31-08-10

Pe un drum gresit

Pe bune ca nu meritam victoria in meciul cu Timisoara. Nu pentru ca Timisoara ar fi jucat ceva in primele 52 de minute, pana la golul de senzatie al lui Pacurar, ci pentru ca noi n-am mai jucat nimic dupa minutul 52.

Ilie trebuie sa-si asume esecul acestui egal, iar cand spun asta nu ma refer la asumarile declarative care se practica in fotbalul nostrum (si de care nu-l vad strain nici pe el), ci la o asumare efectiva, in care sa-si dea seama ca a gresit nepermis la un asemenea nivel. Ca nu poti sa te retragi in defensiva in minutul 52 si sa aperi un 1-0 fragil. Ca nu ai voie sa nu observi ca Timisoara a jucat din minutul 60 cu 4 (!) jucatori de atac si ca Steaua era mai mult decat rupta la mijloc.

Ce mijloc avea Steaua in repriza a doua? Pacurar (la fel de absent din joc ca si pe vremea lui Piti, in ciuda golului), Anghelov, Gardos, Matei. Ce schimbare e aceea in minutul 57, cand il scoti pe Bicfalvi (mijlocas) si-l bagi pe Abrudan (fundas central), ca sa-l avansezi pe Gardos (fundas central) la mijloc?!? Ce viziune asupra jocului a avut Dumitrescu? Si cum a putut sa nu observe ca Matei a fost super izolat in joc, ca i s-a pasat extrem de rar si ca Latovlevici sau Anghelov nici nu-l bagau in seama pe teren, preferand suturi de la 25 de metri in locul unei deschideri in banda? Nu zic, Matei are 18 ani si poate suficient tupeu cat sa deranjeze anumiti “batrani”, dar aici trebuie sa intervina antrenorul si sa nu lase ca astfel de orgolii si “puneri la punct” sa dauneze echipei. Pasivitatea (sau nepriceperea) lui Ilie a costat Steaua 2 puncte.

Ca joc, Steaua nu merge in niciun caz intr-o directie buna si ceva imi spune ca nu va mai trece mult pana cand intaiul statator al lojei va trece la atac impotriva lui Dumitrescu. In fond, dupa ce vor veni si cei 6 de la Urziceni (care sunt, orice s-ar spune, cele mai serioase transferuri ale Stelei in ani de zile…si toate datorate mai degraba hazardului!), ciobanul va pretinde sa castigam totul pe linie, la 0 daca se poate. Iar atunci, Ilie va fi nevoit sa deschida ochii pentru a vedea adevarata fata a sefului sau. Pentru el, s-ar putea sa fie insa prea tarziu.

Ovidiu