26-06-08

Steaua ºi vinovãþiile istorice

Fiecãrui mare jucãtor i se leagã câte o tinichea de coadã, dupã perceptul "nobody's perfect". ªi, culmea, microbiºtii, Îdeobºte captatori de energii negative, selecteazã Îtâmplãri care aruncã umbre pe aureola starului.
Gheorghe Constantin, ce jucãtor emblematic! A prins echipa C.C.A. de aur, fãcând parte din pentagonala de atac a anilor '50; a fost mesagerul genetic al acelei generaþii spre epoca de Îceput a Stelei (noua denumire a C.C.A.), mai puþin fastã, moment Î care fostul "Crãcãnel" va deveni "Profesorul"; fapt rar, a realizat "hat-trick-ul ca golgeter al þãrii Î perioada 1960-1962; a avut un joc de cap formidabil, ca stil de joc, ºi un joc cerebral ca tacticã; a fost primul fotbalist român care a marcat pe gazonul "Patriei Fotbalului", faimoasa Engliterra; s-a dovedit a fi ºi un antrenor bun, ocolit mereu de noroc, deºi, Îtr-un fel, a stat la originile Stelei Sevilliene, nu cu un loc 2 ocupat ca principal la echipa din Ghencea, ci prin atitudinea fãrã echivoc transmisã generalilor: "fãrã a bãga bani mulþi Î fotbal, nu veþi realiza o performanþã notabilã" (Îdrãzneala l-a costat postul); spre vârsta senectuþii, inima sa de mare de stelist, la o complicatã operaþie Î America, a stat ore Πºir despãrþitã de trup, Îtr-un frigider.

ªi ºtiþi cu ce a rãmas din aceastã epopee, demnã de un Ghilgameº, bravul nea Gicã(toþi corifeii fotbalului românesc par desprinºi din cavaleria Sfântului Gheorghe: Gicã I Constantin, "Gicu" (deºi Nicolae Î acte) Dobrin, ºi Gicã Hagi ? Cu renumele, cu inserþii de reproº, de "ratangiul de la Oklahoma". La Olimpiada din Japonia, România fusese eliminatã de Ungaria, meci Î care Constantin ratase un 11 metri (dupã ce coechipierii nu voisera a-ºi asuma o asemenea responsabilitate). "Doar aºa lumea κi mai aduce aminte de mine", reflectã trist nea Gicã.

Istoria s-a repetat Î zilele turneului final Euro 2008, cu rãsfãþatul Mutu, abuzând din nou de aerele de vedetã balcanicã, Î "grupa morþii" (devenitã Î etapa imediat urmãtoare "a defuncþilor"). Pe locul 4 pe ultima listã a golgeterilor din Italia, Mutu a strãlucit la Fiorentina, prinzând acolo vârful de formã (de unde vin ºi piramidele de euro). ªutul Îi mergea, naþionala de el depindea, pe colegi Îi Îjura, balonul Îl aresta, lui nea Piþi iarãºi Îi rãspundea. Într-atât de mult Îi Îgrijorase pe granzi forma de zile mari a cestuia, capabil de a rezova de unul singur un meci, Îcât unei bombe destabilizatoare i s-a aprins oportun fitilul, chiar Îainte de primul meci din grupã: tam-nesam, Chelsea ar fi avut câºtig de cauzã Î "dosarul ierbii", iar demisul de atunci "il fenomeno Adriano" trebuia sã-i plãteascã un prejudiciu de imagine de 12 milioane euro.

Dezinhibatului Î faþa Laurei Andreºan i s-au ataºat la ghetele personalizate crampoane de plumb. Zadarnic avocatul l-a asigurat cã totul e o "lucrãturã" machiavelicã a Cizmei locului de muncã, deja panica "uºurãrii" contului i-a paralizat iremediabil cristianele printre fundaºi. O strãfulgerare de Mutu avea sã se producã la o pasã Îapoi neglijentã ºi pãianjenul lui Buffon va fi deranjat major (1-0 pentru câteva zeci de secunde- raTa-m-aº, din preaplin de bucurie temporarã de fotbal !). Va urma ca un Fatum, lovitura de pedeapsã (cã bine Îi mai zice basarabeanul "pãlitura de osândã"). Rudimentarii fotbalului de la noi n-au auzit de importanþa psihologilor, aºa cã Împotriva Italiei e desemnat sã execute Briliantul, un idol "italian" al Florenþei (Î caz de reuºitã sã fie satanizat de toatã peninsula cã a nenorocit "brava squadra azzura"). A luat mingea ºi a promovat "struþo-cãmila" (un fel de scãriþã, cu ºut ceva mai tare pe mijlocul porþii) ºi numele de Buffon s-a transferat la Muticã al nostru. Se terminase totul: nu ne ajuta nici mãcar respiraþia gurã la Guriþã.

Mutu va rãmâne (cu mult mai vinovat decât Constantin Î epocã) "ratangiul de la Berna". Despre berna ataºatã pe sufletul nostru tricolor cui sã-i mai pese ?

Constantin Ardeleanu