol”, a declarat Becali la Digi Sport Special.

„Oamenii din România nu înţeleg, eu am mai înregistrat 5 mărci. Le-am dat ordin să înregistreze 20 de mărci. Este o hotărâre a Consiliului că FCSB înseamnă Fotbal Club Steaua Bucureşti şi avem voie, puteam folosi denumirea chiar şi în întregime. Mâine vă trimit motivarea de la Tribunalul Bucureşti, pe care am primit-o acum două zile. Să zicem că ar fi aşa, că ar avea dreptate ei, dar atunci ar fi de plâns, pentru că banii nu pot fi daţi, nu participăm cu Steaua în cupele europene, e singura care mai poate reprezenta România în cupele europene. Pentru ce facem asta? Suntem în legalitatea asta de 15 ani. Am stat în legalitate şi după 15 ani ţi-ai dat seama că am plătit toate datoriile şi acum te-ai trezit că folosesc fraudulos?”, a mai punctat patronul „roş-albaştrilor”.

„Instanţa a anulat marca, nu palmaresul”

Singura luptă câştigată de reprezentanţii Armatei, în părerea patronului stelist, a fost marca echipei, dar în niciun caz palmaresul. „Ce cred eu că gândesc ei. Ar putea intra Becali în Liga Campionilor, poate îi punem poprire pe conturi, aşa s-au gândit ei. Ei fac în legea lor, ei sunt judecători, ăsta e prejudiciul, atât să le dau. În ce calitate cer ei banii? Este un prejudiciu dacă nu ai voie, dar dacă instanţa spune că am voie? Instanţa a anulat marca, nu palmaresul, nicio instanţă din lume nu poate anula palmaresul, istoria”,a continuat să spună acesta.

Se aşteaptă la apel din partea Armatei

În urma câştigului de cauză acordat de Registrul Comerţului este de aşteptat ca reprezentanţii Armatei să facă apel, este de părere Becali. Acesta spune că deşi Armata a avut marca timp de doi ani, aceştia nu au avut niciun beneficiu de pe urma ei: „Eu am câştigat, probabil ei vor face apel la Registru Comerţului. Acea marca care a fost anulată de Curtea Supremă, ei au înregistrat-o în 2013 sau 2014 şi ne-au dat în judecată. Ar putea să ceară din 2014, dacă o mai foloseam , dar noi nu am mai folosit-o. Nu e nicio confuzie, ei sunt societate publică, noi suntem societate privată. Au avut numele, dacă face 3,7 de milioane de euro pe an, au marca de doi ani, câti bani au câştigat în perioada asta?

Au nevoie de Becali ca să refacă Ghencea

Renovarea stadionului Ghencea va avea nevoie de acordul echipei patronate de Gigi Becali: „Ce ştiu eu despre stadion este că ei nu pot renova stadionul decât dacă au acord cu mine, adică cu Steaua. Ce am auzit din zvonuri, pentru că atunci când vrei să bagi bani, în motivare, trebuie să spui cine va avea nevoie să beneficieze. Aşa e când ai şi fonduri de la rezerva de la Stat, dar şi fonduri europene”, a conchis Becali.

[Update] Replica lui Talpan

Autorul documentului, juristul CSA Steaua, Florin Talpan, a intervenit și el apoi la Digi Sport Special.

FCSB trebuie să se respecte prevederile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Începând cu 1996 marca Steaua a fost înregistrată la OSIM de CSA Steaua Bucureşti. FCSB a depus cu rea-credinţă marca la înregistrare, care i-a fost anulată de ÎCCJ. CSA Steaua e singura care deţine dreptul legitim asupra numelor şi siglei. E o hotărâre a Tribunalului care ne-a venit acum o lună. Suntem obligaţi să respectăm decizia ÎCCJ, inclusiv presa, nu să o ignorăm. Echipa asta trebuie să îşi schimbe denumirea. Becali să respecte prevederile ÎCCJ şi să nu mai inducă suporterii în eroare. Să recunoască că nu a avut niciodată consimţământul CSA Steaua de a-şi înregistra el societatea, de a înregistra marca în 2004, de aceea şi ÎCCJ a anulat această marcă. Suntem singurii care putem folosi numele de Steaua. L-am notificat pe Becali, trebuie să plătească în 30 de zile despăgubirile. L-am notificat de două ori, nu l-a interesat. Am apelat la un evaluator care a stabilit care este valoarea prejudiciului, are 30 de zile să plătească suma specificată acolo”, a declarat juristul CSA Steaua, Florin Talpan, la Digi Sport Special.

Talpan e surprins că forurile fotbalistice continuă să ignore solicitările Armatei de a nu mai numi Steaua clubul lui Gigi Becali.

„Am notificat inclusiv LPF şi FRF. În perioada următoare aştept răspunsurile FRF şi LPF la apelurile şi notificările noastre, chiar nu vor să dea un răspuns? M-ar interesa să ne spună FRF cum s-a afiliat FCSB la Federaţie, trebuie să dispună măsuri”, a mai spus juristul CSA Steaua.

Sursa:Digisport

Nota Redacției:

Istoria 1998-2016. Informare oficială CSA

În 30 mai 2016, CSA a făcut o informare pe site-ul oficial cu istoria și evenimentele majore din 1998 până în 2016. Istoria modernă în viziunea CSA Steaua. Aici vă ofem doar un un link INFORMARE. Pe forum vom deschide subtopic special la Istorie și o publicăm integral. Vă urăm lectură plăcută!

Important!


Pentru ca acest tablou suprarealist al bătăliei pictate de generali să fie complet, același MApN care somează presa, FRF si LPF sa nu mai identifice echipa de fotbal ca fiind Steaua a ajuns să se contrazică într-un mod ridicol.

În ziua în care notificarea semnată de comandantul CSA Steaua, George Boroi, precum și de juristul clubului sportiv, locotenent colonelul Florin Talpan, a fost facută publică de Udrea, Ministerul Apărării a postat pe Facebook un mesaj în care îi numește pe Nicușor Stanciu și Mihai Pintilii jucătorii „STELEI”, nu ai clubului „FCSB”.

Postarea a venit ca urmare a unui gest al celor doi jucatori pentru un veteran rănit într-un teatru de operatiune din Irak.

Chiar in aceste momente stelistii Mihai Pintilii si Nicusor Stanciu, cei doi căpitani ai echipei Steaua, oaspetii surpriza, suna la usa apartamentului plutonierului in retragere Daniel Porumb pentru a-l felicita la împlinirea celor 36 de ani!, se arată in mesajul postat de MApN. ( Link  )

Ca la noi la nimeni!

Peluza SUD, incotro?

ps
In perioada aceasta, altfel destul de apatica in asteptarea Europeanului din Hexagon, la Steaua apele par sa se fi involburat iarasi. Dupa o primavara in care parea ca negocierile avanseaza, din moment ce clubul de fotbal tacea din gura (semn de mare bunavointa, cand il ai pe cioban in frunte), iar Ministrul Apararii dadea asigurari ca va fi bine, cineva pare c-a facut un pas gresit. Nu e clar inca cine, poate chiar clubul de fotbal, cu tentativa aceea penibila de a inregistra o noua marca („FC Steaua”) cu sigla cu crucea (!…), urmata de iesirea in decor a lui Becali vorbind de demontarea tabelei din Ghencea, de Clinceni etc. CSA a contraatacat cu niste cifre aiuritoare despre prejudiciul creat prin utilizarea frauduloasa a marcii Steaua, evaluat la nivelul de 36 milioane de EURO. Nu e clar inca daca acest prejudiciu a fost evaluat de acelasi evaluator independent care a calculat si valoarea marcii Steaua ca fiind 57 milioane de euro si care, aflam intre timp, face obiectul unui dosar la DNA pentru diverse fapte de coruptie.

De partea cealalta, suporterii din Peluza Sud s-au autodepasit si au reusit sa organizeze (impecabil, as spune) un eveniment de proportii, cum numai pe vremea AISS se mai reusea (si nici atunci nu-s convins ca la fel de mare) – Gala „Uniti pentru Mihai” dedicata lui Mihaita Nesu. Evenimentul a fost fara doar si poate un succes si un gest extraordinar de intr-ajutorare a celui mai sufletist jucator din marea generatie ros-albastra a anului 2006 (cand, inca nu mi-e clar, daca cea care juca era Steaua sau FCSB sau cine stie cine…). Peluza Sud a facut, evident, spectacol in tribune, ca-n vremurile bune.

In ciuda asteptarilor, inclusiv ale mele, Peluza Sud pare sa ramana cel mai inchegat si bine organizat nucleu de suporteri stelisti, cu un numar care nu scade, ba chiar pare sa creasca putin. Desigur, nu ma asteptam sa apara altcineva mai organizat decat ei (revenirea unei parti din Nord la stadion neavand niciun impact semnificativ asupra suporterilor stelisti), insa recunosc ca ma asteptam ca Sudul sa se rareasca si sa-si piarda suflul, mai ales in conditiile in care e din ce in ce mai clar ca Armata nu va face nimic radical de genul infiintarii unei noi echipe de fotbal. Chiar si-asa, cu toata organizarea si atmosfera pe care reusesc s-o mentina la meciurile de baschet, polo sau la diverse alte activitati, Peluza Sud e la un moment de cotitura, la care trebuie sa decida ce cale urmeaza in ce-o priveste pe Steaua (asa cum inteleg ei Steaua, evident).

In ce ma priveste, mereu am spus ca Sudul sta extrem de bine tactic, dar destul de prost cu strategia. Tactic, sunt capabili sa FACA multe lucruri, sa-si atinga tot felul de obiective punctuale, sa ridice diverse probleme, sa influenteze oameni din fenomenul ros-albastru, sa comunice cu presa. Si e evident ca si-au imbunatatit aceste abilitati cu trecerea anilor – explicabil din moment ce pustanii de 22-23 de ani din 2004-2005 (printre care ma numaram…) au ajuns azi sa aiba 34-35 de ani. Insa tactica nu te duce nicaieri, in lipsa unei strategii. Si care e strategia Sudului in acest moment, alta decat discreditarea completa a actualei echipe de fotbal, sub argumentul ca nu e Steaua adevarata?

Pai, nu prea pare sa existe alta ori e atat de bine camuflata ca nu o identific eu. Desigur, cu totii stim ca sa distrugi e intotdeauna mai usor decat sa construiesti ceva, iar deocamdata Sudul nu pare sa faca altceva decat sa sape cu zel la temelia clubului de fotbal, fie prin intermediul CSA (cu varful sau de lance Florin Talpan), fie in mod direct, prin portaluri de tip „Steaua Libera”. Insa furia distrugerii nu e o strategie, decat daca esti nihilist si nu ai alt obiectiv decat sa nu lasi piatra pe piatra in urma ta – si unii sudisti sunt in mod cert nihilisti, de cand ii stiu, dar nu majoritatea. Si atunci – incotro?

Problema Sudului de fapt nu e ca nu a avut deloc o strategie, ci ca a avut una singura si aceea a esuat. Strategia a fost sa mearga 101% pe mana Armatei in razboiul cu Becali, sa forteze infiintarea unei noi echipe de fotbal, girata de Armata si purtand marca Steaua. Aceasta ar fi fost varianta ideala pentru Sud chiar si in cazul – foarte probabil de altfel – in care majoritatea suporterilor stelisti nu ar fi considerat noua echipa ca fiind „adevarata Steaua”. Sudul ar fi considerat-o si romantismul unei echipe de divizia a 4-a, cu deplasari la Clinceni si Tunari, si spectacole pirotehnice pe terenuri dezafectate din judetul Ilfov ar fi fost mai mult decat suficient pentru ei. In fond, de foarte multi ani curentul ultras a cotit-o pe un drum ciudat, in care s-a cultivat mai degraba separarea de marea masa a suporterilor („cetatenii”). Prin urmare, „modelul SS Timisoara” ar fi venit ca o manusa Peluzei SUD, chiar daca – asa cum m-am contrazis pe facebook cu doi fosti redactori ai site-ului acum vreo 2 zile – situatia de la Timisoara nu seamna mai deloc cu cea de la Steaua, la momentul infiintarii SS Timisoara de catre suporterii peluzei timisorene fiind aproape cert ca Politehnica Timisoara nu mai exista „pe bune” de vreo 10 ani, in ciuda epocii Marian Iancu.

In concluzie, Sudul a avut o singura strategie si aceea a esuat. Strategic, sa te inghesui singur intr-un colt si sa nu-ti lasi cale de intoarcere, nu e foarte intelept. Din pacate, Peluza Sud e azi in acel colt. Iar pentru un grup care, cum singur sustine, se caracterizeaza prin „orgoliu” si „demnitate”, e foarte complicat sa mai iesi din acel colt. Pentru ca inseamna sa recunosti ca, poate, la un moment dat, ai fost cam radical si maximal in cererile tale. Ceea ce, iarasi, pare sa fie mai degraba un leitmotiv al vietii ultra’, decat o greseala de abordare.

Sigur ca se poate forta in continuare pe drumul acesta ingust. In fond, asa cum timisorenii au facut-o (chiar daca, e drept, ei au avut Institutul Politehnic de partea lor), si sudistii pot sa-si faca singuri o echipa. Si s-o rupa astfel cu fotbalul modern (alt leitmotiv…), cu cetatenii, cu Becali, cu Meme si Mache, cu toti si toate. Si ar avea tot dreptul si nimeni n-ar avea ce sa le zica. Si multi ar putea sa li se alature si unii o vor si face. Cu un singur amendament: ca acea echipa nu ar fi Steaua. Ar fi o stare de spirit, ar fi o idee, ar fi niste „valori” sau cum mai vrem noi sa le numim, dar nu ar fi Steaua. Pentru ca Steaua e la cioban. Simplul fapt ca Steaua e pe niste maini cat se poate de proaste si ca asta nu ne place (si nu ne place din 2007-2008, nu de la decizia ICCJ din 2015), nu inseamna ca avem dreptul sa sustinem ca de fapt asta nu e Steaua.

Alternativ, mintile mai luminate din Peluza Sud ar putea incerca sa imagineze un scenariu de repliere, care sa culmineze cu intoarcerea, in anumite conditii, alaturi de echipa de fotbal. Care da – este Steaua, indiferent ce zice Talpan sau nu. Data fiind degringolada din randul suporterilor stelisti, probabil ca asta ar insemna ca Peluza Sud ar deveni efectiv noul „Nord” al echipei, adica peluza ei principala, care da tonul. Si care ar putea sa-si continue rivalitatile vechi cu cei care, in mod parsiv, le dau semne de sustinere prin diverse mesaje prin Derby, dar in acelasi timp raman alaturi de echipa lor de fotbal, desi nimeni nu poate sa spuna ca actuala Dinamo Bucuresti ar fi succesoarea vechii Dinamo Bucuresti in conditii mai curate decat Steaua (sau poate aveti incredere in felul in care Badea si Borcea au privatizat vechile entitati non-profit, in timp ce si-au intesat consiliile de administratie cu generali MAI?).

Oricum ar fi, dat fiind ca scenariul 2 e foarte improbabil, nu pentru ca nu e posibil, ci pentru ca Peluza Sud insasi nu pare capabila sa-l urmeze, pentru ceilalti suporteri stelisti va continua „trecerea prin desert” care a inceput in primavara lui 2015, trebuind sa induram probabil inca destui ani de umilinte in fata rivalilor (mai nou, si a celor din Giulesti). Tocmai de aceea, o varianta ideala pentru „fenomenul stelist” ar fi aparitia unui nou nucleu de suporteri organizat, care sa incerce sa reinvie atmosfera de pe stadion si sa apere, asa cum poate, culorile Stelei. Pentru ca Steaua sub Becali ramane Steaua. Si Steaua a existat inainte de Peluza Sud si va exista si fara Peluza Sud. Iar daca Sudul nu crede, sa faca un sondaj intre jucatorii care au fost in teren la Polivalenta pe 9 Mai si sa vada cati dintre ei cred ca Steaua de azi este Steaua si cati cred ca Steaua e intr-un sertar din 2003, la care doar domnul Talpan are cheia.

Ovidiu

Război total! Informare oficială CSA. Reacții

Printr-un comunicat postat pe site-ul csasteaua.ro, patronul Stelei e înştiinţat că nu are acces la bunurile din Ghencea, pentru care săptămâna trecută anunţa că a făcut deja plângere penală. Pe scurt:

  • CSA recunoaşte că Becali a contribuit cu bani la întreţinerea şi upgradarea stadionului, dar spune că patronul Stelei nu ar avea niciun drept asupra bunurilor.
  • CSA a scos la iveală sumele plătite pentru chiria stadionului, dar şi cele investite de Becali, iar concluzia trasă de Armată este că bunurile au intrat deja în patrimoniul statului, iar Becali, considerat chiriaş în vremea în care Steaua a jucat în Ghencea, nu are niciun drept asupra lor.  Potrivit contractului încheiat între Becali și Armată, patronul Stelei trebuia să facă investiții în valoare de minimum 550.000 de euro. În urma finalizării lucrărilor, valoarea acestora s-a ridicat la peste un milion de euro.
  • În același comunicat se arată că Becali a mai investit peste 800.000 de euro pentru a aduce stadionul la standardele solicitate de UEFA.
  • La final se precizează că toate investiţiile efectuate de societatea comercială în stadionul de fotbal pentru aducerea acestuia la standardele U.E.F.A. şi F.R.F. au intrat în patrimoniul statului”, iar Gigi Becali nu are astfel niciun drept asupra bunurilor de pe stadionul Ghencea.

Patronul Stelei a reacţionat imediat. Într-o intervenție telefonică la Digi Sport, Gigi Becali, a afirmat că în comunicat este vorba doar despre investițiile pentru care patronul Stelei a cerut acordul Armatei. Și, da, acelea rămân la CSA. Gigi Becali susţine că ideile enunţate în comunicat sunt adevărate, dar nu va fi influenţat foarte tare, pentru că majoritatea bunurilor au intrat în patrimoniul societăţii sale, nu în patrimoniul statului, pentru că nu erau în cadrul acelui acord invocat de CSA:

„Investițiile făcute cu aprobarea lor rămân ale lor, dar sunt și bunuri care rămân în patrimoniul firmei noastre, de exemplu nocturna. La tribuna oficială nu am cerut voie să modernizăm. Eu am venit și le-am cumpărat și fac parte din patrimoniul societății. Nocturna nu face parte din protocolul cu ei, e în patrimoniul firmei, nu o pot confisca. Toate acele investiţii ne-au costat bani. Unele le-am cumpărat de la licitaţie, i-a executat pe ei şi eu am cumpărat ca să-i degrevez.

Le-am plătit cu bani din firmă şi fac parte din patrimoniul societăţii. Trebuie să le iau, nu sunt ale mele, sunt ale societăţii, care trebuie să le ia. Tot ce avem în patrimoniul societăţii e al nostru”, a spus Becali la Digi Sport.

Redăm mai jos Comunicatul – Informare al CSA

INFORMARE

May 30, 2016

  1. Scurt istoric

Punctul de plecare în transformarea secţiei de fotbal a C.S.A. “Steaua Bucureşti” a fost reprezentat de adresele Ligii Profesioniste de Fotbal şi Federaţiei Române de Fotbal care au invocat prevederi statutare şi regulamente interne aprobate începând cu anul 1994, aplicabile tuturor cluburilor din Divizia A.

Astfel, secţia de fotbal a C.S.A. ”Steaua Bucureşti” s-a desprins de club în anul 1998. În urma adreselor şi somaţiilor de la Liga Profesionistă de Fotbal şi de la Federaţia Română de Fotbal, pentru a nu risca înscrierea echipei de fotbal în campionatul intern şi în special în cupele europene, s-a înfiinţat Asociaţia fără scop patrimonial A.F.C. “Steaua Bucureşti”. În statutul asociaţiei adoptat la 9 aprilie 1998, cu ocazia adunării constitutive, la articolul 6 se prevedea că ”asociaţia se află sub autoritatea M.Ap.N., M.T.S. şi respectă regulamentele F.R.F., L.P.F., F.I.F.A. şi U.E.F.A.”. Cu avizele Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Tineretului şi Sportului, Asociaţia fără scop patrimonial A.F.C. ”Steaua Bucureşti” a dobândit personalitate juridică prin Sentinţa civilă nr. 186/08.08.1998, cu Viorel Păunescu în funcţia de preşedinte.

Ministrul apărării naţionale a aprobat proiectul de statut al A.F.C. “Steaua Bucureşti”, precum şi iniţierea unui “proiect de H.G. în care să se întrevadă închirierea de către această asociaţie a unor construcţii, instalaţii, terenuri de antrenament şi competiţii”.

Prin HG 66/1999 şi Protocolul M.21/1999, stadionul de fotbal a fost dat în folosinţă gratuită, pe o perioada de 20 ani, A.F.C. „Steaua Bucureşti”, astfel în perioada 1999 – 2003 stadionul de fotbal şi anexele aferente au fost folosite în mod gratuit de către A.F.C. ”Steaua Bucureşti”.

După publicarea O.G. nr.26/2000, care a abrogat Legea nr. 21/1924, A.F.C. “Steaua Bucureşti” a ieşit de sub autoritatea Ministerului Apărării Naţionale.

Tot în anul 2003, în temeiul O.G. nr. 26/2000, a fost înfiinţată Societatea Comercială Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A.. Prin contractul de cesiune nr. 30/2003 S.C. F.C. ”Steaua Bucureşti” S.A. prelua în mod gratuit o parte a drepturilor A.F.C. “Steaua Bucureşti” (drepturile de participare în Divizia A, drepturile federative asupra tuturor jucătorilor A.F.C. “Steaua Bucureşti”, toate contractele de publicitate, sponsorizare, drepturi de televiziune etc.).

Oficialii S.C. F.C. ”Steaua Bucureşti” S.A. au solicitat C.S.A. ”Steaua Bucureşti” şi cesionarea mărcii ”Steaua București”, însă nu au primit acceptul. Atunci, au recurs la o altă metodă: au cesionat marca de la Asociaţia Fotbal Club ”Steaua Bucureşti”, cea care a administrat clubul înainte de 2004 şi care s-a dizolvat în 2006, apoi au înregistrat-o la OSIM, sub nr. 061735, dată depozit 29.01.2004.

Urmare a apariției S.C. F.C. „Steaua Bucureşti” S.A. prevederile H.G. 66/1999 au fost abrogate în luna februarie 2003 prin HG 128/2003, iar pentru folosirea anumitor terenuri și imobile din cadrul Complexului Sportiv Ghencea a fost aprobată, în luna aprilie, HG 373/2003. Asfel, în perioada ianuarie 2004 –decembrie 2007 stadionul şi anexele aferente au fost folosite de către S.C. FC ”Steaua București” S.A. în baza unui contract de închiriere, încheiat pe o perioadă de 2 ani, cu posibilitatea de reînnoire pe o nouă perioadă de doi ani, cu o chirie lunară iniţială de 3.250 Euro/lună şi o valoare minimă a lucrărilor de investiţii de 250.000 Euro, până la data de 07.01.2006.

În data de 23.11.2005 S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A. a solicitat reînnoirea contractului de închiriere. În urma negocierilor s-a convenit încheierea actului adiţional nr.1, prin care S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A. se obliga să execute lucrările de investiţii în valoare de 250.000 Euro până la data de 01.08.2006.

Prin actul adiţional nr.2, S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A. se obliga să achite o chirie lunară de6.000 Euro şi să execute lucrări de investiţii în valoare de 300.000 Euro, până la data de 07.01.2008.

Valoarea totală a chiriei încasată de către C.S.A. “Steaua Bucureşti” în baza contractului de închiriere (inclusiv actele adiţionale) a fost de  222.000 Euro. Din acestă sumă, doar o cota de 50% a fost utilizată de C.S.A. ”Steaua București” ca venituri proprii, diferenţa fiind virată la bugetul statului.

Potrivit clauzelor contractuale, valoarea lucrărilor de investiţii executate în cadrul contractului a fost de minim 550.000 Euro. În urma finalizării lucrărilor, valoarea acestora a fost de  1.281.505,10 Euro.

În afara prevederilor contractuale, chiriaşul a mai efectuat şi alte lucrări suplimentare pentru aducerea stadionului la standardele solicitate de către UEFA, în valoare de 816.491,56 Euro.

În urma lucrărilor efectuate de către chiriaş, Stadionul Ghencea a fost adus la standarde europene, aşa cum rezultă din avizul de referință al UEFA, stadionul Ghencea a fost primul din ţară clasificat la categoria a 3-a, care poate organiza atît meciuri UEFA cît şi internaţionale.

Conform prevederilor contractuale aferente perioadei 2004-2010, toate investiţiile efectuate de societatea comercială în stadionul de fotbal pentru aducerea acestuia la standardele U.E.F.A. şi F.R.F. au intrat în patrimoniul statului.

Pentru perioada ianuarie 2008 – decembrie 2009 stadionul de fotbal şi anexele aferente au fost folosite de către S.C. FC ”Steaua București” S.A. cu o plată a chiriei de 6.000 Euro/lună, în baza tacitei relocaţiuni, deoarece în această perioadă era în derulare procedura de închiriere.

În perioada ianuarie 2010 – august 2011 – stadionul de fotbal şi anexele acestuia au fost folosite de către S.C. FC ”Steaua București” S.A., în baza unui contract de închiriere, dar, începând cu luna martie, S.C. FC ”Steaua București” S.A.  nu a mai achitat contravaloarea chiriei stabilite, contractul fiind declarat reziliat  „pentru neîndeplinirea obligaţiei de plată a chiriei pe timp de două luni consecutiv, contractul de închiriere se consideră reziliat de plin drept fără somaţie şi fără a apela la instanţele judecătoreşti, iar chiriaşul pierde depozitul de garanţie, datorând eventuale daune în completare”.

Cu adresa nr. 1411 din 17.05.2010,  S.C. F.C. ”Steaua Bucureşti S.A.” a solicitat denunţarea unilaterală, retroactivă, a contractului de închiriere începând cu data de 01.03.2010.

Clubul Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti” a deschis acţiune în instanţă pentru evacuarea chiriaşului şi pentru recuperarea sumelor reprezentând folosinţă spaţii şi terenuri de către S.C. FC ”Steaua București” S.A. şi a penalizărilor aferente.

Deşi în nenumărate ori CSA ”Steaua București” a fost acuzat de către S.C. F.C. ”Steaua Bucureşti” S.A. de rea credinţă, lipsă de transparenţă şi dialog, prin acţiunea în instanţă, unde CSA ”Steaua București” a obţinut numai soluţii favorabile, s-a dovedit că reaua credinţă s-a manifestat doar la S.C. F.C. ”Steaua Bucureşti” S.A., care a demonstrat tot timpul o conduită duplicitară în raport cu CSA ”Steaua București” şi cu suporterii roş-albaştri.

Având deciziile justiţiei de partea sa, CSA ”Steaua București„ a solicitat întâi S.C. F.C. ”Steaua Bucureşti„ S.A. plata sumelor datorate şi apoi continuarea dialogului pentru identificarea soluţiilor de continuitate a activităţii fotbalistice în Complexul sportiv „Steaua-Ghencea”.

După plata sumelor datorate, S.C. FC ”Steaua București” S.A.  a solicitat folosirea stadionului (spațiilor și terenurilor aferente) pentru desfăşurarea activităţilor fotbalistice specifice. Astfel, pentru continuitatea colaborării şi pentru a da curs cererii S.C. FCSB S.A. s-a identificat o soluţie legală, care să permită echipei de fotbal să folosească stadionul de fotbal şi anexele acestuia, la nivelul M.Ap.N. fiind desemnată o comisie cu reprezentanți din structurile centrale ale ministerului cu atribuţii în domeniile juridice, audit, prevenirii şi combaterii fraudelor şi corupţiei, infrastructuri. Concluziile comisiei precizează faptul că CSA ”Steaua București”, în funcție de cerințele S.C. F.C. „Steaua București” S.A., poate pune la dispoziție spațiile și terenurile aferente desfășurării activității fotbalistice, fie prin acorduri cadru și contracte subsecvente privind prestarea acestor servicii, fie prin închirierea pe termen lung; astfel pentru perioada martie 2012 – martie 2015 – stadionul de fotbal şi anexele acestuia au fost folosite de către S.C. FC ”Steaua București” S.A., în baza acordurilor cadru pentru desfăşurarea evenimentelor sportive şi a contractelor de evenimente sportive, a căror valoare era de 24.400 Euro.

Pentru întreaga perioadă 2003- 2015, taxele pe terenuri şi clădiri, conform Codului Fiscal, au fost stabilite de Administraţia Financiară Sector 6 București în sarcina S.C. FC ”Steaua București” S.A. şi achitate de acestă societate.

La data de 23.05.2011, Clubul Sportiv al Armatei “Steaua Bucureşti” a depus cererea de chemare în judecată pentru anularea înregistrării mărcilor nr. 45638 şi 61735 aparţinând  S.C. F.C. ”Steaua Bucureşti” S.A. având în vedere următoarele:

  • expirarea termenului de contestare a mărcii înregistrate de C. FC ”Steaua București” S.A.;
  • rezilierea unilaterală din partea C. FC ”Steaua București” S.A. a contractului de închiriere a dus la crearea unui prejudiciu material şi de imagine Clubului Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti” şi Armatei României.

În data de 03 decembrie 2014, Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie – Secţia I Civilă se pronunţă în Dosarul 42805/3/2011 prin Decizia nr.3425 prin care „Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata –pârâta S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A. Admite recursul declarat de reclamantul Clubul Sportiv al Armatei ”Steaua Bucureşti” (UM 02301 Bucureşti) împotriva Deciziei nr. 259A din data de 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti. Anulează marca STEAUA BUCUREŞTI înregistrată sub nr. 061735 de către S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A, dată depozit 29.01.2004.”

În urma deciziei I.C.C.J., în data de 08 decembrie 2014 CSA „Steaua Bucureşti” iniţiază o întâlnire cu reprezentanţii S.C. FC ”Steaua București” S.A., prin care s-a adus la cunoştinţa acestora Decizia nr.3425  a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul 42805/3/2012. Dând dovadă de deschidere totală şi pentru a nu fi afectată poziţia clubului de fotbal în relaţia cu UEFA (având în vedere că urma ultimul meci din EUROPALEAGUE), CSA ”Steaua Bucureşti” şi–a dat acordul pentru utilizarea mărcii STEAUA BUCUREŞTI înregistrată sub nr.0615735 de către S.C. FC ”Steaua București” S.A.  până la data de 15 decembrie 2014.

În data de 15 ianuarie 2015, la sediul C.S.A. ”Steaua Bucureşti”, reprezentanții clubului împreună cu reprezentanţii Direcţiei pentru Relaţia cu Parlamentul şi Asistenţă Juridică, Direcţiei Audit Intern şi Direcţiei de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor, au stabilit clauzele unui “Contract de licenţă marcă” adaptat la specificul activităţii fotbalistice, având în vedere faptul că urma să se organizeze o întâlnire cu S.C. FC ”Steaua București” S.A.

Întâlnirea cu reprezentanţii S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A. nu au dus la rezultate concrete, din cauză în mod special a atitudinii oficialilor clubului de fotbal, care nu voiau să recunoască noua paradigmă în care trebuia să se desfăşoare negocierile, şi anume Decizia nr. 3425/2014 a I.C.C.J. În cadrul discuţiilor, reprezentanţii societăţii comerciale au evitat să abordeze efectele Deciziei I.C.C.J., rezumându-se să solicite doar încheierea unui nou Acord cadru privind utilizarea Stadionului Ghencea pentru noul sezon competiţional 2015/2016, neexprimându-şi în nici în mod dorinţa de a folosi în continuare marca ”STEAUA BUCUREŞTI” înregistrată sub nr. 061735. Pentru a demonstra deschiderea totală, CSA ”Steaua Bucureşti” le-a înmânat proiectul de “Contract de licenţă”, urmând ca avocaţii societăţii să-l studieze şi să prezinte în termen de 5 zile un punct de vedere (nici până la acestă dată nu au prezentat un punct de vedere).

Pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 3425/2014 a Î.C.C.J şi menţinerea efectelor ei, în data de 13.02.2015, s-a demarat procedura „cerere de oferte” offline pentru încheierea acordului-cadru deservicii de evaluare a activului necorporal ”Steaua Bucureşti”, pe o perioadă de 24 luni.

În primă etapă au fost  solicitate oferte de la peste 40 de firme acreditate ANEVAR, ulterior demarându-se procedura de achiziţie publică prin SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) pentru selectarea evaluatorului acreditat ANEVAR prin procedură competitivă şi transparentă. În urma lansării procedurii, doar trei societăţi comerciale au aplicat pentru a participa la procedură.

În perioada 20.04 – 06.05.2015 comisia a efectuat evaluarea ofertelor primite de la PRECISS CONSULTING SRL (valoare ofertată fără TVA- 388.000 lei), EVAL BEST OFFICE SRL (valoare ofertată fără TVA – 287.730 lei),  BIROU EXPERT CONTABIL TROCAN A. CORNEL (valoare ofertată fără TVA – 189.295 lei).

În data de 07.05.2015 s-au transmis comunicările privind rezultatul procedurii astfel:

  • oferta BIROU EXPERT CONTABIL TROCAN A. CORNEL este inacceptabilă şi neconformă cu caietul de sarcini;
  • oferta PRECISS CONSULTING SRL nu a fost declarată câştigătoare deoarece preţul ofertat a fost mai mare decât preţul ofertat de câştigătorul EVAL BEST OFFICE SRL (criteriul de atribuire :“preţul cel mai scăzut”).

Decizia Comisiei CSA ”Steaua Bucureşti”  de a desemna câştigător al procedurii de evaluare a brandului/mărcii „STEAUA BUCUREŞTI”,  SC EVAL BEST OFFICE SRL a fost întărită de deciziile C.N.S.C. (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor), Tribunalul şi Curtea de Apel Bucureşti la contestaţiile depuse de BIROU EXPERT CONTABIL TROCAN A. CORNEL şi PRECISS CONSULTING SRL.

În 23 iunie 2015 a fost  semnat acordul cadru de servicii cu  SC EVAL BEST OFFICE SRL, având următoarele obiective :

  • Stabilirea valorii de piaţă a brandului „Steaua Bucureşti” la data de referinţă 31.12.2014;
  • Stabilirea taxei de licenţă pentru folosirea mărcii„Steaua Bucureşti” pentru clasa de produse şi servicii nr. 41 din certificatul de marcă emis de O.S.I.M, respectiv pentru activitatea de fotbal;
  • Stabilirea taxei de licenţă pentru utilizarea familiei de mărci „Steaua Bucureşti” pentru celelalte clase de produse şi servicii, exceptând clasa nr. 41, din certificatul de marcă emis de O.S.I.M;
  • Stabilirea prejudiciului utilizării mărcii „Steaua Bucureşti” de către S.C. FC ”Steaua București” S.A. în perioada 2004-31.12.2014.

În data de 02 noiembrie 2015 a fost semnat Contractul subsecvent nr.1 “Stabilirea valorii de piaţă a brandului „Steaua Bucureşti” la data de referinţă 31.12.2014” la Acordul-cadru, cu termen de finalizare 15.01.2016:

  • În conformitate cu art. 11 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condiţiile legii”;
  • Marca “Steaua Bucureşti” este un activ necorporal, aflat în patrimoniul Clubului Sportiv al Armatei ”Steaua Bucureşti”, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Apărării Naţionale şi nu poate fi valorificat decât în condiţiile legale în vigoare;
  • Raportul de evaluare a brandului „Steaua Bucureşti” este întocmit în conformitate cu Standardele de Evaluare ANEVAR 2015, adoptate în cadrul Conferinţei Naţionale a ANEVAR prin hotărârea nr. 2/20.03.2015, compuse din ediţia 2015 a Standardelor Internaţionale de Evaluare (IVS 2015), la care se adaugă Ghidurile de Evaluare (GEV), Glosarul IVS 2015 şi Abordarea metodologică a unor definiţii şi termeni din IVS 2015 în interpretarea ANEVAR.
  • Valoarea de piaţă a brandului „Steaua Bucureşti” a fost efectuată pentru perioada 1947-31.12.2014 pentru toate secţiile sportive ale clubului. Astfel, au fost evaluate performanţele sportive ale celor 28 secţii (de la atletism, baschet, canotaj, kaiac-canoe, haltere, lupte, scrimă, tir etc., inclusiv fotbal), precum şi medaliile obţinute de sportivii clubului în marile competiţii sportive :
  • 166 medalii la Jocurile Olimpice (40 aur, 54 argint şi 72 bronz);
  • 807 medalii la Campionatele Mondiale (234 aur, 282 argint şi 291 bronz);
  • 1063 medalii la Campionatele Europene (286 aur, 365 argint şi 412 bronz);
  • 365 medalii la Campionatele Militare Mondiale (88 aur, 122 argint şi 155 bronz);
  • 11.037 titluri de campion naţional;
  • 916 Cupe ale României;
  • Cupa Campionilor Europeni, 1986 şi Supercupa Europei câştigate de echipa de fotbal „Steaua Bucureşti”.
  • În urma aplicării standardelor şi metodelor menţionate mai sus, societatea S.C. EVAL BEST OFFICE S.R.L. a stabilit că valoarea de piaţă a brandului „Steaua Bucureşti” la data de referinţă 31.12.2014 este de 57.306.150 EURO;
  • În data de 15.04.2016 a fost finalizat de către S.C. EVAL BEST OFFICE S.R.L. contractul subsecvent nr. 2, corespunzător Obiectivului nr. 2, „Stabilirea taxei de licenţă pentru folosirea mărcii „Steaua Bucureşti” pentru clasa de produse şi servicii nr. 41 din certificatul de marcă emis de O.S.I.M, respectiv pentru activitatea de fotbal” din cadrul Acordului-cadru de evaluare a activului necorporal „STEAUA BUCUREŞTI”. Prin „Raportul de evaluare”, taxa de licenţă anuală minimă a fost stabilită la valoarea de 3.694.220 EURO/an fără TVA.
  • În data de 27.04.2015 a fost finalizat contractul subsecvent nr. 3, corespunzător Obiectivului nr. 4, „Stabilirea prejudiciului utilizării mărcii „Steaua Bucureşti” de către S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A. în perioada 2004-31.12.2014”. Prin raportul de evaluare a fost stabilit prejudiciul la valoarea de36.826.310 EURO.
  1. Situaţia la zi

Prin Ordin al ministrului apărării naţionale, în data de 28.12.2015 a fost constituită la nivelul Ministerului Apărării Naţionale o comisie care să analizeze demersurile întreprinse până în prezent de către Clubul Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti” în relaţia cu clubul de fotbal reprezentat de către S.C. FC ”Steaua București” S.A. Conform mandatului stabilit, în baza rezultatelor procesului de analiză, comisia va propune, printr-un raport ce va fi înaintat ministrului, măsurile optime care pot fi luate de Ministerul Apărării Naţionale în vederea valorificării mărcii „Steaua București” şi utilizării stadionului de fotbal, aflat în proprietatea statului şi în administrarea ministerului, în condiţii de legalitate şi eficienţă economică, precum şi într-un cadru de transparenţă deplină.

CSA ”Steaua Bucureşti” a sprijinit, promovat şi susţinut întotdeauna performanţa sportivă, inclusiv la nivel fotbalistic, chiar dacă de-a lungul timpului au apărut şi puncte de vedere diferite cu oficialii S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A.

În mai multe rânduri, reprezentanţii S.C.Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A. au anunţat prin toate canalele mass-media că doresc un dialog pentru continuitate. Societatea comercială nu a făcut însă până în prezent nicio solicitare oficială de a folosi marca “STEAUA BUCUREŞTI” sau de a găsi de comun acord cu CSA ”Steaua Bucureşti” o formulă legală de continuitate prin care să se valorifice stadionul de fotbal şi anexele acestuia.

De asemenea, dorim să reamintim pe această cale milioanelor de suporteri şi nu numai că în prezent domnul George Becali nu deţine, conform Registrului Comerţului nicio calitate oficială în cadrul S.C. Fotbal Club ”Steaua Bucureşti” S.A., având la început calitatea de investitor, ulterior de patron şi apoi, după cedarea acţiunilor deţinute, … doar de suporter.

Prin acţiunile declarative ale reprezentanţilor S.C. FC ”Steaua București” S.A., nesusţinute cu propuneri concrete, se încearcă formarea unei percepţii eronate asupra situaţiei de fapt. Cu toate acestea, reprezentanţii celor două instituţii – Ministerul Apărării Naţionale şi Clubul Sportiv al Armatei ”Steaua Bucureşti” – nu au răspuns atacurilor. Din contră, au acceptat de nenumărate ori să se aşeze la masa dialogului, punând întotdeauna pe primul plan activitatea competiţională şi imaginea construită în zeci de ani de sportivii militari.

Dorim şi pe această cale să vă informăm că CSA ”Steaua București” nu are interese ascunse, că avem obligaţia de a respecta şi aplica legea, că dorim prin acţiunile noastre să protejăm un brand naţional construit „cărămidă cu cărămidă” de generaţii de sportivi militari şi că toate  demersurile  noastre vor fi aduse la cunoştinţa publicului într-un mod transparent şi prompt la fel ca şi până acum.

Preluare de pe site-ul oficial csasteaua.ro

Steliștii, majoritari în lotul de kaiac canoe prins dopat. Boroi: „CSA a investit în acești copii”

Se pare că în 2016 dopajul îi bântuie în mod șocant pe unii sportivi români, stabilind un număr record pentru istoria sportului românesc. La începutul lunii, kaiacistul Ionuţ Mitrea a fost depistat pozitiv cu meldonium, în timp ce canoistul Liviu Dumitrescu (multiplu campion mondial și european) a fost depistat pozitiv cu un hormon de creștere. Ambii de la de la CS Dinamo. De asemenea, atleţii Mihai Donisan şi Claudia Ştef, ambii calificaţi la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, au fost depistaţi cu meldonium, la fel ca şi Mirela Lavric şi biatlonista Eva Tofalvi.

Dezastru TOTAL! După ultima bombă cu Lucian Bute, a venit una „în masă” cu  7 sportivii de la CSA, din care 6 sunt de la canotaj.

  • La kaiac-canoe, România are 8 sportivi calificaţi la JO 2016: kaiac dublu feminin 500 m (Elena Meroniac şi Irina Lauric), kaiac patru masculin 1.000 m (Cătălin Turceag, Traian Neagu, Daniel Burciu, Petruş Gavrilă), canoe dublu 1000 m (Leonid Carp şi Ştefan Strat), canoe simplu 1000 m (Leonid Carp).

Comitetul Olimpic si Sportiv Roman a primit o informare oficiala din partea Agentiei Nationale Anti-Doping ca sportivii Leonid Carp, Stefan Strat, Petrus Gavrila, Traian Neagu, Catalin Turceag, Daniel Burciu, Liviu Lazar Dumitrescu, Constantin Mironescu si Elena Meroniac, toti componenti ai lotului de kaiac-canoe si care calificasera ambarcatiunile la Jocurile Olimpice de la Rio, au fost depistati pozitiv cu Meldonium.

În aceeași informare apare menționată și Daniela Stanciu, tot de la CSA Steaua, calificată la proba de saritură în înălțime.

  • „Suntem socati de aceasta informare oficiala a ANAD, in conditiile in care au mai fost probleme si in urma cu cateva zile, tot la Federatia Romana de Kaiac-Canoe. Vom solicita investigatii amanuntite acolo, mai ales la nivel de lot olimpic, pentru a vedea ce se intampla cu adevarat, pentru ca nu este posibil ca toti sportivi care sunt calificati sa pice testul anti-doping. Daca si aceasta proba B va iesi pozitiva vom cere investigatie la cluburi si federatie pentru a descoperi cine din anturajul sportivilor le-a procurat substantele. Comitetul Olimpic si Sportiv Roman nu are niciun fel de toleranta pentru cei care incearca sa pacaleasca sportul prin aceste metode si nu doreste ca numele acestei institutii olimpice sa fie asociat cu dopajul. Nu ne luptam cu sportivii, ci cu dopingul. Inca o data spun, toti sportivii care vor reprezenta Romania la Jocurile Olimpice de la Rio vor fi testati, pentru ca dorim sa ne pastram curata imaginea olimpica”, a declarat Ioan Dobrescu, Secretarul General al Comitetului Olimpic si Sportiv Roman.
  • „De când lucrez în sport, n-am auzit de un caz de dopaj în masă! De data asta nu voi mai accepta ca singurii vinovați să fie doar sportivii, este evident că în spatele lor s-a aflat cineva care i-a coordonat și i-a aprovizionat cu medicamente interzise. Voi cere și ministerului, Federației și celor două cluburi, Steaua și Dinamo, să ancheteze și să găsească vinovații”, a mai spus Ioan Dobrescu.
  • „E pentru prima oară în viața mea când aud de dopaj în grup. Dacă se confirmă, voi cere o analiză completă tuturor celor implicați, pentru a găsi vinovații”, a declarat Elisabeta Lipă, Ministrul Tineretului și Sportului.

Redăm mai articolul publicat de digisport.ro: Steliștii, majoritari în lotul de kaiac canoe prins dopat. „CSA a investit în acești copii”

Lotul României de kaiac canoe a fost lovit, vineri, de cel mai mare scandal de dopaj din istoria sportului autohton. Toți componenții, inclusiv cei 7 sportivi calificați la Jocurile Olimpice, au fost depistați pozitiv cu meldonium.

6 dintre sportivii calificați la Jocurile Olimpice care au picat testul doping sunt legitimați la Clubul Sportiv al Armatei Steaua: Leonid Carp, Andrei Ștefan Strat, Daniel Burciu, Petruș Gavrilă,Traian Neagu și Elena Meroniac.

„Erau niște copii în care CSA Steaua a investit. Sunt copii frumoși și tineri și o spun cu amărăciune”, a spus generalul George Boroi, comandantul clubului militar, care a vorbit despre situația lor și regretă că s-a ajuns la un astfel de deznodământ. A scos din ecuație CSA Steaua, precizând că niciun antrenor sau medic de la clubul bucureștean nu a coordonat sau supervizat activitatea sportivilor trimiși la lotul național.

Cătălin Turceag, celălalt calificat la JO depistat pozitiv la controlul antidoping de la lotul național de kaiac canoe, este legitimat la Dinamo, la fel ca Liviu Dumitrescu, depistat pozitiv cu un hormon de creștere, în urmă cu câteva săptămâni.

„Nu vreau să discut de CSA Steaua. Am mai spus că e foarte important unde trimitem noi copiii pe care îi descoperim și îi pregătim. Îi creștem, îi ducem la maturitate și apoi merg la loturile naționale. La loturile naționale nu a fost niciun antrenor de la Steaua, niciun medic de la Steaua, nimeni care să îi coordoneze din partea clubului nostru. Sunt chiar mâhnit, pentru că e vorba de niște copii a căror carieră și viață e întreruptă vremelnic. O să condamn întotdeauna acest lucru și o să am în vedere ca cei care au greșit să plătească”, a declarat generalul George Boroi, comandantul Clubului Sportiv al Armatei Steaua, în exclusivitate pentru Digi Sport.

„Îmi e greu să spun cui îi aparține vina, dar e dureros. E altceva că erau calificați la Jocurile Olimpice. În primul rând, erau niște copii în care CSA Steaua a investit. Sunt copii frumoși și tineri și o spun cu amărăciune”, a mai spus comandantul CSA Steaua.

Întregul lot al României de kaiac canoe a fost depistat pozitiv cu meldonium. Leonid Carp (kaiac simplu și kaiac dublu), Andrei Ştefan Strat (canoe dublu), Elena Meroniac (kaiac dublu) și echipajul de canoe 4 format din Traian Neagu, Cătălin Turceag, Daniel Burciu și Petruș Gavrilăerau calificați la Jocurile Olimpice de la Rio, dar vor pierde acest privilegiu.

Încă o sportivă de la Steaua, atleta Daniela Stanciu, calificată la Jocurile Olimpice în proba de săritură în înălţime, a fost depistată pozitiv cu meldonium.

Vineri dimineață, lotul echipei naționale a României, aflat în cantonment în Italia, a primit o vizită inopinată din partea UEFA. 10 jucători din lotul deplasat de Anghel Iordănescu în Italia au fost testați anti-doping de către comisia forului european: Ovidiu Hoban, Dragoș Grigore, Răzvan Raț, Lucian Sânmărtean, Alexandru Maxim, Bogdan Stancu, Cosmin Moți, Gabriel Torje, Claudiu Keșeru și Andrei Prepeliță.

Totul s-a petrecut la câteva ore după un alt caz care a zguduit sportul românesc. Boxerul Lucian Bute, fost campion mondial, a picat un test doping efectuat după ultimul meci, cel cu Badou Jack, desfășurat pe 30 aprilie.

Video| Declarația comandantului CSA, George Boroi

Preluare de pe digisport.ro

XRay