26-05-06

Pentru Banel...

Cand a venit sa joace la Steaua nu m-a impresionat. Am purtat discutii lungi cu mai multi prieteni in care am exprimat dubii serioase legate de calitatile lui fotbalistice. Niciodata insa in aceste discutii nu s-a facut vreodata referire la originea lui etnica. La urma urmelor, au fost dicutii legate de fotbal purtate de niste oameni seriosi.

L-am indragit putin atunci cand atacat fiind de Tamas dupa meciul cu Villareal, i-a raspuns cu un zambet intelegator, cu zambetul unui om care fusese jignit si umilit de atatea ori in viata lui incat a ajuns sa inteleaga ca cel mai bun mod de a reactiona la o mizerie marunta e sa o ignori cu bunavointa.

Am inceput sa il urmaresc usor contrariat pe omul care parea ca, in ciuda atator greutati si umilinte traite pana la o varsta totusi frageda, a pastrat un bun simt si o modestie cum rar mi-a fost dat sa vad.

A urmat apoi meciul cu Timisoara, orasul care, in mod complet nejustificat, isi aroga statutul de "cel mai civilizat oras din tara". Aici i s-au strigat o serie porcarii rasiste care desigur ca fac cinste "celei mai frumoase galerii din tara". Ulterior, atunci cand a fost chemat la Liga in calitate de parte vatamata, a afirmat ca nu a auzit scandarile rasiste, pe care le auzise o tara intreaga la televizor, intrucat era prea intrat in febra jocului. L-am simtit atunci atat de aproape de sufletul meu incat gandindu-ma la celebrul "Ich bin ein Berliner!" al lui J.F.Kenedy, as fi vrut sa urlu: daca el e tigan si eu sunt tigan!

Desigur ca doar caracterul lui frumos nu era de ajuns ca sa il faca intr-un timp atat de scurt unul dintre cei mai iubiti jucatori ai nostri. Mai e ceva. Modul in care abordeaza fiecare meci. Poate ca nu intotdeauna ii iese totul. Poate ca uneori e gata sa ne exaspersese. Insa intotdeauna in jocul lui se citeste ambitia si daruirea totala. Cand il vezi alergand simti ca vezi un om care alearga mereu cu un strigoi in spate care ii bicuseste fiecare muschi si il impinge sa continue la acelasi nivel de efort pana la epuizare. Ca alearga incercand sa scape pentru totdeauna de spectrul saraciei si al tuturor umilintelor indurate vreodata.Vazandu-i daruirea, e imposibil sa nu iti fie drag.

La meciul tur al sfertului cu Rapid din UEFA, un spectator a aruncat cu o sticla spre el. Date fiind circumstantele in care s-a disputat meciul, mai mult ca sigur ca daca ar fi dus respectivul obiect la observator, Rapidului i ar fi fost suspendat terenul.

El insa a impins repede sticla afara din teren astfel incat incidentul a trecut practic neobservat. Si atunci l-am simtit iarasi apropiat ca pe un frate. L-am simtit stelist pana in maduva oaselor. Deoarece pentru noi stelistii o eventuala suspendare a stadionului Rapidului n-ar fi insemnat nimic, cata vreme toti eram convinsi ca noi urma sa ne calificam. Pentru ca noi stelisti nu ne plangem niciodata ca suntem discriminati. Nu. Noi strangem din dinti si ne incapatanam sa ne afirmam iar si iar suprematia.

Pentru ca noi stelistii ne castigam victoriile exclusiv pe teren. Pentru ca despre noi n-ar putea niciodata sa zica patronul ca "suntem saraci, suntem foarte saraci". Niciodata. Pentru ca nu suntem "singuri impotriva tuturor", ci "singuri deasupra tuturor".

Si atunci iar am fost tentat sa strig: Si eu sunt tigan!

Au urmat apoi manifestarile de finalul meciului din Regie. Bineinteles ca acestea nu pot fi catalogate drept manifestari rasiste, intrucat reiesea clar din context ca termenul de "tigani" facea referire la apelativul cu care marea majoritate a iubitorilor de fotbal asociaza imaginea Rapidului. Aceasta chestiune, dupa parerea mea, e mai presus de orice indoiala. Si e absurd sa invinuiesti Steaua de rasism cata vreme noi ne-am dovedit cu varf si indesat apartenenta la Europa si la valorile acesteia.

Astfel de manifestari nu isi aveau insa locul in contextul in care avem o presa "impartiala" si "obiectiva" care a afirmat ca Sportul nu si-a aparat corect sansele in meciul cu noi doar pentru a distrage atentia de la modul extrem de ciudat in care s-a desfasurat meciul de la Dej. Si asta dispretuind lacrimile unor tineri care chiar isi dorisera sa scrie istorie si esuasera aproape de final in fata unui adversar net superior, tineri asupra corectitudinii carora n-a planat niciodata vreo urma de indoiala. Curat profesionalism si curata deontologie sa improsti cu noroi niste tineri dintre care multi au in fata promisiunea unor cariere stralucite doar ca sa distragi atentia de la "cronica unei victorii anuntate".

Aceste manifestari care lasa loc la interpretari nu trebuiau sa aiba loc tocmai pentru ca in lupta pentru titlu ne confruntam cu o "echipa saraca, foarte saraca" (afirmatia ii apartine chiar patronului respectivei echipe). Ori o echipa saraca se pare ca nu isi permite sa aiba principii. Principiile sunt pentru oameni demni si mandri. Si la urma urmelor e dreptul lor sa creada ca nu e absolut necesar ca cel mai bun sa castige, ci cel care se victimizeaza mai convingator. E dreptul lor de a interpreta in mod personal lectia pe care le-a oferit-o Banel la ei acasa.

Si cu atat mai mult astfel de manifestari nu trebuie sa se mai repete. Fie si numai pentru a nu mai vedea vreodata imaginea lui Banel aplaudand galeria care striga "am avut si vom avea mereu...". Pentru ca dincolo de context si de sensul figurat si nu etnic dat termenului, respectiva scandare nu ne face cinste, prin generalizarea pe care o opereaza.

Generalizare care il include si pe Banel. Si daca nu pentru altceva, macar din respect pentru el ar trebui sa renuntam definitiv la aceasta scandare care chiar nu ne face cinste.

Pe acest final tensionat de campionat trebuie sa aratam iar, asa cum am facut-o si in sferturile cupei UEFA, ca suntem si vom fi mereu superiori. Si sa ne comportam ca atare. Sa renuntam la scandarile care pot fi apreciate ca fiind rasiste. Sa trecem cu totii peste atitudinea partizana a presei. Sa ne asteptam la o presiune infernala in ultimele doua meciuri care ne asteapta. Sa fim pregatiti sa primim si alte lovituri sub centura de la niste adversari in al caror vocabular nu figureaza cuvintele "competitie", "fair-play" sau "onoare" si sa incercam sa nu oferim chiar noi pretextul unor astfel de lovituri. Sa fim cu totii concentrati si sa aducem titlul acasa.

Forza Steaua! Mandru ca sunt stelist!

the quiet romanian