06-05-09

Zdrobiti-le visul!

Habar n-am de ce v-ati apucat de fotbal... Si sincer sa fiu nici nu ma intereseaza in mod special.
La fel cum nu ma intereseaza rezultatul vreunui meci de fotbal in mod special.
Voi pierdeti cu Brasovul sau jucati mizerabil cu Otopeniul, noi suferim in tacere si continuam sa iubim Steaua, fara ca astfel de meciuri mizerabile sa schimbe ceva.
Apoi, pe neasteptate, se intampla ceva si, ca prin minune, voi pareti sa va aduceti aminte ca sunteti fotbalisti...Cumva tricoul cu stema Stelei vi se lipeste de piept si incepe sa va stranga, iar de undeva din adancuri tasneste o strafulgerare de orgoliu...

Si atunci in 10 oameni va duceti peste "campioni" (Doamne cat de mincinos e apelativul asta!), si desi au un om in plus, ii faceti sa simta cum se sufoca si cum aerul din Ghencea le arde plamanii...
Tribunele incep atunci sa respire din nou... Si cu totii (baietii de la peluze si noi "cetatenii" de la intaia si de la a doua deopotriva) simtim ca urmarim iar un meci al STELEI!
Iar voua va place... pentru ca v-ati facut fotbalisti si ca sa puteti simti asa ceva!
Dincolo de masini, case or vise de contracte banoase afara...

Dincolo de toate, pentru astfel de momente v-ati facut fotbalisti...
Pentru asta si ca sa castigati un derby!
Un derby e meciul ala special cand aerul din jurul stadionului devine parca mai dens si incarcat de tensiune... cand orele si minutele ramase pana la inceperea meciului se scurg cu o lentoare insuportabila...

E ziua in care tribunele se populeaza intr-un ritm febril, iar de peste tot se aud cometarii intretaiate: "sa batem azi si am salvat cumva sezonul!" sau "noroc cu DNA-ul, ca altfel iar ne arbitra Corpodean!"...
Odata cu apropierea startului, din tribune se revarsa in valuri furia noastra nebuna de a ne afirma din nou superioritatea in fata singurilor rivali care conteaza... Din nou si din nou...Si anul urmator din nou...

Si imi imaginez ca in vestiar se face liniste pentru un moment...Un moment in care se aude pasul calm si apasat al lui Loti si in care se simte parca prezenta de lord a lui Tudorel venit sa alunge orice frica...
O liniste in care prin peretii vestiarului reverbereaza parca glasul calm dar ferm al lui nea Imi: "Si acum, calcati-i pe ochi!".

Si in linistea asta voi va simtiti cu adevarat fotbalisti!
In clipele astea tacute nu mai conteaza daca asta e singurul derby pe care-l veti juca sau daca vor mai urma si altele...
Va trageti tricourile si un sentiment placut va invaluie. Deja se aude vuietul furios al tribunelor... Zgomotul neincetat si amenintator al tribunelor care va anunta ca ciocnirea e gata sa inceapa!

Si in timp ce iesiti pe usa vestiarului si dati palma cu un Lacatus nesigur daca urmatorul derby il va mai gasi imbracat in treningul de antrenor al Stelei, auziti glasul dogit de ani al pustiului pletos care a dat cel mai frumos gol din istoria Stelei intr-o noapte magica de mai:
ZDROBITI-LE VISUL! CALCATI-I PE OCHI!

Forza Steaua! Mandru ca sunt stelist!

the quiet romanian