Tag Archives: AFC

Lecitină pentru uituci: Ce Steaua a ajuns la Becali! Evaluarea AVAS din 2004: minim 9.737 de dolari costa 1% din SC Fotbal Club Steaua București SA

Se știe că în 2003  Asociația Fotbal Club Steaua București (AFC), condusă de Viorel Păunescu și consiliată de generalii CSA aflați în AGA și CD-ul asociației, era în pragul falimentului, cu visteria goală și cu peste 20 de milioane de dolari datorii la stat, la terți privați, contracte în curs, salarii personal etc.

  • Nota Bene! Generalii CSA și Păunescu-AFC au devalizat și îngropat clubul de fotbal Steaua între 1997-2003! În 2003, AFC Steaua nu mai avea decât două opțiuni: să se lichideze sau să privatize real Steaua într-o societate nouă pe acțiuni, în speranța că se va atrage capital și finanțare de la “stockholders” pentru a funcționa. Dacă nu era Becali, considerat atunci de toți drept omul providențial, Steaua era oale și ulcele, lichidată de stat! De fapt, așa cum a făcut statul și cu AFC. Statul (ANAF) i-a cerut în justiție lichidarea! După lichidare, au urmat firesc dizolvarea în 2006 și apoi radierea în 2011. 

Cu conturile goale și o datorie la stat de 420 miliarde de lei (12,7 milioane dolari), uriașe la acea vreme, AFC era somată de ANAF cu blocarea conturilor și executarea silită.

  • Până în 2003 CSA și AFC au acumulat nu mai puțin de  420 miliarde de lei (12,7 mil USD) datorie către bugetul de stat, reprezentând impozite pe salariu, somaj, CAS (link). Datele sunt publice!
  • O bună parte din datorie a fost preluată AFC de la CSA prin Protocolul 66/1999, punctul 12:  Datoriile și creanțele CSA Steaua și ale fostei secții de fotbal profesionist, contracte anterior datei de 8 iulie 1998 în exclusivitate pentru componenții echipei de fotbal, tehnicieni și antrenori, precum și cele legate de participarea echipei la competițiile interne și internaționale, vor fi preluate de Asociația Fotbal Club Steaua București în baza unei convenții. Mijloacele fixe și mijloacele circulante existente în gestiunea fostei secții de fotbal profesionist a Clubului Sportiv al Armatei Steaua la data semnării protocolului vor fi preluate de Asociația Fotbal Club Steaua pe baza unui proces-verbal de predare-primire distinct.”

  • Pe înțelesul tuturor. E ca și cum, ipotetic, un angajat primește în mână “salariul brut”, umând ca el să-și plătească impozitul, CAS etc. și apoi să cheltuie doar ce îi mai rămâne, adică “salariul net”. Însă omul îi prăduiește pe toți și nu mai plătește nimic statului, lună de lună și ani de zile. Așa a făcut și AFC!

Pe de altă parte, AFC acumulase datorii imense și la terții privați, între care și la Gigi Becali. Cu acte oficiale și legale de dare în plată, AFC împrumutase de la Becali  6,4 milioane dolari, gajați cu drepturile federative a 21 de fotbalişti și rambursabili în acțiuni la viitoarea societate pe acțiuni, pe care AFC urma să o înființeze în baza Ordonanței 26 din 2000.

  • “Art. 47. Asociatiile si fundatiile pot infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute de asociatii si fundatii din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc in aceleasi societati comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei sau fundatiei.OG 26/200

În această situație, la înființarea SC Fotbal Club Steaua București SA,  AFC și-a achitat datoria față de Becali cu 51% din acțiuni. AFC Steaua București dobândea 36% din capitalul social total al societăţii comerciale pe acţiuni, George Becali 51%, Viorel Păunescu 6%, Victor Piţurcă 4% şi Lucian Becali 3%. Valoarea celor 100 % din acțiuni fiind fixată de AFC Steaua la aproximativ 10 milioane de dolari.

Toți banii pentru cele 64% din acțiunile înstrăinate de AFC erau de la Becali, însă 1,3 mil. USD din datorie au fost dirijați de latifundiar, via AFC, în acțiunile lui Viorel Păunescu (6%), Victor Piţurcă (4%) şi Lucian Becali (3%). De fapt, niciunul din membri AFC nu avea bani cash, nici chef să riște, să-și dea averea pe acele acțiuni. Becali urma apoi să recupeze acei 1,3 mil. USD de la cei trei, fie prin cedarea acțiunilor, fie prin rambursarea sumei de achiziție. Ceea ce s-a și întâmplat mai apoi.

Însă perspectiva executării silite, a obligat-o pe AFC să scape repede și de 35% din acțiunile deținute, prin vânzarea lor la terțe persoane, păstrând simbolic doar 1%. Evident, acele acțiuni au fost cumpărate tot de cine avea bani cash disponibili, clanul Becali. Păunescu și Pițurcă dețineau și ei 9%, dar cum am spus, cu bani “împrumutați” tot de la Becali pentru achiziționarea lor. Păunescu i-a cedat acțiunile lui Becali, însă Pițurcă a cerut 500.000 de dolari pentru cele 4%, deși le achiziționase cu banii “împrumutați” de la latifundiar, motivând că el l-a adus la Steaua și merită o plată pentru acest serviciu.

Așa a ajuns Becali ca în scurt timp să dețină 99% din acțiuni, iar AFC 1%!

În 2004, AVAS și mai apoi ANAF au acționat pentru executarea silită a Asociației  Fotbal Club Steaua București, care m-ai deținea doar 1% din SC Fotbal Club Steaua SA.

Să vedem ce scria presa în ziua de 27 august 2004 despre modul cum a intrat Steaua 100% în posesia lui Gigi, iar acum, când au venit milioanele pe jgheab, Armata (adică statul) stă tot cu mana întinsă la “meleoanele” lui Jiji visând prejudicii de 36 mil. €!!!

Cât mai valora atunci Steaua? În 2004, AVAS a evaluat prin experți că 1% din SC Fotbal Club Steaua SA ar valora doar 9.737 dolari! Adică, 100% din SC Fotbal Club Steaua București SA valora 973.700 dolari! Deci, MAI PUȚIN DE 1 MILION mai era valoarea de piață oficială a clubului atunci când Gigi Becali a preluat pachetul majoritar de acțiuni. 

În continuare citez din articolul “Lichidare – 10.000 de dolari costa 1% din Steaua”, publicat de departamentul economic al Jurnalului Național, la  27 August 2004:

Lichidare – 10.000 de dolari costa 1% din Steaua”

“Pentru ca nu si-au mai platit datoriile la fondul de sanatate si pensii (CAS), toate bunurile Asociatiei Fotbal Club Steaua Bucuresti urmeaza sa fie scoase la vanzare prin licitatie publica.

Cu aceasta ocazie AVAS va vinde si 1% din capitalul social al actualului proprietar al clubului, SC Fotbal Club Steaua SA, actiuni aflate încă in proprietatea asociației.
Pe data de 3 septembrie, doritorii, microbisti sau nu, vor avea ocazia sa poata cumpara un pachet de 33 de actiuni reprezentand circa 1% din actualul capital social al echipei de fotbal Steaua Bucuresti.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) cere pe acest procent o suma de cel putin 9.737 de dolari – pret de pornire (fara TVA). Alaturi de aceste actiuni urmeaza sa fie valorificate si trei apartamente cu doua, respectiv trei camere, precum si diferite alte mijloace fixe – toate aflate in proprietatea asociatiei.

DATORII CAT CUPRINDE.
Fosta proprietara a clubului de fotbal, Asociatia Fotbal Club Steaua Bucuresti, condusa pana nu de mult de Viorel Paunescu, a acumulat in timp datorii de ordinul sutelor de mii de dolari catre diferite institutii ale statului prin neachitarea obligatiilor catre fondul de sanatate si cel de pensii.

“Va pot spune ca vom incerca sa obtinem un pret cat mai mare pe aceste bunuri, precum si pe cele 33 de actiuni care urmeaza sa fie scoase la vanzare, dar, indiferent cat de mult vom reusi sa luam, datoriile asociatiei sunt mult mai mari”, ne-au declarat surse oficiale din cadrul AVAS.

Institutia statului a demarat acum catva timp procedura de executare silita asupra asociatiei, pentru neplata datoriilor, instituind totodata si sechestru asigurator asupra tuturor bunurilor in cauza, aflate in patrimoniu.

DISPARE ASOCIATIA.
Prin valorificarea tuturor activelor din patrimoniu, Asociatia Fotbal Club Steaua Bucuresti va disparea, aceasta urmand sa intre imediat in procedura de lichidare. De asemenea, in afara AVAS, Administratia Finantelor Publice sector 6 a demarat, la randul ei, o procedura similara asupra tuturor celorlalte bunuri care inca mai fac parte din patrimoniul fostei proprietare a clubului de fotbal Steaua Bucuresti.

La licitatia organizata pe data de 3 septembrie, la fostul sediu al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare din Bucuresti, vor putea participa atat persoane fizice si juridice romane cat si straine, dar cu obligativitatea indeplinirii, in prealabil, a unor conditii specifice in aceste situatii. Valoarea tuturor bunurilor scoase la licitatia publica, inclusiv a pachetului de actiuni la actuala societate comerciala Fotbal Club Steaua SA, ajunge in total la aproape 225.000 de dolari.

NEPOTUL
Patronul Fotbal Club Steaua, Gigi Becali, va rascumpara datoriile fostei asociatii Steaua Bucuresti: “De un an si jumatate de cand am preluat eu conducerea, Steaua este cu platile catre stat la zi. Ceea ce spune AVAS reprezinta datoriile celor de dinaintea mea.
Nu mi le puneti in spatele meu. Dar un nepot de-al meu va participa la licitatia pentru achizitionarea procentului de 1% si astfel se va rezolva problema. Nu pot lasa pe altul sa preia acele actiuni pentru o suma atat de mica. Si de-acum n-o sa se mai spuna ca Steaua are datorii”, ne-a declarat Gigi Becali.

DATORNICI
Majoritatea cluburilor de fotbal din Romania a acumulat in timp datorii foarte mari la Fondul de Sanatate, dar mai toate asociatiile care erau in trecut in spatele marilor echipe nu mai sunt in prezent decat niste “fantome”. Astfel, Asociatia Fotbal Club Steaua, care nu mai are nici o treaba acum cu actualul club de fotbal Steaua Bucuresti, are datorii la Fondul de Sanatate despre care se spune ca depasesc valoarea de 2,2 milioane de dolari. Toate aceste datorii insa nu vor mai putea fi recuperate decat partial de catre diferitele institutii abilitate ale statului.”

Junalul Național, 27 Aug 2004

Acesta este tristul adevăr despre Steaua între 1997-2003, nu basmele lui Talpan & Co.!

X Ray

 

Precizări legate de site-ul fcsteaua.ro (click link)

Derapajele amnezicului domn Piţurcă

Joi seara într-o emisiune la Digi Sport fostul selecţioner, actual şomer Victor Piţurcă a declarat printre multe altele că:

“Eu vreau să se afle adevărul. Cum s-a luat Steaua, în ce condiții și atunci se va ști. Dacă Steaua a fost luată fraudulos, înseamnă că sunt și cei de la Minister de vină, pentru că nu fac tot posibilul să iasă adevărul la iveală și să revină în prima ligă.

Dacă are dreptate patronul lui FCSB, să fie sănătos. Are dreptate și cu asta basta. […]

Organele de anchetă, DNA-ul ar trebui să intervină se afle adevărul. Numai să se vrea. Să se ia actele de la LPF și FRF că am înțeles că au fost depuse fraudulos”

E a doua oară anul acesta când Piţurcă cere să vină organele să ancheteze pentru a se afla adevărul, care ar fi şi pentru el o enigmă.

Acestui domn trebuie totuşi să i se reamintească unele lucruri esenţiale.

1. A fost membru fondator al AFC Steaua. (poziţia 35, semnătură cu bară aparţinând reprezentantului său legal V. Becali)

5881562c106b6.jpeg

2. Hagi a organizat în 2002 un comitet de iniţiativă al opoziţiei format din mai mulţi membri fondatori ai AFC-ului care îşi propunea să oprească transformarea clubului în societate pe acţiuni. Piţurcă l-a contrat vehement afirmând într-un dialog aprins la procesul etapei că:

“Ce vreau să spun… Steaua nu se poate cumpăra. E o afirmaţie greşită, să încingă spiritele. Că se va face o societate pe acţiuni unde noi vom fi acţionari, asta da, fiindcă noi am băgat banii noştri aici, în această societate. Dar asta e altceva şi se va face chiar dacă nu vrea Hagi. Noi am băgat împreună şapte-opt milioane de dolari şi vom fi acţionari…”

Când spunea „noi” se referea la tripleta magică Becali-Piţurcă-Păunescu.

Click to zoom
3. Piţurcă Victor, fiul lui Petre şi Maria a fost membru fondator şi acţionar al SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA

4. Organele, inclusiv DNA-ul, au venit, au văzut şi au clasat dosarul Steaua.

Din ziarul Gândul 9 decembrie 2008:

“Vizita la DNA a generalului (r) Bădălan nu este decât un pas în desfăşurarea anchetei procurorilor anticorupţie. Surse din MapN susţin că procurorii DNA au cerut, încă de săptămâna trecută, Ministerului Apărării mai multe documente în legatură cu modul în care s-a realizat privatizarea secţiei de fotbal a Clubului Steaua Bucureşti, cercetările aflându-se deocamdată în faza actelor premergătoare. Potrivit surselor din Armată, dosarul aflat în atenţia DNA nu este unul nou, ci este acelaşi pe care procurorii anticorupţie îl deschiseseră încă din anul 2007 şi care se referea la modul în care s-a separat FC Steaua de Clubul Sportiv al Armatei.”

Cum nimeni n-a mai auzit nimic de acel dosar din 2007 cu o probabilitate 99,99% el a fost clasat.

Având în vedere toate aceste elemente, domnul Piţurcă cade în ridicol când joacă fie rolul amnezicului, fie rolul neştiiutorului dornic de a afla adevărul. Ca atare, vorba şlagărului de acum 15 ani: Piţi, Piţi, lasă-neee, lasă-neee!

Siegfried

 

Nota Redacției: Siegfried este membru înregistrat fcsteaua.ro din 30 octombrie 2011.

  • Referitor punctul 4.

690159-act5.jpg

 

Image result for CS U Craiova - FC Steaua

 

Marcel Pușcaș despre privatizarea secției de fotbal Steaua

In articolul Luminița de la capătul unei abrogări, vă spuneam că Dolce sport a publicat: „EXCLUSIV | Dezvăluiri | Avem documentele în baza cărora MApN a cedat stadionul Steaua în 1999. Citiți-le în premieră! Apar nume grele”. A doua zi, Marcel Pușcaș a acordat un interviu  la Dolce Sport pe această tema. Îl prezentăm și îl comentăm prin date istorice.

“Am vazut acele documente. Haideti sa va povestesc cum s-a facut privatizarea si ce este cu lista celor 109 membri pe care ati prezentat-o.

In 1997, vara, Ministrul Apararii, Victor Babiuc, a dat doua ordine: 1. ca pana la 15 decembrie Clubul Sportiv al Armatei Steaua sa respecte normele UEFA si LPF, anume sectia de fotbal sa se desprinda de clubul militar, pentru ca de exemplu nu putea juca o echipa a armatei in Liga Campionilor si 2. Reducerea efectivelor militare cu 15 la suta, ordin impus de NATO.

Pe 15 decembrie 1997, eu am venit pregatit cu planul, cu topometria din Ghencea. L-am luat pe Gatu, comandantul clubului, pe care eu l-am propus in aceasta functie, si am vrut sa mergem la Babiuc. Dar mi s-a spus ca este o petrecere la Armata si sa lasam dupa 1 ianuarie 1998.

Doar ca la inceputul lui 1998, in februarie, Babiuc pleaca, iar domnul Gatu s-a bucurat, fiindca dansul era impotriva privatizarii. Nimeni din club nu voia asa ceva. Si atunci Gatu a prins momentul potrivit si a spus ca trebuie sa plec. Cum? I-a pus pe subordonatii mei, care erau si ai lui, sa scrie despre mine ca sunt un dictator, ca nu ma mai suporta, ca nu se poate lucra cu mine. Si m-a dat afara. Gatu, pe care Babiuc il facuse comandant in 1997 la sugestia mea.

Insa peste 2-3 saptamani revine Babiuc. Cand a auzit asta, Gatu s-a speriat, pentru ca nu indeplinise ordinele din vara trecuta si a decis pana la urma ca Steaua sa se privatizeze. Asa au aparut acele documente, pe care le aveti. Acea privatizare s-a facut in doua saptamani, pe genunchi. Cu cine? Cine erau acei membri fondatori? S-a vazut citind lista pe care ati publicat-o. Foste glorii fotbalistice, muzicieni (domnul Horia Moculescu), oameni de mare calitate, dar nu oameni care sa asigure viitorul financiar al clubului.

Si toate acestea s-au vazut cativa ani mai tarziu, cand domnul Paunescu, cel care a fost ales presedinte al Consiliului de Administratie, a fost nevoit sa vanda echipa catre domnul Becali”, a spus Marcel Puscas pentru www.dolcesport.ro.

Pe lângă realități,  Pușcas are și inexactități, irelevante pentru a fi comentate, și un ghimpe împotriva celor care l-au demis. Documentele trebuie să vorbească. Totuși trebuie lămurite în acest context, cu date publice, niște aspecte esențiale.

Să trecem pe scurt în revistă evenimentele
  • POLITIC

La 12 decembrie 1996, Victor Babiuc este instalat Ministru al Apărării. Avea să conducă ministerul până în 11 februarie 1998. Dudu Ionescu a fost instalat, apoi, ministru, pentru perioada 12 februarie – 16 aprilie 1998, pentru ca Babiuc să revină pentru mandatul 17 aprilie 1998-13 martie 2000 din  guvernarea CDR (formată din PNŢ-CD, PD, PNL, PNL-CD).

Schimbarea puterii politice din 1996 a dus și la forţarea lui Ion Alecsandrescu de a ieşi la pensie, după două mandate de Șef al secţiei de fotbal CSA, 1982 – 1988 şi 1992 – 1996. Sfinxul, artizanul Stelei ’86 ,  a fost , pe românește, “dat afară”  de CSA. Noul Șef al secţiei de Fotbal CSA devenea fostul fotbalist al Stelei, Marcel Puşcaş. 

  • FINANCIAR

La sfârșitul anului 1996 era clar pentru toată lumea că Ministerul Apărării nu mai putea suporta Secţia de Fotbal, din cauze strict financiare.

Bilanțul financiar pe 1996 era dezastruos! “Din cele 10 miliarde lei (NR– aprox. 3,5 mil dolari/an) cheltuite de CSA, 4 miliarde lei aparțin fotbalului, doar pentru prime și salarii la 21 de persoane.” Salariu mediu de 190 mil lei de persoană, aprox 68.000 dolari/an. Să aveți termen de comparație, salariul mediu în 1996 era de 1.200 de dolari pe an!!!

Tranziția de la comunism la capitalism pe care o traversa România impunea o altă organizare a managementului pe baza economiei de piață și privatizarea secției de fotbal era singura soluţie acceptabilă. Încă din 1997 se căutau soluții de ieșire din impasul financiar și desprinderea fotbalului prin privatizare!

În 1997 comandantul CSA generalul Oțelea este înlocuit cu colonelul Cristian Gațu.Am preluat clubul Steaua pe minus 7 milioane de dolari“, a declarat Gațu într-un interviu pe 20 august 2015. Adică o gaură cât cheltuielile pe 2 ani !

  • TRECEREA CSA – AFC

Mulți pun pe seama lui Babiuc trecerea secției de fotbal la AFC, dar e fals. Ea s-a înfăptuit sub scurtul mandat al ministrului Dudu Ionescu ( 12 februarie – 16 aprilie 1998) !

Între 12 februarie 1998 – 16 aprilie 1998, Ministrul Apărarii a fost Dudu Ionescu

  • Pe timpul lui  Dudu Ionescu, Marcel Puşcaş este destituit în martie 1998. Cristian Gaţu, comandantul CSA: „Consiliu de conducere a hotărât – luând în considerare scandalul declanşat în presă pe tema formei de separare a secţiei de fotbal, de clubînlocuirea domnului Marcel Puşcaş din funcţia de preşedinte al Secţiei de fotbal.”

  • Tot atunci, Tică Dănilescu a fost instalat în locul lui Pușcaș ca preşedinte al Secţiei de Fotbal CSA   și se afla în această funcţie în momentul realizării separării! (ambii sunt in imaginea de sus)

ÎMPORTANT DE REȚINUT: 

  1. Pe timpul ministrului MApN Dudu Ionescu  (12 februarie – 16 aprilie 1998), a fost demis Marcel Pușcaș, iar comandantul CSA Cristian Gaţu și preşedinte al Secţiei de Fotbal CSA Tică Dănilescu au fost cei care a condus intreaga operațiune  de trecere oficială a secţiei de fotbal CSA” la Asociația non-profit Fotbal Club Steaua București (AFC SB), pe data de 9 aprilie 1998! Cei trei au aprobat: Dudu Ionescu, Cristian Gaţu și Tică Dănilescu. Evident și cu avizul primului ministru Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 17 aprilie 1998). Altfel NU SE PUTEA, nici legal, nici formal!
  2. Pe lista celor 89 de membri fondatori (semnați) ai Asociație Fotbal Club Steaua București (AFC) sunt: Comandantul CSA Cristian Gaţu și Preşedintele secţiei de fotbal CSA Tică Dănilescu.
  3. Pe lângă obligativitatea de a respecta normele UEFA si LPF cerută în 1997, secția de fotbal era în pragul falimentului și devenise o “gaură neagră” în bugetul țării. Trebuia urgent externalizată! Ceea ce s-a și intâmplat! Nu este opinia autorului ci sunt dovezile “scripta manent” ale perioadei de atunci.
  4. Cei implicați la vârf vorbesc de PRIVATIZAREA secției, nu de ÎMPRUMUT sau dare în ADMINISTRARE!
  5. Toate documentele și aprobările din perioada 1997 – 1999 sunt la MApN și CSA. Nu aveau cum și de ce să ajungă și la SC FCSB SA.

XRay

Luminița de la capătul unei abrogări

Dolce sport a publicat un articol “EXCLUSIV | Dezvăluiri | Avem documentele în baza cărora MApN a cedat stadionul Steaua în 1999. Citiți-le în premieră! Apar nume grele

In text Dolce Sport precizează:


Exclusiv online | www.dolcesport.ro a intrat in posesia tuturor documentelor prin care, in 1999, Ministerul Apararii Nationale a cedat, in folosinta gratuita pentru 20 de ani, nu doar stadionul Steaua, ci si intreaga baza sportiva. Cui? Proaspetei infiintate “Asociatia FCSB, fara scop patrimonial”. Pe scurt, lui Viorel Paunescu

Au trecut 16 ani de la “ingineria legislativ-financiara”, asa cum a fost denumita de presa modalitatea prin care MApN a cedat, in folosinta gratuita pe 20 de ani, stadionul Steaua si intreaga baza sportiva. In cele aproape doua decenii scurse, niciodata nu au fost date publicitatii documentele care au stat la baza “tranzactiei”. Pana acum. Site-ul Dolce Sport a reusit sa obtina toate actele si le publica in exclusivitate. Este pentru prima data cand lumea are acces la documente si le poate citi.

Pentru o mai buna intelegere a documentelor, prezentam succint, dar pe intelesul tuturor, cronologic, povestea.

1. La 9 aprilie 1998, a fost aprobata transformarea sectiei de fotbal a CSA Steaua Bucuresti in FC Steaua Bucuresti, asociatie sportiva fara scop patrimonial. Viorel Paunescu a fost numit presedinte al Consiliului de Administratie.

A fost intocmita “Lista cu membrii fondatori ai Asociatiei fara scop patrimonial FCSB (N.R.-Asociaţia Fotbal Club Steaua București)”. Niciodata nu a fost data publicitatii, dar www.dolcesport.ro a intrat inclusiv in posesia ei si o publica mai jos. Apar nume interesante.

2. La 4 februarie 1999, Hotarârea de Guvern nr. 66, publicata in Monitorul Oficial, consfinteste “transmiterea in folosinta gratuita, pe o perioada de 20 de ani, Asociatiei FCSB” atat a stadionului Steaua, cat si a intregii baze sportive (in HG, totul a fost denumit “imobil”).

3. La 7 martie 1999, este incheiat Protocolul intre Ministerul Apararii Nationale si Asociatia FCSB, prin care se definesc, in mod clar, responsabilitatile celor doua parti.


Preluare de la dolcesport.ro

Apoi Dolce Sport publică și documentele scanate:
1. Lista cu membrii fondatori ai Asociatiei fara scop patrimonial FC SB. A se observa câți sunt de la CSA.

2. Hotarârea de Guvern nr. 66/ 04.02.1999.
3. Protocolul din 7 martie 1999 intre Ministerul Apararii Nationale si Asociatia FC SB.

Concluziile Dolce Sport sunt FALSE, dar și ale celor care susțin că cedarea secției de fotbal Steaua în 1998 a fost abrogată în 2003.

1) Documentele prezentate de Dolce nu sunt publice în premieră, așa cum se laudă, ele fiind publicate și pe site-ul fcsteaua.ro încă din anul 2011: Steaua – de la MApN la Becali (6) – autor Filip Pindean.

2) Nu a fost nici o “inginerie legislativ-financiara”. Ceea ce nu știe/scrie Dolce este că, legal, SC FCSB SA nu mai avea acces gratuit în Ghencea din 2003.

În 2003, prin HOTARARE de Guvern Nr. 128 din 6 februarie 2003, se abrogă Hotarârea de Guvern nr. 66/ 04.02.1999 privind transmiterea in folosinta gratuita a unui imobil situat in municipiul Bucuresti:


In temeiul art. 107 din Constitutie, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 66/1999 privind transmiterea in folosinta gratuita a unui imobil situat in municipiul Bucuresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 55 din 8 februarie 1999.
Art. 2
Imobilul avand datele de identificare prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare ramane in continuare in proprietatea statului si in administrarea Ministerului Apararii Nationale.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Anexa 1 


De ce a fost emisă H.G. Nr. 128 din 6 februarie 2003, care abroga H.G. Nr. 66/ 04.02.1999 ? 

Este intrebarea pe care mulți au pus-o, iar unii “interesați” au răstămăcit fals că prin asta s-ar fi anulat și cedarea secției de fotbal la Asociaţia Fotbal Club Steaua București.

Să o luăm logic pe evenimente și legi pentru a vedea scopul și obiectul real al abrogării.

În februarie 2003, echipa “Steaua” a trecut legal de la asociația non profit AFC SB (Asociaţia Fotbal Club Steaua București), la societatea comercială pe acțiuni SC FCSB SA (SC Fotbal Club Steaua București SA), cu capital privat. Acționari: Gigi Becali – 51%, AFC Steaua – 36%, Viorel Paunescu – 6%, Victor Piturca – 4% și Lucian Becali – 3%.

În mod logic, în februarie 2003 (HG 128) statul a anulat facilitatea de a mai folosi gratuit baza din Ghencea o entitate juridică privată și a închiriat în 2 aprilie 2003 (HG 373) ceea ce era gratuit din 1999 (HG 66).

Pe documente, după abrogarea gratuității prin H.G. Nr. 128 din 6 februarie 2003, guvernul a emis imediat și H.G Nr. 373 din 2 aprilie 2003 , “privind aprobarea închirierii unei părţi a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale“.

ATENȚIE! Dacă vă uitați la Anexa 1 din HG 66/1999 cu imobile date în folosință gratuită la AFC, este identică cu Anexa 1 din HG 128/06.02.2003 de abrogare și cu Anexa 1 din H.G. 373/ 02.04.2003 privind aprobarea închirierii la SC FCSB SA. Deci toate 3 anexele se referă la aceleași imobilele folosite gratuit de fosta secție de fotbal a CSA până în 1998, apoi de AFC Steaua București, până în 2003, și contra cost din 2003  de SC FC  Steaua București SA.

Deci ăsta a fost scopul celebrelei HOTĂRARE de Guvern Nr. 128 din 6 februarie 2003, să abroge gratuitatea de folosire a imobilelor conferită prin Hotarârea de Guvern nr. 66/ 04.02.1999,  pentru a le putea apoi închiria, nu de a anula cedarea secției de fotbal.

Dacă în HG 128/06.02.2003 ar fi fost și retrocedarea secției de fotbal, atunci:

  1. Guvernul nu mai emitea și H.G. 373/ 02.04.2003 privind aprobarea închirierii. Cui să închirieze dacă în acele spații ocupate de SC FCSB SA ar fi urmat să-și defăsoare gratis activitatea secția de fotbal a CSA Steaua?
  2. În H.G. 373/ 02.04.2003 ar fi specificat în vreun articol că “secția de fotbal rămâne in continuare in proprietatea statului si in administrarea Ministerului Apararii Nationale“, exact cum a scris despre imobilele din Anexa 1. În 1998, Secția de fotbal CSA a fost transferată ca proprietate într-o entitate juridică AFC, cu active și gestiune cu tot, deci nu era ceva de trecut cu vederea sau lăsat la “subînțeles”.
  3. MApN și CSA ar fi pus în executare imediat HG 128/06.02.2003 și H.G. 373/ 02.04.2003. În fond, ceea ce au și făcut. Au închiriat spațiile din anexă la SC FCSB SA, continuatoarea Stelei în fotbal, fără să revendice ceva legat de fosta secție de fotbal.

Notă:

  • Secția de fotbal a fost dată la AFC în 9 aprilie 1998, nu prin Protocolul din 7 martie 1999.
  • În Hotarârea de Guvern nr. 66/ 04.02.1999 se scrie legat de protocol: “(1) Transmiterea imobilului prevazut la art. 1 se face pe baza de protocol incheiat intre Ministerul Apararii Nationale si Asociatia Fotbal Club “Steaua” Bucuresti.
    (2) Protocolul cuprinde si obligatiile ce revin Asociatiei Fotbal Club “Steaua” Bucuresti in legatura cu folosinta imobilului transmis.”  În 2003, AFC Steaua București nu mai avea echipă și active. Deci prin H.G. 128/ 06.02.2003 Guvernul a descărcat-o pe AFC și de obligațiile asumate prin Protocol in legatură cu folosința imobilului transmis.
  •  Prin “imobil” se intelege tot ceea ce este cuprins în Anexa 1.
  • Nici în motivarea ÎCCJ din 2014 nu se contestă trasferul de proprietate, prin secția de fotbal, de la CSA la AFC, ci se spune că prin asta CSA nu a transferat la AFC tot Patrimoniul (“în integraliatea sa”)  pe care îl deținea. De aceea SC FCSB SA nu avea drept de proprietate pe “marca Steaua”. Ceea ce este adevărat. În 1998, CSA mai avea în Patrimoniu alte secții sportive sub aceeași “marcă Steaua”.

XRay