Tag Archives: CSA

De ce MApN a dat Steaua în 1998 și cum a dat-o

Contextul trecerii echipei de fotbal Steaua București de la CSA Steaua București la Asociația ”Fotbal Club Steaua București”

  • Până în data de 08.07.1998, în fotbal, Steaua Bucuresti era o secție din structura Unității Militare 02301 București (Clubul Sportiv al Armatei Steaua București), persoană juridică de drept public subordonată Ministerului Apărării Naționale.
  • Tot patrimoniul acesteia (inclusiv Stadionul Ghencea) făcea parte din domeniul public al Statului Român și se afla în administrarea Ministerului Apărării Naționale, prin UM 02301 București.
  • Echipa de fotbal activa în Divizia A, primul eșalon fotbalistic din România organizat de Liga Profesionistă de Fotbel.
    Jucătorii nu mai erau angajați ai unității militare (aveau contracte de jucători non – amatori / profesioniști), dar restul personalului făcea parte din organigrama unității militare.
  • CSA Steaua București avea marca cu numărul de înregistrare la OSIM 026915 / 02.07.1996, oficializată în baza legii vechi cu nr. 28 / 1967 privind mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu. Legea 84 din 15.04.1998 privind marcile si indicatiile geografice a intrat în vigoare abia din 23.07.1998.

Situația echipei de fotbal Steaua București a fost influențată de trei categorii de factori: politici, economici și fotbalistici:

1. Din punct de vedere politic, Ministerul Apărării Naționale trecea printr-o perioadă dificilă generată de faptul că NATO n-a aprobat admiterea României la Summit-ul de la Madrid (08.07.1997).

Conducerea României se angajase să ia măsuri radicale de reformă în armată pentru reducerea numărului personalului militar și civil, pe care nu le aplicase.
În consecință, la data de 29.01.1998 a intrat în vigoare Ordonanța nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale.

Urmau disponibilizările masive din armată și clubul sportiv nu era indispensabil.
Graba era cu atât mai mare cu cât în aprilie 1998 era așteptat să sosească în vizită oficială la București secretarul general al NATO, Javier Solana, căruia trebuiau să i se prezinte progresele înregistrate sau proiectate.

2. Din punct de vedere economic, Clubul Sportiv al Armatei Steaua București înregistra datorii foarte mari, marea majoritate fiind generate de secția de fotbal.
Situația este inexplicabilă deoarece echipa de fotbal adusese venituri de milioane de USD din transferuri și participări în grupele competițiilor europene. Singura ipoteză privind dispariția acestor bani este legată de suspiciuni de deturnare a unei importante părți de către conducători ai CSA, în complicitate cu alte persoane, inclusiv generali și politicieni. Dar nimeni nu a anchetat aceste presupuse fapte, care s-au și prescris de atunci.

Perspectiva era agravată și de criza economică majoră în care era România (ROBOR la 3 luni era în martie 1998 în jurul valorii de 100, creștere galopantă a cursului valutar, încasări bugetare reduse, reforme dure care au condus la închiderea majorității întreprinderilor de stat și concedieri / disponibilizări în masă).

Pentru Ministerul Apărării Naționale nu mai era asigurat un buget generos din care să primească suficiente fonduri și CSA Steaua București. Prioritățile deveniseră altele și erau circumscrise obiectivului național de obținere a admiterii în NATO.

Din cauza lipsei de lichidități, CSA Steaua București a apelat la finanțatori și sponsori, care au cerut în mod firesc garanții, în special dezlegări în alb pentru jucătorii de valoare vandabili pe piața externă a transferurilor.

Așa a ajuns CSA în stare de insolvență (nedeclarată, că încă nu era lege, dar reală) și aproape de faliment.

3. Tot în primele luni ale anului 1998 a apărut subiectul obligației de renunțare de către CSA Steaua București la secția de fotbal ca urmare a notificării primite din partea UEFA conform căreia în competițiile circumscrise acesteia nu pot să participe echipe departamentale legate direct de organele statului.

În contextul respectiv, decizia de privatizare a secției de fotbal este indicată de către Cristian Gațu, comandantul din acea perioadă al CSA Steaua București că a aparținut ministrului apărării Constantin Dudu Ionescu (12.02.1998 – 16.04.1998). Forma vizată a fost divizarea secției de fotbal de clubul sportiv al armatei și constituirea unui asociații non – profit de drept privat, căreia să i se cesioneze activitatea fotbalistică și locul în Divizia A.

Aceste demersuri au fost continuate și în mandatul ministrului apărării Victor Babiuc (17.04.1998 / 13.03.2000), conducând la înființarea, la data de 08.07.1998, a Asociației ”Fotbal Club Steaua București”, fără scop patrimonial, în baza legii nr. 21 / 1924, prin Sentința civilă nr. 186 a Tribunalului București, Secția a IV-a civilă.

În statutul aprobat în instanță al acesteia, se prevede că asociația ”continuă activitatea sportivă de performanță a Secției de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei ”Steaua București” și preia în întregime tradițiile glorioase ale acesteia”.

În dosarul de înființare al asociației nr. 431 / PJ / 1998 de la Tribunalul București se regăsește adresa M 4123 / 04.07.1998 prin care Ministerul Apărării Naționale avizează favorabil dobândirea personalității juridice de către Asociația ”Fotbal Club Steaua București”, ceea ce înseamnă că a fost de acord cu conținutul statutului acesteia.

Concluzii:
– Ministerul Apărării Naționale nu a mai avut interes și soluții pentru a patrona în continuare activitatea echipei de fotbal și a privatizat-o;
– instituțional, ministerul și UM 02301 nu au mai avut nicio o legătură cu asociația constituită, nefiind membri ai acesteia.

Apoi:
– o serie de șmecheri (generali, foste glorii și alte persoane interesate) au devenit membri ai asociației cu speranța că vor avea și ei, personal, câte o bucățică din echipa de fotbal;
– un alt șmecher cu bani ajutat de alți șmecheri din asociație și-au asigurat majoritatea în asociație, au profitat de noile legi apărute în anii următori și au transformat legal asociația fără scop patrimonial în societate comercială.
– prostia, lăcomia și îngâmfarea l-au determinat pe șmecher să lichideze asociația înglobată în datorii;
– ceea ce n-a știut șmecherul a fost că nu a dobândit tot ceea ce însemna ”Steaua București”, justiția constatând că divizarea secției de fotbal de clubul mamă a lăsat marca la origine și, implicit, numele.

Dar asta ține de o altă poveste, care a generat altă divizare, a suporterilor steliști.

Dang

BUNUL-SIMT

Eu am pledat inca de la inceput sa ne ghidam dupa BUNUL-SIMT. Si bunul-simt ne zice cateva lucruri clare:

1. Era clar ca sunt sanse infime sa castigam acest proces. Cum am fi putut primi noi dreptul sa folosim – chiar si ca nume al societatii – sintagma Steaua Bucuresti, cand tocmai asta pierdusem anterior, in procesul cu marca – dreptul de a folosi sintagma Steaua Bucuresti?!? Cineva continua sa-l minta pe Becali ca marca aia inseamna mai putin decat numele Steaua, dar adevarul e ca ea inseamna in primul rand numele Steaua si apoi si ceva in plus (emblema).

2. In aceste conditii, era o tactica de prost-gust a lui Becali sa lase de inteles ca procesul asta e o miza. Sa n-o intoarcem altfel: procesul a parut ca are miza nu pentru ca Talpan/CSA au zis asa, ci pentru ca Becali a zis asa! El a umplut presa cu pareri cum ca procesul asta va transa cine stie ce chestie, cand de fapt n-a transat nimic si a mai fost si pierdut, cum era prevzibil. Deci, ca de obicei, Becali e ala prost si laudaros.

3. Numele Steaua e istorie pentru noi, din punct de vedere oficial, daca nu ajungem la o intelegere cu titularul marcii, adica CSA. Asta e o concluzie atat de simpla, de care Becali tot incearca sa fuga. Dar adevarul e crud: oficial, noi nu vom mai putea folosi numele Steaua daca nu ne intelegem cu Armata!

4. Discutia de substanta are 2 parti: aia despre nume (vedeti punctul 3) si aia despre palmares. Despre palmares, inteleg ca exista un proces pe rol – sunt curios ce anume cere Armata in el. La bunul-simt, varianta maximala pe care o poate cere Armata e sa i se recunoasca actualei echipe CSA Steaua palmaresul dintre 1947 si 2003. E complet aberant si impotriva bunului simt ca cineva sa-si inchipuie ca actuala echipa de fotbal a Armatei, infiintata in 2017 (sau reinfiintata, cum ar zice ei) poate avea vreun drept pe palmaresul de dupa 2003.

5. Varianta proasta pentru armata si buna pentru noi (normala, in cata normalitate mai poate exista) e ca instanta sa constate ca FCSB e detinatorul palmaresului din 1947 si pana in prezent, pe motiv de continuitate sportiva. E ceea ce bunul-simt ne-ar indemna sa credem, dar adevarul juridic nu e intotdeauna acelasi cu bunul-simt. Deci eu zic sa fim prudenti in asteptari.

6. Prin urmare, tot bunul-simt ne arata ca tot ceea ce spera idealistii/radicalii din Sud sa obtina (dincolo de ”Steaua Libera”, ”un club curat mai presus de toate” etc) e stergerea istoriei Stelei de dupa 2003 si pana in prezent. Pentru ca, in varianta maximala pentru ei, asta vor obtine: vor avea palmaresul la CSA pana in 2003 si palmaresul de dupa 2003 va fi al unei entitati care nu se poate numi Steaua. Toti cei 15 ani din 2003 si pana azi, ani in care majoritatea suporterilor de la Sud Steaua au devenit suporteri de altfel, vor fi stersi ca ani de istorie a Stelei. Foarte tare demersul, jos palaria…

7. Pentru ca, de fapt, bunul-simt maximal ne arata si care ar fi cu adevarat litigiul de substanta 100%: Armata ar putea sa intenteze proces pentru recuperarea echipei de la Becali. Daca Steaua a continuat sa existe dupa 2003 si a fost furata de Becali, atunci Armata nu are motive sa se chinuiasca sa demonstreze un fals (anume ca Steaua nu a mai existat dupa 2003), ci ar trebui sa demonstreze adevarul: ca Steaua a existat si dupa 2003 si exista si pana azi (FCSB, adica), ca ea a fost furata de Becali si de fapt ar trebui restituita Armatei si are palmaresul integral 1947-2018.

Sa vedem – se bate cineva cu adevarat pentru adevarul integral?

Ovidiu (SSK)

Curve cu epoleți

Pamflet

Echipa Steaua (FCSB) merge înainte, de 4 ani fără siglă și de 1 an fără numele Steaua. FCSB este Steaua echipa din Liga 1 susținută de o majoritatea covârșitoare de suporteri steliști, cu o mare audiență în media.

Nicio instanta nu a spus că sportiv FCSB nu este Steaua, continuatoarea în fotbal. Oficial, la forurile sportive supreme, FCSB are palmaresul Stelei din 1947. Însă comercial FCSB nu mai poate folosi numele Steaua din 2017 pentru ca în 2014 a pierdut marca “Steaua București”.

Ieri ÎCCJ nu a judecat problema în sine, adică dreptul de a folosi numele ”Steaua Bucureşti”, ci doar chestiuni legate de procedură, chestiuni care ar fi putut duce la nelegalitatea hotărârii Curţii de Apel. Cu alte cuvinte, ierii s-a pronunţat ÎCCJ pe Recursul în care a fost atacată decizia Curţii de Apel, nu pe fondul problemei. O decizie favorabilă pentru FCSB ar înseamnat rejudecarea cazului! Pentru că ÎCCJ nu analizează şi nu reevaluează astăzi fondul cauzei, adică problema judecată. Aşa că o victorie a FCSB ar fi trimis cazul la rejudecare fie către instanţa de Fond, fie către cea de Apel.

Astă decizie de respingerea a Recursului nu afectează cu nimic latura sportivă. FC Steaua a rămas aceeași echipă de fotbal din Liga 1 ca și până acum. Steaua, înainte de a fi Steaua, s-a numit CCA, 11 ani, 1950-1961! Sportiv echipa a continuat sa existe și sa joace în Liga 1/Divizia A. Steaua e continuatoarea CCA, iar FCSB a Stelei. Evident, numai în fotbal.

Da, nu mai poate folosi Steaua în scop comercial. Va putea folosi numele Steaua numai cu acordul MApN. Eu o voi numi în continuare Steaua, deși ea în acte va fi FCSB. Nu e nimic nou. La Steaua se striga CCA, la Craiova se strigă Știința, la Brașov, Steagu… Sunt stelist dinainte de 1990. Nu am crescut cu Steaua lui Becali, nici cu Steaua lui Talpan, ci cu Steaua lui Iordănescu, Jenei, Duckadam, Tudorel, Lăcătuș… !! Iubeam echipa, nu conducătorii ei. O iubeam pentru că îmi plăcea cum joacă, emoția pe care mi-o transmitea, nu pentru că se numea Steaua! Iubesc o femeie prin ceea ce este ea pentru mine, nu pentru că o cheamă într-un anume fel!!!

Cum pot iubi o echipa de amatori ACS Regal Sport Club Ferdinand doar pentru că, peste noapte, a pus Talpan sigla Steaua București pe ea și o târăște cu numele CSA Steaua prin liga amatorilor?? E o rușine pentru istoria glorioasă a Stelei!

Și pentru unele marile glorii steliste Nea Imi, Iordănescu, Belodedici, Duckadam, Ilie Dumitrescu etc., FCSB este continuatoarea, este Steaua 1947. Și ei și eu am trăit acele vremuri ale schimbării CSA -> AFC – >SC FCSB SA, nu le-am citit din cărți sau presă.

Sunt câteva din întrebările aflate pe buzele  steliștilor cu scaun la cap!

  • Dacă CSA l-ar fi prins pe Becali la furat, de ce nu a cerut retrocedarea bunului (clubul și echipa din Liga 1) și a manufacturat altul la amatori?
  • Nu era legal și moral ca Talpan- CSA să scoată din sertar hârtia (datată 2003, ca până atunci susține că deține palmaresul) prin care anunța suporterii steliști de pretutindeni că CSA Steaua își închide pe termen nelimitat secția de fotbal și se retrage din Divizia A și nu mai există altă Steaua?
  • Credeți că se mai ducea cineva să vadă Steaua lui Becali dacă Armata nu ar fi întreținut în mod voit confuzia, lăsându-o să joace în Ghencea în culorile roș-albastre și cu sigla pe piept, să facă Muzeul Steaua și semnând acte juridice cu FC Steaua?

Acel clamat furt nu a avut loc niciodată, ci a fost un act consensual de renunțare la clubul de fotbal Steaua. Ne spune chiar CSA pe site că nu a fost furată:

  • “După publicarea O.G. nr.26/2000, care a abrogat Legea nr. 21/1924, A.F.C. “Steaua Bucureşti” a ieşit de sub autoritatea Ministerului Apărării Naţionale…. “ – am încheiat citatul.

Atunci când AFC Steaua Bucuresti a înființat SC FCSB SA, în 2003, nu avea nevoie de niciun aviz/aprobarea de la CSA sau a MApN, cum țipă Talpan & Co. De fapt știe și Talpan, de aceea CSA nu a revendicat clubul dat în 1998, ci s-a limitat să atace o marcă înregistrată în 2004.

E ca diferența dintre viol și sex normal! Vine acum Talpan, ca o fecioară după 12 ani de bordel, și ne spune în gura mare că în 2003 a fost “violat” de cel pe care apoi, în loc să-l dea pe mâna DNA, l-a găzduit în casă pe bani grei timp de 12 ani!

Culmea nesimțirii, Talpan a lăsat să se înțeleagă, azi, în direct la Pro X TV, că dacă era în tabăra FCSB ar fi câștigat procesul. Deci admite cu gura lui că nu a triumfat adevărul în justiție, ci curvia avocățească!

Curve cu epoleți!

Când nu știi ce citești!

900355 31925048 1895075973859945 2288035512163762176 n

Talpan și GSP fac caz de ce ar fi mărturisit Becali în cartea scrisă în pușcărie, despre înființarea SC SC FC Steaua București SA în 2003. Culmea, Talpan a adus asta probă în procesul pe nume!!!

  • “Lucrurile nu erau, însă, perfect așezate, așa cum zice și expresia, era un pas înainte. Nea Viorel (n.r. Păunescu) și cu cei de la MApN au rămas cu stadionul, cu numele, cu terenurile și clădirile, eu dețineam controlul asupra noii societăți și veneam cu banii. Dar era ok”, este fragmentul din cartea lui Gigi Becali.

Păi e perfect adevărat ce scrie, numai că numele nu era la CSA cum a interpretat Talpan și GSP, ci la AFC!

1) CSA a rămas cu STADIONUL și TERENURILE. Logic! Erau date doar spre folosință la AFC Steaua București, nu în proprietate.

2) AFC Steaua București, asociația condusă de Păunescu (Nea Violel), a rămas cu marca cu NUMELE “Fotbal Club Steaua București” înregistrată la OSIM în 1998, pe care doar a cesionat-o în 2003 la SC FC Steaua București SA, unde AFCi era acționară cu 36%!!! Deci nu a dat-o în proprietate, a cesionat-o!

AFC a înființat SC FC Steaua București SA. Aportul de capital adus de AFC Steaua București la noua societatea, în care mai deținea 36% din acțiuni: a cesionat marca, a transferat drepturile TV și sportive și și-a achitat datorii de 6,1 mil. dolari în contul a 64% din acțiuni date la Becali, Păunescu, Pițurcă…, plus 21 de jucători cesionați cu titlu gratuit de Becali.

Deci marca și numele erau ale AFC SB și cesionate la SC FCSB SA.
Becali a renunțat la acea marcă și a făcut una nouă în 2004, iar mai apoi AFC, proprietara marcii “FC Steaua București” a fost lichidată și radiată După asta imediat Talpan a deschis proces pe marcă.

E exact ca la Dinamo, unde AFC Dinamo (Badea) a cesionat nume și marca la FC Dinamo, unde deține acțiuni.

  • Notă. Prin “cei de la CSA”, Becali se referă la cei 9 generali de la CSA care erau membri a asociației AFC Steaua București și în CD,, dar ca persoane fizice, nu în numele CSA. CSA nu era parte din asociație, dar exercita influență prin cei 9!

Video. Talpan show la Pro X


EXCLUSIV | “Daca erati avocatul lui Becali, ati fi castigat procesul?” Raspunsul dat de Talpan si cum i-a facut praf pe avocatii FCSB pe www.sport.ro

  • “Indiferent ce se poate intampla de acum, sa fiu pedepsit, sancționat… oricum, numele și marca egal Talpan Florin. Asta e!”, a spus Talpan.
  • Dar m-as fi luptat la fel de mult si cred ca as fi facut mai mult. Avocatii sai au luat foarte multi bani, in conditiile in care nu meritau acei bani”, a mai spus Florin Talpan.

Incredibil!

NOTĂ

Trebuie să înțelegem un lucru. AFC Steaua era o asociație independentă și doar acționară la SC FCSB SA. Deci, toate documentele asociației AFC, cele referitoare la constituire și trecerea Stelei de la CSA la AFC din 1998, nu aveau cum să fie la SC FCSB SA, la Becali.!

Mai mult, când au început procesele CSA vs SC FCSB SA, asociația AFC era deja lichidată și radiată!! Oficial și practic, nu mai avea cum să prezinte vreun document. NU mai exista AFC, darmai arhiva ei!

La proces, avocații FCSB au prezentat documente din perioada 1998 numai
din ce au primit de la Becali. Dar și el le-a avut, pe prietenie, de pe la cei
care au fost membri în AFC și mai aveau copii din documente pe acasă!

Exact pe asta a și mizat Talpan, că nu mai exista AFC și nu are cine să vină cu documentele despre trecerea Stelei de la CSA la AFC în 1998. În schimb CSA, ca parte în trecerea secției la AFC, le are pe toate, dar a prezentat numai ce i-a convenit!

X Ray

 

 

ÎCCJ a respins Recursul. FC Steaua definitiv FCSB. Muzeul STEAUA de la Prinț și “Cerșetor”

Scriu câteva rânduri la repezeală pentru a dau topic de discuții.

Azi ÎCCJ nu a judecat nimic! ÎCCJ a respins cerea de Recurs formulată de FC Steaua la decizia Curții de Apel (cea legată de nume)

CSA a avut câștig de cauză la Curtea de Apel. E vorba doar să nu mai folosească numele Steaua în denumirea clubului. CSA are marca pe sintagma “Steaua București” și o folosește în toate sporturile din 1961.

E ca și cum ți-ai tatua pe piept numele și vine altul, care are marcă la OSIM cu numele ăla, și te pune să îl ștergi. Dacă îți ștergi tatuajul de pe piept, nu înseamnă că tu nu mai ești tu!

Astă decizie de respingerea a Recursului nu afectează cu nimic latura sportivă. FC Steaua a rămas ca și până acum. Steaua, înainte de a fi Steaua, s-a numit CCA, 11 ani, 1950-1961! A murit lumea? NU! Echipa a continuat sa existe și sa joace în Liga 1/Divizia A. Steaua e continuatoarea CCA, iar FCSB a Stelei. Evident, numai în fotbal.

Sigur, are un impact de marketing. Nu mai poate folosi Steaua în scop comercial. Va putea folosi numele Steaua numai cu acordul MApN. Dacă nu, noi o vom numi Steaua, iar ea în acte va fi FCSB forever. Nu e nou. La Craiova se strigă Știința, la Brașov, Steagu…

Pe scurt

Referitor la Marcă
CSA este proprietară de facto pe marca Steaua București din 1961, când Ceaușescu a schimbat numele din CCA în CSA Steaua București. Această marcă o are în toate sporturile!!!

În 1998, MApN a dat acordul ca AFC Steaua să-și facă propria marcă. Și a făcut-o cu “FC Steaua București”. Însă în 2004, Becali a renunțat la acea marcă și a înregistrat pe SC altă marcă dar cu “Steaua București”, fără FC.

Conjunctura de care a profitat Talpan a fost că AFC a fost lichidată și radiată (de ex. Dinamo nu a făcut așa, AFC lor există și e șef Badea acolo).

După “decesul” AFC, CSA a rămas singurul deținător de marcă Steaua. În instanțe nu a mai fost și AFC, proprietara de marcă Steaua, să invoce rebranduirea, ci numai SC SA, care în 2003 avea cesionată marca de la AFC, nu dată în proprietate să o poată modifica. Dacă marca din 2004 o înregistra AFC, nu mai era nicio problemă. Dar mai ales dacă nu se lichida și radia AFC-ul. Totuși a fost o făcătură la ICCJ. Nu mai reiau tema.

Referitor la Nume

În procesul pe nume, CSA a avut un argument puternic. FCSB nu avea marcă “Steaua București”, iar CSA-ul și-a facut echipă de fotbal și a invocat confuzia. Așa a câștigat la Apel.
Astăzi la Recurs s-a judecat numai dacă s-au respecatat procedurile la instanța de Apel, nu s-a mai judecat pe fondul problemei.

FC Steaua NU a pierdut clubul de fotbal, cel care a trecut în 1998 la AFC și apoi, în 2003, la SC FC Steaua București SA. Clubul există și este în Liga1! Viața continuă și ca FCSB cum a existat și ca ASA sau CCA!

Totuși, să vedem decizia. Apare măine pe site. Dacă e interzis și “Steaua” sau numai “Steaua București”.

Muzeul STEAUA de la Prinț și Cerșetor

VIDEO.

X Ray

Șulfăneala lui Talpan (1). Steaua lui Păunescu era sub autoritatea Armatei în 2003? Răspunsul îl dă chiar CSA.

Știm cu toții, că de dimineață până seară, Talpan îl acuza pe Becali că și-a însușit ilegal Steaua pentru că CSA nu ți-a dat acordul pentru transformarea clubului AFC Steaua București în societatea pe acțiuni SA FCSB SA. Evident, în sprijinul acuzei, cerea imperativ ca Becali să îi arate un document prin care CSA  a fost de acord. De ce? Pentru că șulfa știa sigur că nu există un astfel de document, pentru că era inutil. Vom vedea de ce.

Cum poate Talpan să spună că CSA Steaua are palmaresul până în 2003,  cum poate să acuze că Steaua ar fi fost luată ilegal de Becali de la CSA în 2003, când din anul 2000 prin lege (O.G. nr.26/2000), echipa de fotbal AFC Steaua era scoasă total de sub autoritatea MApN??

Cât de nesimțit trebuie să fii să minți cu nerușinare, când o recunoaște public până și CSA pe site-ul csasteaua.ro!??

Ce scrie CSA pe site-ul oficial:

“Astfel, secţia de fotbal a C.S.A. ”Steaua Bucureşti” s-a desprins de club în anul 1998….

În urma adreselor şi somaţiilor de la Liga Profesionistă de Fotbal şi de la Federaţia Română de Fotbal, pentru a nu risca înscrierea echipei de fotbal în campionatul intern şi în special în cupele europene, s-a înfiinţat Asociaţia fără scop patrimonial A.F.C. “Steaua Bucureşti”….

În statutul asociaţiei, adoptat la 9 aprilie 1998, cu ocazia adunării constitutive, la articolul 6 se prevedea că ”asociaţia se află sub autoritatea M.Ap.N., M.T.S. şi respectă regulamentele F.R.F., L.P.F., F.I.F.A. şi U.E.F.A….

După publicarea O.G. nr.26/2000, care a abrogat Legea nr. 21/1924, A.F.C. “Steaua Bucureşti” a ieşit de sub autoritatea Ministerului Apărării Naţionale…. – am încheiat citatul.

Și CSA o dă cotită, pentru că SC FCSB SA nu a preluat gratuit, ci a fost aportul de capital adus de AFC Steaua București la societate în care deținea 36% din acțiuni, plus și-a achitat datorii de 6,1 mil. dolari în contul a 64% din acțiuni date la Becali, Păunescu, Pițurcă…, plus 21 de jucători cesionați cu titlu gratuit de Becali.

Deci, la revedere Steaua, Talpane! Din 2000, și prin lege, nu mai exista vreo obligație a FC Steaua față de CSA sau MApN pentru că era interzis ca o asociație independentă de drept privat să controlată de stat (Armată)!

În concluzie, atunci când AFC Steaua Bucuresti a înființat SC FCSB SA, în 2003, nu avea nevoie de niciun aviz/aprobarea de la CSA sau a MApN, cum țipă Talpan & Co.

De fapt știe și Talpan, de aceea CSA nu a revendicat clubul dat în 1998, ci s-a limitat să atace o marcă înregistrată în 2004. Dar despre șulfăneala asta voi scrie un articol separat.

Ce scria în statutul AFC, aprobat și de MApN în 1998, cum ne spune CSA-ul?

  • “Asociația fără scop patrimonial Fotbal Club Steaua București va continua activitatea de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Sportiv al Armatei Steaua București și preia în întregime tradițiile glorioase ale acestei.” 

Dacă a pus fosta siglă a FC Steaua pe o nouă echipă de fotbal a CSA, Talpan credea că păcălește lumea și este automat Steaua 1947 cu palmares cu tot.  Însă CSA nu mai avea Steaua din 1998, după cum s-a demonstrat și mai sus.

Fotografia postată de Steaua roș-albastră.

Concluzia:
FCSB= AFC Steaua București= Steaua 1947!
CSA Steaua= clona Steluța lui Talpan din 2017

Notă.
Dacă CSA Steaua nu ar revendinca palmaresul echipei FC Steaua, atunci nu ar fi o clonă, ci o altă echipă Steaua cu palmaresul din 2017 și patronată de MApN. Exact cum e CS Dinamo, echipa MAI-ului. Echipa lui Badea, CS FC Dinamo, este și ea o clonă.

X Ray

Belodedici: “FCSB e continuatoarea Stelei”, “E o dezbinare, avem sentimente triste faţă de ceea ce se întâmplă cu Steaua şi FCSB”

Pe 7 mai, Steaua sărbătorește câștigarea Cupei Campionilor din 1986. De această dată însă, Miodrag Belodedici deplânge dezbinarea steliștilor, a fostelor glorii, și spune că nu a fost anunțat de nimeni despre vreo petrecere.

Indirect, Belodedici acuză CSA, cea care a generat ceea ce se întâmplă acum la Steaua.

  • “E o dezbinare, avem sentimente triste faţă de ceea ce se întâmplă acum cu Steaua, cu FCSB-ul, cu CSA-ul, cu Muzeul Stelei….”
  • “Putea fi şi un muzeu frumos în care să vezi Cupa, Cupa Intercontinentală, cu trofeele care s-au câştigat, cum e la Steaua Roşie Belgrad, trofeele câștigate. Nu vezi nimic. Doar vorbe, poveşti, e foarte trist….”
  • “Eu sunt şi FCSB-ist şi cu CSA, sunt şi cu una şi cu alta. Dacă privim aşa, FCSB e continuatoarea Stelei, şi eu am participat până în 2001, au avut rezultate şi era Steaua, nu? Acum după acest proces şi-a pierdut numele Steaua, dar eu sunt şi cu una şi cu alta”, a încheiat Belo.

VIDEO. O parte din declarația lui Belodedici.

NOTĂ. FC Steaua a amenajat Muzeul Steaua sub tribuna oficială a stadionului din Ghencea și a fost inaugurat în 2008.

“23 decembrie va rămâne în istoria Stelei. După ce am reuşit să scoatem o carte cu istoria clubului, acum am izbutit să inaugurăm şi muzeul celei mai galonate echipe din România”, a spus preşedintele clubului “roş-albastru”, Valeriu Argăseală. Muzeul era structurat pe mai multe sectoare, care prezentatau toate perioadele din întreaga istorie a Stelei.

După plecarea FC Steaua, din 2010, Mezeul a rămas la CSA, inclusiv trofeele. După revenirea în Ghencea, Muzeul a rămas tot la CSA, pentru că din 2012 stadionul a fost închiriat pe meci și FC Steaua avea acces doar în ziua partidei. Bineînțeles că CSA l-a distrus. În spațiul respectiv au făcut o debara cu de toate.

 X Ray

Roș-albaștrii au atins un record surprinzător: FCSB peste Steaua ’90!

După derby-ul cu CFR, media de spectatori din Liga 1, în acest sezon, e cea mai mare din ultimii 5 ani şi chiar peste ceea ce atrăgea Steaua pe stadion în perioada în care bifa 6 titluri consecutive, record în istoria clubului.

FCSB nu se mai numeşte Steaua, dar atrage mai mulţi spectatori la stadion chiar şi decât în unele sezoane în care echipa nu pierduse marca respectivă. Derby-ul cu CFR i-a adus actualei formaţii două performanţe de mare valoare ţinând cont de contextul actual.

PRIMA PERFORMANŢĂ: cei 30.000 de spectatori care au fost duminică pe Arena Naţională i-au ridicat media de acasă, din acest sezon, la aproape 9.500. Este cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani. Chiar şi peste 2013-2014, când Reghecampf era antrenor şi Steaua mergea inclusiv şi în grupele Champions League.

1

A DOUA PERFORMANŢĂ: Media de spectatori pe care FCSB o are în acest campionat este mai mare chiar şi decât cea înregistrată de Steaua la jumătatea anilor ’90. Atunci, Steaua se numea Steaua, evolua pe Ghencea şi reuşea cea mai tare serie de titluri câştigate: nu mai puţin de 6, între 1993 şi 1998. Atunci, media celor 6 sezoane la jocurile de pe Ghencea a fost de 7.805 spectatori.

2

RECORDUL E DIN ’84-’85

Cea mai mare medie reuşită de Steaua începând din 1980, conform statisticii Gazetei, care a monitorizat meci cu meci şi mai ales casetele jocurilor din ziarele vremii, e cea din sezonul 1984-1985. E singurul sezon în care s-a reuşit să se depăşească bariera de 25.000 de spectatori. A fost un campionat extrem de tare şi de echilibrat, câştigat de Steaua cu numai două puncte peste Dinamo. Între 1984 şi 1989, Steaua a reuşit să atragă în mod constant lume multă la stadion. A fost o perioadă de maximă glorie în istoria clubului: 5 titluri consecutive, 3 Cupe ale României, iar pe plan extern, Cupa Campionilor, încă o finală şi o semifinală de Cupa Campionilor, Supercupa Europei câştigată.

3

4

CRAIOVA E LIDER!

Cifrele înregistrate în ultima etapă au mai diminuat din distanţa pe care U Craiova o mai are în fruntea ierarhiei la zi în Liga 1 în privinţa asistenţei pe stadioane. Acum, Craiova mai are un avans de aproape 1.300 de spectatori, însă acest titlu neoficial de campioană a publicului rămâne să se decidă în ultimele două etape. Fiecare mai are un singur joc acasă. Craiova chiar derby-ul cu FCSB, în timp ce trupa lui Dică joacă acasă în ultima rundă, când ar putea umple Arena Naţională pentru a sărbători câştigarea campionatului.

5

Articol de — Andrei Crăiţoiu, Liviu Manolache Miercuri, 02 Mai

Sursa gsp.ro

Nota Redacției

Dacă punem și spectatorii de la meciurile din UEFA, FC Steaua (FCSB) rupe norii și în acest sezon!

Vino, mamă, să mă vezi cum înjur în haine verzi!

Nota Redacției: La cerea expresă a unor useri, am preluat și noi acest articol al Mariei Andrieș, devenită acum inamicul public nr. 1 pentru unii care înțeleg că un club curat este cel în care să se bage vârtos mizeria sub preș!

De unde a plecat totul, vedeți în clipul de mai jos. Noua achiziție a echipei de fotbal amator a armatei, Abdou Camara,  își etalează în fața camerelor de luat vederi de la PRO TV, cunoștințele de limbă română primite la clubul CSA Steaua. Evident, “m*ie” este deja o înjurătură națională, mai ales printre suporterii de fotbal, dar spusă de un sportiv la microfon în fața tării este un gest reprobabil! Mai ales când reprezintă culorile un club militar. Însă nu este vinovat Abdou Camara, ci mentorii lui! El săracul a repetat ce a fost învățat, crezând că este un slogan tradițional al clubului Steaua (nu mă refer la suporteri).

  • Videoclipul 

Foto montajul de mai jos, inclus și în video clip,  este un pamflet.

Mai jos vă lăsăm să vă delectați cu articolul Mariei Andrieș, devenită acum inamicul public nr. 1 pentru unii care înțeleg că un club curat înseamnă să bage vârtos mizeria sub preș! 


Vino, mamă, să mă vezi cum înjur în haine verzi!

Instrucţie pe bani publici: clubul Armatei nu investeşte în formarea noilor generaţii de stelişti, ci într-un “dream team” de mercenari

Permalink to Vino, mamă, să mă vezi cum înjur în haine verzi!

Telegramă vorbită de la Ministerul Apărării: „M..e Rapid!”. Aşa a înţeles senegalezul Abdou Camara, noul recrut al CSA Steaua, că trebuie „promovată imaginea instituţiei militare în societatea civilă”. Prea mult „Pe aici nu se trece!” strică. Era şi timpul pentru o abordare mai ofensivă.

O mică şi discretă modificare în regulamentul de funcţionare, publicată în Monitorul Oficial din 12 ianuarie, îi permite echipei lui Lăcătuş să încheie „contracte de activitate sportivă”, cu „sportivi, antrenori, tehnicieni și specialiști din domeniul sportiv, din țară și străinătate”.

Stelist, dar prea de mic
Astfel a fost posibilă includerea lui Camara, produs al clubului Brescia, în lotul CSA. Condiţiile financiare din contract, conform obiceiului de la clubul MApN, sunt confidenţiale. Cert e că, pentru a-i face loc atacantului de 22 de ani în cantonamentul Stelei, a fost lăsat pe dinafară un atacant de 21 de ani, Junior Măcriş, adus din pepiniera FCSB.

Acum patru ani, Gâlcă îl promova pe Măcriş la echipa mare, într-un meci din „sferturile” Cupei. Tot Gâlcă îl convocase şi la „naţionala” Under 17. După plecarea lui Gâlcă de la echipa lui Becali, a plecat şi Junior, împrumut la ACS Berceni. Apoi, „stelist de mic”, Măcriş s-a alăturat proiectului manageriat de Lăcătuş.

Numai că la echipa CSA, juniorul autohton are aceiaşi sorţi de izbândă ca la FCSB. Trebuie să concureze cu stranieri de pe toate meridianele, împinşi cătinel în vederile antrenorului de tot felul de agenţi.

Pe aici, totul se plăteşte
CSA Steaua nu dă o şansă în plus talentelor locale. Nu imită Viitorul lui Hagi, transferă de la Viitorul lui Hagi, la fel ca FCSB. Vrea să intre cu şenilata, pe scurtătură, pe piaţa fotbalului. Rolul de „furnizor constant de valoare şi de sportivi pentru loturile naţionale” se limitează la comunicatele de 1 Decembrie. În realitate, CSA are strategie şi metode identice, deşi la altă scară, cu echipa lui Becali.

Marea diferenţă e că echipa Armatei e finanţată cu bani publici. Cât despre venituri proprii şi sponsorizări, acestea nu sunt obţinute din senin, ci pe baza unor bunuri aparţinând statului, cum ar fi marca Steaua sau bazele sportive. Contribuabilul plăteşte bugetul anual de 9,2 milioane de euro al CSA, plăteşte infrastructura. Dacă vrea să beneficieze de banii ăştia şi să-şi dea copilul la sport, trebuie să plătească din nou. 150 de lei pe lună pentru „iniţiere fotbal” la CSA. La tenis, tariful e 250 de lei pe lună. La înot, 30 de lei pe şedinţă. La handbal, dacă puştiul tău e talentat, plăteşti mai mult: program „Standard” – 100 lei/lună, program „Talent” – 150 lei/lună. Plus preţul echipamentului, plus sticla de apă adusă de acasă.

S-a mărit armata!
„Trebuie să ne gândim și la juniorii care acum pot avea ca obiectiv să joace la echipa mare”, aşa argumenta Lăcătuş reînfiinţarea echipei de seniori a CSA. Vorbele astea n-au încă acoperire în fapte. Să transferi cu raftul, de la altă echipă, sau să aduci stranieri nu reprezintă semne încurajatoare pentru copiii de sub comanda lui Bumbescu sau Sătmăreanu.

Ceea ce trebuia să fie o renaştere nu e decât o împăiere, urmată de o clonare a modelului Becali.

După ce-a fost folosită în fel şi chip de Becali, marca Steaua şi-a pierdut smalţul eroic, sobrietatea cazonă. În locul spiritului de luptă, invocat de galerie, s-a impregnat, iată, cu spirit „practician”. Nu rentează să creşti jucători, ce revelaţie!, mai ales dacă vrei să dai „tunul” promovărilor succesive. Dar, spre deosebire de finanţatorii grăbiţi din Liga 1, Steaua în varianta 2018 nu vizează profitul economic. Nu vrea să aducă la bugetul statului milioane din Champions League. Fiind un vehicul cu tracţiune politică, urmăreşte doar profitul de imagine.

În vreme ce Abdou Camara lua lecţii de conversaţie compactă în română, iar Junior Măcriş aştepta oferte din provincie, magazinul virtual al CSA epuiza stocul de tricouri cu numele lui Mirel Rădoi. Contractele de activitate sportivă nu se plătesc singure.

Maria Andrieș

Preluare de la http://blogsport.gsp.ro/andries

 

 

Ceva pute rău în sertare la CSA Steaua și MApN! Cine-l protejează pe colonelul Petrea?

Implicarea în fotbal a deschis Cutia Pandorei

Implicarea CSA Steaua în fotbalul asociație, din motive strict pecuniare, a deschis o fereastră către această structură militară a statului român. Și ce se întrevede creează motive de îngrijorare cu privire la respectarea unor norme minime de legalitate.

Așa cum am mai spus, Armata Română are preocupările unei mega-corporații, având interese majore în domeniul imobiliar, matrimonial, media, sportiv, etc., iar generalii au comportament de manageri ahtiați după bani. În acest sistem lipsit de transparență, prin care sunt rulați, după bunul plac, foarte mulți bani publici, sunt implicate interese majore, inclusiv din zona serviciilor secrete și a magistraturii, civile și militare. Astfel, se creează o protecție impenetrabilă pentru toți cei care, în mod normal, ar trebui să fie prezentați în fața Curții Marțiale.

Colonel Cristian Petrea, comandantul unității militare 02301, a ieșit din front benevol și prin intermediul său putem să vedem unde duc firele. Acest ofițer al Armatei Române nu s-a mulțumit doar să penetreze fotbalul asociație, prin înscrierea unității pe care o conduce în competițiile organizate de AMFB și FRF, ci s-a introdus cu toate gradele și decorațiile într-o structură civilă, teoretic, independentă și neguvernamentală. Din data de 14.12.2017, colonelul Petrea s-a instalat în fotoliul de vicepreședinte al AMFB, în urma unor alegeri viciate grav de complicii săi Marian Lumînare și Claudiu Baboia.

Pentru a da o aparență de legalitate s-a intervenit, cu siguranță, la Judecătoria Sectorului 6 (instanța de fond) care a încălcat toate drepturile procesuale ale intervenientei AS FC Progresul București prin emiterea unui dispozitiv absolut hilar, dat în bășcălie, în dosarul 2196/303/2018, acesta neavând nicio legătură cu cauza. În mod evident, e vorba de un copy-paste din alt dosar! Pentru că în Adunătura Generală din data de 14.12.2018 nu au fost pe ordinea de zi și nici nu au fost propuse modificări ale Statutului AMFB! Însă, e de bine! Se deschide o cale perfectă pentru sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la tot ce s-a întâmplat în ultimii ani, în legătură cu AMFB, la Judecătoria Sectorului 6.

Să menționăm aici și un aspect extrem de important. Trecând peste faptul că n-are nicio competență în fotbal, prin alegerea sa în funcția de vicepreședinte al AMFB, colonelul Petrea a încălcat Statutul Cadrelor Militare și Regulamentul Disciplinei Militare. Iată ce se prevede la Art.30 alin.2 din Statut:

Cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de lege, in condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;

b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția celor numite in consiliile de administrație ale regiilor autonome si societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau in legătura cu aceasta.

Ori AMFB este regie autonomă sau societate comercială în subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta, ori colonelului Petrea îi este interzis să ocupe funcția de vicepreședinte la AMFB sau la orice altă asociație neguvernamentală.

Sau poate că Ministerul Apărării Naționale consideră că Asociația Municipală de Fotbal București produce soldați pe bandă rulantă și atunci se justifică prezența colonelului Petrea în fruntea Comitetului Executiv al AMFB.

Chiar dacă se prevalează de secretul militar în prea multe privințe, chiar și coloneii trebuie să facă publice anumite informații. Cum este, spre exemplu, declarația de avere, din care aflăm un amănunt, relevant sau nu, dar de interes. Soția domnului colonel Cristian Petrea este angajată a Serviciului Român de Informații. Și avem o implicare, fie și indirectă, a serviciilor secrete în fotbal.

Mai mult, chiar dacă noi civilii nu putem solicita direct anumite informații cu privire la activitatea clubului militar, acesta se supune controlului civil. Aici intervine și aberația înscrierii clubului militar în competițiile fotbalului asociație, pentru că, prin cererea de afiliere, colonelul Petrea era obligat să declare că unitatea militară pe care o conduse se subordonează FRF și AMFB, obligație stabilită prin art.20 din Statutul FIFA.

  • “Clubs, leagues or any other groups affiliated to a member association shall be subordinate to and recognised by that member association.” Cluburile, ligile și orice alte grupuri afiliate la asociația membră (în cazul nostru FRF și AMFB) se vor subordona și vor fi recunoscute de asociația membră.

Ori nu a semnat această declarație obligatorie, ori colonelul Petrea a comis fals în declarații. CSA Steaua este unitate militară și se supune doar jurisdicției militare. Dovadă că orice plângere cu privire la faptele comise în legătură cu activitatea sportivă se îndreptă către Parchetul Militar.

În controlul activității CSA Steaua un rol important are, legal, Corpul de Control și Inspecție, structură subordonată nemijlocit Ministrului Apărării Naționale, titularul actual al postului fiind Mihai-Viorel Fifor.

În luna septembrie, clubul AS FC Progresul București a depus plângere penală la Parchetul Militar. Deoarece, între timp s-a așezat praful pe dosar, AS FC Progresul București a sesizat, mai de curând, și Corpul de Control și Inspecție al MApN. Acesta a declanșat în mod operativ investigația cu privire la aspectele semnalate în sesizare, însă…

După părerea noastră, raportul Corpului de Control și Inspecție al MApN nu va conține elemente care să-l deranjeze pe colonelul Petrea. Chiar dacă inspectorii militari au fost atât la AMFB, cât și la CSA Steaua, nu credem că aceștia au libertatea sau dorința de a pune pe hârtie situația reală.

În acest timp, colonelul Petrea transmite către membri afiliați ai AMFB că acest control are loc la sesizarea sa, pentru a se constata că nu are nicio treabă cu banii AMFB din poziția de vicepreședinte al Comitetului Executiv. Ceea ce e o dublă prosteală.

Pentru că AS FC Progresul București a primit deja o informare cu privire la prelungirea termenului de răspuns la sesizare cu 15 zile, necesare pentru finalizarea anchetei și întocmirea raportului. Și pentru că patrimoniul AMFB (inclusiv, banii) este administrat de Comitetul Executiv, organul colectiv de conducere al AMFB.

Din informațiile care ne-au parvenit, colonelul Petrea i-ar fi omenit pe inspectorii militari cu o masă corespunzătoare, exact ca pe vremuri. Greu de verificat ce se petrece la popota unei unități militare… Însă, acestea sunt doar amănunte picante.

Suntem total neîncrezători în capacitatea de autoreglare a instituțiilor publice din România, dar nu ne resemnăm. Dimpotrivă, ne ambiționăm.

CSA STEAUA DISTRUGE DOCUMENTE OFICIALE CLASIFICATE

Un alt motiv pentru care credem că Petrea Cristian se bucură de o protecție impresionantă chiar din interiorul ministerului este reprezentat de cele întâmplate la Curtea de Apel București, în dosarul 17746/3/2017 care are ca obiect sancționarea juristului clubului CSA Steaua, colonelul Florin Talpan de către superiorii săi, inclusiv colonel Petrea Cristian. Din cele relatate în articolul publicat de ziare.com reiese că domnul colonel Petrea, alți doi conducători ai clubului CSA Steaua și Secretarul General al MApN, Codrin Dumitru Munteanu, în coluziune, au decis distrugerea unui document oficial clasificat, întocmind un altul cu aceeași serie. Nici nu contează motivul sau conținutul documentul, fapta e faptă și cităm din articol:

“Răspunsurile juristului de la MApN (Felix Petcu) nu au convins-o însă pe judecătoare, care a decis ca cei trei conducători de la CSA Steaua și secretarul general MApN Dumitru Munteanu să fie cercetați de Parchetul Militar pentru fals în înscrisuri oficiale.

Conform articolului 320 din noul Cod Penal, un fals în cazul unui înscris oficial se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Iar dacă cei care comit falsul sunt funcționari publici, pedeapsa crește de la 1 la 5 ani”.

Ce se va întâmpla la Parchetul Militar? Nimic! Se vor picura pe decizia Curții de Apel București și praful se va așterne și pe acest dosar.

În final, hai să ne facem că nu știm că Raportul Corpului de Control și Inspecție îl va scoate Albă ca Zăpada pe colonelul Petrea, din rahatul în care s-a introdus.

AVEM DREPTUL LA RĂSPUNSURI

Deci, inspectorii militari, niște profesioniști desăvârșiți, incoruptibili, sunt la CSA Steaua și își fac treaba. Și se uită, de exemplu, la niște contracte încheiate de colonelul Petrea. Așa, din curiozitate, ne întrebăm… A încheiat, de curând, colonelul Petrea Cristian un contract pe, aproximativ, 170 de milioane lei, bani publici, cu o firmă privată cu 0 (zero) angajați pentru o parcare, pe amplasamentul unui fost teren de fotbal? Unul dintre contractele în care, posibil, să fie implicat și secretarul general al MApN, Codrin Munteanu? Noi, civilii imbecili care văd corupție la fiecare colț de stradă, nu știm, doar întrebăm. Dar avem dreptul să primim răspunsuri!

Florin Alboiu

Preluare din sportb.ro

 

Nota Redacției

CNA intră cu răspunsul în normalitate: “ICCJ și Curtea de Apel… stabilesc drepturi și obligații doar pentru părțile din proces, nu rețin vreo sarcină pentru CNA”

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a trimis un răspuns tip tuturor celor care au făcut plângeri “fără număr” împotriva posturilor TV cu programe sportive care au spus direct sau indirect  Steaua în loc de FCSB. Vârful informatorilor liberi și înlăcrimați a fost înregistrat după partida din 16-zecimile Cupei Europa League dintre FC -Steaua – Lazio (1-0), disputată pe Arena Națională  în 15.02. 2018.

Vă prezentăm mai jos răspunsul Președintei CNA, Laura Georgescu, transmis tuturor celor care au plâns și la CNA după victoria istorică a Stelei (FCSB) împotriva unei echipe din Italia. În data de 16.02.2018, CNA a primit 39 sesizări, având ca subiect comentariile din timpul meciului de fotbal dintre echipele FC Steaua (FCSB) – Lazio din data de 15.02.2018

“Stimați Domni / Simate Doamne,

Referitor la aspectele semnalate de dumneavoastră, respectiv utilizarea denumirii „Steaua” pentru echipa FCSB, au fost primite foarte multe sesizări anul trecut, pentru care instituția noastră a formulat răspunsul CNA nr. 9439 RF/02.11.2017 (document postat pe site-ul instituției). Întrunit în şedinţe publice în zilele de 10, 17 și 31 octombrie 2017, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat rapoartele întocmite de Direcţia Monitorizare ca urmare a celor 482 de sesizări primite pe această temă.

Rapoartele de monitorizare se referă la emisiuni difuzate în perioada iulie – octombrie 2017 de posturile: Digi 24, Digi Sport 1, Pro TV, Pro X, Telekom Sport 1 (Dolce Sport 1), TVR 1, TVR 2, TVR HD și Sport Total FM. Membrii Consiliului au vizionat secvențe relevante din emisiuni și au audiat punctele de vedere exprimate atât de președintele Clubului Sportiv al Armatei „Steaua”, cât și de reprezentanții radiodifuzorilor, prezenți la ședințe. La finalul dezbaterilor din ședința publică a CNA din 31.10.2017, Consiliul a decis să transmită radiodifuzorilor o adresă de atenționare prin care să le reamintească obligația de a asigura informarea corectă a publicului, conform prevederilor legislației audiovizuale în vigoare.

Menționăm că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3425/2014 și Decizia Curții de Apel București nr. 989A/2016 – dată în Ședința publică din data de 21.12.2016 prin care OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI a fost obligat să efectueze radierea elementelor cu „Steaua București” din cuprinsul denumirii comerciale a FCSB (hotărârea conținând drepturi și obligații doar pentru părțile din proces), nu rețin vreo sarcină pentru C.N.A.

Date fiind cele de mai sus, vă rugăm să vă adresați O.N.R.C.

Vă mai informăm că ORDONANŢA Nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor prevede la ART. 10 (2) „Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi petiţionar ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează, la numărul iniţial făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns.

Cu consideraţie,
Laura Georgescu
Președinte CNA


Notă: Mai jos aveți răspunsul CNA nr. 9439 RF/02.11.2017 la care face referire Laura Georgescu.

X Ray

 

[Update 23 feb] Procese CSA-FCSB pe rol. ICCJ a admis recursul la Procesul pe numele Steaua București!!!

[23/02/18] Update. ÎCCJ a admis recursul la Procesul pentru numele Steaua București!!!

În [08/02/18] Update la Procesul pe Numele Steaua, Dosar 31705/3/2015 (vezi Articolul de la punctul I de mai jos) vă informam că procesul pentru numele Steaua București era în faza de filtru pentru admiterea recursului. Reamintim că FC Steaua a câștigat la Fond, dar a pierdut la Apel și și-a schimbat numele în FCSB.

Astăzi, 23 februarie, ÎCCJ a admis recursul solicitat de FC Steaua și a fixat termenul de judecată la data de 20 aprilie.


[21/02/18] Update la Proces de anulare a mărcii FCSB înregistrate la OSIM de SC FCSB SA în 12/11/2008,  Dosar 750/3/2017, deschis de CSA pe 10/01/2017 la Tribunalul București (vezi mai jos punctul 3.1)

CSA a pierdut la Fond în procesul de anulare a mărcii FCSB

  • Speța: CSA solicită anularea mărcii “FCSB” înregistrată la OSIM în anul 2008, fiind acronimul de la FC Steaua București.  Click AICI.
  • Motiv invocat: Înregistrare cu rea-credință (cum a procedat si la procesul cu sigla din 2004) a mărcii.

Tribunalul București a dat astăzi, 21 februarie 2018, sentința:

  • Tip solutie: Respinge cererea
    Solutia pe scurt: Respinge acţiunea ca neîntemeiată. Obligă reclamantul la plata către pârâtul FCSB a cheltuielilor de judecată parţiale în sumă de 10.000 lei. Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică. 
    Document: Hotarâre    21.02.2018
  • Link AICI.

[08/02/18] Update la Procesul pe Numele Steaua, Dosar 31705/3/2015 (vezi Articolul de la punctul I de mai jos)

Reamintim că ultima sentință, cea de la Curtea de Apel, a fost executorie (FC Steaua Bucuresti și-a schimbat numele cu marca FCSB), dar clubul profesionist mai avea ultima cale de atac: Recursul la ICCJ.

Data solicitării recursului de către FCSB: 14.04.2017
Data formării dosarului la ÎCCJ: 22.06.2017
Data primă ședință: 23.02.2018

Se vede că Recursul a fost înaintat de FCSB acum aproape 1 an!!!! E greu de imaginat pentru un cetățean român cum Justiția a tergiversat 9 luni de zile pentru a  începe judecarea recursul de la înaintare și la 6 luni de la formarea dosarului la ÎCCJ!?! Și asta pentru un simplu proces pe un nume!!! Incredibil, dar trist de adevărat!!!

NOTĂ. Pentru detalii la dosarul deschis de ÎCCJ, clic AICI. Tot aici puteți urmări în timp și evoluția recursului până la sentința finală.

 


I. Procese CSA vs FCSB aflate pe rol

1. Procesul pe numele FC Steaua București, Dosar: 31705/3/2015, deschis inițial în 27.08.2015  la Tribunalul București.

  • Deși a pierdut pe Fond la Tribunalul București, CSA a câștigat la Curtea de Apel București. Curtea de Apel Bucuresti a emis Hotarâre  989/2016 din 21.12.2016,  executorie, dar nu definitivă. FC Steaua și-a schimbat numele și a deschis Recurs. Cauza este acum la ICCJ,  data formării dosarului la ÎCCJ este 22.06.2017.
  • Stadiu: Cauza se află în procedură de filtru. Primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior. Detalii AICI.
  • Articol pe fcsteaua AICI.
2. Procesul de solicitare prejudiciu 36 mil. €, Dosar: 34655/3/2016, deschis în 20.09.2016 la Tribunalul București.

  • Stadiu: Este în faza judecării pe fond la Tribunalul Bucuresti. Ultima ședință 04.10.2017. “Tip solutie: Amână cauza. Solutia pe scurt: Înaintează dosarul la completul P.I. 2 – camera de consiliu pentru soluţionarea cererii de recuzare formulată de reclamant. Document: Încheiere de şedinţă 04.10.2017″. Detalii AICI.
  • Articol pe fcsteaua AICI.
3. Procese pe marca “FCSB” (sunt două)

3.1 Proces de anulare a mărcii FCSB înregistrate la OSIM de SC FCSB SA în 12.11.2008, Dosar: 750/3/2017, deschis pe 10.01.2017 la Tribunalul București

  • Ultima ședință pe 03.10.2017. Tip solutie: Amână pronunţarea la data de 12.10.2017. Detalii AICI
  • Notă. CSA solicită anularea înregistrării din 2008 a mărcii FCSB.  Click AICI. Motiv invocat: Înregistrare cu rea-credință (cum a procedat si la procesul cu sigla din 2004).

3.2 Proces de anulare a mărcii FCSB înregistrate la OSIM de SC FCSB SA în 2015 (sigla actuală),  Dosar: 752/3/2017, deschis pe 10.01.2017 la Tribunalul București.

  • Sentință dată în 05.10.2017: Respinge cererea
    “Solutia pe scurt: Respinge contestaţia ca neîntemeiată . Obligă contestatoarea la 21.510 lei cheltuieli de judecată către intimata Fotbal Club FCSB SA. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare . Pronunţată în şedinţă publică azi, 05.10.2017.
    Document: Hotarâre 1317/2017 05.10.2017″. Detalii AICI
  • Notă. CSA  solicită anularea înregistrării din 2015 a marcii FCSB (sigla). Motiv invocat: Înregistrare cu rea-credință (cum a procedat si la procesul cu sigla din 2004).Related image

II. Procese FCSB vs CSA aflate pe rol

1. Proces pentru înregistrarea mărcii ex-SC FCSB SA la CSA în 2014, Dosar: 11509/3/2017, înregistrat în data de 3 Aprilie 2017 la Tribunalul București.

TERMENE DE JUDECATĂ:

  • 3 Octombrie 2017.Amână pronunţareala data de 12.10.2017.2.
  • 19 Septembrie 2017. Amână pronunţareaasupra exceptiilor invocate la data de 03.10.2017.
  • Detalii AICI

Presa de astăzi dă ca știre acest ultim proces de la punctul 3.2

Florin Talpan a pierdut procesul pe fond, Dosar: 752/3/2017. Este vorba despre cel în care juristul CSA solicita anularea înregistrării din 2015 a mărcii FCSB.

Tribunalul București a respins însă contestația juristului CSA ca fiind neîntemeiată. Conform sentinței, CSA trebuie să achite către FCSB și cheltuielile de judecată de 21.500 de lei.

  • ”Respinge contestația ca neîntemeiată. Obligă contestatoarea la 21.510 lei cheltuieli de judecată către intimata Fotbal Club FCSB SA. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi, 05.10.2017”, se arată în decizia instanței.

”Vom ataca în justiție dacă vor alege o denumire a cărei prescurtare va fi tot FCSB. De ce? Fiindcă va întreține o confuzie în tot acest diferend pe care îl avem și nu e normal. Vom ataca în justiție și va urma un nou proces dacă inițialele clubului vor fi FCSB”, declara Florin Talpan în urmă cu mai multe luni, atunci când SC FC Steaua București și-a schimbat denumirea în SC FC ”FCSB” SA.

Vom trăi și vom vedea!

X Ray

Marcel Pușcaș despre cum a ajuns Steaua la Becali: ”Domne, n-ai bani să-mi dai, dă-mi echipa!”

Marcel Pușcaș, fostul președinte al secției de fotbal de la CSA Steaua, a povestit la Digi Sport Matinal despre despărțirea echipei de fotbal Steaua de Armată. Pușcaș a devzălui cât cheltuia echipa de fotbal CSA Steaua la acea vreme și de ce s-a ajuns la separarea de Clubul Sportiv al Armatei.

”CSA Steaua era o unitate de stat, iar membrii ei nu își doreau privatizarea, pentru că era o schimbare de obișnuință, se obișnuiseră așa. Ministerul oferea 20 de miliarde, la vremea aia, pentru toate secțiile clubului sportiv, dar numai echipa de fotbal cheltuia 20 de miliarde.

Banii veniți de la Ministerul Apărării nu erau suficienți pentru a asigura bugetul echipei de fotbal. Steaua mai producea bani, din cupele europene, drepturi de televizare, dar banii se puneau la comun și erau folosiți și pentru scrimă și pentru handbal, pentru toate sporturile și ajunsesem la un momendat în situația în care timp de două luni s-au întârziat plățile către jucătorii de fotbal, deși primisem banii pentru transferurile făcute.

Nu mai exista club în Europa care să facă parte dintr-o structură militară. Mai rămăsesem doar noi și am luat decizia și am făcut propunerea, dar oamenii din Armată nu prea erau de acord, au înțeles cu greu. Totul s-a făcut la două săptămâni de la revenirea lui Babiuc (n.r. ministrul apărării de la acea vreme), dar s-a făcut totul pe genunchi.

S-a zis atunci: ”Lume, lume, haideți toți componenții din 47 și până acum să fim membri”. Păi, ok, să fim membri, dar banii cine-i dă? Așa s-a ajuns să fie clubul înregistrat la tribunal și nu se mai putea face nimic, nu se mai putea umbla la acte”, a povestit Pușcaș la Digi Sport Matinal.

Cum a ajuns Steaua la Becali

Pușcaș susține că lipsa performanței din perioada 1998 – 2000 a făcut ca echipa să acumuleze datorii foarte mari, iar conducătorii formației de atunci au fost nevoiți să apeleze la Gigi Becali. Fostul președinte al CSA Steaua a povestit cum a ajuns echipa la omul de afaceri.

”În 98 a fost ultimul campionat câștigat, următorii 4 ani nu s-a mai câștigat niciun campionat, cu 12 componenți ai echipei de tineret. În regim privat nu s-a mai luat niciun campionat și a ajuns clubul să aibă o datorie de 3-4 milioane de dolari, bani pe care i-a suportat domnul Becali.

Când domnul Becali și-a cerut banii înapoi de la domnul Păunescu, împrumutul, așa s-a ajuns la implicarea domnului Gigi Becali în echipă. ”Domne, n-ai bani să-mi dai, dă-mi echipa”, iar domnul Păunescu a zis: ”Domne, n-am bani, ia echipa”. Deci echipa Steaua a fost luat pe 3 sau 4 milioane de dolari. A fost absolut justificat ce a făcut domnul Becali.

Problema e dacă costa doar 4 milioane de dolari clubul Steaua sau dacă cei care conduceau echipa nu puteau să ia 40 de milioane sau 50 de milioane și să-i dea datoria domnului Becali. Acum discuțiile sunt tardive, au trecut atâția ani”, a mai spus Pușcaș.

Video. Intervenția lui Marcel Pușcaș la Digi Sport Matinal.

Pușcaș greșește!

Atunci, în 2003, Becali a primit doar 51% din Steaua pentru cele 5,1 milioane de dolari datorie și a devenit acționar majoritar. Nu toată Steaua! Toată Steaua a fost evaluată de AFC la 10 milioane dolari stabilind prețul de 100.000 dolari/ acțiune. Astfel, AFC Steaua mai deținea 36% din acțiuni. Restul de 13% din acțiuni erau la Păunescu, Pițurcă și un nepot de-al lui Becali.

În 2003, SC FCSB SA îi avea ca acționari pe: Gigi Becali(51%), asociația nonprofit AFC Steaua Bucuresti (36%), Paunescu (6%), Piturca (4%) si Lucian Becali (3%).

Ulterior, Becali a cumpărat acțiunile și de la ceilalți acționari cu bani cash.

Deci, în 2003 Becali a cumpărat 51% din acțiunile unui SA creat de AFC. Nu a cumpărat vreo echipă sau vreo marcă. La acea oră, AFC Steaua București avea propria marcă înregistrată la OSIM din 1998 cu acordul MApN, marcă pe care a cesionat-o la SC FC Steaua București SA, unde deținea 36% din acțiuni!! Greșeala lui Becali a fost că a vrut el să înregistreze altă marcă în 2004, aceea pe care a pierdut-o în 2014!

X Ray

Cronica “cusurgiului”la Lugano 1-2 Steaua:”Victorie. Și atât.”

Victorie. Și atât.

Uf, ne-a iertat CNA și ne-a dat meciul. A închis ochii la vederea fanioanelor cu F.C. STEAUA BUCUREȘTI… Dar, nu, nu mi-a plăcut meciul de aseară.

O primă repriză execrabilă, cu Popescu, Morais, Budescu și Texeira catastrofali și cu Gnohéré zbătându-se ca un… bizon în cușcă. Am scăpat ușor cu 0-1…

La reluare s-a mai dres ceva și am văzut două goluri spectaculoase. Budescu, ca deobicei, m-a exasperat, dar a dat un gol cum nu cred că i-ar mai reuși ușor nici lui…

Golul victoriei l-a înscris altă cruntă dezamăgire, Morais. Dar jucătorii meciului sunt Man, introdus în teren după pauză, și (a câta oară?) Niță, care ne-a ținut în joc, apărând providențial la 0-1 și la 1-1.

Ce să mai zic? Știu, fotbalul se joacă pe goluri… Câte meciuri n-am pierdut după ce am dominat mai tot timpul? E suficient să vedem ultimele campionate pierdute prostește. Dar n-are cum să mă bucure prea tare o victorie ca asta de aseară. Am jucat prost în fața unei echipe (ultimul loc, după 9 etape, în campionatul elvețian) care a arătat prea puțin fotbal, dar multă ambiție, îndârjire (poate prea multă…), încăpățânare de a-și juca șansa până la capăt. Ceea ce steliștilor noștri le-a lipsit.

Și ceva despre arbitraj. Mult prea permisiv. Nu-mi plac arbitrii care ”lasă jocul liber”, cum zic unii. Sovieticul de-aseară a permis faulturi grosolane, a trecut cu vederea mai mult de jumătate din ele. O tragere de tricou, un brânci amical, o îmbrățișare frățească n-ar fi un capăt de țară, dar tare mi-a fost frică să nu se umple infirmeria. Bine c-au scăpat teferi băieții. Închipuiți-vă ce-ar fi fost dacă, în locul Stelei, ar fi jucat clujenii (ce tumbe ar fi făcut Culio!), oltenii (ah, Băluță, ce-ai pierdut…), sau maidanezii… Mă rog, e greu de închipuit să vedem Rinamo în grupele Europa League, dar ce ordine și disciplină ar fi făcut alde Filip și Nedelcearu cu obraznicii ăia. Cu, sau fără arbitru ucrainean…

Una peste alta, meci slab, dar victorie. Trei puncte, locul 1 în grupă după două etape, bani la GgB (care n-a ratat ocazia să mai bolborosească după meci niște tâmpenii care l-au exasperat până și pe blândul Ilie Dumitrescu…), aport la coeficientul de țară (să mai aibă și alții bafta să adulmece nițel prin Ioropa, nu?). C-așa-i în fotbal. Acu`, gata! Lăsați-ne să ne pregătim! Cum, pentru ce? Păi, avem derby cu Sepsiszentgyörgy OSK. Nu, nu în Europa League…

Andrei Sava
Blog  Sam Murray  – 29 Sep 2017

Mai vedem meciul deseară?

Mai e un pic și-ncepe meciul. Nici trei ore… Nu, nu derby-ul Dinamo-Chiajna, ăla a avut loc ieri, am uitat și nu l-am văzut. Da-mi pare tare rău, pentru că presimțeam ce se va întâmpla. O nouă înfrângere a echipei ce avea pretenții la titlu (!!!), a șasea din 12 partide… Mă rog, așa-mi trebuie dacă nu urmăresc cu atenție ce se-ntâmplă în Groapă. Bine, nici coregrafii n-au părut prea interesați, au fost mai puțini decât la CSA Steaua – CS FC Dinamo (nu confundați cu Doar Dinamo…).

Deh, ce pretenții să ai de la un fecesebist… Eu cu gândul la absențele lui Alibec și Momčilović, ba chiar și a lui Nedelcu. Că așa a decis GgB, patronul. Bossul. Care crede că-i tare priceput la fotbal, deci își permite să impună antrenorului cine să joace. Asta e, n-avem ce-i face. De-aia are România campioane ca Oțelul, Urziceni sau Astra…

Așadar, la Lucerna, cică lumea nu se-nghesuie să vadă cum se descurcă Lugano în fața Stelei. Suntem informați că elvețienii-s niște neica nimeni, ultimii în clasament, nu există niciun afiş care să anunţe meciul, ziarele locale nu scriu decât de Basel-Benfica. 5-0!!! Cum, care Basel? Ăia cu care Steaua nu a reușit decât un 1-1 acum vreo 4 ani, drept care fanii echipelor care se pregătesc de zor (naiba știe pentru ce…) s-au simțit datori să ia la mișto echipa noastră… Vă dați seama cum așteaptă ei acum meciul de deseară. Poate-poate… Doar-doar uită lumea de cele 3 (trei!) goluri încasate de Filip, Hanca &co. de la galacticii din Chiajna. Oricum, sunt convins că, în afară de cele 3 (trei!) goluri, Chiajna nici nu s-a apropiat de poarta lui Penedo, sau cine o fi apărat… Tre` să-l întreb pe Breleantu cum a fost. Dar dacă… Dar dacă joacă Steaua, în sfârșit, cum vrem noi? Nasol… Se duc dracu` coregrafiile. Și trec la fapte: ”Mai bine cântați voi și jucăm noi!” Chiar, ar fi mișto, nu?

Dar, până atunci, să ținem pumnii singurei echipe care mai reprezintă România în Europa. Deși, mi-e tare teamă… Păi, uitați-vă și voi ce fanion o să fie la meci:

Aoleu, să nu vadă CNA-ul că interzice televizarea, îi amendează pe luganezi, pe lucarnezi, pe toți, mama lor…

***

P.S. Nu uitați: poimâine la 17.00! Cu toții pe Giulești! Marele meci Academia-AFC! Ambele rapide față-n față!

Da` care-i aia adevărată?

Andrei Sava
Blog  Sam Murray  – 28 Sep 2017

Nota Redacției: Din prețuire pentru Andrei Sava, colegul nostru de „suferință roș-albastră”, am decis să-i încadrăm savuroasele analize cu meciurile Stelei într-o rubrică specială intitulată Cronica „cusurgiului”, cum el însuși se autodefinește în glumă. Tot în spirit de glumă am preluat și noi ideea de la el pentru titlul rubricii. Altfel, în realitate, Andrei Sava este un om normal, echilibrat, obiectiv și un excelent condei.

INTERVIU | Comandantul CSA Steaua, Cristian Petrea: “În patru ani jucăm în Liga 1”

Comandantul CSA Steaua, Cristian Petrea: “În patru ani jucăm în Liga 1”. Câte locuri va avea stadionul Ghencea, replică pentru Iustin Ştefan, unde se vor vedea meciurile echipei lui Lăcătuş, relaţia cu Talpan, bugetul şi bătălia cu Rapid

 INTERVIU | Comandantul CSA Steaua, Cristian Petrea: "În patru ani jucăm în Liga 1". Câte locuri va avea stadionul Ghencea, replică pentru Iustin Ştefan, unde se vor vedea meciurile echipei lui Lăcătuş, relaţia cu Talpan, bugetul şi bătălia cu Rapid

În vârstă de 46 de ani, comandantul CSA Steaua, Cristian Petrea, e născut de ziua Armatei, pe 25 octombrie 1970. Fost aruncător de greutate, Petrea spune că iubeşte toate sporturile, nu numai fotbalul, dar cu echipa manageriată de Marius Lăcătuş are o ţintă specială: să o propulseze până în 2020 în primul eşalon. Din 2011 până în 2016 a ocupat funcţia de locţiitor al fostului comandant, George Boroi (recordmenul României la 110 m garduri, actual secretar al CSOR), iar în 2012, Petrea pleca pentru şase luni în misiune, în Afganistan. Bătăliile din instanţă, atacul de pe Terenul 5, armele cu care trupa lui Ion Ion promovează şi lupta la baionetă cu Academia Rapid… în interviul de mai jos.

Domnule Petrea, ce buget are echipa de fotbal în acest moment?
Deşi în primele declaraţii am spus că vom dispune de un buget de 300.000 de euro, ulterior, prin negocieri, am reuşit să aducem fotbalişti la un preţ de transfer cât mai scăzut şi, în urma unor discuţii, am ajuns la un buget de 150.000 de euro.

Sunt bani de la bugetul de stat?
Sunt numai din veniturile proprii ale clubului, dar vor fi şi din surse private.

Dacă la finalul acestui an echipa va promova în eşalonul al treilea, cu cât credeţi că va creşte acest buget?
Cu o creştere maximă de 100.000 de euro, noi ne vom îndeplini obiectivul pentru că echipa esta tânără, dispunem de un grup unit, şi, probabil, pentru Liga a treia, cu un jucător sau doi care să completeze anumite posturi deficitare, cred că ne vom îndeplini obiectivul.

Care e acest obiectiv?
Sezonul viitor va fi, desigur, promovarea în Liga 2.

Aş vrea să facem trecerea către una dintre rivalele Stelei, Academia Rapid. Formaţia are trei sponsori pe tricou. De ce nu beneficiază şi echipa dumneavoastră de o susţinere similară în acest moment?
Pot să vă spun că în următoarea perioadă vor apărea sponsori şi pe tricourile Stelei Bucureşti. Ne aflăm în discuţii cu diferiţi parteneri care şi-au manifestat deja intenţia de a sprjini acest proiect şi urmează să le materializăm. Veţi vedea curând şi sponsori pe tricourile echipei noastre.

Academia Rapid dispune de câţiva jucători exponenţiali. V-aţi gândit să aduceţi fotbalişti cu o experienţă mare în fotbalul românesc, care încă ar mai putea juca?
Din discuţiile pe care le-am avut cu Marius Lăcătuş (n.r. – director tehnic) şi cu Ion Ion (n.r. – antrenor Steaua), ne-am propus să mergem pe ideea că acest proiect pe care ni l-am asumat trebuie să se clădească doar pe jucători tineri. Într-adevăr, la un moment dat, se poate aduce în discuţie problema unui jucător de valoare care să facă diferenţa, dar nu cred că Marius are intenţia să aducă un jucător mai vârstnic.

Ce înseamnă un jucător mai vârstnic?
Un jucător de maxim 26-28 de ani, cu experienţă, care să adune echipa în jurul lui. Dar dacă vom considera necesar la un moment dat, îl vom aduce. Deocamdată, ştiu că nu are de gând.

Pentru a încheia discuţia despre lupta cu Academia Rapid, ce credeţi că deţineţi în plus faţă de ei în acest moment şi cum anticipaţi că veţi ieşi din această cursă?
Cred că va fi o luptă interesantă. Sunt puternici, asta simt, şi ei, ca şi noi, îşi doresc să materializeze un proiect în care au reuşit să coaguleze foşti sportivi de excepţie. Beneficiză de sprijinul Primăriei, dar cred că pe 13 octombrie (n.r. – meciul direct din etapa a 8-a a Ligii a 4-a Bucureşti) vom vedea fiecare cum stăm. Echipa este pregătită, e sudată, s-au pus la punct toate rotiţele mecanismului în cantonamentul de la Cheile Grădiştei, iar mai apoi în jocurile de pregătire de la Tărlungeni, ne-am măsurat forţele cu adversare din Liga a treia. Suntem încrezători că vom ridica ştacheta performanţei din ce în ce mai sus.

Suporterii au scris pe o pagină de facebook că meciurile echipei Armatei nu sunt transmise de vreo televiziune din cauza implicării lui Gigi Becali. E adevărată sau falsă această afirmaţie?
Noi încă de la începerea campionatului ne-am gândit să iniţiem nişte dscuţii cu cele mai importante televiziuni pentru ca suporterii noştri din toată ţara să vadă partidele Stelei. Şi, în acest sens, am purtat discuţii cu Digi, Dolce şi TVR 1. Momentam nu am primit nicio decizie oficială din partea lor, rămân uşi deschise şi noi sperăm ca măcar una din aceste televiziuni va transmite meciurile. Nu neg faptul că CSA Steaua deţine un kit de transmisie online şi sperăm ca peste o săptămână, dacă nu vom materializa discuţiile cu o televiziune, în mod cert le vom transmite pe canalul nostru youtube.

Concretizarea discuţiilor depinde şi de Asociaţia Municipală de Fotbal Bucureşti?
AMFB deţine în exclusivitate drepturile de transmisie TV. Noi am purtat o discuţie cu cei de la AMFB, am ajuns la o înţelegere cu ei în privinţa transmiterii meciurilor din mediul online. Şi, probabil, dacă nu finalizăm tratatative cu o televiziune, sigur vom transmite online. De ce mergem mai mult pe televiziune? Pentru că are o acoperire naţională şi atunci meciurile noastre ar putea fi văzute de toţi fanii Stelei. Vreau să mulţumesc Asociaţiei Steliştilor 1947, am încheiat un parteneriat cu ei şi ne ajută foarte mult. Ei au achiziţionat şi un pachet de 600 de abonamente.

Câte abonamente s-au vândut în total?
900 de abonamente, exact capacitatea tribunei, nu avem voie deocamdată să vindem mai multe.

Cum e cererea faţă de ofertă?
Cererile sunt mult mai mari. Cel puţin la primul meci – şi aici vreau să mulţumesc Jandarmeriei – am găsit o soluţie şi am suplimentat numărul de locuri în picioare pentru a primi cât mai mulţi suporteri. După estimările Jandarmeriei au fost cam 2.500 de suporteri, adică aproape dublu faţă de capacitatea tribunei. Ceilalţi suporteri au stat în picioare, pe latura de Sud a terenului şi în locurile libere care urmează să fie completate acum cu tribune. Mai avem opt module de tribune, urmează să le montăm şi să  mai punem în vânzare cel puţin 500 de abonamente.

Cât costă aceste module?
Suficient de mult, dar am găsit înţelegere, ajutor şi lucrurile au devenit mai simple.

“Nu am discutat niciodată cu Gigi Becali!”

Aş vrea să vă întreb dacă fotbaliştii sunt cadre militare?
Nu, niciunul. Vorbim despre jucători de fotbal foarte tineri, cel mai în vârstă are 26 de ani, sunt legitimaţi. Ei sunt plătiţi pe acele contracte de activitate sportivă în urma unor negocieri din veniturile proprii ale clubului.

Să vorbim puţin şi despre doi jucători. Cum se simte fiul lui Didi Prodan, Răzvan, în vârstă de 18 ani?
După cum ştiţi, are o problemă medicală, a fost trimis la diferite cabinete medicale, i-a fost recomandată o pauză. În acest moment e mai dificil pentru el întrucât  a pierdut perioada de cantonamente montane, noi îl aşteptăm lângă noi, suntem încrezători, are calităţi deosebite şi sperăm ca aceste probleme medicale se vor rezolva.

Aveţi un caz inedit la echipă. Junior Măcriş a făcut junioratul la echipa lui Becali, dar a ales să joace la formaţia Armatei. Ce vă spune această alegere?
Da, aşa este. Eu, personal, nu am discutat cu el, au vorbit managerul clubului, Neagoe, şi Marius Lăcătuş. Ne bucurăm că un jucător de perspectivă a ales proiectul nostru, asta demonstrează că suntem oameni serioşi şi proiectul nostru este de viitor.

Circulă unele informaţii potrivit cărora aţi putea ajunge la o înţelegere cu Gigi Becali, iar echipa dumneavoastră ar urma să devină o pepinieră pentru FCSB. Cum comentaţi?
Nu, nu e nimic adevărat. Eu, personal, nu am discutat niciodată cu Gigi Becali. Noi nu vom deveni pepiniera nimănui, noi vrem să dezvoltăm proiectul nostru. Este un proiect pe patru ani, în patru ani ne propunem să ajungem în Liga 1. Vom beneficia şi de o infrastructură sportivă extraordinară, la standard UEFA pentru că în următorea perioadă stadionul central va fi predat Companiei Naţionale de Investiţii pentru proiectul EURO 2020. Sperăm să ne îndeplinim obiectivele până atunci şi să avem echipă în Liga 1, vom avea stadion nou, nu vom fi pepiniera nimănui!

Cei de la FCSB au venit să-şi ia bunurile?
O parte din lucruri… Urmează până la predare şi demolare să-şi ia şi următoarele lucruri.

Îmi spuneţi că vă propuneţi să ajungeţi în 2020 în Liga 1, dar secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal, Iustin Ştefan, a afirmat săptămâna trecută că echipele departamentale nu au voie să joace în primele două eşaloane!
Am auzit… Domnul Iustin Ştefan, secretarul general al LPF, nu a făcut nimic altceva decât să comenteze un articol din Legea 69/2000, Legea Sportului. Îl asigur încă o dată şi pe această cale că CSA Steaua va respecta prevederile Legii Sportului şi, când vom ajunge să promovăm în Liga a 2-a prin merit sportiv, vom îndeplini toate cerinţele legale astfel încât să nu fie nicio problemă. Îi adresez o rugăminte totuşi: să se implice mai mult în regulamentele şi statutul LPF, mai ales că din câte ştiu este şi jurist! Astfel încât câştigătoarea campionatului să nu mai fie desemnată de TAS (n.r. – Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne), ca în ultimele trei ediţii şi să ne lase pe noi în pace că ştim ce avem de făcut!

ProSport a scris săptămâna trecută că Academia Rapid, Steaua şi FC Dinamo au fost băgate în Liga 4 de o persoană fără nicio calitate la AMFB. Aţi citit?
Da.

Şi cum comentaţi?
CSA Steaua, la fel ca şi Rapid sau Dinamo, a depus cererea de înscriere la instituţia cu atribuţii în organizarea meciurilor de fotbal, la nivelul Ligii a 4-a şi a 5-a pe raza municipiului Bucuresti, în speţă AMFB. Dacă era altă instituţie abilitată cu această responsabilitate, ne-am fi adresat lor. După cum bine ştiţi, imediat după apariţia în presă a acelui articol, secretarul general al AMFB, domnul Claudiu Baboia, a ieşit în presă cu un drept la replică explicând situaţia. Nu cunosc speţa, nici nu e treaba mea, dar cred că pentru mai multe amănunte vă puteţi adresa direct AMFB.

Noul stadion Ghencea va avea o capacitate de 30.000 de locuri. “Dacă am avea o arenă cu 10.000 de locuri, ar veni acum în jur de 8.000 de oameni la un meci al Stelei”

ARHIVĂ. Stadionul Ghencea a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974, cu ocazia meciului amical dintre Steaua şi echipa iugoslavă OFK Belgrad, scor 2-2. Arena a fost ridicată în opt luni (august 1973 – martie 1974)

Multă lume se întreabă cum mai arată stadionul Ghencea. Îmi puteţi spune?
Gazonul este perfect, e o tradiţie în Ghencea. În privinţa tribunelor s-a produs o uzură – şi morală, şi fizică! Nu am mai investit pentru că nu avea sens să investim nişte resurse într-un stadion care ulterior va fi predat către CNI.

De ce n-aţi jucat pe stadionul mare?
Dacă n-ar fi intrat în acest program, cu siguranţă am fi jucat pe el. E o împlinire să joci pe stadionul Ghencea, o arenă încărcată de amintiri pentru clubul nostru, dar momentam nu s-a luat în discuţie pentru că urmează să-l predăm.

Cum va arăta?
Eu ştiu… Există la nivelul CNI machete… A  fost prezentat studiul de prefezabiltiate, am optat şi am propus MApN un proiect din cele trei propuse. Au fost discuţii la nivelul directorilor din Compania Naţională de Investiţii, urmează ca dumnealor, pe baza opţiunii noastre, să facă studiul de fezabilitate.

Care va fi capacitatea noului stadion?
30.000 de locuri în toate cele trei variante.

Să ne imaginăm că aţi dispune de un stadion cu o capacitate de 10.000 de locuri. Câţi spectatori credeţi că ar veni acum?
Presupun că în jur de 8.000 de oameni.

Care a fost numărul maxim de fani  care a susţinut echipa în deplasare?
Cu Sportul 2, în etapa a doua, am fost încurajaţi de aproape 500 de suporteri. Fanii ne încurajează, ne sprijină, avem şi discuţii în contradictoriu pe anumite teme pe care noi le vedem într-un fel, iar ei le văd din altă perspectivă.

La ce vă referiţi?
Ei vor ca lucrurile să se întâmple foarte repede, le-am spus ce urmărim noi, care e strategia noastră inclusiv din punct de vedere juridic pentru apărarea mărcii şi a brandului. Anumite lucruri se întâmplă în acest ritm pentru că sunt şi decizii ale instanţelor şi diferite amânări în procese.

“Am avut o discuţie cu el, i-am spus să se controleze pentru a nu mai avea astfel de ieşiri în viitor. Nu am acceptat niciodată acest gen de ieşire”

Înainte de a-l aduce pe Ion Ion pe bancă, s-au vehiculat mai multe nume de antrenori. S-a aflat cineva pe listă din generaţia 1986? Lăcătuş de ce nu a vrut să stea pe bancă?
Au fost discuţii şi cu alţi antrenori înainte de Ion Ion. Lăcătuş nu şi-a dorit să stea pe bancă pentru că vrea să construiască proiectul cu viziunea lui. Asta a fost dorinţa lui, să supervizeze proiectul şi ca antrenor al echipei să fie numit altcineva. Din generaţia echipei din 1986? Au existat discuţii… Şi cu jucători exponenţiali. Dar ne bucurăm că-i avem antrenori la Centrul nostru pe foşti fotbalişti de excepţie precum Adrian Bumbescu, Radu Troi sau Lajos Sătmăreanu.

La începutul acestei luni, Gazeta Sporturilor a scris că Adrian Bumbescu, antrenor la echipa U 17 a clubului dumneavoastră, şi-a înjurat elevii la meciul din deplasare cu Viitorul Constanţa. Ce reacţie aţi avut?
Da, am vizualizat şi noi filmuleţul. Am ajuns la concluzia că a avut doar acea ieşire necontrolată, am avut o discuţie cu el şi i-am spus că în viitor să se controleze astfel încât acest gen de ieşiri să nu mai existe. Noi nu am acceptat nicioadată acest gen de ieşire. Uneori, sub presiune mai dai frâu liber impulsurilor. În orice caz, nu suntem de acord şi nu promovăm acest gen de relaţie antrenor – jucător.

De ce nu a semnat notificarea către UEFA şi către FIFA şi în ce relaţie se află cu Florin Talpan, juristul clubului. “Vom demonstra că palmaresul nu a fost niciodată cedat”

Mai devreme vorbeaţi despre procese, despre amânări. În ce relaţii vă aflaţi acum cu juristul clubului, Florin Talpan?
În relaţii foarte bune. Relaţiile dintre militarii din Ministerul Apărării Naţionale sunt  reglementate conform statutului. Eu sunt comandantul-preşedinte al clubului, el este juristul clubului. Îi acordăm tot sprijinul pentru că dorim o reprezentare cât mai bună în procesele pe care le avem cu diferitele entităţi.

Aş vrea să vă întreb dacă aţi semnat notificările către UEFA şi FIFA privind situaţia juridică a Stelei?
Nu, momentan.

De ce?
Pentru că am vorbit cu el şi avem o altă strategie.

Dar juristul clubului a avut mandat pentru a notifica FRF referitor la sentinţa potrivit căreia FCSB nu e Steaua?
Am purtat o discuţie cu el pe marginea acelor notificări şi, momentan, ne-am schimbat strategia.

Despre ce strategie e vorba?
În linii mari avem acum o serie de procese pe care trebuie să ne concentrăm foarte bine. Trebuie să le câştigăm şi apoi vom aborda şi celelalte lucruri. Sunt nişte paşi fireşti pe care trebuie să-i parcurgem. Ceea ce vreau să spun este că nu vom renunţa niciodată şi nu am renunţat vreodată la palmares, vom demonstra că palmaresul n-a fost cedat vreodată. Cel puţin până în 2003… Există nişte paşi… Pot să le transmit fanilor să aibă încredere în noi că brandul Steaua aparţine CSA Steaua şi lucrul acesta, poate puţin mai târziu, va ieşi la iveală şi îl vom demonstra.

La meciurile echipei lui Nicolae Dică vă uitaţi?
Ma uit, de ce să nu recunosc!? Au făcut transferuri foarte bune, de la Astra, de la Viitorul…

Ce şanse are în procente FCSB de a câştiga campionatul?
Depinde doar de ei.

[…]

O ultimă întrebare. Ce sport aţi practicat?
Atletism, aruncarea greutăţii, dar doar la nivel de juniori.

Mulţumesc, succes şi medalii pentru România!
Aşa să fie, mulţumesc şi eu.

Cristian PETREA la CSA Steaua

  • 1 decembrie 2016 – Comandant (preşedinte) al Clubului Sportiv al Armatei „Steaua” Bucureşti
  • decembrie 2016 –  Locţiitor al comandantului
  • noiembrie 2008 – decembrie 2010– Şef al personalului
  • iunie 2005 – octombrie 2008 – Ofiţer specialist în biroul personal şi evidenţă resurse umane
  • aprilie-noiembrie 2012 – Misiune în TO Afganistan

Andru Nenciu
Sursa: prosport.ro

Nota Redacției: S-a preluat din interviu numai ceea ce este legat de echipa de fotbal CSA Steaua. Cei care doresc sa citească interviul  integral o pot face AICI.

CSA Steaua, CS FC Dinamo și Academia Rapid, înscrise ILEGAL în liga a 4-a! Decizia Tribunalului

Sentinţă: Academia Rapid, Steaua şi FC Dinamo au fost băgate în Liga 4 de o persoană fără nicio calitate la AMFB. Toate deciziile luate în ultimii doi ani devin nule. Soarta campionatului e incertă. Cum poate afecta sentinţa Tribunalului, prin ricoşeu, şi FRF
Nicolae Badea, primarul Dan Tudorache şi colonelul Cristian Petrea conduc, direct sau prin intermediari, trei echipe băgate direct în Liga 4 (FC Dinamo, Academia şi Steaua) de persoane care n-au nicio calitate la AMFB. Sentinţa Tribunalului Bucureşti, prin care preşedintele şi secretarul general al AMFB sunt invalidaţi, are consecinţe incalculabile, în acest moment

O sentinţă definitivă a Tribunalului Bucureşti, dată vineri, 15 septembrie 2017, e de natură să lovească de nulitate absolut tot ceea ce s-a petrecut în campionatul Bucureştiului în ultimii doi ani, inclusiv componenţa actualei ediţii a Ligii a 4-a. Pe lângă foarte numeroasele consecinţe care pot fi şi de ordin penal (dacă se constată că e vorba de rea-credinţă şi de pagube materiale), ceea ce interesează direct un mare număr de fani este prezenţa în competiţie a unor echipe înscrise direct în această divizie, prin decizia Comitetului Executiv al AMFB. Printre formaţiile cu care nu se ştie ce se va întâmpla sunt Academia Rapid, Steaua, FC Dinamo şi Carmen.

Speţa pare complicată, dar în realitate lucrurile sunt mai simple. ProSport a scris, pe parcursul ultimului an, de problemele de la Asociaţia Municipală de Fotbal Bucureşti, avertizând că totul poate scăpa de sub control dacă şefii acestei instituţii nu intră rapid în legalitate. Instanţa de la Tribunalul Bucureşti a respins vineri, ca nefondat, apelul unei persoane fizice (Damian Sultănoiu) împotriva AS FC Progresul Bucureşti, club care până sezonul trecut a jucat în Liga 4. Până aici, pare că lucrurile n-au legătură cu fotbalul şi campionatul. Doar că obiectul disputei – da, din plin. Sultănoiu preluase o creanţă de 2.200 de lei pe care Progresul o avea faţă de AMFB. Şeful echipei Progresul, Tudor Iacov, a refuzat să plătească argumentând că şefii AMFB, cei care cesionaseră creanţa, nu au nicio calitate oficială. Damian Sultănoiu a pierdut astă-primăvară procesul de fond, la Judecătoria Sectorului 3, iar vineri a pierdut şi apelul, la Tribunal, sentinţa devenind definitivă. În motivare, instanţa a explicat, astă-primăvară, că atât preşedintele AMFB (Marian Lumânare), cât şi secretarul general (Claudiu Baboia) nu au calitatea de reprezentanţi legali ai instituţiei.

Cei care au băgat Academia, Steaua, FC Dinamo şi Carmen în Liga 4 nu au nicio calitate oficială la AMFB

Despre sentinţa de vineri a scris, în premieră, site-ul sportb.ro, care a publicat şi fragmente din motivarea instanţei astă-primăvară, când s-a judecat cazul pe fond: „Instanţa are în vedere că cererea de executare silită din data de 21.03.2016, în urma căreia s-a constituit dosarul 693/2016 pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc Guli Constantin, a fost formulată de către numitul Baboia Claudiu Gabriel, persoană care nu avea calitatea de reprezentant legal al Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti.

Astfel, în Registrul special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor ţinut de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, este înscris ca reprezentant al asociaţiei numitul Vasile Avram, preşedinte al Consiliului Director, în componenţa căruia intră şi numiţii Mihaela Bratu, Marian Rusu, Ioan Bega, Florescu Mihai, Alexandru Crişan şi Toma Ion (f.167).

Mai mult decât atât, contractul de cesiune de creanţă din data de 07.10.2016, având ca obiect transmiterea dreptului de creanţă cu privire la suma de 2210 lei, a fost încheiat cu petentul Sultănoiu Ştefăniţă, de către Asociaţia Municipală de Fotbal Bucureşti printr-o altă persoană, Marian Lumînare, care de asemenea nu avea calitatea de reprezentant legal al acesteia.

În ceea ce priveşte Hotărârea nr.2 din data de 15.12.2016, întocmită de către Comitetul Executiv al cedentei, referitoare la ratificarea contractului de cesiune anterior menţionat, instanţa reţine că nu produce efecte juridice în sensul art.1311 Cod civil, câtă vreme este semnată de numitul Marian Lumînare, care nu este membru al Consiliului Director al asociaţiei, potrivit menţiunilor efectuate în Registrul special ţinut la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

Prin urmare, instanţa reţine că atât cererea de executare silită din data de 21.03,2016, cât şi contractul de cesiune de creanţă din data de 07.10.2016 nu sunt acte juridice ale Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti, câtă vreme, potrivit art.24 alin.1 lit.b din OG nr.26/2000, numai Consiliul Director are dreptul de a încheia astfel de acte în numele şi pe seama asociaţiei.

Totodată, instanţa reţine că prin înscrisurile depuse în cauză, petenta nu a făcut dovada stării de insolvabilitate a intimatei, motiv care să justifice dizolvarea acesteia în condiţiile art.56 alin.1 lit.d OG 26/2000“.

Prin efect de domino, această sentinţă vine să anuleze absolut toate deciziile luate de actuala conducere a AMFB începând cu ianuarie 2016, atunci când a fost investită în funcţie.

Preşedintele Marian Lumânare nu a răspuns la apelurile ProSport, aşa cum a procedat, de altfel, de fiecare dată în ultimele luni, după ce publicaţia noastră a publicat un interviu cu juristul AMFB, menţionând – cu dovezi – că acesta din urmă a încercat să mintă sau să inducă în eroare reporterul în mai multe privinţe.

Totuşi, şeful AMFB era la curent cu situaţia juridică precară în care se află, Lumânare mărturisindu-i jurnalistului ProSport, astă-primăvară, că nu afiliază şi nu dezafiliază cluburi la AMFB deoarece prezenţa sa în funcţie e contestată în instanţă. „Domnule, eu vă spun la modul cel mai sincer, nu am făcut afilieri şi dezafilieri până acum pentru că eu nu… Îmi contestă colegii mei şi calitatea de preşedinte. Au contestat alegerile… Am câştigat la fond, dar beneficiind de căi de atac, au tergiversat puţin. Dar în momentul în care se va produce înregistrarea mea la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, automat o să procedez la afilieri şi dezafilieri. (…) Nici nu pot să fac dezafilieri, pe de o parte, pentru că n-am… Susţin colegii noştri că n-am calitatea deplină. Să nu păţesc ca Dumitru Dragomir sau Mircea Sandu!“, a explicat Lumânare astă-primăvară, pe vremea când încă mai accepta dialogul cu reporterul ProSport. În ciuda celor spuse de atunci, înregistrarea la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor nu s-a produs, iar instanţa a decis că atât Lumânare, cât şi Baboia n-au nicio calitate.

Printre deciziile Comitetului Executiv al AMFB lovite de nulitate se numără desemnarea ultimelor două campioane ale Ligii 4, omologarea rezultatelor, înscrierea echipelor şi organizarea campionatelor din acest sezon. Steaua, Academia Rapid, Carmen şi FC Dinamo au fost înscrise direct în Liga 4 prin decizia aceluiaşi Comitet Executiv.

Marian Lumânare, preşedintele AMFB (stânga), ştia astă-primăvară că nu are calitate legală în fruntea organizaţiei. În cele din urmă, Tudor Iacov (dreapta), de la FC Progresul, a reuşit să demonstreze acest lucru în instanţă

„Nu voi lăsa lucrurile aşa. Merg mai departe. Îi notific în privinţa sentinţei. Sunt obligaţi s-o pună în practică. Dacă nu vor lua măsuri pentru a se pune în acord cu ce spune instanţa, urmează plângere penală pentru nesocotirea Justiţiei. Acest campionat este ilegal, la fel toate deciziile semnate de Lumânare şi Baboia din 2016 încoace“, a declarat, pentru ProSport, Tudor Iacov, preşedinte la FC Progresul şi beneficiarul sentinţei definitive de vineri.

Iacov poartă un război vechi cu AMFB. Îi acuză pe conducătorii acestui for că au comis abuzuri împotriva echipei sale, dar şi a altor cluburi, că au câştigat ilegal alegerile şi că au eludat sistematic atât legile ţării, cât şi pe cele sportive.

Comitetul Executiv al FRF este exact în aceeaşi situaţie ca şi cel al AMFB

Prin ricoşeu, lovitura încasată de AMFB se poate îndrepta şi împotriva FRF. Exact la fel ca şi AMFB, conducerea federaţiei nu este înregistrată la Registrul Asociaţiilor şi Federaţiilor, acolo unde Comitetul Executiv figurează, în continuare, ca fiind alcătuit din Mircea Sandu, Adalbert Kassai şi ceilalţi componenţi ai formulei de dinainte de 2014. Situaţia lui Răzvan Burleanu şi a tovarăşilor săi este chiar mai grea decât a celor de la AMFB, pentru că actuala componenţă a Comitetului Executiv al FRF a fost deja invalidată definitiv de tribunal. Cu toate acestea, în ultimii trei ani acest for a semnat şi girat acte care implicau cheltuieli de milioane de euro. ProSport a scris şi despre problemele de la federaţie în contextul războiului dintre juristul Armatei, colonelul Talpan, şi FC FCSB. Talpan a prezentat, în aprilie, documente care arătau slăbiciunile juridice ale FRF.
Existând jurisprudenţa sentinţei de vineri, orice persoană care se va îndrepta împotriva FRF, din acest moment, are şanse maxime de câştig.

Sursa: prosport

Nota Redacției:

Pe scurt:  Cel care a afiliat CSA Steaua, Academia Rapid si CS Dinamo in liga a patra nu are drept de semnatura, a decis Tribunalul!

Prin sentinta definitiva a Tribunalului Bucuresti s-a decis ca presedintele AMFB nu are drept de semnatura si nu a avut in ultimii doi ani. El este cel care a afilat CSA Steaua, Academia Rapid, Dinamo sau Carmen in acest sezon. Orice decizie a lor este ilegala, a stabilit Tribunalul in urma unei reclamatii facute de Tudor Iacov de la Progresul. In mod normal, noile echipe CSA Steaua, CS FC Dinamo si Academia Rapid trebuiau sa fie inscrise in liga a cincea, insa AMFB a decis sa le primeasca in liga a patra pentru ca au terenuri bune, suporteri si nume cunoscute.

Decizia Instanței, potrivit SportB.ro

“Instanța are în vedere că cererea de executare silită din data de 21.03.2016, în urma căreia s-a constituit dosarul 693/2016 pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc Guli Constantin, a fost formulată de către numitul Baboia Claudiu Gabriel, persoană care nu avea calitatea de reprezentant legal al Asociației Municipale de Fotbal București.

Astfel, în Registrul special al Asociațiilor și Fundațiilor ținut de Judecătoria Sectorului 6 București, este înscris ca reprezentant al asociației numitul Vasile Avram, președinte al Consiliului Director, în componența căruia intră și numiții Mihaela Bratu, Marian Rusu, Ioan Bega, Florescu Mihai, Alexandru Crișan și Toma Ion (f.167).

Mai mult decât atât, contractul de cesiune de creanță din data de 07.10.2016, având ca obiect transmiterea dreptului de creanță cu privire la suma de 2210 lei, a fost încheiat cu petentul Sultănoiu Ștefăniță, de către Asociația Municipală de Fotbal București printr-o altă persoană, Marian Lumînare, care de asemenea nu avea calitatea de reprezentant legal al acesteia.

În ceea ce privește Hotărârea nr.2 din data de 15.12.2016, întocmită de către Comitetul Executiv al cedentei, referitoare la ratificarea contractului de cesiune anterior menționat, instanța reține că nu produce efecte juridice în sensul art.1311 Cod civil, câtă vreme este semnată de numitul Marian Lumînare, care nu este membru al Consiliului Director al asociației, potrivit mențiunilor efectuate în Registrul special ținut la Judecătoria Sectorului 6 București.

Prin urmare, instanța reține că atât cererea de executare silită din data de 21.03,2016, cât și contractul de cesiune de creanță din data de 07.10.2016 nu sunt acte juridice ale Asociației Municipale de Fotbal București, câtă vreme, potrivit art.24 alin.1 lit.b din OG nr.26/2000, numai Consiliul Director are dreptul de a încheia astfel de acte în numele și pe seama asociației.

Totodată, instanța reține că prin înscrisurile depuse în cauză, petenta nu a făcut dovada stării de insolvabilitate a intimatei, motiv care să justifice dizolvarea acesteia în condițiile art.56 alin.1 lit.d OG 26/2000.”

Steaua între “Viktoria echipei” și “Ah, ce revanșă!”

Viktoria echipei

Revederea cu Viktoria Plzeň am așteptat-o cu nerăbdare, dar și cu îngrijorare. Ne amintim ce-a fost acum două luni, când am scos un 2-2 chinuit. Și veneam după un mizerabil joc la Ovidiu…

Începutul a fost pe măsură să-mi sporească temerile, cehii jucau dezinvolt, iar ai noștri păreau oarecum timorați, deși vedeam o determinare deosebită față de plictisul evident în meciurile din campionat. A venit și bara aia care putea consemna (pentru a câta oară…) o nouă partidă în care suntem conduși… Și, na, când nu mă așteptam și, mai ales, de la cine nu mă așteptam, s-a schimbat kalimera: Budescu, care jucase execrabil până atunci, obține un penalty (da, bre, mai primim și noi cadouri, nu numai CFR-ul…) și-l transformă. La 1-0 era altceva…

Fără a fi un joc perfect, rezultatul final a fost pe măsură să ne mulțumească pe deplin – un 3-0 care ne instalează pe primul loc în grupă, acolo unde dorim să rămânem. Nu de alta, dar să vedem și noi cum e primăvara-n Europa. Budescu e un jucător pe care-ți vine să-l ții doar în palme. Pute de talent, dar e atât de enervant prin je-m`en-fiche-ismul lui, prin sumedenia de faze stricate cu seninătate… Nu știu cum se simt colegii lui când văd seninătatea cu care face praf ceea ce ei începuseră și continuaseră promițător. Dar, ce să-i faci, cu una, două găselnițe ca aseară te face să uiți tot, să-i ierți goangele și să-ți ceri iertare pentru înjurăturile cu care l-ai blagoslovit din plin până atunci. Mai ales când ești cusurgiu ca mine… O să-ncerc să mă obișnuiesc cu situația asta, să-i trec cu vederea pasele sau șuturile aiurea, atâta timp cât înscrie sau contribuie la golurile echipei. La urma urmelor, dacă ieșim pe plus nu mai contează restul. Numai să ne țină nervii…

N-are rost să vorbesc despre fiecare jucător în parte, aseară am văzut, poate pentru prima oară în sezonul acesta, ECHIPA. Am văzut apărarea mai atentă (dar e destul loc de mai bine…), mijlocul mai eficient, atacul mai periculos. Și nu jucam cu Chiajna sau Voluntarii… Cehii, fără cine știe ce jucători, au o echipă bine închegată, bine strunită de antrenorul lor, se văd trasee care compensează lipsa valorii individuale. Au început campionatul ca din tun: 6 victorii din 6, golaveraj 14-1… Să nu ne amăgim că la Plzeň ne va fi la fel de ușor ca-n vară. Și, până atunci, mai sunt și meciurile cu ceilalți.   Dacă jucăm ca aseară e bine, dar să ne gândim mai departe, unde e nevoie de mult mai mult. Începutul a fost reușit, să vedem ce urmează…

Andrei Sava
Blog  Sam Murray  – 15 Sep 2017

Ah, ce revanșă!

Credeați că numai coregrafii și corsicanii se-ntrec în trăznăi? Nici ai noștri nu-s mai breji…

Marți, a fost meciul Steaua-Benfica. Nu, nu vă speriați, n-ați pierdut vreo întâlnire europeană. CSA Steaua a întâlnit în Cupa României pe Benfica Nova Generacao. Din Liga 5 Bucale, că ăia din Lisabona i-ar fi zis ”nova geração”. Comicăraia începe cu stema generacaoezilor, o copie hazlie a celei cunoscute. Iacă-tă!

Meciul s-a terminat 28-0 pentru CSA Steaua lui Tălpan, ceea ce spune tot cu privire la forța Benficăi clonate pe cine știe ce tăpșan. Oți fi zâmbit și voi ca mine. Asta pen` că n-ați citit comentariul de pe ”steaualibera.com”. L-ar face gelos până și pe Leapșă AFCRB-istul… Stați jos, să n-aveți surprize, și lecturați:

”Steaua s-a intors in Cupa Romaniei. Si nu doar ca s-a intors, dar a facut-o exact cum ne-am fi asteptat sa o faca echipa care detine recordul de cupe castigate in aceasta competitie. Baietii lui Ion Ion au intalnit astazi AFC Benfica Noua Generatie, echipa de Liga a V-a, de care au trecut cu frumosul scor de 28 – 0.”

Pân-acilea, în afară de ambiția cu care voiosul cronicar încearcă să ne convingă că înființații de acum câteva luni sunt adevărata Steaua, nimic care să ne atragă atenția în mod deosebit. Dar, aveți puțintică răbdare…

”Oare cati dintre voi isi mai amintesc astazi de dubla dintre Steaua si Benfica Lisabona? Cele doua meciuri au avut loc in sezonul 1987-1988, in semi-finalele Cupei Campionilor Europeni. Vulturii lusitani ne-au impiedicat atunci sa jucam finala cu PSV Eindhoven, dupa ce ne-au invins cu 2-0, in cuibul lor, Estadio da Luz. La Bucuresti, scorul a fost 0-0. Nu multi isi aduc aminte de meciul din Portugalia pentru ca nu vor sa isi aduca aminte. Nici Gica Popescu, titular la lisabona, pentru Steaua, din pacate, nu vrea sa isi aduca aminte. Nici de meci si nici de Rui Aguas, atacantul portughez care a marcat cele 2 goluri, dupa ce a facut ce a vrut cu ”Baciul”.

Au trecut aproape trei decenii de la acel meci, dar ADN-ul stelist n-a uitat durerea. Si poate ca exact acea durere i-a manat azi pe elevii lui Ion Ion, fortandu-i sa faca un meci cum rar ai sansa sa vezi.”

Deci, asta e! Revanșa, bre! Mama lor de lusitani! Le-am tras-o, am spălat rușinea lui Gică Popescu… Și, atenție: ”O buna parte din titularii obisnuiti au fost odihniti”. Aoleu, ce s-ar fi întâmplat dacă erau toți? Golu` și minutU`, dacă nu mai rău. dar și-așa a fost OK: ”Bombardierul” Mirea i-a jumulit bine de tot pe ”micii vulturi” bucuresteni” și ” nu a fost singurul ”militar” care si-a testat azi abilitatile de lunetist. La 12-0 s-a egalat recordul din 1964, când Steaua (că pe-atunci era doar una…) a făcut 12-0 cu o echipă din Blaj.” Măcar de i-ar fi chemat și pe-ăia Mencistăr sau Sporting, să ne răcorim și noi…

La buna dispoziție a contribuit din plin și tabela, care s-a încins la 20-0 și a capotat. După intervenții rapide și măiestre, s-a reușit repornirea. Numai că de la 0-0… Comic a fost și portarul (titular) al clonelor lusitane, un junior de 39 de ani, fan al uneia din Rapide (că pe-ăștia-i greu să-i depistezi care și cum), dar care purta mândru un tricou pe spatele căruia scria… Tătărușanu. După 10 goluri încasate a obosit și a lăsat locul unui… copil de 13 ani…

Și delirul continuă: ” …baietii lui Ion Ion au trimis astazi un mesaj foarte clar intregii tari: STEAUA S-A INTORS!… Multi carcatoasi vor critica meciul de azi si probabil ca vor incerca sa-i certe pe baietii nostri, pentru ca nu au luat piciorul de pe pedala de acceleratie in a doua repriza. Dar nu asta e Steaua. Steaua Bucuresti a insemnat, inseamna si va insemna intotdeauna goluri, spectacol si fotbal frumos…Băieții merita sa joace intr-o liga si mai buna. Rezultatul de astazi ne da incredere ca vor ajunge in aceasta liga cat mai repede…. au intrat in istoria Stelei. De acum inainte, manualul de istorie ros-albastra va spune ca, intr-o zi de marti, 12 septembrie, 2017, Steaua a realizat victoria la cea mai mare diferenta de goluri, 28-0, intr-un meci din Cupa Romaniei”. Mai lipsea o hipapăreală a unor Leasă&co. CSASteliști sau o poezie a vreunui poet din peluză, un Drăghici CSAStelist…

P.S. Textul de mai sus trebuia să apară ieri, dar, deh, neama vreme, cum zic frații bulgari…

Andrei Sava
Blog  Sam Murray  – 15 Sep 2017

 

Nota Redacției: Reamintim pentru cei care nu-l cunosc pe autor. Andrei Sava este un stelist „pur sânge” cu vechi state, membru înregistrat al fcsteaua.ro din 2005, având contribuții editoriale excepționale. Din păcate, de prin 2008, când s-au acutizat luptele dintre grupările de suporteri și în virtual, Andrei Sava a rărit prezența pe site. Sperăm că într-o zi se va intâmpla și concilierea între „fracțiunile beligerante”, iar Andrei Sava va reveni cu opiniile sale și în comentarii direct pe fcsteaua.ro. Pănă atunci este alături de noi prin articolele preluate de pe blogul său personal, pentru care îi mulțumim.

Precizări legate de site-ul fcsteaua.ro (click link)

Identitatea noastră

Acum vreo șase ani jumătate, am scris aici un adevărat serial dedicat unor articole ale lui Matei Udrea. De acolo am reținut și o declarație a lui Constantin Olteanu. Iat-o:

Erau câţiva jucători acolo, la Steaua, care vindeau meciuri. Din cauza asta am şi pierdut titlul în 1980. Ne-a bătut Târgovişte cu 4-0 într-un joc suspect… Şi Cupa României am pierdut-o, cu Timişoara, pentru că Liţă Dumitru a vândut meciul. Pe urmă, Liţă s-a şi transferat la Poli… Sameş a luat 25.000 de lei la un meci, iar Iordache mi-a recunoscut că a lăsat un gol fiindcă avea obligaţii faţă de echipa adversă … fuga lui Marcel Răducanu în RFG, petrecută în 1981, a fost urmarea unui flagrant în care Securitatea l-a filmat încasând bani de la emisarii echipei „U” Cluj! ”  Cine vrea să priceapă niște lucruri, are de unde porni…

Cartea lui Olteanu n-am citit-o, dar tot GSP-ul nostru publica pe 15 mai 2010 un amplu articol al lui Viorel Tudorache în dialog cu fostul ministru al Apărării şi primar al Capitalei. M-am gândit că o să găsesc acolo informații despre ” rolul providential jucat de familia Ceausescu (uneori de nea Nicu insusi) in constructia echipei din ’86”, așa cum afirma Omul care aduce cartea. Ia să vedem cum ” Ceausescu si armata/ v-au format identitatea”…

-… aţi construit echipa care a cîştigat CCE în ’86.

– Ce m-a făcut să acord o atenţie specială fotbalului a fost faptul că răposatul Nicolae Ceauşescu ţinea cu Steaua. Apropiaţii lui mi-au spus: „Vezi că şefu’ a auzit că Steaua nu prea mai cîştigă, fii atent că asta e o probă importantă!„.

–  Care a fost prima măsură luată?

–  M-am informat. Steaua era subordonataă direct lui Mutu’, cum i se zicea lui Ilie Ceauşescu, care a venit după Gomoiu! Nu se pricepea nici unul! Celor de la club le-am zis: ”Dacă vreţi să reconstruim echipa, trebuie să o facem legal. Nu-mi place să furaţi de la unul sau de la altul jucători, să avem scandal„.

– Cum îşi manifesta Ceauşescu simpatia faţă de Steaua?

– Era mai mult decît un simplu fan şi nu a ascuns asta faţă de noi. Spre exemplu, înaintea unui meci Steaua-Dinamo, prin 1983-’84, ne-a chemat la vila lui de la Snagov. Eram eu, ministrul de Interne, George Homoştean, şi Tudor Postelnicu, şeful Securităţii. … De faţă cu toţi mi-a spus: „Voi aveţi meci cu ăştia. Să-i bateţi, să-i rupeţi!„. Ce puteam să-i răspund, decît: „Am înţeles!„. I-am convocat imediat pe şefi într-o şedinţă la club şi i-am bătut 2-0, cu două goluri marcate de Marcel Răducanu.

–  Postelnicu s-a conformat?

– Nici vorbă. În primăvara lui ’84 erau lucrările Marii Adunării Naţionale, iar Steaua pierduse 3-1 la Bacău. Ceauşescu nu stătea în sală, avea un cabinet de unde asculta ce se discută. La un moment dat, ne-a chemat la el pe mine şi pe fratele său, Ilie Ceauşescu. Ne-a luat direct: „De ce aţi pierdut?„. Am dat-o pe vrăjeală: „Alecsandrescu mi-a zis că jucătorii n-au avut ghete adecvate la terenul îngheţat„. Nu puteam să dau mai multe detalii fiindcă nu vroiam să acuz anumite persoane. I-am promis că voi face o analiză cu Ilie Ceauşescu, dar acesta n-a rezistat şi a răbufnit: „Păi, nu ne lasă în pace ăştia de la Securitate. Postelnicu se ţine de capul nostru„.

– Cum a reacţionat?

– L-a chemat imediat pe Postelnicu, care era sforarul şef, şi l-a luat la rost: „De ce nu-i laşi mă în pace pe ăştia de la Steaua?„. Postelnicu, în stilul său teatral, mai să se autoflageleze. După ce-am ieşit, Postelnicu mi-a reproşat: „Nea Costică, de ce nu mi-ai luat apărarea în faţa lui Ceauşescu?”. „N-avem cum să mă bag între fraţi!”, i-am explicat eu.

– De ce credeţi că în perioada dumneavoastră Steaua a luat doar un titlu şi o Cupă, în 1985, cînd a făcut eventul?

– Aflasem că erau cîţiva jucători la Steaua care vindeau meciuri. Din cauza asta, în 1980, am şi pierdut campionatul, la golaveraj, în detrimentul Craiovei. Cu trei etape înainte de final am pierdut dubios, cu 4-0, la Tîrgovişte.

(„Cînd am ajuns la Tîrgovişte, primul secretar m-a întrebat: «Tovarăşul Valentin, de ce mai veniţi? Nu ştiţi că…». Şi, într-adevăr, am pierdut cu 0-4″ – Valentin Ceauşescu, GSP, august 2009)

– În ’80, aţi pierdut şi finala Cupei, cu Poli Timişoara, la penaltyuri.

– Îmi amintesc, Liţă Dumitru a vîndut meciul, apoi s-a transferat la Timişoara… am luat pe el 350.000 de lei.

– Doar Liţă era oaia neagră?

– Mai ştiu că Sameş a luat la un meci 25.000 de lei, iar Vasile Iordache mi-a recunoscut că a lăsat un gol fiindcă avea nu ştiu ce obligaţii faţă de echipa adversă.

–  Cum aflaţi că jucătorii trîntesc meciuri?

– Mă informau cei de la contrainformaţii. Le luam însă cu multe rezerve, pentru că aparţineau de Dinamo, fiind serviciul Securităţii. …Nu i-am pedepsit pe cei care aranjau meciuri deoarece am avut încredere că Ion Alecsandrescu ştia cum să rezolve problemele”

– Se spune că dumneavoastră aţi planificat şi flagrantul înscenat lui Marcel Răducanu, cînd a fost filmat primind un plic cu 15.000 de lei pentru a trînti un meci cu „U” Cluj?

– Nu, cei de la contrainformaţii. Eu doar am primit filmul şi l-am chemat pe Marcel la mine în birou să-l vadă şi el. Vroiam doar să-l anunţăm că ştim ce face. Atît! El s-a speriat însă şi a fugit în RFG.

– Cu echipa care a luat CCE n-aţi mai avut probleme de genul ăsta!

– Nu, pentru că le-am spus jucătorilor: „Dacă vreţi bani, veniţi la mine şi rezolvăm.” M.Ap.N. aloca anual cîte 13 milioane de lei echipei de fotbal. Îi verificam şi le atrăgeam atenţia: „Iovan, ce-ai căutat la Hanul lui Manuc unde te-ai întîlnit cu o maşină cu număr de Olt?„.

– Chiar n-aţi avut probleme cu ei?

– Au mai fost. Spre exemplu, Petcu a făcut arest pentru că a provocat un scandal în cantonament de un „23 August”, iar pe Zamfir l-am dat afară din cauza băuturii. Boloni a fost un factor de echilibru în echipa aceea, era intelectual, nu puteam să am încredere în Lăcătuş, care rîdea toată ziua.

– Cum aţi făcut echipa din 1986?

– Eu n-am adus pe nimeni cu forţa la Steaua. Lucram cu prim-secretarii de judeţe… Majoritatea mă sunau şi-mi semnalau cînd apărea cîte un jucător bun la ei în zonă. Ion Busui de la Reşiţa mi i-a dat pe Belodedici de la Moldova Nouă şi pe Iovan.

– Pe Iovan era să vi-l fure Dinamo.

– Da, au mai fost şi frecuşuri de genul ăsta între Steaua şi Dinamo. L-au luat din Gara de Nord şi l-au dus la club, dar Iovan n-a vrut să semneze cu ei. Vroia la Steaua şi la Steaua a ajuns.

– Cum?

– L-am sunat imediat pe Postelnicu. Apoi pe procurorul general de atunci, Nicolae Popovici, care era în conducerea lui Dinamo şi l-am ameninţat: „Vezi că aşa cum i-am spus lui Ceauşescu să te facă procuror general, tot aşa pot să-i spun să te schimbe!„. Cei de la Dinamo l-au vrut şi pe Piţurcă, dar Postelnicu strîmba din nas că joacă barbut. Eu i-am zis: „Las că-l iau eu, că pe mine mă interesează să joace fotbal bine, nu ce face în timpul lui liber”.

– Au fost şi cazuri cînd aţi vrut să luaţi vreun jucător şi n-aţi putut?

– Erau jucători care trebuiau să facă armata şi îi luam la noi. De exemplu, Ştefan Andrei, care era ministru de externe, mi-a dat telefon şi m-a rugat: “Băi, frate Oltene, să nu-l iei pe Săndoi de la Craiova!”. Şi nu l-am luat. A mai fost vorba de un craiovean, dar situaţia era alta.

– Despre cine?

– Aurel Ţicleanu. Generalul Mircea Olteanu, un renumit oftalmolog, care l-a operat la ochi mi-a zis: “Tovarăşe ministru, nu vreţi să vorbesc cu Ţicleanu să vină la Steaua, că e bun?”. I-am spus: “Nu, doar dacă vrea el să vină. Nu e moral să profit de situaţia lui medicală şi să-l pun sub presiune”.

–  Halagian şi Ienei îşi dispută încă meritele pentru CCE. Ce părere aveţi?

– Fiecare cu meritele lui pentru nivelul la care a lucrat cu echipa. Eu l-am adus pe Halagian de la FC Olt, împreună cu Radu II, Bumbescu, Bărbulescu, Piţurcă, pentru care am dat la schimb opt jucători. L-am adus să formăm echipa pentru că nu mergeau treburile cu Ienei, iar jucătorii vroiau să plece.  Vroiau mai mulţi bani!.

– De ce l-aţi daţi afară după numai un an?

– Nu l-am dat afară, l-am trimis înapoi la FC Olt, la ordinul lui Ceauşescu. Apoi l-am readus pe Ienei de la Oradea şi a cîştigat CCE.

– Halagian zice că e o minciună chestia asta.

– Nu ştiu de ce nu crede, pentru că eu nu puteam să-l iau cu mine la  Ceauşescu. Ca dovadă, l-au primit cei de la Scorniceşti. I-a spus treaba asta şi Gheorghe Bărbulescu, care a murit: “Măi, n-am avut ce face, au manevrat prin spate şi te-au adus înapoi”. Acum nici Steaua nu era să cadă o dată cu Halagian!

(„Meritul pentru formarea echipei revine şi M.Ap.N. Este vorba de generalul Ion Coman şi de ministrul apărării, Olteanu” – Valentin Ceauşescu)

– Cum v-aţi înţeles cu Valentin Ceauşescu?

– Bine, era un tip educat, şcolit în Anglia. Se înţelegea bine cu jucătorii fiindcă era apropiat de vîrsta lor. Rămîne însă o enigmă de ce a venit Valentin la Steaua, şi de ce tocmai atunci! Era clar că nu putea fără acceptul lui ta-su. Nu era prost  Ceauşescu, a simţit că Steaua e pe val şi îşi poate face imagine internaţională.

– Cu ce vă ajuta Valentin?

– N-a adus un jucător la Steaua. A încercat să-l aducă pe Septimiu Cîmpeanu de la U Cluj, dar n-a putut. Primul secretar de acolo n-a vrut să-l ajute. L-am sunat eu pe prim secretarul respectiv şi mi-a zis că mie mi-l dă. I-am spus să mai aşteptăm fiindcă bate la ochi şi mi l-a dat mai tîrziu.

– Mircea Lucescu susţine că l-aţi vrut la Steaua, şi chiar a  fost de două la dumneavoastră în birou, dar a refuzat! Valentin Ceauşescu susţine însă că el nu l-a dorit? Care e adevărul?

– Nu-mi aduc aminte … Cei de la Dinamo nu erau văzuţi bine de conducătorii Stelei. În sens invers se mai făceau mişcări, cei de la MI mai luau de la noi.

– Generalul Victor Stănculescu susţine că el i-a convins pe cei de la Braşov să-l lase pe Lăcătuş la Steaua, nu dumneavoastră!

– Nu-i adevărat, Stănculescu era cu hipismul. Eu aranjasem totul cu Dumitru Dragomir şi doar l-am trimis pe el să-l aducă pe Lăcătuş de la Braşov la Bucureşti. Şi un caporal putea să facă asta!

Generalul Constantin Olteanu îşi aminteşte că, în 1985, Securitatea a încercat să strice echipa Stelei. „Mi se spunea că nu e normal să fie atîţia unguri la Steaua. Se refereau la Ienei, la Boloni, ziceau că şi Lăcătuş e de fapt Lakatos. Credeau că sînt fraier şI îi dau afară, dar nu le-am făcut pe plac celor de la Securitate. Lui Boloni chiar i-au făcut un dosar să-l scoată din fotbal, dar n-au reuşit. A fost suspendat vreo 10 etape! În acel an am eliminat-o pe Honved, după 0-1 la Budapesta şi 4-1 în Ghencea„.

“Nu mai sînt ataşat de Steaua. M-a nemulţumit faptul că Armata i-a cedat echipa lui Becali, care e un incult”

„M-am ocupat de Steaua mai mult decît un corp de armată pînă am format-o, pentru că nu se putea altfel. Era o chestiune de onoare pentru Armată”

Generalul Constantin Olteanu a dezvăluit motivul pentru care Nicolae Ceauşescu a schimbat, în 1961, denumirea echipei din CCA în Steaua. „El era general de armată şi nu-i convenea că pe stadioane lumea striga «Uă, Armata». Considera că acest lucru aduce prejudicii onoarei Armatei. Zicea că «Uă, Steaua merge»„.

Iată, așadar, cum ni s-a format identitatea. De care suntem mândri! Cu luminile și umbrele unei epoci apuse, pe care ni le asumăm. Să-i lăsăm pe alții cu legendele lor mincinoase și palmares subțire să croncăne a jale…

Pe 5 iulie 2018, Constantin Olteanu va împlini 90 de ani…

Andrei Sava
Blog  Sam Murray 

Nota Redacției:

Interviul cu generalul Olteanu, a mai fost postat în articole pe fcsteaua.ro. Ultima dată pe 29 august 2015 în “Mit și adevăr: Generalul Constantin Olteanu, omul care a construit Steaua ’86“. (link)

Prin camaradul nostru de iubire roș-albastră, Andrei Sava, îl mai reluăm și acum în 2017 pentru cei care exultă și își spală creierul la fiecare înfrângere a echipei FC Steaua (FCSB).

Generalul Constantin Olteanu, fostul ministru al Apărării din perioada 1980-85, a rămas în istoria Stelei ca artizanul care a contribuit din umbră la construirea echipei ce avea să câştige CCE în 1986. Puternic şi influent pe vremea lui Ceauşescu, Olteanu îşi trăieşte cu demnitate decăderea din funcțiile de stat şi bătrîneţea.

Condamnat la 11 ani de închisoare după evenimentele din 1989, “pentru ceea ce am fost, nu pentru ceea ce am făcut”, conform afirmaţiilor sale, Olteanu a fost eliberat după doi ani şi 6 luni de detenţie la Jilava și s-a adaptat noii societăți capitaliste. Din 1997 este profesor la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii particulare “Spiru-Haret” Bucureşti.

X Ray

Precizări legate de site-ul fcsteaua.ro (click link)

 

Lecitină pentru uituci: Ce Steaua a ajuns la Becali! Evaluarea AVAS din 2004: minim 9.737 de dolari costa 1% din SC Fotbal Club Steaua București SA

Se știe că în 2003  Asociația Fotbal Club Steaua București (AFC), condusă de Viorel Păunescu și consiliată de generalii CSA aflați în AGA și CD-ul asociației, era în pragul falimentului, cu visteria goală și cu peste 20 de milioane de dolari datorii la stat, la terți privați, contracte în curs, salarii personal etc.

  • Nota Bene! Generalii CSA și Păunescu-AFC au devalizat și îngropat clubul de fotbal Steaua între 1997-2003! În 2003, AFC Steaua nu mai avea decât două opțiuni: să se lichideze sau să privatize real Steaua într-o societate nouă pe acțiuni, în speranța că se va atrage capital și finanțare de la “stockholders” pentru a funcționa. Dacă nu era Becali, considerat atunci de toți drept omul providențial, Steaua era oale și ulcele, lichidată de stat! De fapt, așa cum a făcut statul și cu AFC. Statul (ANAF) i-a cerut în justiție lichidarea! După lichidare, au urmat firesc dizolvarea în 2006 și apoi radierea în 2011. 

Cu conturile goale și o datorie la stat de 420 miliarde de lei (12,7 milioane dolari), uriașe la acea vreme, AFC era somată de ANAF cu blocarea conturilor și executarea silită.

  • Până în 2003 CSA și AFC au acumulat nu mai puțin de  420 miliarde de lei (12,7 mil USD) datorie către bugetul de stat, reprezentând impozite pe salariu, somaj, CAS (link). Datele sunt publice!
  • O bună parte din datorie a fost preluată AFC de la CSA prin Protocolul 66/1999, punctul 12:  Datoriile și creanțele CSA Steaua și ale fostei secții de fotbal profesionist, contracte anterior datei de 8 iulie 1998 în exclusivitate pentru componenții echipei de fotbal, tehnicieni și antrenori, precum și cele legate de participarea echipei la competițiile interne și internaționale, vor fi preluate de Asociația Fotbal Club Steaua București în baza unei convenții. Mijloacele fixe și mijloacele circulante existente în gestiunea fostei secții de fotbal profesionist a Clubului Sportiv al Armatei Steaua la data semnării protocolului vor fi preluate de Asociația Fotbal Club Steaua pe baza unui proces-verbal de predare-primire distinct.”

  • Pe înțelesul tuturor. E ca și cum, ipotetic, un angajat primește în mână “salariul brut”, umând ca el să-și plătească impozitul, CAS etc. și apoi să cheltuie doar ce îi mai rămâne, adică “salariul net”. Însă omul îi prăduiește pe toți și nu mai plătește nimic statului, lună de lună și ani de zile. Așa a făcut și AFC!

Pe de altă parte, AFC acumulase datorii imense și la terții privați, între care și la Gigi Becali. Cu acte oficiale și legale de dare în plată, AFC împrumutase de la Becali  6,4 milioane dolari, gajați cu drepturile federative a 21 de fotbalişti și rambursabili în acțiuni la viitoarea societate pe acțiuni, pe care AFC urma să o înființeze în baza Ordonanței 26 din 2000.

  • “Art. 47. Asociatiile si fundatiile pot infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute de asociatii si fundatii din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc in aceleasi societati comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei sau fundatiei.OG 26/200

În această situație, la înființarea SC Fotbal Club Steaua București SA,  AFC și-a achitat datoria față de Becali cu 51% din acțiuni. AFC Steaua București dobândea 36% din capitalul social total al societăţii comerciale pe acţiuni, George Becali 51%, Viorel Păunescu 6%, Victor Piţurcă 4% şi Lucian Becali 3%. Valoarea celor 100 % din acțiuni fiind fixată de AFC Steaua la aproximativ 10 milioane de dolari.

Toți banii pentru cele 64% din acțiunile înstrăinate de AFC erau de la Becali, însă 1,3 mil. USD din datorie au fost dirijați de latifundiar, via AFC, în acțiunile lui Viorel Păunescu (6%), Victor Piţurcă (4%) şi Lucian Becali (3%). De fapt, niciunul din membri AFC nu avea bani cash, nici chef să riște, să-și dea averea pe acele acțiuni. Becali urma apoi să recupeze acei 1,3 mil. USD de la cei trei, fie prin cedarea acțiunilor, fie prin rambursarea sumei de achiziție. Ceea ce s-a și întâmplat mai apoi.

Însă perspectiva executării silite, a obligat-o pe AFC să scape repede și de 35% din acțiunile deținute, prin vânzarea lor la terțe persoane, păstrând simbolic doar 1%. Evident, acele acțiuni au fost cumpărate tot de cine avea bani cash disponibili, clanul Becali. Păunescu și Pițurcă dețineau și ei 9%, dar cum am spus, cu bani “împrumutați” tot de la Becali pentru achiziționarea lor. Păunescu i-a cedat acțiunile lui Becali, însă Pițurcă a cerut 500.000 de dolari pentru cele 4%, deși le achiziționase cu banii “împrumutați” de la latifundiar, motivând că el l-a adus la Steaua și merită o plată pentru acest serviciu.

Așa a ajuns Becali ca în scurt timp să dețină 99% din acțiuni, iar AFC 1%!

În 2004, AVAS și mai apoi ANAF au acționat pentru executarea silită a Asociației  Fotbal Club Steaua București, care m-ai deținea doar 1% din SC Fotbal Club Steaua SA.

Să vedem ce scria presa în ziua de 27 august 2004 despre modul cum a intrat Steaua 100% în posesia lui Gigi, iar acum, când au venit milioanele pe jgheab, Armata (adică statul) stă tot cu mana întinsă la “meleoanele” lui Jiji visând prejudicii de 36 mil. €!!!

Cât mai valora atunci Steaua? În 2004, AVAS a evaluat prin experți că 1% din SC Fotbal Club Steaua SA ar valora doar 9.737 dolari! Adică, 100% din SC Fotbal Club Steaua București SA valora 973.700 dolari! Deci, MAI PUȚIN DE 1 MILION mai era valoarea de piață oficială a clubului atunci când Gigi Becali a preluat pachetul majoritar de acțiuni. 

În continuare citez din articolul “Lichidare – 10.000 de dolari costa 1% din Steaua”, publicat de departamentul economic al Jurnalului Național, la  27 August 2004:

Lichidare – 10.000 de dolari costa 1% din Steaua”

“Pentru ca nu si-au mai platit datoriile la fondul de sanatate si pensii (CAS), toate bunurile Asociatiei Fotbal Club Steaua Bucuresti urmeaza sa fie scoase la vanzare prin licitatie publica.

Cu aceasta ocazie AVAS va vinde si 1% din capitalul social al actualului proprietar al clubului, SC Fotbal Club Steaua SA, actiuni aflate încă in proprietatea asociației.
Pe data de 3 septembrie, doritorii, microbisti sau nu, vor avea ocazia sa poata cumpara un pachet de 33 de actiuni reprezentand circa 1% din actualul capital social al echipei de fotbal Steaua Bucuresti.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) cere pe acest procent o suma de cel putin 9.737 de dolari – pret de pornire (fara TVA). Alaturi de aceste actiuni urmeaza sa fie valorificate si trei apartamente cu doua, respectiv trei camere, precum si diferite alte mijloace fixe – toate aflate in proprietatea asociatiei.

DATORII CAT CUPRINDE.
Fosta proprietara a clubului de fotbal, Asociatia Fotbal Club Steaua Bucuresti, condusa pana nu de mult de Viorel Paunescu, a acumulat in timp datorii de ordinul sutelor de mii de dolari catre diferite institutii ale statului prin neachitarea obligatiilor catre fondul de sanatate si cel de pensii.

“Va pot spune ca vom incerca sa obtinem un pret cat mai mare pe aceste bunuri, precum si pe cele 33 de actiuni care urmeaza sa fie scoase la vanzare, dar, indiferent cat de mult vom reusi sa luam, datoriile asociatiei sunt mult mai mari”, ne-au declarat surse oficiale din cadrul AVAS.

Institutia statului a demarat acum catva timp procedura de executare silita asupra asociatiei, pentru neplata datoriilor, instituind totodata si sechestru asigurator asupra tuturor bunurilor in cauza, aflate in patrimoniu.

DISPARE ASOCIATIA.
Prin valorificarea tuturor activelor din patrimoniu, Asociatia Fotbal Club Steaua Bucuresti va disparea, aceasta urmand sa intre imediat in procedura de lichidare. De asemenea, in afara AVAS, Administratia Finantelor Publice sector 6 a demarat, la randul ei, o procedura similara asupra tuturor celorlalte bunuri care inca mai fac parte din patrimoniul fostei proprietare a clubului de fotbal Steaua Bucuresti.

La licitatia organizata pe data de 3 septembrie, la fostul sediu al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare din Bucuresti, vor putea participa atat persoane fizice si juridice romane cat si straine, dar cu obligativitatea indeplinirii, in prealabil, a unor conditii specifice in aceste situatii. Valoarea tuturor bunurilor scoase la licitatia publica, inclusiv a pachetului de actiuni la actuala societate comerciala Fotbal Club Steaua SA, ajunge in total la aproape 225.000 de dolari.

NEPOTUL
Patronul Fotbal Club Steaua, Gigi Becali, va rascumpara datoriile fostei asociatii Steaua Bucuresti: “De un an si jumatate de cand am preluat eu conducerea, Steaua este cu platile catre stat la zi. Ceea ce spune AVAS reprezinta datoriile celor de dinaintea mea.
Nu mi le puneti in spatele meu. Dar un nepot de-al meu va participa la licitatia pentru achizitionarea procentului de 1% si astfel se va rezolva problema. Nu pot lasa pe altul sa preia acele actiuni pentru o suma atat de mica. Si de-acum n-o sa se mai spuna ca Steaua are datorii”, ne-a declarat Gigi Becali.

DATORNICI
Majoritatea cluburilor de fotbal din Romania a acumulat in timp datorii foarte mari la Fondul de Sanatate, dar mai toate asociatiile care erau in trecut in spatele marilor echipe nu mai sunt in prezent decat niste “fantome”. Astfel, Asociatia Fotbal Club Steaua, care nu mai are nici o treaba acum cu actualul club de fotbal Steaua Bucuresti, are datorii la Fondul de Sanatate despre care se spune ca depasesc valoarea de 2,2 milioane de dolari. Toate aceste datorii insa nu vor mai putea fi recuperate decat partial de catre diferitele institutii abilitate ale statului.”

Junalul Național, 27 Aug 2004

Acesta este tristul adevăr despre Steaua între 1997-2003, nu basmele lui Talpan & Co.!

X Ray

 

Precizări legate de site-ul fcsteaua.ro (click link)

CSA a deschis oficial noul sezon de fotbal amator din Liga 4. CSA Steaua – AS Venus 6-0

În prima etapă a ligii amatorilor, CSA Steaua s-a duelat cu AS Venus 1914 București (link), ocupanta locului 12 din 15 echipe în Liga 4, sezonul trecut. 

  • Asociația Sportivă Venus 1914 București se vrea continuatoarea echipei Venus fondată în anul 1914 și afiliată la FSSR la 5 iulie 1915, echipa care a dominat campionatul României în Perioada Interbelică. Campioană în 1920, 1921, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939, 1940.

În anul 1948, în urma legii ce obliga toate cluburile sportive să se afilieze la un sindicat, fuzionează cu Uzinele Comunale București devenind Venus UCB. În toamna anului 1948 Venus evolua în eșalonul al 3-lea și, odată cu desființarea arbitrară a acestuia, Venus dispare.

În anul 1953 zona în care se afla Arena Venus (actualul parc Știrbei, cuprins între podul cu același nume și Casa de Cultură a Studenților) devine zonă militară și toate clădirile, inclusiv cochetul stadion, sunt demolate. Astfel, în decurs de numai patru ani cel mai galonat club de fotbal din București dispare fără urmă sub furia bolșevică.

În anul 2014, rudele foștilor fotbaliști și membri ai forurilor de conducere ai clubului din perioada interbelică, alături de președintele de onoare al clubului, Alexandru Cristian Vâlcov (fiul marelui fotbalist venusist Colea Vâlcov), au reînființat gloriosul club interbelic.

N.B.echipa actuală a CSA Steaua este formată din jucătorii ocupantei locului 2,  ACS Regal Sport.

Într-un meci care s-a disputat pe terenul 5 din Ghencea, CSA Steaua a învins pe Venus București cu 6-0 (3-0). Au marcat: Zamfirescu (15, 90), Predescu (35, 38 p., 85 p.) și Constantinescu 48.

  • Meciul a fost întârziat 5 minute din cauza faptului că nu au fost puse fanioane la colțurile terenului.
  • Pe terenul 5 din Ghencea au venit aproximativ 1000 de ultrași ai Stelei.

  • Echipa de start a Stelei: Iancu – Butoi, Pădureț, Sitaru, Constantinescu – Cadolar, Vâlcea, Zamfirescu, Mirea – Predescu, Grigore
    Rezerve: Chiș, R. Eduard, Chirilă, Turbatu, Olaru, Izvoranu, Pătroiu

Prima Repriză

 Repriza secundă

X Ray

Precizări legate de site-ul fcsteaua.ro (click link)

Lista cu intrebări – pentru adevăratul suporter stelist

a ÎNTREBÁ, întréb, vb. I. 1. Tranz. și refl. (recipr.) A(-și) pune întrebări, în scopul de a afla un răspuns. ◊ Expr. (Tranz.) Întreabă-mă să te întreb, se spune cuiva care cere o informație despre un lucru asupra căruia nici cel întrebat nu știe mai mult.

Dacă Steaua adevarată este cea din Liga a IV-a, câte nume de jucători știi din echipa respectiva și câți cunoști din cadrul FCSB ?

Dacă Steaua adevarată este cea din Liga a IV-a, atunci de ce are 300 de spectatori?

Ținând cont că joacă pe terenul de antrenament din Ghencea, e acceptabil să spunem că e de fapt Steaua II ?

Dacă cei 50.000 de suporteri de pe Național Arena susțin că Steaua este cea care joacă în prima liga și cupe europene, atunci putem concluziona că au dreptate cei 50000 sau cei 300 care asista la meciurile din liga a IV-a?

E adevarat că îl urăști mai mult pe Gigi Becali decât iubești Steaua ?

Dacă Steaua adevarată este cea din Liga a IV-a, de ce te uiți la meciurile FCSB ?

De ce ii jignesti pe cei care susțin echipa din prima liga? Ai uitat când cântai, te bucurai sau plângeai alături de ei… de aceeași parte și în același stadion?

Stii că ai ajuns să te asemeni cu dinamoviștii? De ce? Păi și ei se bucură la înfrângerile Stelei. Oricare dintre ele.

Ai citi vreodată declarația asta?
“Am fost obligați să facem echipa de fotbal, pentru că pierdeam marca nefolosind-o timp de cinci ani! Așa spune legea.”Ministrul Apararii Naționale

Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare. Orice asemănare cu persoane sau fapte reale este pur întâmplătoare.

Talibanu’