FCSTEAUA.RO

Peluza Roș-Albastră, o nouă galerie a Stelei

Viaţa în roşu şi albastru. Sau cum se ridică încet, o nouă galerie a Stelei. “Diferenţa dintre coregrafia lor şi a noastră e dată de 20 de ani în plus de ultraserie”

Editorialistul FANATIK.RO, Daniel Şendre, a stat de vorbă târziu, în noapte, imediat după derby-ul Dinamo – Steaua 2-2, cu unul dintre liderii galeriei steliste şi îţi dezvăluie acum povestea ei. Plus câteva mesaje care te vor surprinde.

Derby-ul de duminică seara, programat pentru ora 20:45, a început cu cinci minute mai devreme. Atunci, la semnalul venit prin portavoce, toată peluza ocupată de PCH s-a colorat în alb şi roşu. Dispunere perfectă, nici o eroare în montaj. În studioul Digi Sport, Radu Naum, jurnalist cu mulţi ani petrecuţi în presă, deci care a trăit multe, spunea ultimele cuvinte înainte de a da legătura comentatorilor pe stadion: “Toată lumea aşteaptă, de fapt, să vadă coregrafia pregătită de suporterii dinamovişti, aşa cum ne-au obişnuit deja”.

Dar tot atunci, în peluza opusă, rivalii au răspuns. Suporterii lui FCSB au îmbrăcat veste de culorile roşu şi albastru şi au afişat un banner uriaş pe care scria: “Viaţa în roşu şi albastru”. Nu la fel de spectaculos, ei aflându-se în număr mult mai mic, în deplasare, dar de efect. Rivalii “câinilor” din teren aveau şi ei astăzi, în sfârşit, galerie.

Iată povestea din spatele ei!

Imediat după verdictul din Justiţie şi mesajul celor de la Nord şi Sud, care au anunţat că îşi retrag oficial susţinerea pentru echipa patronată de Becali, printre suporterii Stelei s-a declanşat haosul. Aceştia s-au împărţit în două tabere şi chiar au început să-şi arunce cuvinte grele pe forumuri. În tribune, haosul a fost şi mai mare, iar în peluze bătea vântul. Dar asta pentru scurt timp. Încet, încet, în vidul creat, în spatele porţii au început să apară câţiva băieţi, care îşi încurajau echipa cântând aceleaşi cântece ce odată făceau stadioanele să tremure. Era clar că FCSB pentru ei e Steaua!

Câţiva dintre ei au creat o pagină pe Facebook, unde au început să transmită mesaje către cei care simţeau la fel. Se numeşte “Peluza Roş Albastră” şi are în prezent aproape 25.000 de fani.

În acelaşi timp, apăreau zeci de alte pagini pe Facebook sau Twitter şi se anunţau chiar proteste în încercarea de a întoarce decizia tribunalului. Toate au eşuat. În haosul creat, “Peluza roş-albastră” a fost singura care a crescut constant, iar asta a început să se vadă şi în tribune, la meciuri. Acolo, în spatele porţii, mâna aceea de suporteri devenise acum un pumn. Cu steaguri, fulare şi tobe, care să suplinească numărul şi să amplifice zgomotul, băieţii care au ales continuitatea îşi făceau conştiincios treaba. “Steaua acum, Steaua mereu, O singură iubire în sufletul meu.”

Nu doar există. Lovesc.

Primul semn că noua galerie formată nu numai că există, dar începe să-şi arate şi colţii, a fost tot la un derby, cel disputat în septembrie, anul trecut, în play-off. Atunci, roş albaştrii au aflat detaliile coregrafiei celor de la PCH, care urmau să afişeze un steag imens cu Avram Iancu, aşa că au răspuns în timp real, neaşteptat, printr-un banner:

“Voi ca Avram Iancu? Mai bine priviţi spre bancă”, aluzie la faptul că pe banca dinamoviştilor tocmai luase loc Vasile Miriuţă, acesta evoluând în cariera de jucător pentru naţionala Ungariei. Punt ochit, punct lovit, câinii au resimţit lovitura

Printre băieţii ăştia, în foarte multe imagini pe site-urile de sport apare unul blonduţ urcat pe gard, de unde conduce galeria la meciuri. Un tip subţirel, fără muşchi, netatuat, cu alură mai degrabă de student la Arte Plastice decât de ultras conducător de galerie, cu facţiuni care trebuie ţinute în frâu şi atâtea orgolii printre membrii lor.

Numele lui e Cosmin.

De ce am ales să vă spun povestea noii galerii şi a lui? Pentru că e un tip cu un mesaj special.

Diferenţa faţă de rivalii din PCH

Cosmin a citit târziu, în noapte, editorialul pe care l-am scris în Fanatik după unicul derby şi m-a abordat pe mesageria Facebook. “Mulţumim”, a fost mesajul lui. Atât!

Remarcasem în editorial faptul că galeria Stelei îşi depăşise condiţia, Steaua arătând după mult timp mai bine în peluză decât pe teren.

Am ales să dialoghez cu Cosmin. Mesajul special despre care vorbeam a venit în scurt timp şi m-a frapat prin sinceritatea, modestia şi simplitatea lui.

L-am felicitat pentru felul în care s-au prezentat la derby şi i-am propus să facem un material despre galerie. Răspunsul? “Facem. Mulţumesc. Oricând vrei tu” Şi atenţie la continuare, vă rog!

“Poate îmi dai prilejul să le explic unora de ce sunt diferenţe aşa mari între coregrafiile câinilor şi ale noastre”

De ce?, am întrebat.

“Pentru ca ei au 20 de ani în plus de ultraserie”

Booom! Mesajul unui ultras vechi al Stelei, care mergea constant în Peluza Nord pe vremuri, rival de moarte al lui Dinamo, care a pus umărul la crearea noii galerii, dar care în acelaşi timp recunoaşte fără nicio problemă superioritatea din acest moment a rivalilor din PCH. E o dovadă de înţelegere a fenomenului ultras şi de respect pentru acesta în acelaşi timp, în niciun caz o slăbiciune personală. M-a frapat, cunoscând adversitatea dintre nebunii ăştia pasionaţi ai stadioanelor şi aroganţa lor atunci când vine vorba de rivali, oricare ar fi ei.

Şi surprizele din discursul lui Cosmin nu se opresc aici, veţi vedea!

“Totul a început după meciul cu City”

“Oamenii au tendinţa să compare reuşitele coregrafice ale noastre cu cele ale suporterilor dinamovişti. Ce nu înţeleg ei este că noi suntem la inceput, avem 1 an jumătate ca grup, pe când câinii fac treaba asta de peste 20 de ani. E normal ca ei să fie mai bine organizaţi şi să aibă fonduri mai multe. Noi încercăm sa creştem de la etapă la etapă. Ştiu că aşteptările sunt mari, mai ales când încerci să suplinesti locul lăsat de cea mai tare galerie din ţară. E inimaginabil de greu. Oamenii au aşteptări mari, dar e uşor să critici din faţa calculatorului sau a televizorului”.

Cosmin şi ai lui au ales să rămână lângă echipă, aşadar, inclusiv pe stadion, iar ca ei sunt alte câteva sute de mii, probabil, acasă. Dacă nu chiar milioane, cine naiba ştie exact câţi pe care dintre cele două echipe susţin!?

“Totul a început după meciul cu City”, după cum mărturiseşte chiar el. Eroarea majoră făcută de Gigi Becali, care a permis cea mai mare farsă din istoria ultra să fie posibilă, cea cu afişarea mesajului “Doar Dinamo Bucureşti”, a fost ca o tresărire de orgoliu pentru cei din galeria nou formată.

“Să revină peluzele Nord şi Sud”

“Am realizat la modul ăla abrupt că trebuie să facem ceva să nu mai fim călcaţi în picioare, să protejăm clubul care, uite, a fost expus chiar de către patron. Nu-l condamn pe Gigi Becali, am înţeles raţiunea care a condus aici, dar, repet, trebuia să facem ceva ca aşa ceva să nu se mai întâmple vreodată. Şi toate astea în ideea că, poate, în viitor, lucrurile revin la normal”

La ce te referi? îl întreb.

“Mă gândeam că la un moment dat se vor întoarce galeriile. Şi să nu mai permitem să se întâmple ceva până atunci. Plus ca şi echipa simţea nevoia de încurajări.”

Înţelegeţi despre ce vorbeam? Omul ăsta speră ca cele două peluze, Nord şi Sud, să revină lângă echipă, iar Steaua să-şi recapete suflul şi în tribune. Nici urmă de resentimente în discursul lui.

Şi toate astea deşi cei din Peluza Roş-Albastră a lui Cosmin au primit şi primesc în continuare ameninţări constant dinspre vechii membrii de galerie, care acum poate înţeleg câte ceva. Indiferent de ceea ce crezi tu, cei alături de care ai scandat odată nu îţi sunt niciodată duşmani, poate!? Zic şi eu!

Invazie joi pe Olimpico

– Am remarcat că sunt momente de linişte uneori în galerie, unii dintre voi păreţi absenţi. De ce?
Pentru că toţi iubim Steaua, dar nu toţi îi ştim cântecele. Vin în peluză pentru că au simţit că e nevoie de susţinere, unii sunt foşti cetăţeni, cum le zicem noi. Dar creştem de la meci la meci, chiar începem să arătăm OK.

– Povesteşte-mi puţin! Cum vă descurcaţi?
E în regulă, nu ne plângem. Facem eforturi să ne organizăm mai bine.
– Apropo de asta. Faceţi deplasarea la Roma?
Da, deja am achiziţionat biletele de avion, urmează mâine să luăm şi biletele de acces pe stadion. Cred că joi va fi o invazie de români pe Olimpico, mai ales că vin şi mulţi care trăiesc în Italia.
– V-aţi dori ceva de la club? Cu ce să vă ajute?
Ne-am dori să arate o deschidere mai mare către suporteri, în general. Mai ales de când cu scindarea şi cu schimbarea numelui e nevoie să se organizeze mai multe acţiuni pentru ei. Cred că în acest moment clubul stă prost la capitolul marketing şi deschidere către fani.

– Accepţi PCH ca fiind peste voi. Galeria Stelei pe ce loc e acum? Mai e altcineva peste?
Nu există un clasament al galeriilor, ci doar confruntări pe moment în meciurile directe. În unele eşti peste rivali, în altele ei sunt mai vocali. Mi-ar fi greu să fac acum un clasament, dacă mă puneai acum 10 ani era simplu, pentru că atunci peluzele din Ghencea ocupau primele 5 locuri, iar pentru locul 6 se luptau Craiova, Rapid şi Dinamo.

Mesaje pentru stelişti şi rivali

– Crezi că va mai fi vreodată ce a fost?
Nu ştiu dacă va mai putea fi ce a fost vreodată, cert e că vom face tot ce depinde de noi pentru a ajunge acolo. Deşi pare imposibil acum, viitorul e imprevizibil.

– Ştiu că viaţa asta de ultras presupune nişte sacrificii. Tu de ce le faci?
Pentru că atunci când vezi că bucuria copilariei tale este la un pas să dispară, când vezi că peluza aia în care mergeai odată cu drag e pustie, când tot ce îţi aducea bucurie într-o seară de weekend e pe cale să dispară, atunci te gândeşti că poate ai putea face ceva. Şi aşa a si pornit totul. Un grup de stelişti cu suflet mare care îşi doresc să reînvie atmosfera de altadată.

– Despre titlu ce îmi zici. Îl luaţi?
Sigur, nu există altă opţiune pentru Steaua. Campioni am fost, campioni vom fi este unul dintre cântecele noastre.

– Am înţeles. Ai un mesaj pentru cineva anume?
Da, pentru steliştii care consideră că asta e echipa care le-a adus numeroase satisfacţii şi care încă nu s au reîntors unde le e locul, care tot aşteaptă nişte decizii care nu mai vin. Le-aş transmite să aleagă cu sufletul şi să se reintoarcă la stadion. Pentru că în sport ar trebui să fie mai mult vorba despre suflet, despre ceea ce simti şi nu despre acte făcute mai mult sau mai puţin bine.

– Pentru rivali?
Lor le-aş transmite să se hotărască dacă suntem rivalii istorici sau nu, că văd la inceputul meciului pregatiri fix ca acum 10 ani, de înjurat ne înjură la fel, iar spre final, în funcţie de scor se decid dacă suntem sau nu rivalii lor.

Cam asta e cu viaţa în roşu şi albastru, în partea aceasta a zidului care separă steliştii în momentul de faţă! Pasiune există din plin, mai rămâne doar ca cei care au ochi să vadă, iar cei care au urechi să audă. Echipă puternică fără o galerie la fel nu există. 

Daniel Şendre

Sursa fanatic.ro