27-04-05

NICI DE DATA ASTA...

Andrei SAVA


A fost, poate, ultimul hop in cursa spre titlu…

Farul este una din putinele echipe care mai arata ceva in campionatul asta si, sincer sa fiu, cunoscand ambitia cu care joaca toate echipele impotriva noastra, precum si ultimele doua rezultate pe terenul constantenilor, ambele infrangeri cu 1-2, mi-a fost teama. De adversarii din teren, dar si de cei din preajma. Inca n-am uitat cum am pierdut un campionat din cauza a doua meciuri la Constanta – al nostru si al dinamovistilor…
In plus, tocmai in acest meci lipsea Ghionea, cel care – impreuna cu Mirel – forma zidul din fata portii. Si, de ce nu, regretam absenta lui Banel, cel care ne dadea sperante ca va putea suplini lipsa lui Oprita.
Si de ce ne-a fost frica n-am scapat…

Steaua a intrat pe teren cu “cocostarcul” Goian langa Radoi, care a ocupat locul obisnuit al lui Ghionea, si pe Bostina, care a schimbat mereu aripa cu Dica.
Prima repriza a avut ritm, pressingul ambelor formatii aglomerand jocul in zona centrala, unde se puneau la cale atacurile. Farul s-a bazat pe tehnicitatea lui Todoran si pe puternicii Baicu si Gurita, care au facut clipe grele apararii noastre. Steaua a profitat de gazonul foarte bun, alternand jocul de pase - pe care ni-l aminteam din vremurile cand terenul nostru nu era cel de azi - cu lansari lungi catre Cristea sau Dinita, sprijiniti adesea de incursiunile lui Dica sau Petre Marin.
Ambitia cu care au jucat cele doua echipe putea duce la accidentari de cateva ori, dar, in general, meciul a fost curat, fotbalistii fiind preocupati de joc.
Chiar daca au existat cateva ocazii de ambele parti, repriza s-a incheiat cu tabela de marcaj neschimbata.

La reluare a aparut Lovin in locul lui Dinita, Dica fiind impins in fata, langa Cristea. Meciul a continuat in acelasi ritm sustinut, cu faze la ambele porti, atacurile echipei noastre stingandu-se, ca mai mereu, la nivelul atacantilor. Adica al mijlocasilor ofensivi transformati de nevoie in varfuri...

Am putea spune ca minutul 6 a decis soarta meciului. La un corner, Goian nu a reusit sa reia balonul centrat de Cristea. Farul a declansat un atac pe care acelasi Goian l-a oprit prin fault. Noroc ca gazdele nu au profitat de lovitura libera dintr-o pozitie favorabila. Si Zenga s-a decis sa-l schimbe peste cateva minute pe Goian cu Baciu. Abia intrat, acesta a avut o interventie de cascador, care l-a daramat pe un adversar in careul nostru. Penalty! Tudor a protestat si s-a ales cu un cartonas galben. Cristocea a transformat lovitura de pedeapsa, desi Tudor a ghicit coltul… 1-0!

Farul nu s-a retras in aparare, cum ne-au obisnuit celelalte echipe, permitand echipei noastre sa profite de spatiile libere ivite. Din pacate, cu toata daruirea jucatorilor, atacurile au fost haotice, fara claritate.
Corpodean s-a dovedit extrem de “scrofulos la datorie”, fluierand orice duel in preajma careului nostru si reusind sa-i enerveze pe Radoi – cartonas galben si Tudor – cartonas… rosu! Ramas fara portar, Walter l-a scos pe Dorinel si l-a introdus pe Hamutovski.

Stelistii s-au aruncat cu toata echipa in atac, dar s-au precipitat, jocului lipsindu-i mintea limpede care sa-l ordoneze. Farul s-a aparat cu indarjire, cu incrancenare chiar, - Cristea a fost tavalit zdravan – aparatorii reusind sa anihileze eforturile de egalare ale Stelei.

Finalul a fost de infarct, cu Vasea trimis in careul advers de Zenga. Si, colac peste pupaza, sutul lui Paraschiv, pe care scria egalare, a fost respins de pe linia portii de un fundas constantean…

Da, pentru a treia editie consecutiv pierdem la Constanta. Facand sa renasca sperantele sub podul Grant. Bardul local se gandeste la un nou hit si-si acordeaza scripca, cu gandul la domnii Lucescu si Copos. De doi lei speranta pentru echipa vice-premierului… Doi lei de-acu’, nici macar de-aia grei…