18-08-06

Acum!

Am mai vorbit despre mentalitatea profund paguboasa, si tipic romaneasca, a lui "acum ori niciodata!".

Dupa parerea mea, necesitatea de a te agata de orice oportunitate cu disperarea omului care s-ar putea sa nu se mai intalneasca niciodata cu ea si imperativul realizarii oricarui obiectiv cu profunda convingere ca e poate unica sansa in acest sens, sunt expresia unei mentalitati gresite.

Transpusa in fotbal, aceasta mentalitate se vadeste in declaratiile de genul "vom juca cu cutitul ajuns la os", "e cel mai important meci din cariera noastra" sau "vom muri cu ei de gat".

Desigur ca o astfel de mentalitate e de inteles intr-un fotbal totusi minor si relativ lipsit de anvergura, cum e fotbalul romanesc, dar e inacceptabila la o mare echipa europeana cum tinde sa redevina Steaua.

Baietii au jucat returul de pe Riverside gandindu-se ca e poate unica lor sansa de a juca o finala europeana si s-a vazut cat de falimentara a fost aceasta mentalitate.

De aceea, returul cu Standard trebuie privit cu detasarea celui care stie ca inevitabilul (o noua prezenta a Stelei in Champions League) poate fi doar amanat. Si in cazul nostru el a fost amanat de Rosenborg anul trecut.

Acum Steaua e o echipa mult mai matura si care poate realiza nu doar o calificare in grupe , ci si o calificare onorabila in optimi.

Pentru ca dincolo de coeziunea si omogenitatea lotului, de maturitatea in joc dobandita in prelungitele campanii europene din ultimii ani, Steaua a inceput sa practice un joc de mare echipa. Un joc in care nu se mai vede crisparea din ultima parte a mandatului lui Walter, nici inconstanta din unele meciuri din perioada Protasov si nici confuzia unei echipe ce nu se regasise inca pe deplin din finalul sezonului trecut.

Steaua de azi imi apare ca o echipa matura care a putut rezista cu calm elanului ofensiv al lui Standard din meciul tur, care isi impune ritmul, in functie de propriul interes si de indicatiile tactice primite, in fiecare meci. Steaua de azi imi apare ca fiind o echipa mare care stie sa puna mai intotdeauna presiune pe adversar, sa ii ofere acestuia spatii putine, care construieste bine fazele de atac si care marcheaza destul de usor, tocmai fiindca in jocul ei nu se mai resimte disperarea de a marca.

Desigur ca absentele lui Radoi, Iacob, Ghionea si, poate, Goian nu sunt deloc de neglijat. Dar, parca mai mult ca niciodata, vad acum la Steaua o reala concurenta pe post, care imi da convingerea ca Lovin, Badea sau Baciu au si valoarea si ambitia sa suplineasca in mod corespunzator absentele respective.

La toate astea se adauga si ambitia lui Olaroiu de a realiza o mare performanta care sa demonstreze tuturor ca e un antrenor care stie sa gestioneze in retur un rezultat favorabil si care sa stearga definitiv amintirea returului cu Middlesbrough.

Si, bineinteles, ca intotdeauna NOI vom fi acolo! Vom suferi si ne vom bucura iar alaturi de baieti! Impreuna vom fi din nou de neoprit! Si impreuna ne vom mai implini un Vis!

Gandindu-ma la toate astea, cred ca ACUM e momentul sa intram iar in Liga! Avem maturitatea si valoarea sa facem asta!

Si desi am putea sa o luam de la capat la anul, trebuie sa o facem ACUM! IMPREUNA ne vom califica!

Impreuna vom scrie o noua pagina de istorie cum numai noua stelistilor ne e dat sa o facem in Romania!

Forza steaua! Mandru ca sunt stelist!

the quiet romanian