Arhiva etichetelor: Andrei Sava

Una caldă, una rece

După meciul cu Villarreal, m-am așteptat ca antrenamentul cu Craiova să fie, vorba lui GgB, pac-pac, 2-0, 3-0 la pauză. Dar, după una caldă, una rece…

FOTBAL - LIGA I - STEAUA-CSU CRAIOVADupă prima jumătate de oră, treburile păreau să se desfășoare conform așteptărilor, Steaua juca frumos, domina, a deschis scorul și… gata. S-a revenit la normal, la bâlbele și gafele devenite deja tradiționale. Atâta timp cât nu avem vârf, nu avem cine să se bată cu fundașii centrali adverși, e normal ca o echipă muncitoare și ambițioasă să profite de orice eroare. Și au gafat și Moke, ca deobicei, și Toșca, ba chiar și Tamaș. Ca să nu mai vorbim că Niță era cât pe-aci să facă o gogonată de zile mari…

Craiova, cu doar 3-4 jucători foarte buni, dar cu ceilalți modești, rudimentari, adesea duri în intervenții, are meritul de a fi încercat să joace, neezitând să atace când se ivea prilejul. Faceți comparație între jocul închis, puchinos, al echipei Fălcosului, și cel curajos al oltenilor. Ceea ce a făcut ca meciul să fie echilibrat, deschis.

Steaua a învins ca urmare a unui penalty… care n-a fost. Dar asta am constatat după ce am văzut câteva reluări, stop-cadru etc. Ceea ce arbitrul nu a putut face… Bineînțeles, oltenii au agitat apele după meci, cu declarații incendiare ce mi-au amintit de cuplul comic Andone-Negoiță. Pe Mulțescu l-a luat valul: ” Nu se poate discuta de un campionat corect. Nu știu dacă e coincidență că toate echipele sunt dezavantajate cu Steaua.” Cică ”Oltenii sunt scandalizați: Arbitraj inimaginabil! De ce li se întâmplă doar rivalilor Stelei?!”. Na, că acu` se consideră rivali…De fapt, au fost doar patru faze pe marginea cărora se poate discuta.

  1. Oltenii pretind că De Amorim ar fi deschis scorul din poziție de offside. Ba cei de la GSP scriu fără să le pese cât de ridicoli sunt : ”brazilianul pare în ofsaid, cu câțiva centimetri mai aproape de poartă decât stoperul Kelici”. Câtă prețizie, bre… Ce șubler fermecat or fi având băieții ăștia, de au depistat diferența aia de… câțiva centimetri? Bine că n-au scris milimetri…
  2. În min.63, noul nostru jucător Man e îmbrâncit în careu. Eu consider că a fost penalty clar. Ochiul ager al gesepistului vede altceva: ”Fundașul Craiovei pune o mână pe direcția de alergare a stelistului, dar gestul pare destul de moale, insuficient pentru a provoca o cădere de amploarea celei în cauză.” Bun, o mână o pune pe direcția de alergare, gestul e moale (o mângâiere amicală, probabil), dar cu ailaltă ce-a făcut? L-a șters de praf pe spate?
  3. După reluări, e limpede că arbitrul a greșit acordând penalty-ul. Dar, repet, el a judecat faza pe loc, nu a văzut meciul la televizor. Ori, ca să-l acuzi de intenție e caraghios. Să fi urmărit cu tot dinadinsul ”dezavantajarea rivalelor”, arbitrul putea fluiera la faza precedentă, mult mai clară.
  4. De așa-zisul penalty neacordat oltenilor în min 86, e suficient să privim reluările. Singura decizie pe care ar fi putut-o lua arbitrul era să-i acorde cartonaș galben simulantui. N-a făcut-o…

În concluzie, să felicităm Craiova pentru prestația curajoasă din teren și să le batem obrazul lui Mulțescu și președintelui clubului, Marcel Popescu pentru declarațiile lor. Cel puțin, dl. Popescu a inflamat spiritele, afirmând că Reghe a avut o comportare huliganică după meci. Ciudat este că un reporter Digisport, martor la faza respectivă, n-a remarcat nimic special… Ei, să vedem ce declarații o să auzim dinspre Craiova, după meciul cu altă rivală dezavantajată, pe care o vor întâlni în etapa viitoare…

À propos de rivala în cauză, un binecunoscut cimpanzeu roz, a cărui echipă a încasat a șasea înfrângere ( o fi fost pe bancă marele antrenor?), are altele pe cap: ” mi-a rămas un gust amar după ce s-a întâmplat cu Dinamo. Mi-a fost silă să țin televizorul deschis, să văd comentariile.” După cum se vede, i se face des silă. Ca și nouă de el. Dar să nu-l judecăm prea aspru: Astra e pe năsălie, Rin-Tin-Tin nu-l prea mai are la suflet pe fălcos, așa că… să nu vă mire că veți vedea pecehașii întîmpinând cu entuziasm un maimuțoi cu deștu-n gură și cu fular vișiniu de 5 stele, pardon, de liga a 5-a…

Andrei Sava
Preluare de pe blogul Sam Murray

E Steaua noastră!

Un pas inainte!

O Arenă dezolant de goală și o mică galerie ce se naște… Steaua-Villarreal în Europa League…

Speriat de ultimele goange ale lui Enache, Reghe a început partida cu o mișcare care m-a pus pe gânduri: a ”rupt” cuplul Tamaș-Toșca, ce se dovedise singurul cât de cât solid, trimițându-l pe primul pe dreapta și punându-l în locul lui pe Moke. Și totul a început cât se poate de prost, congolezul alternând intervențiile bune cu chifle ce ne-au dat fiori. Spaniolii (dacă le putem zice așa…) s-au înfipt bine în teren, arțăgoși, sâcâitori, gata să muște din gazdele ce păreau timorate. Nu știu de ce, dar galbenii mi-au amintit de… Steaua lui Reghe și Neubert, cu pressingul acela sufocant care nu lăsa adversarul să miște… Și, colac peste pupăză, la  cu o fază care nu anunța nimic, mingea a sărit în careul nostru (că aia numai pasă n-a fost), Toșca parcă s-a fript cu mingea și pârdalnicul ăla de Borré a reușit să înscrie. Niță n-a mai putut face una din minunile lui… Și prin fața ochilor mi-au trecut scene din meciul cu City…

763458-rkx33581Dar steliștii din teren nu mai arătau deloc ca aceia din ultimele meciuri, dispăruse apatia și suficiența cu care mă exasperaseră, băieții se luptau pentru fiecare minge. Încet-încet, jocul s-a echilibrat și egalarea a survenit repede, în minutul 20. De Amorim, care avea să mă facă să uit evoluțiile penibile de până acum, a șerpuit pe stânga, a centrat, Golubović a încercat să reia, n-a reușit, dar l-a încurcat pe portar, care a bâlbâit mingea în față, iar Muniru a trimis-o lejer în plasă: 1-1 și meciul era relansat. Tot De Amorim a fost la baza celor două faze care ar fi  răsturnat situația. Mai întâi, o bombă de la vreo 20 de metri în bară (și abia începuse repriza a doua), apoi o centrare oprită cu mâna în careu, dar arbitrul n-a acordat penalty… Și, chiar dacă spaniolii cam terminaseră benzina, Steaua n-a reușit să înscrie golul victoriei. Da, nu prea e cine s-o bage-n ațe… Toată stima pentru bravul Zorrović, pentru efortul făcut (Doamne, ce imagine la ieșirea lui de pe teren, cu apa curgându-i șiroaie din mască…), dar… e nevoie de altceva. Iar Florin Tănase nu pare soluția fericită. Adi Popa a arat din nou terenul, dar mai puțin eficient ca altă dată, nici Jakoliš n-a fost mai periculos. Boldrin a făcut un joc bun, dar așteptăm mai mult de la el. Remarcabil Bourceanu, pe care îl consideram terminat. Muniru, cu bune și rele, are meritul golului. Momčilović a făcut și el o partidă bună, dar, ca și în cazul celorlalți trei fundași, orice eroare poate fi speculată de adversar. Și ne-a tresărit inima de câteva ori la bâlbele alor noștri… O mențiune pentru Tamaș, tot mai bun de la meci la meci, util în apărare, dar și activ în faza de atac. Numai că nu-i prea mai ies pasele alea lungi…  În poartă, Niță n-a prea avut de lucru, a primit cam ușor golul, dar a avut o intervenție exactă la șutul care ne-ar fi putut întrista în final.

Așadar, egal cu favorita grupei. Cârcotașii zic că Villarreal ar fi venit cu rezervele, poate, nu știu, dar rezervele alea sunt net peste ce vedem noi pe aici, iar jocul Stelei a fost, clar, cel mai bun din ultima vreme. Mai e mult de lucru, dar parcă, parcă începe să se lege ceva, apar combinații, scheme, se naște o idee de joc. Să fie acesta începutul schimbării pe care o așteptăm cu toți? Să fie aceasta Steaua noastră  pe care ne-o dorim de atâta vreme, o echipă care să nu se mulțumească doar cu antrenamentele din liga noastră, ci să însemne ceva și în Europa? Da, mai e mult de lucru, dar e bine când, cu tot scepticismul meu, încep să cred că așa ceva e posibil cândva… Numai că mai o piedică. O știți care…

P.S. Steaua a jucat, Astra a jucat, DOAR DINAMO BUCUREȘTI continuă pregătirile. La anu` și la mulți ani!

Andrei Sava
30 Sep 2016
Preluare de pe blogul Sam Murray

 

E Steaua noastră!

Dacă ar fi să mă iau după ultimele trei meciuri ale steliștilor, nereușite antrenamente cu public, orice pronostic privind deznodământul meciului de diseară m-ar face să mă încrunt. Pentru că jocul scârțâie… Nu mai insist asupra cauzelor, că le știți: neputința atacanților de a înscrie goluri, mijloc lipsit de inspirație, apărare care gafează când ți-e lumea mai dragă.

O explicație poate fi remanierea masivă a lotului. Surprinzător, în plin război cu talpanii, GgB e cuprins de o frenezie a transferurilor, cheltuind sume uriașe pentru fotbalul nostru. Au plecat piese de bază, au fost aduse destule nume sonore ale campionatului, dar, din păcate, mulți dintre nou-veniți sunt supraevaluați, lăsând impresia că Steaua e o pălărie prea mare pentru ei.

Suntem departe de omogenitatea echipei ultimilor ani, de jocul acela cu care își sufoca adversarul. Nu trebuie trecută cu vederea pasa proastă (sper că e doar atât…) prin care trece Reghe, incapabil să găsească o formulă stabilă de echipă, rulând la nesfârșit lotul ce pare mai slab ca în anii precedenți. Dar, cu toată dezamăgirea lăsată de prestația echipei, au fost destule momente care ne-au făcut să sperăm că vom revedea Steaua din primul mandat. Din păcate, aceste momente au fost adesea anulate de inconsistența jocului, de forma slabă a unor jucători în care ne puneam speranțe…

steaua-villarrealMeciul de astă seară cu Villarreal ne duce cu gândul spre Ghencea de acum 11 ani și jumătate, plină ochi, sub puhoiul de zăpadă ce părea că nu se va sfârși vreodată. Acum avem o arenă nouă, care oferă condiții infinit mai bune, atât jucătorilor, cât și spectatorilor. Ninsoarea de atunci n-ar mai avea cum să împiedice desfășurarea meciului. Spectatorilor nu le-ar păsa de vreme, cât de rea ar fi.

Și, iată, vremea ține cu fotbalul, meciul s-ar putea disputa chiar și pe ”bătrânul” stadion de pe care am fost izgoniți. Dar, vai, altele-s vremurile… Câți vor susține diseară eforturile băieților noștri? Câți dintre cei ce-au înfruntat atunci cu stoicism stihia vor fi din nou în tribune? ”Adevărații”, cu siguranță, vor continua boicotul fără noimă. Mulți alții vor fi alături de ei, ”că doar n-or să bage bani în buzunarul ciobanului”… Și vor mai fi câteva mii, puțini, care vor fi acolo, să-i susțină pe băieții ăia ce-abia s-au acomodat cu tricourile grele de istorie, intimidați, debusolați, să le amintească un lucru simplu: ei trebuie să ducă mai departe tradiția echipei care, pe 7 iunie, va împlini 70 de ani…

Pentru că Steaua de azi e aceeași care, an de an, și-a clădit faima de navă amiral a fotbalului românesc. Pentru că Steaua nu e echipa lui Becali, ci a lui ”Țop” Voinescu și ”Piți” Apolzan, a ”profesorului” Constantin și a ”Sfinxului” Alecsandrescu, a celor ce au adus României Cupa cea Mare – Tudorel Stoica, Duckadam, Iovan, Belodedici, Bumbescu, Bölöni, Lăcătuș, Balint, Pițurcă și ceilalți. E Steaua celor care, în martie 2005, au luptat pentru acel 0-0 cu Villarreal – Mirel și Dorinel, Petre Marin, Ghionea și Ogăraru,  Paraschiv și Dică… Astăzi e rândul lor, al lui Niță, Tamaș și Toșca, al lui Boldrin și al lui Adi Popa. Pentru că ei sunt Steaua noastră de azi…

SUCCES, BĂIEȚI!

Andrei Sava
26 Sep 2016
Preluare de pe blogul Sam Murray

Ce le tot spui, reghe?

Și al treilea antrenament pentru meciul cu Villarreal a fost dezamăgitor. ”Juniorii” Bornescu (36), Maftei (aproape 36), Marinescu (32) au fost cât pe-aci să le facă o surpriză frumoasă fanilor petroliști, veniți să vadă și ei o partidă de liga I…

Meciul a început promițător și, dacă, în doar primul minut, arbitrul ar fi acordat penalty la brânciul dat lui Popa de către Acsinte, treburile s-ar fi limpezit rapid. Așa, însă, steliștii au revenit la măcinatul în gol caracteristic și, colac peste pupăză, au primit gol: 0-1!

”Voluntarii” au fost egalați repede și jocul părea să revină la normal. Ca să folosesc o expresie consacrată, mi s-a părut că întrevăd ”cristalizarea relațiilor de joc”, dar mi-am dat seama că puținele faze în care mingea circula șnur erau rezultatul inspirației de moment a unor jucători foarte buni, dar cu evoluții oscilante.

La începutul reprizei secunde, De Amorim, la fel de șters ca în toate meciurile de până acum, e faultat în careu de Filipov: penalty! Mie mi s-a părut fault clar – De Amorim avea prim planul, iar bulgarul, de la spate, l-a lovit peste picior, dezechilibrându-l. Văd că toată suflarea anti-fecesebistă se vaită de mama focului că n-a fost nimic. Ba, antrenorul ”voluntarilor”, Florin Marin, a dat în clocot: ”A fost viciere de rezultat. Cred că arbitrul a condus tot meciul pentru Steaua.” Nimic despre faptul că Filipov avea deja galben, dar Hațegan nu l-a acordat și pe al doilea… Nimic despre repetatele faulturi nesancționate ale rudimentarului Acsinte, care a primit cartonaș galben abia spre sfârșitul primei reprize, la o fază de ”roșu” direct. În schimb, după ce l-a îngălbenit pe Tamaș, Hațeganl-a avertizat că la primul fault îi dă roșu…

Așa că, la 2-1 și Steaua controlând jocul, Reghe se gândește să-și facă, și să ne facă, viața mai grea, înlocuindu-l pe Tamaș cu împiedicatul de Enache, iar pe Achim cu exasperantul Tudorie. Abia intrat, Enache gafează stupid, e depășit, se centrează, iar centrul apărării privește apatic cum un atacant advers, singur-singurel, catapultează mingea-n poarta lui Niță: 2-2! Altă surpriză? Nu, Momčilović înscrie cu capul. Uf, 3-2! Și, surprinzător, ”voluntarii” se încumetă să atace periculos o Steaua mai debusolată ca niciodată. Nu credeam că o să asist la trageri de timp, care au culminat cu un cartonaș galben pentru… Niță!!!

Izbăvitorul fluier final a consemnat o nouă victorie, a șaptea din zece partide, dar am rămas cu aceeași insatisfacție ca la mai toate meciurile din acest sezon. Ce mai, treaba nu merge, rămân cu același scepticism. Ce le tot spune Reghe, de nu pricep nimic băieții ăștia? Bre, vine ”El submarino amarillo”!!! Cu așa joc, la ce să ne așteptăm de la meciul cu spaniolii?…

Andrei Sava
Preluare de pe blogul Sam Murray

Până când?

Steaua – CSM Politehnica Iași, un meci reprogramat. Nu mai insist cum s-a ajuns în situația asta, cine i-a pus pe fecesebiști să joace-n Ioropa757019-alx2584? Uite, alții se hodinesc, stau bine merçi  la televizor și fanii lor se pun pe glume coregrafice…

Cert est că aseară am văzut pe un stadion dezolant de gol un meci anost, între o echipă încropită cu alde Botă, Vâlceanu, Enceanu, Onțel sau  Mihai (ori Mario?) și o nereușită imitație a autobazei Dinamo, cu Andrei Cristea parodiindu-l pe Gnoheré. Și, ca și la meciul cu haita Fălcosului, ne-am împiedicat ca Rapidele în Liga a 5-a și am pierdut două puncte. Colac peste pupăză, golul moldovanilor a fost urmarea unei monumentale gafe a celui de la care ne așteptam cel mai puțin: bravul portar din atâtea meciuri, Niță. Deh, se-ntâmplă și la case mai mari…

Așadar, 1-1 și, în loc de patru puncte avans față de locul 2, doar două. Acum, desigur, am putea găsi niscai circumstanțe atenuante, dar hai să fim serioși: cu o caricatură de echipă ca a Iașului trebuia făcut scor și cu GgB sau Mache pe teren. Mai bine să uităm de acest meci și să privim mai departe. Vin vremuri grele și sunt de așteptat surprize mari. Lotul actual, cu o puzderie de noutăți, ne poate bucura sau ne poate amărî când nu ne așteptăm. E o situație absolut năucitoare: după șase etape de campionat și în fața meciurilor din grupa E.L. lotul continuă să se schimbe masiv, au plecat titulari, jucători determinanți, și nu știm cine și cum îi vor înlocui.

Experimentele lui Reghe ar cam trebui să înceteze și să se cristalizeze o formulă stabilă, care să ne dea speranțe într-o evoluție pe măsura aștepărilor noastre. Așadar, până când? Iar eu rămân pesimist. Nu de alta, dar GgB continue să sape sârguincios la temelia edificiului abia ridicat. Și ca el nu-i altul atât de priceput la mânuirea… teslei…

Andrei Sava
Preluare de pe blogul Sam Murray

Nota Redacției:

Decenții

Bre, credeam că s-a terminat cu fanfaronada pecehașilor, dar văd că se insistă…

Aflu din  presă: ” Conducătorii lui Dinamo au înaintat un memoriu la Comisia de Disciplină, conform Gazetei, în care s-au plâns de faptul că cei de la Steaua au interzis abuziv dreptul galeriei ”câinilor” de a desfășura o coregrafie decentă pe ”Arena Națională”, una care se dorea o continuare a celei de la partida Steaua – Manchester City 0-5, din turul play-off-ului UEFA Champions League.

Și, în caz că am uitat, ni se reamintește că fanii dinamoviști ” i-au păcălit pe conducătorii Stelei că sunt suporteri din Germania și că vor să facă o coregrafie dedicată câștigării Cupei Campionilor Europeni, eveniment petrecut în urmă cu 30 de ani, dar, pe stadion, a apărut mesajul ”Doar Dinamo București”.

Urma meciul Steaua-Dinamo și, ni se iesplică, ”Fanii lui Dinamo au dorit, în mod decent, să-și susțină favoriții și să facă iar spectacol, așa cum numai ei se pricep.” Numai că boșii steliști ” nu au gustat gluma, ba chiar au reacționat imediat și au interzis orice fel de coregrafii.” Așa că ” derby-ul din etapa a 5-a a fost primul, după foarte mulți ani, desfășurat într-o atmosferă seacă.”

Deci, coregrafie glumă, spectacol ”așa cum numai ei se pricep”, decență – DOAR DINAMO BUCUREȘTI poate oferi așa ceva. Fără ei… ”atmosferă seacă”.

Mi-aduc aminte că, la vremea ei, s-a cerut și părerea antrenorului campioanei. Savurosul, bre… Genialul… I-auziți:  „Nu mi-a venit să cred când am văzut coregrafia dinamoviștilor de la meciul Stelei. La Giurgiu n-ar fi posibil așa ceva. N-avem nici rivalități, iar agenții de pază de la stadion sunt ultravigilenți” Bre, uite că maimuțoiul are dreptate aici… Păi, cui naiba să-i pese de Anonimastra Giurgiu? Ce rivalități? Și, uite, și el remarcă același lucru pe care l-au subliniat mulți: ”agenții de pază de la stadion sunt ultravigilenți”. Dar, după cum se vede, nu și la un meci internațional pe cel mai mare stadion al țării…

Se insistă pe ”gluma”, pe ”farsa” dinamoviștilor, dar se trec cu vederea aspecte infracționale evidente. Cică minunata ”coregrafie” ar fi fost aprobată de GgB. Cei care i-au prezentat ”proiectul” au pretins că sunt de la o firmă germană, au prezentat cărți de vizită și modelul ”coregrafiei”. Deci, asumarea de identități false, fals în acte, prezentarea altei imagini decât cea pretinsă.

Nu știu dacă GgB stabilește ce și cum la Arenă, iar o vorbă a lui devine lege pentru cei însărcinați cu siguranța stadionului, deci toate controalele cerberilor dispar. Persoane misterioase au pus pe fiecare scaun o pungă cu cele ce aveau să alcătuiască mesajul care ar fi, celebrat, chipurile, cei 30 de ani trecuți de la cucerirea CCE de către Steaua. Crainicul stadionului a dirijat operațiunea, spectatorii au urmat conștiincios instrucțiunile. Totul organizat minuțios. Victoria inteligenței pecehașe asupra ovinelor. ”Răzbunarea istoriei”, cum titra ziaristul (?!?)  GSP Crăițoiu. Ce istorie, bre? Ce răzbunare? Însăilare ineptă de vorbe ce n-au nicio legătură cu frustrarea unor suporteri siliți să urmărească o nouă prezență a rivalei în Europa, pe când favoriții lor își continuă sârguincioși pregătirile. Pentru cupa RIN și revanșa cu Samtredia…

Dar să ne închipuim că, sub privirile adormite ale slujbașilor cu ordinea, în loc de DOAR DINAMO, ar fi apărut injurii sau îndemnuri rasiste, xenofobe sau mai știu eu ce. Binecunoscutele îndemnuri la sex oral sau la sodomizat familia unuia sau altuia ar fi putut fi cele mai blânde. Dar, cum ar fi fost să apară, de exemplu: ”Moarte musulmanilor!”,  sau ”Alături de ISIS, pe veci!”… Sau, să fi dat în clocot PSD-ul din ADN-ul dinamovist: ”Exterminați tehnocrații!” Ne putem imagina orice, doar ultravigilența pomenită de Cimpanzică era inexistentă…

Exagerez puțin amintind de recenta făcătură a celor de la SKY, cu rumânii traficanți de pușcoace. Ce mai vâlvă! Acolo s-au luat măsuri rapide, au zăngănit cătușe, dar aici e vorba de fotbal, de Becali, de galerii, de glume, de farse. Fleacuri… Mai umplem și noi ziarele, micile ecrane, site-urile, blogurile cu tot felul de considerații, facem rating, bre! Iar surse din PCH precizează că, dintr-o eroare, nu s-a afișat ÎNTREG mesajul: ”DOARme DINAMO BUCUREȘTI și visează la U.C.L.”…

Dar, peste toate, iată, această îmbățoșare a oficialilor dinamoviști, care au mers cu jalba-n proțap la Comisia de Disciplină să se plângă de abuzul conducerii steliste… Îi dau înainte cu decența. Păi, ei chiar nu cunosc cât de ”decenți” sunt ”coregrafii” mereu cu botul pe labe, dar cu coada băț? La prima vedere, un mesaj ”DOAR DINAMO BUCUREȘTI” poate părea o glumă. Decentă. Dar cine garantează că totul nu a fost decât o repetiție pentru o lovitură dată rivalilor? Pentru că, așa cum au făcut ca, în locul pretinsei celebrări a 30 de ani de la Noaptea de Vis de la Sevilla, să apară nevinovatul mesaj cu Dinamo, tot așa s-ar fi putut afișa texte care să ducă la sancționarea drastică a clubului care reprezintă an de an România în cupele europene. Visul neîmplinit pentru care se pregătesc cu sârg de atâția ani bieții cățeluși…

Așa că, domnilor ofuscați, vedeți-vă de treburi serioase, cum ar fi alcătuirea unei echipe care să poată emită pretenții la trofee, care să poată să ajungă, în sfârșit, să încerce să joace într-o cupă europeană. Cât despre susținerea decentă a favoriților, lăsați ipocrizia. O țară întreagă știe ce poame sunt pecehașii, traficanți de droguri, bătăuși notorii, mereu puși pe harță. Și aici, din păcate, nu putem spune DOAR DINAMO. ”Decenți” de-ăștia sunt, vai, în toate galeriile. Și ei stau la baza numeroaselor acte huliganice, uneori terminate tragic…

Andrei Sava
Preluare de pe blogul Sam Murray

Iar remiză…

Ei, a fost cam cum mă așteptam să fie…

Un egal primit cu multă bucurie de coregrafi, care au mai bifat un meci în care n-au pierdut. Dincolo, la Steaua, dezamăgire, bineînțeles. Performanța se măsoară cu alte unități de măsură, un egal cu modesta echipă din Groapă e echivalent cu un eșec. În ultimele 18 partide, Dinamo a câștigat o singură dată, a obținut 8 remize glorioase, unele salutate la bustul gol în fața galeriei iubitoare de vestuțe, și a pierdut DOAR de 9 ori…

Reghe n-a găsit soluții de a trece peste autobaza lui Falconetti, deși dominarea a fost quasi-permanentă. Dar e greu să străpungi o apărare de 9, ba chiar 10 jucători, uneori. Iar Steaua a dovedit că nu are jucătorii capabili să treacă în dribling sau în forță de apărătorii ce aglomerau careul dinamovist. E drept, au mai reușit pe ici, pe colo, dar finalizarea a fost deficitară, ca întotdeauna. Cel puțin ocazia lui De Amorim, ratare de la 4-5 metri de poartă, e greu de repetat.

Cei trei debutanți la Steaua s-au străduit să umple golurile lăsate de cei indisponibili. Dacă Boldrin și De Amorim au jucat bine, Mitrea a gafat de 2-3 ori, ceea ce putea să coste… Slab au jucat și cei de la care așteptam cel mai mult: Stanciu, Tănase și, mai ales, Hamroun. Nici Adi Popa n-a reușit prea multe, iar Enache a fost iar veriga slabă.

Arbitrajul a fost relativ corect, dar se pot discuta câteva aspecte. Radu Petrescu mi s-a părut prea tolerant cu faulturile repetate ale lui Filip sau Hamroun, sau cu simulările penibile, faulturile și obstrucțiile lui Gnohere. Harlemică e un vârf autentic, puternic, periculos, dar mi-amintește de Alibec, ale cărui realizări sunt umbrite de comportamentul deloc sportiv… De asemenea, arbitrul a refuzat Stelei două penalty-uri ce mi s-au părut clare. Îmi pot închipui ce-ar fi vuit presa și blogurile dacă fazele respective s-ar fi petrecut în careul stelist. Nimic despre Steliano, faultul lui din finalul meciului îl descalifică.

Una peste alta, să nu poți învinge Dinamo e jenant. Dar, din nou, Dinamo a scăpat ușor, iar cel mai bucuros trebuie să fi fost Negoiță. O fi dat și bairam mare la Rin. Că doar a făcut economie, nu glumă… Victoria l-ar fi făcut să scoată câte 2000 de euroi pentru fiecare spartan al Fălcosului, nu? Iar bravul Ando face ce știe el cel mai bine: anunță noi transferuri.

În schimb, Preacuviosul din Pipera a mai îndulcit amarul acestui al cincilea egal consecutiv smuls, cu chiu, cu vai de bieții pudeli, la gândul că miile de lătrătoare din tribune i-au umflat bine contul, ba i-au făcut și spectacol de zgomot și lumină (a petardelor…), mândri că sunt pecehași…

Andrei Sava
Blog Sam Murray

Prea mici

City a înscris 5 goluri, a ratat două penalty-uri și alte ocazii clare. Și, paradoxal, cel mai bun stelist a fost portarul Niță…

Asta spune multe, arată diferența dintre cele două echipe, foarte mare aseară. Și nu mă refer la valoarea în bani a celor două loturi (cei 11 jucători trimiși de Guardiola în teren au costat… 400 de milioane de euro), ci la priceperea fotbaliștilor, la atitudinea lor în teren, la modul cum și-au îndeplinit sarcinile trasate de antrenori. City a fost superioară la toate capitolele.

În afară de Niță, singurii care au fost mai aproape de ceea ce se aștepta de la ei au fost Tamaș și Adi Popa. Și, bineînțeles, asta n-a fost suficient. Steaua nu a putut face față unei echipe de jucători de top, agresivă, rapidă, inventivă. Băieții lui Reghe au părut împiedicați, au făcut gafe impardonabile, de care jucătorii adverși au profitat din plin. Deh, nu-i frumos să refuzi cadouri…

E vina jucătorilor? A antrenorului? Desigur. Dar ce poți face când vedetelor lui City li se opun jucători proveniți de la echipe mici, copleșiți de confruntarea cu adversari prețuiți la zeci de milioane. De euro, nu de lei vechi…  Ce poți face când lotul se completează abia acum, după toanele patronului: ”Îl vreau eu p-ăla!”. Cum ar fi arătat Steaua, dacă noile achiziții se făceau la timp? Așa însă, ”tunurile” lui GgB doar au asistat la acest meci, urmând ca încadrarea lor în echipă să aibă loc ”din mers”, cu riscurile de rigoare.

Oricum, pe alocuri, am asistat la scene jenante, în care băieții lui Reghe au părut jaloane la un meci de antrenament. Ce să facem, Liga I e prea departe de Premier League. Am fost prea mici pentru un război atât de mare…

Înfrângerea era așteptată, dar nu la acest scor. Dar poate era nevoie de acest meci, vom vedea sâmbătă cum stăm. Deocamdată, întrebarea ”Ce echipă e incapabilă să ajungă să joace în cupele europene?” a primit un răspuns afișat cât e tribuna de mare: ”Doar Dinamo București”. Fie ea  SC Dinamo 1948, CS FC Dinamo, sau mai știu eu cum…

Andrei Sava
Blog Sam Murray

Nota Redacției:
Două comentarii interesante de pe blogul lui Andrei.

  • Dawson, august 17, 2016 la 09:39: „…La farsa de-aseara a cacateilor, una reusita dar per total penibila mai degraba, un soi de bara frumoasa, treaba sta cam asa: o firma de PR, Marketing & Crap sau ceva de genul s-a dus la Gigi cu un portofoliu de coregrafii si a obtinut o comanda pentru o coregrafie la meciul asta, mai mult ca sigur alta decat ce-am vazut c-a iesit aseara; neverificati de nimeni, aia de la firma cu pricina au lasat niste pungi cu veste pe scaunele de la T2, pe care spectatorii le-au imbracat cateva minute si pe care le-au dat jos imediat ce au realizat ce si cum.
    Eu nu-i vad bine deloc pe aia cu firma curului – daca, prin absurd, din cei 10-15000 de oameni fraieriti chiar nu s-o gasi nimeni sa le sparga moacele glumetilor, dinspre club s-ar putea porni ceva proces comercial, ca-i ca si cum ti-ai comanda un Ferrari si te-ai trezi in garaj c-o bicicleta Pegas.”
  • Dawson, august 17, 2016 la 11:35: „Blonzimea-mi se uita la meci, eu faceam ture intre bucatarie si dormitor in repriza a doua ca nu mai suportam umilinta si-o intrebam: ne-au mai dat aia vreun gol? Bai, nene, incredibila diferenta de valoare! M-am gandit, instinctiv, la o comparatie Je vs. Phelps: pe-un Nic sa zicem ca l-as intrece la un 200m liber cu vreo lungime de bazin, dar campionul american cred ca ma bate cu vreo doua lejer! Cam asa si cu Steaua contra City: suntem, teoretic, mult peste ce gasim pe-aici, dar cand ne prind niste unii de-astia, ne bat de ne suna apa-n cap – ma gandesc cu groaza ce s-ar fi intamplat impotriva unor Barca sau Real…”

Și concluzia mea pusă într-un colaj grafic:

X Ray

Nocivul

gigi_becali2Dacă până și Dan Udrea a ajuns să aprecieze ce-a făcut GgB… Dan Udrea, cel care nu pierdea nicio ocazie să mai dea nițel la gioale Stelei…

Într-un articol de azi Burleanu, Becali şi nocivitatea!” (N.R.- e link la articolul lui Dan Udrea), el amintește de lucruri pe care, oricât de antipatic mi-ar fi patronul Stelei, n-ai cum să le contești. Totul pornește de la declarația lui Burleanu, deranjat că GgB încercase să-i determine pe membrii Comitetului Executiv FRF să respingă numirea lui Daum ca selecționer: Fotbalul românesc nu mai are nevoie de personaje ca Gigi Becali. E nociv pentru fotbal!” Și Udrea ”contabilizează” nocivitatea lui Gigi Becali:

  • E singurul patron al unei echipe mari care n-a băgat clubul în insolvenţă, nu l-a falimentat şi nici nu l-a desfiinţat.” Spre deosebire de alte echipe prezente în Europa în ultimii 5-6 ani: Dinamo, Rapid, CFR, Urziceni, Vaslui, Timişoara, Oţelul, Petrolul…
  • A fost singurul care a performat, la nivelul la care o poate face fotbalul românesc, în cupele europene… 12 prezenţe în grupe în ultimii 13 ani. De 4 ori în grupele Champions League! De 5 ori în primăvară. O dată în semifinalele Cupei UEFA şi o dată în optimile de finală.”
  • E singurul care plăteşte sume de transfer, în fotbalul intern, bani care se duc la cluburi aflate la limita existenţei. 1 milion de euro pentru Astra înseamnă aer vital pentru o echipă cu datorii şi aflată în mare impas. 1,8 milioane pentru Hagi înseamnă bugetul poate pe 2-3 ani la Academia lui de fotbal, e drept, de unde FRF n-are ochi sau voinţă să selecţioneze jucători la naţionalele mici.
  • Din lotul cu care România s-a prezentat la Euro…nu mai puţin de 10 au ajuns la acest nivel şi fiindcă Steaua i-a cumpărat, i-a expus în vitrina cupelor europene, după care le-a dat drumul într-un fotbal mai bun: Tătăruşanu, Chiricheş, Sînmărtean, Keşeru, Prepeliţă, Bogdan Stancu. Lor li se adaugă Chipciu, Pintilii, Stanciu şi Adi Popa, care veneau chiar din postura de stelişti. 10 din 23! Ştiţi ce sumă a cheltuit Steaua pe toţi aceşti fotbalişti aduşi de la Bistriţa, Tg. Jiu, Urziceni, Chiajna etc? Vreo 8,5 milioane de euro. Pfuuu, ce nociv e Becali!
  • Le-a oferit lui Florin Tănase şi De Amorim posibilitatea de a creşte la un alt nivel, de a fi motivaţi suplimentar faţă de 0-5 cu Gent şi 1-4 cu Copenhaga. Şi de a-i face buni pentru echipa naţională. A României! Şi toate astea pe aproape 3 milioane de euro. Un aşa patron nociv n-am mai întâlnit.

Bre, citind cele de mai sus, n-am cum să nu-i dau dreptate lui Udrea. Și, zău, îmi pică greu. Nu de alta, dar eu tot sper să scăpăm de… nociv. Pentru că, paradoxal, toate lucrurile bune pe care le-a făcut s-a străduit, parcă, să le distrugă singur. Un altul, pe lângă investițiile masive făcute, să fi avut și puțină minte, ar fi avut rezultate net superioare. Pe când GgB…

Nu-mi mai fac nervi de pomană amintindu-mi de atâtea și atâtea măsuri zăbăuce pe care le-a luat patronul Stelei de azi. Nu de alta, dar mă apucă jalea gândindu-mă ce s-ar fi ales de Steaua unor Talpani si Boroi. Știți, aia după care suspină ”adevărații”…

Și mai strâng nițel din dinți, mă fac că uit de GgB și mă gândesc la meciul de marți.  Știu, șansele sunt infime, sumele ”imense” investite de GgB sunt nesemnificative față de cele învârtite de arabii de la Abu Dhabi United Group și chinezii de la China Media Capital și CITIC Capital, patronii echipei din Manchester, dar pot să sper la o prestație onorabilă a steliștilor mei, nu?

Andrei Sava
Blog Sam Murray

Nota Redacției: Dovada dezastrului: doar două echipe mai sunt în Liga 1 dintre cele 18 care au jucat în ’97-’98.

O privire asupra clasamentului sezonului 1997-1998 ne arată faptul că Steaua şi Dinamo sunt singurele cluburi din România care se află şi acum, la 18 ani distanţă, în prima divizie din România.

VEZI CLASAMENTUL SEZONULUI 1997-1998 DIN DIVIZIA A

Rapid, Petrolul şi Oţelul sunt ultimele dintre participantele din acel sezon din prima ligă intrate în faliment, chiar în acest an, iar „U” Cluj va intra şi ea în faliment în septembrie. Suporterii din Ploieşti şi Galaţi au pornit cu noi societăţi, din liga a patra, iar giuleştenii şi clujenii intenţionează şi ei să facă acelaşi lucru. FC Argeş este de câţiva ani istorie şi a fost înlocuită de o echipă a fanilor, recent promovată în liga a treia.

FC Naţional, CSM Reşiţa, Universitatea Craiova, Ceahlăul, FCM Bacău, Gloria Bistriţa, Farul, Foresta Fălticeni, Chindia Târgovişte, Sportul Studenţesc şi Jiul Petroşani sunt celelalte echipe din acel sezon care nu se mai regăsesc în elita fotbalului românesc. Multe dintre ele au fost desfiinţate, o parte au fost revitalizate odată cu înfiinţarea altor societăţi, iar altele se află în ligile inferioare.

Locurile acestora au fost luate de echipe precum Pandurii, Gaz Metan, FC Botoşani, Viitorul Constanţa, Concordia Chiajna şi FC Voluntari. Ilfovul a avut cea mai mare ascensiune din ultimii ani. Echipe din comune sau oraşe mici aflate în apropierea Bucureştiului, precum Victoria Brăneşti, CS Otopeni şi acum Chiajna şi Voluntariul, sunt marile surprize ale ultimului deceniu în fotbalul românesc.

Articolul lui Dan Udrea, „Burleanu, Becali şi nocivitatea!”, îl găsiți și pe forul la topicul Revista presei.

Cogito ergo sum

Ordine, progres și grafic

Intru pe site-ul GSP să văd ce mai scoate din el Andone după chinuitul 0-0 smuls la Cluj. Știți, Fălcosu a devenit favoritul meu, îl eclipsează până și pe Ninel la fanfaronadă. E drept, măcar păstrează decența, nu l-am văzut cu deștu-n gură…

Numai că dau de ”livescore”-ul meciului de handbal feminin cu Brazilia de la J.O. Să-mi pice ochii: 14-9. Pentru brazilience! Mă uit iar, așa era… Și fac greșeala să urmăresc meciul. Dezastru, coșmar: doar 4 (patru!!!) goluri au înscris fetele noastre în a doua repriză, iar scorul final a fost un incredibil 13-26. Ce mai ordem e progresso ne-au tras! O altă umilință după ce ne-a bătut… Angola. Bre, mai lipsea un meci pierdut la Portugalia și ajungeam la concluzia că limba portugheză e fatală handbalului românesc… Și-uite-așa mi-am făcut nervi și mi-a pierit somnul. Nici nu mai vreau să aud de sportul ăsta…

Mă întorc la Ando, el n-are cum să mă dezamăgească, e mereu același. Cred că e fanul Puriului, că nu s-a schimbat nimic în jocul lui Dinamo: apărare disperată, cu 8-10 oameni și speranța unei mingi ajunsă miraculos la Gunoieré, Gonorrhée, sau cum i-o zice ultimei speranțe din Groapă.  Ei, și să fi avut norocul Strâmbului, îi ieșea iar… Că arghielienii erau vioi, dar cam bezmetici și cu o apărare vraiște. A rămas nula na nula, dar am văzut și câteva ratări de zile mari, ba și două bare. A, și să nu uit coregrafii din tribune, care și-au susținut favoriții tot cu gândul la coșmarul roș-albastru.

CFR-ul nu mai ce-a fost, asta-i clar, așa că Andone își permitea să prefațeze meciul în stilul lui: ”Sperăm să câștigăm fără gol primit….echipa trebuie să răspundă pozitiv… dacă reuşim să câştigăm aici, suntem în grafic pentru acest sezon.” Ei, gol n-au primit, nu știu cât de pozitiv au răspuns câinii la dresaj, dar n-au reușit golul izbăvitor și în grafic stă să apară Steaua. Nu mai e mult și vedem cum stă treaba cu adevărat. Iar bietul Ando, după ce a tot anunțat transferuri-bombă și s-a ales cu Bușulache și Măslină, trage concluzia: ”Mai avem mult de muncă, ne mai trebuie jucători. Așteptăm și noi, încă n-avem nicio veste. Am nevoie de 2 jucători. Noi avem 11 jucători, dar ne mai trebuie…” Așa zicea și Strâmbu… Numai că are Negoiță ăsta un arici la buzunar, ceva de speriat !

Pe steliști îi așteaptă trei săptămâni încărcate – 6 meciuri în 19 zile, cu deplasări la Botoșani, la Manchester și la Severin, bașca meciul cu Dinamo. În timpul ăsta, GgB… GgB stă cu plaivazu` și socotește – ”banii de la UEFA, ăia din bilete (că acu` joc cu englejii, nu cu Tărlungenii), ce iau pe Hamroun, pe Stanciu, pe mai știu eu cine, mi-ajung să-mi fac toate poftele, iar de zestrea fetelor nu m-ating…” După cum se vede, și el e-n grafic…

Ando sfetnic pentru steaua

După startul în forță la Giurgiu, unde Astra și-a plătit cinstit datoria, urmat de izbânda împotriva vedetelor Recașului, ca să nu mai vorbim de strălucita victorie împotriva Tărlungenilor, Andone a prins a da din fălci mai ceva ca Ninel. Iar pecehașii au început să aibă vise erotice – campionatul, cupa, Europa. Și s-au îmbulzit cu click-uri la un sondaj al GSP-ului. Rezultatul? ”Peste 100.000 de microbiști au decis: Dinamo este favorită la câștigarea la campionatului.” Din cele 110.500 de voturi, 45.550 au fost pentru Dinamo, 41.764 pentru Steaua și 9.244 pentru Astra.

Andone 3Antrenorul favoritei a continuat să cujete. Bineînțeles, printre desele anunțuri de transferuri-bombă care au sfârșit ca o petardă fâsâită… Mărinimos, a înghițit în sec după ce Steaua a eliminat Sparta și a grăit : ”Steaua a jucat extraordinar de bine… Echipa a fost foarte bine organizată. Bravo Stelei! … Este o rază de speranță în fotbalul românesc.” Cuvinte care au cam îngrijorat coregrafii…

Ando 2Și, de parcă n-ar fi fost îndeajuns, a plusat cu sfaturi prețioase pentru Reghe, în perspectiva confruntării cu Manchestr City : ”Steliștii trebuie să creadă în șansa lor…Trebuie să alinieze cea mai bună echipă… Trebuie să își joace șansa… Nu trebuie să le fie frică…pot avea o șansă.” Sfaturi pertinente, ale unuia care le știe… ”Eu am mai jucat de câteva ori cu Manchester United și chiar i-am condus cu 1-0, aici în România.” City, United, tot un Manchester, nu ? Și n-a trecut mult de atunci, doar 12 ani. Și ce tânăr era Tamaș…

Dar ce te faci cu coregrafii ? Totul pân` la Steaua ! ”Cam multe sfaturi le cam dați, domnule Andone! Ar cam trebui să le dați sfaturi oamenilor de la noi de la club… Am tot așteptat și nu am criticat nimic până acum, dar gluma se îngroașă… Așteptăm…Așteptăm…” Păi, așteptați, bre ! Pregătiți-vă, după cum v-a cerut omul de la butoane… Noi vă lăsăm să vă pregătiți, că avem treabă. Ne așteaptă dubla cu Manchester. City. Manchester City…

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

Nota Redacției: Am postat cele două articole scrise de  Andrei Sava în unul sigur sub titlul „Cogito ergo sum”, fiind pe aceeași temă și scrise la interval de o zi, 8 și 9 august.

Ioan Andone nu se mai poate abține! 5 declarații de iubire pentru marea rivală: „Steaua este o rază de speranță!” Fălcosul a lăudat evoluțiile Stelei și i-a oferit chiar sfaturi lui Laurențiu Reghecampf, declarații care a provocat iritarea câinilor frustrați. 🙂

TOP 5 DECLARAȚII ALE LUI ANDONE

  1. „Îmi e frică de Steaua dacă joacă în grupele Champions League. Ce entuziasm va fi! Te omoară, vin 50.000 la stadion, plus că fiecare jucător vrea la Steaua, că să joace în Champions League. E pericol mult mai mare dacă intră în Liga decât dacă sunt eliminaţi”;
  2. „Dacă o să am bilet, o să merg la meci, dar trebuie să vedem dacă mai sunt bilete…. Dacă le vinde Gigi pe toate și nu ne lasă și nouă la Dinamo, o să stăm și-o să ne uităm la televizor! Steaua are șanse în fața lui City și trebuie să creadă”;
  3. „Bravo Stelei! Este o rază de speranță în fotbalul românesc pentru că avem reprezentare în Europa!”;
  4. „M-aș bucura foarte mult ca Steaua să investească în jucători, ar fi bine pentru fotbalul românesc. Atunci, și Dinamo este obligată să investească. Când cineva ridică standardele și tu trebuie să te ridici la același nivel”;
  5. „Sper să prindă o zi de excepție steliștii din atac, pentru că atunci vom discuta altfel despre meciul retur. Chiar dacă dau peste un adversar greu, eu cred că se poate. Nu trebuie să le fie frică, să-și joace șansa.”

Euro (i) – atât de aproape…

Fiți sinceri, ați crezut că putem juca așa? Împotriva gazdelor? Împotriva Franței? Împotriva principalei favorite? Și uite că s-a putut.

Majoritatea pronosticurilor indicau o victorie lejeră a Franței, mulți se așteptau la un scor mare. Păi, deh, Ucraina ne băgase patru goluri, ce ne aștepta din partea africanilor? Numai când l-am văzut pe Pogba ăla și m-am gândit că egalul în care speram e utopie.

Și, na, că după doar câteva minute a ratat Stancu o ocazie cât roata carului. A Carului Mare… Arbitrii au lăsat jocul liber, permițând intrările tari. Ceea ce i-a avantajat pe francezi, mai solizi, mai puternici. Și au luptat băieții eroic. Așa cum au putut, așa cum s-au priceput. Cred că și-au câștigat respectul francezilor.

Remarcabil inepuizabilul Pintilii, foarte bun Chiricheș, bine secondat de Grigore, aproape perfect Tătărușanu. Stancu a făcut eforturi extraordinare, atât în atac, cât și în apărare. Păcat că a ratat cele două uriașe ocazii, bravo pentru execuția penalty-ului. Apreciabilă și contribuția lui Hoban, Andone și Adi Popa, extrem de muncitori, dar nu întotdeauna inspirați. Mai slab aportul lui Stanciu, ai cărui umeri or fi cedat sub greutatea tricoului cu numărul 10. Săpunaru a alternat momentele bune cu gafe care ne-ar fi putut costa. Raț, chiar dacă  a jucat mai bine decât împotriva Ucrainei, a fost  veriga slabă… Chipciu, Torje și Alibec au încercat și ei câte ceva, dar nu prea le-a reușit. Și să nu-i uităm pe rumânașii din tribune, cică au fost 15000, care au fost la înălțime.

În ciuda unor inevitabile bâlbe, per total, am făcut un meci bun, care ar fi putut să ne bucure din prima zi. Ratările lui Stancu, penalty-ul  neacordat la Andone și alte câteva faze ar fi putut schimba soarta jocului. Ca să nu mai vorbim de golurile francezilor. La primul consider că Giroud l-a lovit cu cotul peste mâini pe Tătărușanu, când acesta se pregătea să prindă mingea. Al doilea a fost o execuție fabuloasă, pe care excelentul Payet nu cred că va mai fi în stare s-o repete vreodată. Dar, știți vorba aia: tabela e singura care vorbește… Așa că nu ne mai rămâne decât să batem cele două echipe albaneze și să ne vedem de treabă mai departe…. Deci, rămâne cum am stabilit: hai România! Că, zău, se poate…

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

Muschetarii lui nea Imi

Au trecut 30 de ani de la unica, irepetabila performanță. Au îmbătrânit eroii… Dar ne vor rămâne mereu în suflet. Astăzi, ei asistă neputincioși la conflictul dintre Ministerul de Război și Războinic, o luptă surdă și inutilă care nu servește decât celor ce nu iubesc Steaua, simbolul fotbalului românesc. Dispariția Stelei ar însemna trimiterea în uitare a celei mai glorioase pagini a fotbalului nostru. NU LĂSAȚI ACEASTĂ ECHIPĂ SĂ MOARĂ!

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

 

Nota Redacției:

30aniDupă 30 de ani de la Sevilla ’86, finala STEAUA – BARCELONA din 7 Mai 1986 se retransmite azi, de la ora 18:30, pe Sport.ro. Meciul va fi comentat de Mihai Mironica și Gabi Balint, unul din eroii acelui imens eveniment pentru fotbalul românesc.

Șase, fsb-ul!

Pătimașul nostru amic, xray, publică pe fcsteaua un lung articol – replică la o nouă însăilare tembelă a mai vechiului nostru client Matei Udrea – „Eu vreau bani, bani, bani, bani, bani!”. Îl înțeleg, nu e singurul scos din sărite de mâzgălelile pseudo-jurnalistului. Acum șapte ani, ipochimenul publicase un serial în ”Evenimentul zilei”, prin care, cică, demasca blaturile din fotbalul românesc. De fapt, ele aveau scopul de a ataca – a nu știu câta oara – Steaua. Am scris la vremea aceea despre elucubrațiile conului Matei, continuate în ”Prosport”, unde avea să ajungă șăf, după puțină vreme. Apoi l-am lăsat în pace, nu-i frumos să te iei de cei suferinzi…

Numai că panarama recidivează, ultima sa creație jegoasă fiind găzduită cu mândrie de site-ul defunctului ziar ”Prosport”. Titlul este năucitor: ” Dar KGB nu încercaţi? La ideea lui Becali, FCSB se va numi, din sezonul viitor, Fotbal Steaua: FSB. Marca înregistrată la OSIM e acronimul temutei securităţi ruse: Federalnaia Slujba Bezopasnosti”. Cum naiba să nu dai click pe așa ceva, nu? Totul pornește de la un anunț făcut de sărbătoritul de alaltăieri, care, cică, ar schimba iar numele echipei noastre: ”Am scris <<Fotbal>> sus, mare, iar dedesubt <<Steaua>>, mai mic. Aşa că, gata, am terminat cu FCSB, ne vom numi <<Fotbal Steaua>>, că fotbal facem!” Mă rog, n-ar fi prima trăznaie a Războinicului în lupta sa cu Ministerul de Război. Dar, asta e, ce să-i facem… Numai că mintea ageră a lui Udrea a sesizat pericolul. Două, mai precis.

Primul ar fi că ”formula găsită, de a scrie „Steaua“ mai mic, este o trimitere în subsol a însăşi istoriei graţie căreia a făcut profit de zeci de milioane de euro în ultimul deceniu.” Ei, așa-i că-i bubuie mintea? ”… trimitere în subsol a însăşi istoriei…” Mi-au dat lacrimile…

Dar asta nu-i nimic față de pericolul major: ”noul acronim al echipei este de-a dreptul sinistru. FSB (Fotbal Steaua Bucureşti) sunt iniţialele temute şi detestate la nivel mondial ale înspăimântătoarei Securităţi ruseşti Serviciul de Securitate Federal (Federalnaia Slujba Bezopasnosti – FSB).” Na, că Udrea i-a și tras acronimul, că s-a obișnuit cu FCSB, nu? Deci, vom vedea la lucru în noul campionat FCAG, FCPTJ, FCDB, FCVO, FCASATM și, cu voia lui Udrea si a dvs., FSB. Mă rog, o avea el un fix cu acronimele, n-o să mă supăr pe fanteziile omului. Numai că acronimul respectiv îi declanșează iar pornirile alea bolnave… Febra care l-a cuprins a făcut să copieze greșit unul din cuvintele rusești – ”bezopasnosti” a devenit ”bezorastosti” (cuvânt inexistent, corectat ulterior, după ce i-au atras atenția câțiva cititori). Nici limba română nu a fost iertată, traducerea șchiopătând vizibil – rumânul ar zice Serviciul Federal de Securitate, așa cum FBI nu e Biroul de Investigații Federal, nu? Mă rog, așa sunt eu chițibușar…

Dar febra crește instantaneu și dă în dambla. Păi, ne zice proaspătul istoric al Prosportului, ”FSB s-a numit, în trecut, KGB, NKGB, NKVD şi CEKA, are sediul la Lubianka şi este responsabil de milioane de morţi în ultimii 80 de ani, brutalitatea cu care acţionează fiind legendară. Printre crimele comise de FSB numai în ultimii ani se numără otrăvirea cu substanţe radioactive a colonelului Litvinenko, dezertat în Anglia, dar şi asasinarea opozanţilor, fie ei politicieni sau jurnalişti, şi înscenarea unor atentate atribuite cecenilor, pentru a obţine sprijinul populaţiei în războiul împotriva acestui popor. În România, KGB (acum FSB) a jucat un rol decisiv în declanşarea Revoluţiei din 1989 şi a sprijinit instaurarea regimului Ion Iliescu – Petre Roman. Conform unor cercetători, 11.000 de „turişti“ sovietici s-au aflat pe teritoriul României în momentul Revoluţiei din decembrie 1989, aceştia părăsind ţara noastră abia în toamna lui 1991, după ultima mineriadă care a dus la debarcarea guvernului Petre Roman.” Clar, Becali nu numai că ne chinuie de atâția ani pe noi, steliștii, dar e și responsabil de milioane de morți din ultimii 80 de ani (de ce numai 80, că doar CEKA s-a înființat în decembrie 1917, acuș face centenarul…), l-a iradiat pe Litvinenko, a assasinat opozanții (cum o fi scăpat Udrea?), a înscenat atentate, l-a dat jos pe nea Nicu și l-a înlocuit cu nea Nelu și cu Petrică, ba a și ținut pe cheltuiala lui 11000 de kaghebiști, mama lor!

Stați, că Udrea ne mai dezvăluie un pericol (deși omul pare a avea probleme cu distingerea culorilor…): FSB ar avea tot culorile roşu-albastru! Și trage un semnal de alarmă pentru GgB: să nu cumva să fi ”înregistrat la OSIM inclusiv sigla serviciului de securitate de la Moscova”! Vă dați seama, la un așa copy-paste i-ar sări FSB-ul în cap… Substanțe radioactive, atentate, ”turiști”… Asta ne-ar mai trebui, nu ne-ajunge Șumudică…

Dar sunt și speranțe să scăpăm de toate astea. Știe Udrea… Speranța e în… Talpan! ”Ministerul luptă în tribunal, chiar în acest moment, ca Becali să fie obligat să elimine definitiv din denumirea echipei numele „Steaua“. Și dă-i, și luptă…

Concluzia udrică? ”O sentinţă ar face astfel ca denumirea FSB, îmbrăţişată de Gigi Becali, să nu se mai justifice.” Uf, am scăpat de rusnaci! Dar dacă lui El Chobandante i se năzare să schimbe în ”Fotbal Stâna Becali”?

Ar mai fi o chestie. Clubul sportiv patronat de ministerul rus de interne, deci și de FSB, se numește… Dinamo Moscova, iar vice-președintele clubuluide fotbal (oficial nu mai are legătură cu FSB…) este fostul general-colonel FSB Ghennadi Soloviov. Să nu ne sară și Negoiță în cap acu`…

Încerc să privesc detașat noile mâzgăleli ale lui Codiță Udrea, dar măgăria asocierii Stelei cu tot felul de prostii care-i tulbură mintea ar merita un răspuns pe măsură din partea clubului. Dar cine să o facă? Văd că, mai nou, importante sunt contrele cu bietul cimpanzeu roz, cu amărâtul ăla strâmb, cu alții…

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

 

Nota Redacției:

Reamintim celor care nu-l cunosc pe Andrei Sava. Este un stelist „pur sânge”, membru înregistrat al fcsteaua.ro din 2005, având contribuții editoriale deosebite. Din păcate, de prin 2008, când s-au acutizat luptele dintre grupările de suporteri și în virtual, Andrei Sava a rărit prezența pe site. Sperăm că într-o zi se va intâmpla și concilierea între „fracțiunile beligerante”, iar Andrei Sava va reveni cu opiniile sale și în comentarii pe fcsteaua. Pănă atunci este alături de noi prin articolele preluate de pe blogul său personal, pentru care îi mulțumim.

Acest articolul se incadrează în analiza campaniei anti Steaua dusă de către Matei Udrea în ciclul „Muget, deci exist!” . Cine sunt „sponsorii” vuvuzelei? E secret de stat! 😉

Pe 27 aprilie este termen de judecată în dosarul  31705/3/2015, ” CSA vs SC FCSB SA” pe speța numelui și vuvuzela a scos tunurile. Trage din toate pozițiile în FC Steaua și pe virgulele lui Becali. Coincidență, sau nu, exact ca la termenul de judecată din februarie 2016, când am și publicat „Vuvuzela de serviciu„.

Despre noua siglă nu ne putem pronunța pentru a emite o opinie, legată de estetică, până nu o vedem. CSA a pus vechea siglă cu naftalină în seif, fără evaluare, și lacăt pe ruina din Ghencea, însă viața are continuitatea ei naturală, exact ca echipa,  și nu stă în loc de o birocrație impotentă, fie ea și a armatei.

XRay

Egal = Înfrângere

Steaua lui Reghe a început să semene cu cea a lui Rădoi…

Meciul a început cu obișnuita coregrafie a balerinilor pecehași. Superbă, apreciază GSP-iștii.”Din mii de piepturi azi veți auzi…” Nu, nu ceea ce auziți mereu de la hipersexuați, ci… ”Dinamo joacă din adâncul inimii”. Și un tricou cu ditai câinele fioros (?!?). ”Superba” mi s-a părut infantilă…

După vreo trei minute în care au încercat să joace din adâncul inimii, cățelușii ce se cred pitbulli au fost întorși pe toate părțile de steliști și, inevitabil, a venit golul. Pasă superbă a lui Stanciu, pătrundere a fundașului dreapta Enache și șut în colțul porții dinamoviste: 1-0. Era minutul 17 și ”ofensivii” Strâmbului erau sufocați. Atacuri după atacuri și Chipciu îi amețește pe fundașii dinamoviști, dar Černiauskas apără miraculos. Mai bine, că știți ce periculos scor e 2-0… Și a venit minutul 43. Momčilović e aproape de gol, dar alunecă în careu. Steliștii cer penalty, sunt neatenți și Gnoheré pleacă pe contraatac. Bourceanu face una din prostiile cu care ne-a cam obișnuit și-l faultează grosolan. Galben. Cum Bizonul părea groggy, Balaj înroșește galbenul. Bourceanu e eliminat și vederea roșului îl readuce la viață pe Bizon, mai vioi ca înainte… Oricum, sper că e ultima oară când văd pe teren epava asta obosită care a ajuns Bourceanu. Reghe explodează și e trimis în tribună…

Repriza a doua a început cu o schimbare logică – a ieșit Marica și a intrat ceea ce ar fi trebuit să înlocuiască închizătorul – Filip. Și, dintr-o fază care nu anunța nimic, Ekeng prinde o torpilă de la vreo 30 de metri și-l lasă mască pe Cojocaru. Poate să repete șutul de o mie de ori, a doua oară nu-i mai reușește. Dar azi i-a ieșit…

La numai câteva zeci de secunde, Adi Popa (apărut aproape pe șest în locul lui Stanciu) face o cursă ca-n zilele bune, șutează, portarul respinge și Chipciu (da, el!) reia în plasă. Scor mai aproape de normal: 2-1. Și, dacă a ieșit Stanciu, Reghe îl scoate și pe Hamroun. Bine, bine, dar cine e play-maker, că Kharja nu prea e în apele lui?

Noul intrat, Tadé, ca întotdeauna, muncitor, și atât. Joc confuz, cu Dinamo îndrăznind mai mult decât în meciul cu Astra, steliștii precipitându-se și Balaj cu destule decizii aiurea – Adi Popa faultat la marginea careului (sau intrase?), dar se fluieră fault în atac, Momčilović e lovit zdravăn cu cotul în ceafă de un dinamovist într-un duel aerian, se prăbușește, dar sârbul nostru nu e artist ca Gnoheré. Așa că, în loc de roșu, Balaj nu dă nici măcar galben…

Și, ca în toate meciurile cu Dinamo din ultimul timp, proverbialul noroc al lui Rednic își spune iar cuvântul. Un carambol în careul stelist și mingea țopăie taman la Vojnović II, singur-singurel cu ditai poarta-n față. 2-2…

Până la sfârșit n-a mai fost mai nimic, așa că, pentru a cincea oară în ultimele șase meciuri, se consemnează remiză. Un egal echivalent cu o înfrângere pentru Steaua, pentru că el înseamnă eliminarea din Cupă, al doilea trofeu ratat. Mai rămâne surogatul ăla de cupă în care joacă echipele de rezerve. Să fie la ei…

Dezamăgire cruntă, desigur. Să nu poți să învingi o echipă ca Dinamo e semn de neputință. La urma urmelor, fără o serie de rezultate norocoase, strâmbii n-ar fi meritat să se numere printre primele șase echipe. Dar, deh, scorul de pe tabelă contează. Așa că Reghe s-a făcut din nou de râs, frustrarea jucătorilor ar putea să aibă urmări extrem de neplăcute, ratarea locului 2 fiind bomboana pe colivă. Să sperăm că steliștii vor trece peste cele două eșecuri decisive în numai cinci zile și vor lupta până la capăt. Pentru titlu, pentru locul 2, om vedea. Mai jos de atât nu se poate…

Nimic despre ultimele gâlgâieli ale ăluia de la Palat. Îl ignor. E mai bine, ca să nu-mi bateți obrazul că vorbesc urât …

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

Singura opțiune

victorie

Situația nu-i deloc roză…

După 20 de etape, ajunsesem la 10 puncte distanță de Astra, dar, după patru victorii consecutive, speram chiar să terminăm sezonul regulat pe primul loc. Numai că, așa cum se întâmplă, ce începuse bine s-a terminat catastrofal, cu cele două meciuri de pomină – cu Voluntarii și Iașii. Nici play-off-ul nu începuse prea bine, Reghe și ai lui împiedicându-se de bieții cățeluși ai Strâmbului… Și iar au renăscut speranțele. Altă serie de patru victorii, dar iar ne-am bâlbâit cu maidanezii. Și urma meciul cu șumudicii. O victorie ne-ar fi adus, în sfârșit, acolo unde ne e locul: în frunte. Dar iar ne-am împiedicat. Rău. Am ajuns la șase puncte distanță și doar o minune ne-ar mai permite să ne atingem obiectivul. Dar ce ne-am face dacă n-am fi optimiști?…

De Cupa Ligii n-are rost să vorbim, mi se pare inutilă. Ar fi culmea să nu fim în stare să batem Chiajna, chiar și cu rezervele rezervelor.

Și uite că situația face ca tocmai Cupa României să devină punctul de atracție al acestor zile. Nu de alta, dar iar dăm de pechinezii ce se cred pitbulli fioroși. Și, dacă vă amintiți, nu suntem în stare să-i batem cam de multișor… Patru remize și o înfrângere. Cum de s-a-ntâmplat asta? Păi, știți și voi, dominare sterilă, ratări, bâlbe, arbitri. Bine, bre, hai, mai treacă-meargă un meci, două de-astea, dar… CINCI? Așa că e timpul să revenim la normal. Cum zicea Sfântul Gigică Blajinul? Pac-pac! 2-3 goluri pân` la pauză, și gata… Și nici n-ar fi cine știe ce, că nu le e gândul câinilor la Cupa asta, ei au alte treburi, se pregătesc pentru ailaltă cupă, nu?

Așadar, diseară, pe Arenă, să fim alături de băieții noștri pentru a asista la o victorie care să ne ducă în finală. Victoria e singura opțiune. Și, de ce nu, una ca acum doi ani și-un pic, tot în semifinalele Cupei. Când a marcat până și Chipciu. Și ce gol a dat…

Nu pot să-i uit pe ”adevărați”, pe cei ce au încă dubii cu privire la echipa care trebuie și va câștiga diseară. E aceeași de acum un an și jumătate, doar unii jucători nu mai sunt. Dar cei ce au rămas și cei ce au venit reprezintă echipa ce domină fotbalul românesc din 1947 până azi – AS Armata, CSCA, CCA, Steaua… 

P.S. Ultima perlă de la marele antrenor din Groapă, despre participarea la Europene: ”Cred că era bine dacă Anghel Iordănescu anunţa deja lotul, orice român de la Dinamo speră la un loc, acolo. Acolo unde, bre? În tribune, cu inima alături de tricolori? Sau visezi la o Națională cu Nedelcearu, Costache și Steliano? Sau Hanca?!? Sau te refereai la Balaj?

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

Eșec… Rușinos

Nota Redacției: Andrei Sava a mai scris azi, la rece, după partida de ieri, un articol foarte bun „Eșec”. Îl publicăm în acestă pagină alături de primul articol „Rușinos”, postat pe fcsteaua tot azi.

Eșec

Campionatul n-a fost pierdut în seara asta. Campionatul a fost pierdut atunci când steliștii n-au fost în stare să învingă echipe de tot râsul. Cu două remize albe cu Petrolul, sau o înfrângere la Timișoara nu poți avea pretenții la titlu. Nu mai pomenesc de punctele pierdute în meciurile cheie cu Dinamo și Astra. Pe mâna noastră, sau pe fluierul arbitrului, nu că ar fi fost adversarii mai buni. Înfrângerea de la Voluntari și egalul cu Iașii, în ultimele două etape ale sezonului regulat, ne-au privat de 5 puncte care ne-ar fi adus pe locul 2, suflând în ceafa Astrei. Bilanțul primelor 26 de etape e grăitor: 12 victorii, 8 remize, 6 înfrângeri. Nici nu mai știu când am avut realizări atât de slabe… Să mai amintesc că am dominat copios mai toate meciurile, dar am ratat imens, că n-am fost în stare să marcăm goluri în situații clare, în timp ce alții au reușit să scoată maximum din ocaziile care li s-au ivit?

Play-off-ul, cu 4 victorii împotriva contracandidatelor și 2 remize cu norocoșii Strâmbului, ne-a trezit speranța că vom drege cele stricate cu atâta lejeritate. Ca să vină acest 0-2 care ne anulează aproape total șansele la titlu. Ar trebui ca acești jucători deprimați de neașteptata înfrângere să câștige ultimele 3 partide, iar Astra să piardă două din ele. Imposibil nu e, dar e greu de crezut că va mai opune cineva rezistență echipei programate să câștige…

Dacă am fi fost surclasați de o echipă superioară, n-aș fi avut nimic de spus, m-aș fi înclinat în fața celui mai bun. Dar așa? Presa ne prezintă discursul mobilizator al lui Șumpanzică înainte de meci. Spectaculos, după cum îl apreciază cei ce-l consideră mereu savuros pe exaltatul cu tricou roz. Discursul unui frustrat: ”m-am săturat să existe doar ei, să profite doar ei, chiar și când nu merită. Acum vor banii din Champions League. Nu-i merită!” Bine că-i merită ei…”Să urlăm de fericire și să mergem în Champions! Noi suntem cei mai buni.” Dar oare chiar sunt cei mai buni? Și ce-o să facă în UCL? O să treacă măcar de primul adversar?

Acum câteva zile, circarul a avut o intervenție mizerabilă, pardon, savuroasă, spectaculoasă, în care a persiflat… tricourile cu dungi. Și ce-a făcut după meciul de aseară? Și-a ridicat în slăvi patronul aflat în același echipament de zebră, bașca fiul și soața vânătorului de elefanți… Ipocritul!

Bucuria victoriei l-a făcut pe ”giumbușlâcar” (așa-l alintă Tudor Octavian) să arate fericit tuturor și să pupe… tricoul Rapidului, nu al Astrei. Cred că mâna de suporteri giurgiuveni au fost foarte fericiți la vederea lui…

Pe forumuri au năvălit în delir suporterii echipelor umilite de ani și ani. Rapidiști, dinamoviști, fani ASA, Recaș, CFR etc., cei 51% cu coșmaruri roș-albastre, salută entuziaști triumful golăniei. Favoriții lor nu mai contează, sunt în pragul falimentului, dar ei sunt fericiți – a pierdut Steaua. În prostia lor, ei nu-și dau seama că bucuria lor e dovada clară a faptului că fotbalul românesc înseamnă în primul rând Steaua, FCSB, echipa patronată de un dezaxat, echipa nevoită să pribegească prin țară în căutarea unui stadion pe care închistații unui minister i-l refuză, echipa părăsită de niște suporteri care nici ei nu știu ce vor, echipa unor jucători incapabili să se impună în fața unor adversari inferiori.

Iar noi, cei ”până la moarte”, rămânem cu amărăciunea pe care ne-o provoacă eșecul de aseară. Titlul Astrei e triumful mediocrității. Dar ne merităm soarta. Impotența celor ce s-au înclinat aseară în fața unui adversar modest, dar determinat, produce o nouă campioană-surpriză, așa cum au fost Urzicenii și Galații. Campioane dispărute rapid din fotbalul nostru, așa cum va dispărea și Astra.

Dar cu ce mă încântă pe mine asta? Eu nu vreau ca favoriții mei să mă salute la bustul gol după o remiză mincinoasă, eu nu țopăi de fericire după victorii puchinoase, nu bat mătănii doar-doar se-ncurcă adversarul… Pe mine mă interesează Steaua. Pe ei, pe ai mei, vreau să-i văd că joacă fotbal, nu bat mingea pe tăpșan. Că dau totul pe teren, nu zburdă-n dorul lelii. Că au o idee clară de joc, nu bramburesc totul în speranța c-o ieși ceva. Ori asta, la ora asta, nu prea există. Iar locul 2, pentru Steaua, este sinonim cu eșecul.

17 Apr 16

Rușinos

Cum, necum, cristelnița lui Șumudică și-a spus și acum cuvântul. Cine s-ar fi așteptat ca Steaua să presteze cel mai slab joc de la revenirea lui Reghecampf? Cu Stanciu invizibil, cu Hamroun și Adi Popa măcinând în gol, cu Varela catastrofal, ce pretenții să ai? Sigur, presiunea a fost teribilă – Steaua trebuia neapărat să câștige, locul 2 era inacceptabil -, dar modul în care a fost pregătit meciul și cum s-au comportat jucătorii este dezolant. Dincolo, șumudeii au început cu mult curaj, au avut aceeași agresivitate pe care le-o cunoaștem, deseori depășind limitele regulamentului, în timp ce steliștii au jucat incredibil de moale, fără vână. Și multe nu s-au schimbat pe parcurs…

Victoria Astrei a purtat semnătura lui Alibec. Extrem de motivat, a faultat la aproape toate duelurile cu apărătorii steliști, a recurs la simulări jenante, a protestat de fiecare dată, dar nu a primit meritatul galben decât abia prin minutul 17-18. Ar fi putut fi eliminat după brânciul dat lui Toșca, proiectat în Niță. Nu știu dacă trecuse jumătate de oră. În loc să ajungă la vestiare, a contribuit decisiv la cele două goluri.

Cu tot jocul slab, Steaua putea termina altfel. Golurile au venit ca urmare a unor gafe impardonabile ale lui Varela, respectiv… Chipciu, nu a cine știe ce minuni giurgiuvene… Dar chiar și când au reușit ceva, atacanții steliști s-au împotmolit în preajma careului, pasa sau șutul decisiv fiind mereu ratate. Ca un făcut, nici când au reușit să înscrie n-au punctat pe tabelă. La 1-2 mai era vreun sfert de oră de joc… N-a mai fost nevoie de anularea a trei goluri, unul a fost suficient. Și era cât pe-aci să fie 3-0, când Alibec a plecat din offside, dar Niță a intervenit senzațional…

Sigur, nu pot să nu amintesc greșelile de arbitraj, ele au contribuit decisiv la scorul final, dar motivul principal al acestei înfrângeri neașteptate a fost jocul lamentabil al unei echipe de la care mă așteptam să zdrobească Astra. Așa că mai rămân două obiective. Finala a fost pierdută. Titlul e o iluzie acum…

16 Apr 16

Articole scrise de Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

Mulțumim, bradpittule!

Meciul ce era cândva derby-ul României a avut aceeași desfășurare ca mai toate cele din ultimul timp. Steaua a dominat copios, Strîmbu și-a așezat autobaza și… iar i-a ieșit.

Fundașii laterali dinamoviști au fost făcuți franjuri de Popa și Hamroun, dar centrările au fost catastrofale. Centralii s-au descurcat de minune, mai ales că Steaua n-a avut niciun atacant de careu, atât Chipciu, cât și Tadé nereușind nimic. Dar a discuta de evoluția jucătorilor mi se pare inutil, atâta timp cât vedeta serii a fost arbitrul Tudor. El a apreciat mai toate fazele în favoarea dinamoviștilor, refuzând Stelei cel puțin un penalty, la palma aplicată lui Popa (ca să nu mai vorbim de faultul asupra lui Chipciu), și fluierând aiurea offside la Chipciu.

Așa că, în loc de 3-0 sau 4-0, prima repriză s-a încheiat doar 1-0. După pauză, altă goangă: Anton i-a furat mingea lui Stanciu (mie mi s-a părut fault), i-a transmis-o lui Palić, care i-a pasat perfect lui Gnoheré. 1-1 și au urmat momente confuze ale steliștilor. Un pic mai mult noroc (dacă se poate și așa ceva…) pentru atât de baftosul Rednic și am fi asistat la o înfrângere neașteptată, ocaziile lui Rotariu și Nedelcearu putând să ne întristeze.

Repet, consider că rezultatul final a fost decis de teatralul Brad Pitt, extrem de tolerant cu faulturile lui Steliano Filip (abia înmin.75 a primit galben, după o lungă serie), Hanca sau Gnoheré, și  lovit de orbire la faze ce ar fi putut decide rezultatul încă din prima repriză. Totuși, e jenant să vezi că Steaua se chinuie și nu reușește să bată o glumă de echipă… Cu tot arbitrajul potrivnic, rezultatul normal ar fi fost o victorie clară. Așa, ca și la precedenta remiză pe Arenă, am văzut câini fericiți, salutându-și fanii în delir că n-au pierdut…

Am scăpat iar, fraților!

Urmează meciul de la Giurgiu. Bre, chiar nu putem sparge ghinionul? Că de putut se poate.

P.S. M-a deranjat ”roșul” primit de Pintilii, mai ales că primul galben mi s-a părut acordat prea ușor. Dar, tot răul spre bine: va lipsi în meciul din Cupa Ligii, dar va juca la Giurgiu în ceea ce ar putea fi meciul decisiv…

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

Cancerul și tripla

Atotștiutorul antrenor al campioanei morale m-a liniștit înainte de meciul cu echipa pe care n-o mai bătusem cam de multișor: ”FCSB va câştiga, cu siguranţă, partida cu ASA Tg. Mureş …” Ba chiar m-a făcut să pun și șampania la gheață: ”Probabil vor face şi golaveraj, nu doar că vor câştiga.” Ținând cont și de faptul că, în sfârșit, se juca pe Arenă, pe un gazon adevărat, totul era pregătit pentru un recital al lui Stanciu&co.

Meciul cu mureșenii m-a făcut să mă gândesc la situația de la sfârșitul sezonului regulat. După etapa a 24-a, la doar 4 puncte distanță de primul loc, mă gândeam că avem chiar șansa de a deveni leader. Urmau două meciuri ușoare, cu Voluntari și Iași, nu? Și ne-am împiedicat ca… Rapidul la Pojorâta… Așa și ieri. După un joc bun în prima repriză, în care puteam încheia conturile, scorul a fost doar 1-0. Și ați văzut ce a urmat: alte ratări, ba mureșenii au și prins mai mult curaj și au egalat dintr-un penalty care n-a prea fost. Dar totu-i bine când se termină cu bine: 2-1 și… leader până marți.

Optimist cum sunt, sper ca Pandurii să joace la Giurgiu cu aceeași ambiție ca în meciul cu Steaua și să-l întristeze pe bietul cimpanzeu. Că văd că el a uitat de meciul ăsta și se vaită că îl ”așteaptă un meci foarte greu la domnul Hagi, în etapa dinaintea meciului cu FCSB.” Ba, mai mult, se teme ”că domnul Hagi va alinia cea mai bună formație… Mă aștept la un război la Constanța!” Aha, deci domnul Hagi nu e coardă, e pus pe caft. Nu e ca domnul Rednic, pacifist… Să-l vedem însă pe domnul Eddy, dacă ”va alinia cea mai bună formație”, dacă mai are speranțe la primul loc. La urma urmelor, o victorie l-ar readuce în cărți pentru a termina pe locul 2, nu? Că doar FCSB are ca obiectiv titlul, ceilalți sunt mai modești, se mulțumesc cu ce rămâne…

Toate ca toate, dar a reapărut pericolul nr.1. Același mereu. Cancerul. Da, de el e vorba, de guralivul din Pipera. Deși promisese (pentru a câta oară?) că iese din viața publică, n-o să mai apară în presă și ne mai lasă și pe noi în pace, l-a apucat iar trăncăneala. Deh, teama să nu facă, Doamne ferește, așa cum ne spunea chiar el, cancer la limbă dacă nu vorbește la tembelizor… Numai că, așa cum îl știm, maestru la făcut praf afaceri profitabile, GgB, prin comportamentul lui bezmetic, ar putea să ne dea o lovitură fatală taman când ne e lumea mai dragă. Că tot omul are răbdarea lui, mai închide ochii, mai se face că n-aude, dar… Dar până când? Poate că aseară, și nu e prima oară, Reghe a făcut schimbări ciudate, greu de înțeles pentru mine, pentru voi. Dar el era acolo, vedea, știa lucruri pe care noi n-avem cum să le știm – starea fizică sau psihică a unui jucător, ideea de a schimba ceva în joc, pentru a surprinde adversarul, pentru a forța victoria. Și i-a reușit. Ca să apară Războinicul și să-l ia de urechi că una, că alta… Jigniri gratuite, care pot avea urmări neașteptate, care pot inhiba jucătorii, care pot deteriora atmosfera din sânul echipei. Exact ceea ce așteaptă adversarii. Și, să nu uităm, urmează o serie de meciuri decisive. Până pe 20 aprilie trebuie să demolăm Dinamo și Astra, atât în campionat, cât și în cele două cupe. Patru meciuri care să ducă la îndeplinirea obiectivului: tripla.

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

Coarda, cordița și Reghele

Nota Redacției: Pentru că amicul Andrei Sava a mai scris un articol bun pe tema „Concordia coardelor”, dar introducând și reacția decentă a lui Reghecampf, îl vom publica alături ce cel scris ieri, în același articol dar cu un titlu comun „Coarda, cordița și Reghele”. Pe aceași temă s-au făcut referiri detaliate și în Avancronica meciului Steaua-ASA.

Să lucrăm un pic cu materialul clientului. Rotariu – rezerva, Hanca – mijlocas dreapta, Marc – fundas lateral. Acestea sunt cele 3 mutări pe care atât fostele glorii dinamoviste, cât și fanii le considera greșeli făcute de Rednic. 

  • Cornel Dinu le-a analizat la Dolce Sport: „Dinamo tinde să termine campionatul în genunchi. Fotbalul de acum se joacă pe presiune si pe spatii scurte. Nu cred ca au fost 5 jucatori la Dinamo care sa conteze pe teren. Nu inteleg improvizatiile din partea dreapta. Marc s-a urmarit cu Hanca la primul gol. Apoi, la ultima reusita, sa-l vedeti pe celebrul Marc. Aoleu, ne vede lumea!”.
  •  Augustin: „Nu-mi vine sa cred ca Rednic nu si-a dat seama ca trebuie sa-l schimbe pe Marc. Hanca s-ar fi descurcat mai bine fundas dreapta in combinatie cu Rotariu, care trebuia sa fie titular. Cum sa fie obosit ca a jucat acum 3 zile la nationala? Daca juca in Anglia ce mai zicea?
  • Parcalab a tras concluzia pentru Gazeta Sporturilor: „M-a dezamagit Dinamo, am fost la stadion cu Orac si la 4-1 am plecat de rusine. Se uita lumea la noi si mi-a fost jena.”

În teren, după dezastru? Îmbrățișări, zâmbete și pupături „fără număr”! Nu mai trebuie desen…

xray

Antrenorul campioanei morale și cocalarul

Cred că, de data asta, Șumudică se scoate pentru toate sumele pierdute la pariuri. Acum poate fi sigur de câștig dacă pariază că nu va fi sancționat pentru ultimele derapaje verbale. Că doar comisile sunt și ele în admirația ”Savurosului”, nu? Ba, cred că ar putea paria cu aceleași șanse de câștig și pe faptul că Stancu va fi sancționat exemplar pentru gestul de la sfârșitul meciului cu Pandurii. Golanul ăla ar trebui să primească cel puțin 10 etape de suspendare, ca să urmărească din tribună cum colegii lui câștigă cele trei trofee…

Iar FCSB o s-o încurce rău, că ochiul ager al educatorului echipei giurgiuvene a depistat misterul rezultatelor din ultimul timp: ”o să-i chinuiesc pe cei de la FCSB până la ultima picătura de energie… sau de Activ. Asta este o firmă care aduce medicamente! Domnul Neubert știe el foarte bine ce e cu acele medicamente.” A-ha! V-am prins, vrăjitoareleor! Pe când bieții simbriași ai vânătorului de elefanți doar paracetamol, aspirină şi faringosept, și alea pe sponci. Păi, se compară?

Și, ce, se compară cu Ninel manelistul ăla, din cauza căruia ”Cancanurile, cocalarii şi ţiganii… s-au mutat la Steaua”? Ia uite ce zice cocalarul: ”Eu nu stau să-i răspund lui Şumudică la toate caterincile pe care el le face.” Păi, de ce? Vrei să moară de foame mâzgălicii?

După derby-ul celor două coarde (cordița și cordoiul…), spartanii au găsit iesplicația umilitorului 1-4: blat! Și au plecat cu coada-ntre picioare. De rușine. Da` și-au revenit rapid: e bine și-așa, că nu ia FCSB campionatul, ci ”echipa cu cel mai bun fotbal”…

Cocalarul manelist, soțul Moapei, în loc să sară ca ars și să acuze folosirea paracetamolului , sau pretinia celor două coarde, sau sfânta alianță anti-fecesebistă, să dea și el la gioale ca savuroșii, a fost penibil: „Să nu mai spunem că unele echipe nu își apără corect șansele. Toți antrenorii din play-off vor să câștige fiecare partidă, pentru că sunt tehnicieni cu nume mare. Sunt sigur că acest campionat se va juca până în ultima etapă… Nu pot să îi acuz că nu și-au apărat corect șansele. Dinamo a prins o seară mai slabă, dar sigur pe viitor vor juca mai bine… Îl știu pe Rednic și știu că nu acceptă înfrângerea… cred că a fost un accident.” Phiii, să scape el așa ocazie… Ce sămânță de scandal… Ce pâine de mâncat pentru mâzgălici… Al dracu` cocalar, cum nu-nțelege el farmecul luatului în bâză! Sau i-o fi dat Neubert ceva?…

03 Apr 16

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

S-au acomodat

Uite c-a ieșit cum au vrut ăia… știți voi… ăia care dăduseră-n bâlbâială la vederea clasamentului după victoria Stelei la Severin. Astra a bătut și e de așteptat un protest energic din partea asociațiilor iubitorilor de câini…

Pe Arena redeschisă, derby-ul pentru locul 2 a strâns un număr neașteptat de mare de spectatori, circa 7-8000. Interes maxim… Nu știu câți au fost surprinși de victoria șumudeilor, în afară de cele 150 de perechi de spartani. Dar chiar 4-1? Să rămână Steliano, Marcelică și Harlemică cu tricourile pe ei? Taman acu`, când era, în sfârșit, mai cald…

Normal, după așa o victorie, fuga-fuga la strategul suprem, la ”savuros”. Panglici pe nas și stucheli în dreapta și stânga, menite a face uitate ultimele două rezultate în fața coșmarului roș-albastru.

I-auziți-i delirul: ”Un meci în care ne-a ieşit absolut tot, am controlat jocul de la început la sfârşit, ne-am descătuşat… Când şi-au dat seama de diferenţa de valoare dintre cele două echipe nu am avut probleme cu ei. La pauză am fost inspirat, la 2-1 am închis puţin jocul, am avut mai multă posesie şi nu le-am dat mingea. Este o victorie mare…” Bine, dar cum de n-a fost la fel și împotriva FCSB-ului? A, păi au fost cauze obiective: ”Am avut acea sincopă cu Steaua, nu am vrut să spun la momentul respectiv, dar au fost şase inşi cu febră, abia i-am adus la meci la momentul respectiv.” Ei, acu` am priceput , ”sincopa”, bat-o vina, că tare ne mai speriasem…

Cuprins de beția victoriei în fața haitei de căței de pripas, cimpanzeul e dezlănțuit: ”Treziţi-vă, bă, oameni buni, că Astra joacă cel mai bun fotbal în momentul de faţă.” ”Bă”, suntem noi, niște ”ăia”, cărora ne-a făcut hatârul de a ne arăta cine-i jupânu`… Și, în plus, ”Fără nimic, doar cu aspirină şi paracetamol,” nu ca știți voi cine, care îi îndoapă pe știți voi cine cu drăcii nemțești…

Modest, cum îl știm, antrenorul echipei cu ”cel mai bun fotbal în momentul de faţă ” are totuși o dilemă: ”Nu ştiu dacă vom lua titlul”. Ei, nu știe. Știe, că de-aia gându-i zboară tot ”acolo”, la ”ăia”: ”Probabil ei au obiectiv să ia titlul, iar eu îi voi chinui până vor da ultima picătură de energie şi de altceva din ei. Ultima picătură!” El îi va chinui… El… Antrenorul echipei care e preferata a 1% din români, după cum arată statisticile umflate.

GSP-ul își titrează unul dintre articole ”Victorie anti-Steaua”, ni se spune că euforicul cimpanzeu s-a pozat cu spartanii umiliți și a scandat împotriva Stelei. Scandări civilizate, desigur, ca-ntre hâldani și giuleștean. Ceva obișnuit, la ce să te aștepți din partea unora resemnați la gândul că nu vor ajunge acolo, sus, la ”ăia”…

Despre Strâmbu, schelălăind jalnic cu coada între picioare, nimic altceva decât declarația mărinimosului său învingător de aseară: ”consider că Mircea Rednic trebuie să fie antrenorul echipei naţionale după EURO 2016. Datorită experienţei, datorită a tot ceea ce a făcut la Dinamo.” Ei, da, asta ne mai lipsea… Deocamdată, așa cum ne-a promis înainte de meci, s-a acomodat pentru meciul cu Steaua. După care, a promis că va semna. Ce? Demisia, poate, că pecehașii au cam ajuns la capătul răbdării…

02 Apr 16

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

 

Nota Redacției: Șumudică cântărind șansele să-l suspende vreo Comisie.

Stanciu – Stanca 1-0

Sincer, mă așteptam la o victorie lejeră în meciul cu Pandurii. Dar ghinioanele au început să se adune încă înainte de meci, când am aflat că eram nevoiți să jucăm fără Varela. Apoi am aflat că meciul va fi arbitrat de caraghiosul de Marius Avram, de la care mă aștept mereu la gafe. Reghe a plusat și el, continuându-și experimentul cu care ne-a obișnuit – o echipă de zece jucători plus observatorul Chipciu. Abia început meciul, a trebuit să fie înlocuit Momčilović. Și mi-au revenit în minte clipe de coșmar cu Papp…

Pandurii, spre lauda lor, au jucat ca nicio altă echipă împotriva Stelei – fără teamă, pressing agresiv, atacuri. Nici gând de autobaza Rednic. Dar, din păcate, lucrurile bune au fost umbrite de multe intervenții rudimentare, faulturi repetate, obstrucții, trageri de timp care nu l-au impresionat pe piticul cu fluieru-n gură. Dar țanțoșul fluierici a reușit să enerveze ambele echipe, contribuind, după părerea mea, decisiv la stricarea meciului.

Pandurii acuză eliminarea lui Mrzljak și penalty-ul care a stabilit scorul. Poate or fi avut dreptate în primul caz, când e posibil ca Adi Popa să fi făcut henț înainte de a fi faultat, dar nici repetatele reluări n-au fost prea clare. Dar Mrzljak mai făcuse 2-3 faulturi grosolane până atunci, așa că eliminarea ar fi putut avea loc mai devreme. Avram n-a văzut nici hențul care a decis rezultatul, fiind nevoie de intervenția arbitrului de poartă. Și, dacă tot a fost  henț, nu merita Hora galben? Era al doilea. La ambele faze jucătorii Pandurilor s-au repezit în haită la arbitri, au înjurat, au îmbrâncit. Ar fi avut aceeași reacție dacă ar fi arbitrat Tudor sau Hațegan? După meci, alte gesturi huliganice, declarații aiuritoare… Ceva despre penalty-ul refuzat Stelei în min.20, când blândul Săpunaru l-a faultat pe Popa? Nu, bineînțeles. Sau despre posibilul penalty la îmbrâncirea lui Marica în careu, prin min.60 și ceva? Nu. Se vor sesiza comisiile după declarațiile lui Nistor și Săpunaru? Tot nu…

Păcat, ar fi putut fi un meci frumos. Așa, a trebuit să ne mulțumim cu o bătălie crâncenă în care Pandurii au sperat la o remiză, iar Steaua a luptat pentru victorie până la ultimul fluier al arbitrului. 1-0, trei puncte și, cel puțin până vineri seara, e pe locul pe care va fi și după ultima etapă. Sărbătoarea în cinstea celui de-al 27-lea titlu va avea loc cu o etapă mai devreme, după meciul de pe Arenă cu… Pandurii.

Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

Scrieți, băieți…

Ca la orice meci al Stelei, ochii ageri de prin Groapă, Giulești sau aiurea au anticipat un blat evident.  Pentru că, altfel, Steaua n-are cum să învingă, nu? Iar dacă mai e vorba și de un meci în familie… Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! și după aia, din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, firește, și nimica mișcă.

Să nu insist asupra ”pregătirii pentru meci”, la turbarea care i-a cuprins pe cei care văd că Steaua își urmează imperturbabil drumul spre triplă. E suficient să recitiți mâzgălelile apărute în presa sportivă… Sau, mai nou,în… ”Cancan”. Da, ați citit corect: ”Cancan”. Până și acolo avem șpețialiști. De la ei aflăm că… am scăpat de GgB. ”Cineva i-a luat clubul patronului și nu este armata!” Cine sunt noii patroni ai Stelei? Mă rog, cum i-o mai zice acum – FCSB, FCSP, FCSD… Totul e dezvăluit aici:  Cineva i-a luat clubul patronului şi nu este armata! Noii patroni ai Stelei! Nasol, nea Gigi, te fură ăștia din ochi. A! ce coruptă soțietate!… Nu mai e moral, nu mai sunt prințipuri, nu mai e nimic: enteresul și iar enteresul...

Așadar, să vedem ce-a fost aseară. Un meci vioi, că nu era să-nghețe băieții, aud că s-a jucat la minus patru grade. Mânjii lui Hagi au zburdat de-a lungul și de-a latul, înainte și-napoi, au încercat un pressing agresiv care le-o mai fi ridicat moralul celor puși pe gânduri de dubla umilință suferită de ”campioana morală”. Dar, ușor-ușor, lucrurile au revenit la normal, jocul Stelei semănând din ce în ce mai mult cu cel din primul mandat Reghe – viteză, agresivitate, joc combinativ. Și e doar începutul, mai e mult de lucru.

La pauză era 2-0, după două goluri contestate. Nu e cazul să despicăm firul în patru, are cine să o facă. Dar o părere pot să am și eu. Penalty-ul mi s-a părut evident – matahala aia de Goulon (de care cred că o să mai auzim, e un jucător interesant) l-a tras de umăr pe firavul Stanciu și  i-a tras una zdravănă peste picioare. La al doilea gol, reluările au arătat că a fost henț la Popa, dar un henț ciudat. Piticul a fost făcut sandwich de doi constănțeni, mie mi s-a părut că primul atinge mingea cu mâna jucătorul Viitorului, și tot el îi împinge mâna lui Adi Popa spre minge. Henț, desigur, dar eu l-am văzut abia după a treia, a patra reluare. Arbitrului îi era imposibil să vadă ceva, iar declarația lui Benzar – ”…henț evident. Nici Cristina Neagu nu prelua mingea așa…” e chiar amuzantă. Cea mai bună vizibilitate o avea Peçanha, care n-a protestat deloc. A, da, și el tre` să fie sclavul ciobanului, precis…

În fine, spre disperarea boromanilor, tabela, singura care contează, indică sec: Viitorul 1 – Steaua 3. Suntem la 3 puncte de primul loc, ceea ce dăunează grav sănătății lui Mironică… În miez de noapte, el ne-a fericit cu o altă nemuritoare creație, scrisă cu unghia muiată-n jugulară: Regele vasal. Ei! cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva. Precis că Mironică e fan Ion Heliade – Rădulescu, care îndemna tinerii scriitori: ”Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!” Dar de unde să știe Heliade că o să se apuce de scris și ”generația Pro”? O generație de cațavenci gata mereu să zbiere: Fraților! domnilor! un moment, onorabili concetățeni! Am voit să acoper o rușine care se petrece de atâta vreme în sânul orașului nostru… am voit să cruț opinia publică de o lovitură scandaloasă;… astăzi însă am fost lovit așa de crud în dignitatea mea, încât nu mai pot tăcea. 

Ei, până pe 30 martie, la meciul ce se anunță cel mai dificil, cu Pandurii, o să ne mai delectăm cu de-astea, de-ale mironicilor de tot felul. Națiune, fii deșteaptă! Dar să vedem ce-o fi după aia. Câinii latră, caravana trece. Iar ținta e aceeași: al 27-lea titlu. Restul e cancan…

P.S. Gesepiștii plusează la tâmpenie cu titlul unui articol: ”Steaua bârsană » Gafele arbitrilor au influențat rezultatul din Viitorul – Steaua 1-3 » Henț și un penalty ușor!” Bun, am înțeles, deciziile sunt discutabile, dar care-i treaba cu ”Steaua bârsană”? Jocul de cuvinte vrea să arate că arbitrul Bârsan ar fi ”tras” cu Steaua. Numai că aluziile bat în altă parte. Și n-am văzut să apară vreun articol intitulat, să zicem, Rapidul cu aripi negre. Sau Maidanezii umiliți în Cupa Ligii

Scrieți, băieți, orice…

20 Mar 16

Supărat, supărat sunt, doamne…

Rednic s-a supărat pe Şumudică. I-auziți ce-i ardea lui înaintea meciului cu Pandurii:

Nu e prietenul meu, nu mai e. M-am supărat pe el pentru că am avut o înţelegere în Cipru şi eu am respectat-o, el nu. A zis că el se bate cu Steaua şi a pierdut de două ori. Eu măcar am făcut două egaluri.”

Două egaluri… Prilej de mândrie pentru antrenorul logodit cu bafta chioară. Dar să nu credeți că omul e prost. Nu, dincolo de umorul căznit al declarațiilor lui, la care e singurul care rânjește, Rednic vede limpede că are o echipă subțirică rău, care a ajuns acolo sus întâmplător, profitând de o incredibilă serie de rezultate mincinoase. Pentru că, în mod normal, locul ei era în play-out…

Ieri, Pandurii au prins o seară proastă, dar și așa i-au dominat copios pe cei care visau, nici mai mult, nici mai puțin, la… triplă. Dar, deloc surprinzător, echipa gazdă, care se apăra în binecunoscutul stil care face uitată autobaza Cârțu, a terminat prima repriză cu 1-0, la singurul șut pe poartă… Și era cât pe-aci să asistăm la un nou triumf (al câtelea oare?)  al fotbalului puchinos. Gorjenii s-au mulțumit, până la urmă, cu o remiză pe final, deși puteau învinge lejer. Meci urât, nervos, cu durități de divizia secundă, cu manifestări mitocănești, după chipul și asemănarea pecehașilor.

Strâmbu a rămas același. Anunță ușurat că ”această pauză e binevenită pentru că sunt jucători la care au apărut crampe.” Și o dă la întors. Cică ”Obiectivul nostru n-a fost niciodată campionatul. Obiectivul nostru a fost play-off-ul și primele trei locuri.” Dar nu uită să se umfle în pene: ”Noi n-am mai pierdut în campionat de nu știu când.” Îi amintesc eu: de la meciul de pomină cu Viitorul, 1-5 în Groapă… După care au urmat șapte victorii și șase remize. Cum, necum, scorul contează, nu? Numai că, pare-se, se cam termină norocul. Și Rednic e primul care a văzut asta. Se apropie momentul adevărului, meciul cu coșmarul roșu-albastru, și spectrul ulciorului. Așa că omul își ia măsuri de precauție încă de pe acum. Iar apar zvonuri că e dorit în Belgia lui dragă, așa că Rin-Tin-Tin Negoiță ar face bine să pluseze cu ceva ca să păstreze diamantul ce conduce haita spre triplă.

Cât despre ”înțelegerea din Cipru” cu Cimpanzeul Roz, ea nu face decât să dovedească din nou că, în fotbalul românesc, totul se raportează la Steaua, singura care contează. Singura care are mereu ca obiectiv titlul, cupele și nu se sfiește să declare asta. Ceilalți? La ciupeală, poate au baftă cumva…

Cu excepția perioadei 2006-2012, când politicul a impus campioane ce au contribuit din plin la bugetul unor anumite partide, Steaua a dominat categoric fotbalul românesc, din 1984 încoace. 17 titluri, în timp ce toate celelalte abia au strâns 14 în total… Pentru ceilalți, orice mic succes, chiar și un 0-0 smuls nemeritat, e o performanță. Pentru Steaua, orice remiză, orice eșec, înseamnă prilej de bucurie boromană. Dar titlul ajunge tot acolo… La cei care le-au câștigat și pe ultimele trei.

Iar norocul celor doi antrenori puși pe înțelegeri… Norocul e pârghia Lenei. O spune Iorga. Nu, nu fotbalistul, ci Nicolae Iorga.

21 Mar 16

Articole scrise de Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray

 

Nota Redacției: Din motive „tehnice” … medicale, încă în vigoare, au fost preluate și publicate mai târziu. Nu sunt singurele excepții din ultimul timp. Dar un articol bun nu are termen de valabilitate.