31-07-08

Ce n-a mers. FC Vaslui - Steaua 1 - 0 !

Steaua a debutat cu stângul în acest campionat, "reuºind" sã contabilizeze prima înfrângere dupã tot atâtea meciuri, în urma unui joc mediocru. Din punctul meu de vedere, Steaua n-a jucat slab, dar n-a reuºit sã-ºi depãºeascã adversarul, aºa ca înfrângerea este pe undeva meritatã. La baza ei stau câþiva factori:

1) Steaua a suferit enorm la mijloc. ªi mã refer acum îndeosebi la "zona gri" a mijlocului, la zona de recuperare, a lui Ovidiu Petre ºi Tiago. Aici, unde Steaua ar fi trebuit sã domine, sã recupereze baloane ºi, prin presiunea pusã pe adversar, sã þinã Vasluiul în jumãtatea proprie, am capotat. Ovidiu Petre a fost mai slab decât de obicei, în vreme ce Tiago, deºi în permanentã tendinþã de a verticaliza jocul (ceea ce e un mare plus pentru el), a evoluat haotic ºi dezordonat, mai mult cu elan decât cu luciditate. Prin comparaþie, Vasluiul a reuºit sã domine acest compartiment ºi sã stopeze tentativele de atac ale roº-albaºtrilor încã din faºã, nepermiþând ca mingea sã ajungã la Dayro sau Szekely, principalele ameninþãri pentru moldoveni.

Evoluþia slabã a mijlocaºilor defensivi vine ºi se pliazã pe o situaþie prexistentã: Steaua nu mai are de la mijloc în sus fotbaliºti care sã facã bine faza defensivã. În vreme ce Szekely, Ochiroºii ºi Dayro sunt extrem de absenþi în apãrare, Nicoliþã e absent per total. Cu alte cuvinte, Steaua a ajuns sã sufere în apãrare nu din cauza fundaºilor, care, cu mici excepþii, s-au achitat de sarcini, ci din cauza mijlocaºilor care nu ºi-au fãcut treaba. Astfel, deºi condusã, Steaua n-a reuºit sã punã presiune pe adversar decât în ultimele 10-15 minute, când a intervenit lipsa de idei ºi abuzul de mingi înalte.

2) pierderea supremaþiei în fazele fixe. Abia de acum vom începe sã ne dãm seama cât cântãreau ele în jocul Stelei. Nu deþin o statisticã din pãcate, dar cred cã foarte multe din golurile sezonului recent încheiat au fost marcate din faze fixe. Prin comparaþie, astãzi Steaua nu a reuºit sã ameninþe poarta Vasluiului decât într-un singur rând, la ocazia lui Szekely. În rest, dacã nu mã înºel, nici un "cap" periculos spre poartã. Lipsa lui Goian a contat ºi ea, precum probabil cã au contat ºi execuþiile lipsã ale lui Dicã.

3) elementul surprizã. Steaua a pierdut pe mâna celei mai sigure piese din angrenajul sãu. Zapata a greºit o minge uluitor de uºoarã (nici acum nu-mi dau seama cum) ºi a contribuit hotãrâtor la pierderea celor 3 puncte.

Au fost desigur ºi alþi factori care au "întregit" aceastã evoluþie: prestaþia extrem de slabã a lui Arthuro, cea destul de ºtearsã a lui Dayro (de la care ºi aºteptãrile au crescut exponenþial) precum ºi figura extrem de discretã fãcutã de Bogdan Stancu în cele 30 de minute în care a evoluat, el nereuºind sã impulsioneze cu nimic atacul Stelei.

Cu toate acestea, cred sincer cã nu trebuie sã dramatizãm acest rezultat. Personal, am vãzut ºi "pete de luminã" în jocul bãieþilor noºtri din aceastã searã. În primul rând, se observã destul de clar tendinþa de a juca la firul ierbii, în vitezã ºi prin combinaþii. Szekely în primul rând, dar ºi Ochiroºii reuºesc sã-ºi scoatã adversarii din joc atât prin dribling, cât ºi prin vitezã. Ambii au reuºit, în combinaþii cu Dayro, faze pe care nu le veþi gãsi în jocul Stelei din era post-Protasov. Mã refer în primul rând la faza din finalul primei reprize când Szekely, în urma unui un-doi cu Dayro, a scãpat pe banda dreaptã, dar a centrat slab, precum ºi la o fazã în care Ochiroºii a driblat scurt, a fãcut o cursã pe stânga, i-a pasat lui Dayro, un nou dribling scurt urmat de un ºut al acestuia pe colþul scurt, puþin pe lângã poartã. Sunt douã faze care, cred eu, ilustreazã ceea ce Lãcãtuº încearcã sã readucã în jocul Stelei, þinând cont cã deþine în acest moment fotbaliºti tehnici ºi cu o bunã vitezã de joc care pot intra în astfel de combinaþii.

Desigur, toate aceste automatisme se creeazã în timp: mijlocaºii Stelei joacã în aceastã formulã de foarte puþinã vreme. Din pãcate, Marius Lãcãtuº nu are nici el prea mult timp la îndemânã. Echipa, deºi mai inventivã, este în acelaºi timp mai ºubredã, iar rolul sãu este sã gãseascã soluþia sã întãreascã faza defensivã. Doar cu "spatele asigurat" Steaua va descoperi luciditatea ºi fantezia atât de necesare în atac, mai ales acum, când pare sã aibã cu cine.

Nu în ultimul rând, nu putem trece cu vederea nici prestaþia extrem de consistentã a vasluienilor, care, deºi discreþi în atac, au reuºit sã domine mijlocul ºi sã-ºi facã viaþa destul de uºoarã. Beneficiind de gafa lui Zapata, au stat la cutie ºi, uzând ºi de mijloacele specifice ale unei echipe mici, au lãsat timpul sã curgã în favoarea lor.

Sâmbãtã, contra echipei lui Rãzvan Lucescu ºi în faþa propriilor suporteri, Steaua are ºansa sã ºteargã aceastã primã impresie neconvingãtoare ºi sã mai câºtige ceva timp în cãutarea omogenitãþii pierdute.

Ovidiu