Liga 1 Orange: Structura veniturilor, profitabilitatea și suporteri

Fotbal Club Steaua București (FCSB) a înregistrat, în anul competițional 2014-2015, cel mai mare profit net dintre cluburile din Liga 1 Orange, peste 4,5 milioane de euro.

FCSB este urmată, potrivit unui document al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), de echipa patronată și antrenată de Gică Hagi, Viitorul Constanța, cu un profit net de peste 1,5 milioane de euro. Podiumul echipelor profitabile din Liga 1 Orange este completat de Astra Giurgiu, care se situează pe poziția a treia, cu un profit de peste 800.000 de euro. Ultima echipă care a înregistrat profit net în anul competițional precedent este Pandurii Târgu Jiu, cu peste 100.000 euro.

Dacă în cazul Stelei și Astrei, participarea în faza grupelor UEFA Europa League a cântărit decisiv în realizarea profiturilor nete, surprinde poziția echipei patronate de Gigă Hagi, Viitorul Constanța, care însă își bazează modelul de business pe plata unor salarii modeste, dublată de vânzarea de jucători.

Steaua, Astra și Pandurii realizează venituri cuprinse între 8 și 10 milioane de euro

O altă explicație pentru configurația topului profiturilor nete ar fi aceea că, tot cu excepția Viitorului, Steaua, Astra și Pandurii sunt singurele echipe din campionatul României care au obținut venituri cuprinse între 8 și 10 milioane de euro.

  • Nota Redacției: Conform datelor oficiale de la Ministerul de finanțe, Steaua a înregistrat venituri de 23,1 milioane de euro în anul fiscal 2014 (însemnând returul din sezonul 2013-14 și turul din 2014-15). Trebuie menționat că în sezonul 2014-15, Steaua a încasat numai din transferuri suma de 12,6 milioane euro, sumă neluată în calcul de autor, însă suma a contribuit decisiv la profitul Stelei de 4,8 milioane euro menționat în articol. Tot în 2014, Astra a înregistrat venituri de 9,2 milioane de euro și Pandurii a avut venituri de 7,6 milioane de euro, fără să participe în grupele UEFA. Deducem că gorjenii au compensat din sponsorizări și alte venituri. (Topul financiar al cluburilor de fotbal din Liga 1 în anul 2014). . 

Totuși, pentru sezonul 2015-16 cluburile au anunțat bugete de austeritate:

După febra care a cuprins toate cluburile în această iarnă, care s-au blindat pentru Play off/out, se întrevede o depășire a bugetelor anunțate la începutul sezonului 2015-16.

Majoritatea echipelor din Liga 1 (CFR Cluj, FC Botoșani, Petrolul Ploiești, Viitorul Constanța, Dinamo, ASA Târgu Mureș, CSU Craiova) obțin venituri cuprinse între 4 și 6 milioane de euro.

Trei dintre ultimele cinci echipe clasate în prezent pe ultimele locuri ale clasamentului Ligii 1, Voluntari, Chiajna și ACS Poli Timișoara, au venituri de sub 4 milioane de euro pe an. Singura echipă cu venituri mai mici de 4 milioane de euro pe an care evoluează pește așteptări, este Poli Iași, în prezent clasată pe poziția a 8-a.

Doar 5% din veniturile cluburilor provin din vânzarea de bilete

Din veniturile cluburilor din Liga 1 Orange,  36% provin din drepturi de televizare, 18% din premii UEFA, 5% din vânzarea de bilete, 28% din sponsorizări/comercial și 13% reprezintă alte venituri.

  • Nota Redacției: A nu se confunda cu structura bugetului la un club din Liga 1. În 2014, cluburile din Liga 1 au generat  venituri totale de 66 milioane de euro. La suma totală de 66 milioane de euro, 36% din bani au provenit din drepturi de televizare, 18% din premii UEFA, 5% din vânzarea de bilete, 28% din sponsorizări/comercial și 13% reprezintă alte venituri. De exemplu, doar 2 cluburi au încasat bani din  premii  UEFA. Ce trebuie reținut că suporterii au finanțat, prin cumpărare de bilete, cu 5% bugetul Ligii 1 din 2014-2015.

Spre comparație, în medie, cluburile din cele mai importante competiții naționale europene (Anglia, Spania, Germania, Italia, etc) realizează 34% din venituri din drepturi TV, 8% din premiile UEFA, 16% din vânzarea de bilete, 33% din sponsorizări și 9% din alte activități.

  • Nota Redacției: Pe cifre absolute, diferența dintre 16% și 5% este uriașă. Una reprezintă 5% din 66 milioane euro, veniturile Ligii 1, și alta 16% din 1-2 miliarde de euro, cât sunt veniturile totale în oricare ligă din țările citate mai sus. Este un aspect pe care autorul nu l-a avut în vedere la analiza de mai jos. 

În prezent, LPF împarte 30% din banii proveniți din drepturile tv în mod egal între cele 14 echipe, iar 70% în funcție de locul ocupat în campionat.

5 echipe finanțate privat și 9 finanțate majoritar din bani publici

Diferența mare procentuală dintre veniturile obținute din vânzarea de bilete în România comparativ cu cele încasate în campionatele importante ale Europei poate fi doar parțial explicată prin raportul dintre puterea de cumpărare a românilor și a fanilor englezi, spanioli sau germani.

  • Nota Redacției: Absenteism este înregistrat și pe stadioanele noi sau modernizate din România. Biletele au prețuri la nivelul puterii de cumpărare, mult mai scăzute decât în vest. Excepție fac partidele eveniment sau când echipa vizitatoare este FC Steaua.

Potrivit secretarului general al LPF, Justin Ștefan, există o legătură directă între starea stadioanelor din România și încasările din bilete, cu o singură excepție, Rapid București. Încasările sunt mult mai ridicate pe stadioanele noi, moderne, decât pe cele vechi. În plus, din diferite motive, greu de înțeles, autoritățile locale refuză să concesioneze arenele pe termen lung echipelor, pentru ca finanțatorii acestora să poată investi în acestea. Și asta în pofida faptului că din cele 14 echipe ale Ligii 1 Orange, doar 5 sunt finanțate privat, 9 fiind finanțate majoritar din bani publici.

  • Nota Redacției: Trebuie să facem diferența între banii publici locali care apartin unei comunități (oraș, comună… ), strânși din taxele fixate de comunitate, și banii publici de la bugetul de stat, colectați obligatoriu prin lege din taxe și impozite de la tot poporul.

UEFA admite finanțări din bani publici locali, în anumite condiții, dar nu acceptă bani de la bugetul de stat. S-ar crea posibilitatea ca un stat să susțină prin facilități discreționare și finanțare „fără număr” o echipă de club proprie, cu implicare politică în decizia sportivă. De asta CSA nu poate avea echipă de fotbal profesionistă în UEFA. Ar fi și o concurență neloaială internă, între stat, pe de-o parte, și privați & comunități, pe de alta, cu banii furnizați la buget de stat și de privații și de comunițățile aflate în competiție cu statul. Bugetul de stat are destinații, alte priorități legale. 

De altfel, potrivit secretarului general al LPF, Liga își propune pentru sezonul 2016-2017 creșterea cu 10% a prezenței pe stadioane, dar și deschiderea unui magazin cu produse cu mărcile celor 14 cluburi din Liga 1.

În total, cluburile din Liga 1 au generat în 2014 venituri totale de 66 milioane de euro, campionatul românesc fiind apropiat ca valoare de cel din Cehia (69 milioane euro), Polonia (77 milioane euro) sau Israel (56 milioane euro).

Florin Rusu, jurnalist profit.ro

Preluare de pe profit.ro

Nota Redacției

Site-ul financiar Profit.ro are jurnaliști de profil, foști redactor-șefi sau redactori la Ziarului Financiar și Capital.

În Liga 1, Steaua și Astra sunt singurele cluburi private 100% „uni cefale”. Restul de 3 sunt în diverse parteneriate condiționale. Conform revistei Capital 2015, în “Top 300 Cei mai Bogati Romani”, patronul Astrei, Ioan Niculae, ocupă locul 2 cu o avere estimată la 750-800 milioane de euro. În ediția 2014, a ocupat tot locul 2 cu o avere cuprinsă între 1-1,1 miliarde euro. Patronul „de facto” al FC Steaua,  Gigi Becali, ocupă locul 10 cu 270-300 milioane de euro*. În ediția din 2014, avea o avere de 300-350 milioane de euro si se afla pe locul 13. (link: Cei mai bogati romani in 2015)

Articole asemănătoare pe fcsteaua:

xray

Lasă un răspuns