Virgil

Despre fostii jucatori ai Stelei

67 posts in this topic

NECAZ Fostul câstigator al Cupei Campionilor în 1986, Mihail Majearu, urmeaza sa fie evacuat din locuinta sa pe 27 noiembrie, în baza unei hotarâri judecatoresti.

 

De mai bine de un deceniu, Mihail Majearu a tinut ascuns fata de toata lumea un secret dureros.

 

Fostul component de baza al echipei "vitezistilor" Stelei din anii 80 este acum la un pas de a fi evacuat din locuinta în care sta de-o viata. Aceasta este situata pe strada Ion Brezoianu nr. 18 si a fost cumparata în baza Legii 112 din 1995, prin care cei care locuiau la data de 22 decembrie 1989 în calitate de chiriasi în apartamentele trecute în patrimoniul statului puteau deveni proprietari.

 

Toate bune si frumoase, pâna când a aparut un reprezentant al fostilor proprietari dinainte de 1948, cu acte în regula, caruia instantele i-au dat în cele din urma câstig de cauza. In urma cu câteva saptamâni, un executor judecatoresc a venit chiar sa-i evacueze pe Majearu si familia sa, dar sansa fostului jucator, astazi în vârsta de 47 de ani, a facut ca pe respectivul mandat sa fie trecut apartamentul 1, în conditiile în care Miti locuieste la 1 bis. Disperat, Majearu s-a destainuit apropiatilor, spunându-le ca pâna si executorului, care l-a recunoscut, nu i-a venit sa creada ca se poate întâmpla asa ceva. Totusi, acesta l-a atentionat ca se va întoarce pe 27 noiembrie, cu alt mandat, pe care va fi notata adresa corecta...

 

Actualmente, Majearu antreneaza o grupa de copii de la Scoala Privata de Fotbal "Marius Lacatus", dar este dorit si la Concordia Chiajna, club la care mai activeaza si alte foste glorii steliste: Lita Dumitru, Vasile Iordache, Bumbescu, Radu Troi si Smarandache.

 

Fostii coechipieri îi sar în ajutor

 

Vestea ca fostul lor coleg ar putea ramâne în strada nu i-a lasat indiferenti nici pe colegii sai de generatie. Eroul de la Sevilla, Helmuth Duckadam, spune ca este inuman ca un campion sa ajunga în aceasta situatie. "Stiu de drama lui Miti. Nu-mi vine sa cred ca s-a ajuns pâna aici si nu este normal ceea ce se întâmpla cu un om care a adus glorie acestei tari", a declarat fostul portar. Mult mai marcat a fost Gabi Balint, care vrea cu orice pret sa-l ajute chiar financiar pe Majearu, împreuna cu alti coechipieri: "Daca, Doamne fereste!, Miti va fi dat afara din casa, eu voi încerca sa gasesc o solutie împreuna cu fostii colegi, sa nu-l lasam asa! Bine ar fi ca si actuala conducere a Stelei sa-i sara în ajutor, mai ales ca omul acesta a adus glorie clubului". De asemenea, tehnicianul Emeric Ienei spune ca va face si el tot posibilul pentru a-l ajuta pe fostul sau elev.

 

Ma aflu într-o situatie foarte delicata, iar din pacate realitatea este una cruda pentru mine! Trag înca speranta ca se va gasi o rezolvare, pentru ca nu am facut niciun rau nimanui.

 

Mihail Majearu, fost jucator Steaua

prosport.ro

Share this post


Link to post
Share on other sites

trica a ajuns la Cluj ,Neaga sa intors in Romania la Steaua dar va rog care aflati de csik sau falemi contactatima si spunetimi si mie

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cine e Mugur Cornãțeanu? Numele îmi sunã cunoscut dar n-am gãsit nimic pe romaniansoccer.ro. Poate ne va rãspunde chiar el. :yes:

Share this post


Link to post
Share on other sites

imi amintesc de sezonul 90-91 cand ma ducea tata la meciuri, deja echipa se afla in reconstructie. plecasera toti cei ce au facut istorie, lasand locul celor mai tineri. in vremea aceea, idolii mei erau (pe langa Ilie Dumitrescu si Dan Petrescu) Marian Popa, Ovidiu Lazar sau Pistol. mai stie cineva ceva de acesti jucatori? in special de Ov Lazar... care a fost o mare speranta, apoi a plecat la FC Bihor si cam asta a fost. in editia 91-92 mai era un jucator ce mie imi placea foarte mult, cu numarul 5... Mustaca se numea. stiu ca a dat si un gol in finala cupei impotriva Politehnicii Timisoara (actual in divizia D), sau cel putin a dat o pasa de gol. cert este ca a jucat foarte bine in acel meci, lucru ce mi-a atras simpatia...

Edited by ytse jam

Share this post


Link to post
Share on other sites

  De Nesu ce mai sititi?

Share this post


Link to post
Share on other sites

despre lascarache

in prezent joaca pentru adunatii copaceni in Liga a 3 a,si mai joaca o data la 2-3 zile la un teren sintetic din giurgiu.

Share this post


Link to post
Share on other sites
cine plm e virgil lascarache?

Nu stiu,dar trebuie sa fi fost vreun mare jucator daca cineva si-a facut cont special ca sa ne informeze despre el. ;)

Eu auzisem doar de Lascarica,personajul din film... :D

Share this post


Link to post
Share on other sites
cine plm e virgil lascarache?

 

Eu imi aduc aminte de un fotbalist cu acest nume de la Steaua, insa doar acest detaliu mi-l amintesc. Nothing more.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

exista, dar nu stiam ca-s in div. C :)

 

pe vremea cand eram fotbaliator erau carne de tun prin judeteana sau onoare si le mai dadeam un 15-0 la misto :D

Share this post


Link to post
Share on other sites
exista, dar nu stiam ca-s in div. C :)

 

pe vremea cand eram fotbaliator erau carne de tun prin judeteana sau onoare si le mai dadeam un 15-0 la misto :D

Ce mult timp a trecut de atunci.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Foaie verde de piper, să traiască dom' sofer! » Liță Dumitru a luat viata de la zero in Germania

 

 

La 60 de ani, "Beckenbauer al Romaniei", asa cum il alintă nemtii din Wurzburg pe Liță, iși cîștigă existenta transportind mobila A trait mereu cum a vrut, n-a cautat consimțămintul celorlalti si si-a asumat deciziile.

 

Fost mare fotbalist, antrenor pe picior de venire sau de plecare, barbat cu ultimul copil mai mic decit nepotii din prima casatorie, Liță Dumitru trage de volan. Ride cind ii vede pe jurnalistii Gazetei, deschide usa, ne plasează in spate, aleargă pe Autobahn si-și aminteste de meciurile impotriva lui Pele si Cruyff.

 

Milioane de romani iși cîștigă piinea in strainatate. E calea pe care a ales-o si fostul conducator de joc al echipei nationale

 

 

"Mai avem bani pentru luna asta, după care nu stiu ce o să se intimple".

 

Tonul e calm si tocmai asta e surprinzator. Are 60 de ani si o familie cu o fată de doi ani. Niciodată nu si-a simplificat viata. Nepotii lui, copiii fetei si baiatului din casatoria anterioara sunt mai in virstă decit copilul din această casnicie. Mare fotbalist, antrenor de incercare, barbat, tată si bunic, Liță a trait mereu cum a vrut. Cu ultima decizie, i-a uluit pe toti.

 

Într-o seară de august 2010, s-a ridicat de pe canapea si i-a zis sotiei. "Gata! Plecam in Germania, de tot! Aici nu mai putem trai".

 

La ani lumină distanță

A ajuns de aproape o lună la Bad Kissingen, undeva lingă Wurzburg, intre Frankfurt si Nurnberg. S-a apucat de munca E sofer pe camion. Încarcă marfa fuge pe autostrada apoi o descarca

 

Se trezeste dimineata devreme, obicei vechi, pe la 8 pleacă in cursa După 12 ore parchează in fata casei. E la ani lumină de viata unei vedete din fotbal, dar sustine că e singurul mod prin care iși poate intretine familia. "În Romania nu mai aveam nici o sansa Apoi m-am gindit că e mult mai bine pentru cea mică să crească aici. În Bucuresti ce viitor avea? Praf si prafuri...Macar aici e cu totul altceva", spune Liță.

 

În ˜77, in primul tur al Cupei UEFA, Steaua condusă de Liță Dumitru juca impotriva Barcelonei lui Johan Cruyff

"Cind aud de romani nu vor să inchirieze"

Ziua lui Liță incepe cu cafeaua de la patru dimineata. "Nu mă fortez să mă trezesc, imi face placere. sunt linistit, imi admir gradina de lingă terasa mă pregatesc de muncă". Și-a inchiriat o casă lingă Bad Kissingen, pentru care plateste 800 de euro chirie lunar. "Am avut noroc cu prietenul meu Franke, fostul primar din Wurzburg, care a garantat pentru mine. Altfel, cind aud de romani ca chiriasi, nici nu vor să discute", povesteste fostul fotbalist si antrenor.

 

Pină in Belgia

Pe la ora sapte pleacă la munca spre depozitul din Albertsburg, un satuc situat la kilometri de casa Aici a avut noroc cu alt prieten, cel mai mare transportator din zonă: "Patronul mă cunoaste din anii '91-'92, cind am mai lucrat la el. Imediat ce am venit m-a angajat, saptamina trecută de proba acum am intrat in piine. Ă‚sta e respectul de care mă bucur, altfel, cine iți mai dă de lucru la 60 de ani?", povesteste Liță incintat.

 

La 8:00 iși ia masina in primire, gata incarcata În timp ce i se face o pană neprevazută la roata iși ia si foile de parcurs. "Astazi am sase livrari de facut, in zona orasului Kassel. Saptamina trecută m-a trimis pină in Belgia si inapoi, m-a cam rupt!".

 

 

Liţ� se ceart� cu GPS-ul

Numarul 10 cu GPS

 

Pe vremuri, purta cel mai dorit tricou al oricarei echipe: cel cu numarul 10. "Mi l-a dat Valentin Stanescu, la Madrid. Îl purtase radu Nunweiler"

 

"Recalculezi pe mă-ta"

Pleacă la drum, in prima zi oficială de lucru, insotit de echipa Gazetei. Prima livrare, in Marburg, la aproximativ 150 de kilometri de casa Liță se avintă pe autostrada face un popas la benzinarie, apoi continuă drumul. "Uite, chiar dacă e o muncă grea, mi se pare placut tot ce e in jur. Drumurile, padurea, aerul curat, chiar si benzinariile astea misto. Zau că imi place", spune. E unul dintre milioanele de romani care-și fac curaj pentru o viață in strainatate, departe de ceea ce le este familiar, aproape de decență si civilizatie.

 

La un moment dat, din senin, iese brusc de pe autostrada improvizind o scurtatura Navigatia de pe bord protestează: "Recalculez... recalculez..". Liță replică zimbind superior, ca un om care cunoaste Germania: "recalculezi pe mă-ta! Astea sunt cam aiurea, tot pe ce stiu mă bazez. Dar sunt bune, ale naibii!, cind e să gasesti adresele in orase".

 

Nu i-a pl�cut niciodat� la sala de forţ�, dar acum recupereaz�

Trage si cu circa

Ajuns la prima destinatie, la Marburg, gaseste usor depozitul destinatar, unde doi tipi care urmează să receptioneze componentele de mobilă il privesc apatic. Apoi de-a dreptul ciudat, neintelegind de ce tipul care le aduce marfa e pozat mai ceva ca la un shooting.

 

Liță nu se menajează si descarcă singur campionul. "Trebuie să imi cumpar niste manusi speciale, mi-am facut miinile praf", spune opintindu-se ca un halterofil la o cutie mai grea. Cei doi il ajută mai in dorul lelii: "Lasa că mai dau peste cite unii care nici nu se ridică de pe scaun, ăștia macar mă ajută".

 

12 ore de muncă

Un final de zi perfect, ascultînd pove�tile Alexandrei la cin�

 

Pleacă si povestea se repetă incă de cinci ori. La ultima livrare, uitindu-se pe destinatie mai atent, ramine cu gura cascată: "m-amăă, asta m-a trimis lingă Leipzig, mai am un pic si intru in DDR", remarcă amintindu-și de zilele dinainte de 1990, cind a fugit in Germania, si apropierea de zidul Berlinului ii dadea transpiratii reci pe sira spinarii.

 

Manincă pe fuga intr-o parcare insorită si curata Are pachet de acasa trei sandvisuri si o sticlă cu limonadă: "Am tensiunea cam mare, iar lamiia stoarsă imi face bine. Beau una si dimineata".

 

Catre ora 20:00 se apropie de casa A incasat la bord 12 ore de muncă si 1.000 de kilometri parcursi. Lasă masina la garaj, pune cheile si actele marfii intr-o cutie specială si "am incheiat-o pe ziua de azi. Să vedem unde mă mai trimite miine. Hai la o bere că nu mai pot de sete".

 

Popasul dinainte de casă

Nemtii trec pe la bar in drum spre casa Italienii, francezii sau englezii fac la fel. Acolo lasă grijile, toate emotiile de peste zi. Liță a ales un local italian, din Bad Kissingen, la 9 kilometri de locul unde locuieste. La distantele de peste zi, 9 kilometri pentru o bere e nimic.

 

"O bere si apoi incă una, că mi-era pofta E prima pe ziua de azi. Aici ai voie să conduci dacă ai baut o bere, dar nu imi permit. Mai bine la finalul zilei, e mai sanatos". Azi e obosit, altfel "fugea la Wurzburg, la 50 de kilometri, unde se string seara prietenii sai, la un local al unui roman plecat acum 35 de ani din Timisoara. Dar acum stă ca pe ace: "Termin berea si fug acasa mă asteaptă fetita mea, mă rupe dorul de ea".

 

"Tatiii...!"

Alexandra are doi ani si incearcă să se adapteze la mutarea in Germania. Încă plinge după casa de lingă Bucuresti, dar saptamina viitoare ii vine dormitorul cel roz de acolo, iar Liță si sotia sa, Mariana, speră să fie totul OK.

 

E impresionant cum il asteaptă pe tati, urcată pe geam, asa cum il pindesc copiii pe Moș Craciun. Apoi ii sare in brate, ii prezintă manichiura, ciorapii pe care si i-a luat astazi si ii povesteste ce a mai facut pisica vecinilor: "Katze", e mindră că stie cum se pronunță in germana Apoi, la masa dă pe toată lumea la o parte să stea lingă tati. Nu se dezlipeste de el, e cuminte, nu scoate un sunet. Se multumeste să stea lingă cel pe care l-a asteptat nerabdatoare toată ziua.

După citeva minute, il pupă pe obraz.

 

 

"Romanii m-au gonit"

 

Liță Dumitru explică de ce a luat-o de la capat in Germania: "În fotbalul nostru nu mai aveam loc nici la Liga a treia, din cauza alora de la Federatie"

 

A facut parte din "Generatia Guadalajara". La CM din Mexic din '70 a fost "umbra" lui Pele in meciul de legendă cu Brazilia (2-3). După 40 de ani, Liță Dumitru a simtit că nu mai este dorit acasă si a plecat impreună cu familia in Germania "ca să pot trai decent, fară să mă umilesc".

 

 

Concordia Chiajna, din Liga a II-a, a fost ultima echip�i¿½ pe care a antrenat-o Li�£Ã�i¿½ Dumitru �®n �£ar�i¿½, �®n perioada septembrie 2009 - aprilie 2010

- Domnule Dumitru, nu e ametitor picajul, de la vedeta, apoi antrenor, la sofer de camion?

- Să stii ca privind din locul unde am fost eu inainte să plec din Romania, deloc. Nu e vorba de disperare, eu sunt optimist de fel, dar nu prea aveam solutii. Iar ceea ce fac acum imi place. Am banii mei in buzunar, familia poate trai civilizat, pe munca mea. Fară să mă caciulesc la nimeni, fară pile.

 

"Mi-au pus mereu barieră!"

 

 

- Chiar nu mai puteati antrena in Romania?

- Să stii că nu. Și nu spune asta unul care a facut fite, nu m-am simtit umilit să antrenez si la Liga a treia. Dar, pur si simplu, nu s-a mai putut. A fost in mod constant o barieră pusă de cineva in calea lui Liță Dumitru!

 

- Cum asa? De ce? Nu exagerati?

- Cel mai bun exemplu, de curind. Eram in discutii cu echipa din Sibiu, recomandat prin primarul Johannis. Prima intilnire cu responsabilul echipei a esuat usor. La a doua, m-a chemat asigurindu-mă că totul e OK, se rezolva Asta se intimpla intr-o simbata iar luni mi-a spus că nu se mai poate. L-am injurat un pic, că iși bate joc de mine. Mi-a spus omul cu capul plecat: "Domnule, nu pot, nu mă lasă aia de la FRF".

 

- De unde stiti că nu a fost decit un caz izolat?

- Domne, eu in toti acesti ani m-am zbatut. Au fost persoane care m-au ajutat, precum Mircea Minea, primarul din Chiajna, Ioan Oierul. Dar de multe ori m-am lovit de cuvintul celor de la federatie. Mircea Sandu, Kassai, Mircea Radulescu nu m-au vrut. Nu stiu ce aveau cu mine, dar nu eram de-ai lor, din sistem.

 

 

"Nici Gică Hagi nu m-a vrut"

 

 

- Parcă Dumitru Dragomir v-a intins o mina

- Da, auzind că mi-e greu m-a chemat la Ligă să mă pună observator. Dar, cu o delegare pe lună si 1500 de lei nu puteam trai. Nici nu simteam că e meseria mea.

 

- Dar cine e din sistem, la cine vă refereati?

- sunt tot felul de antrenori, pe care sistemul si echipele ii ajuta le produc titluri si performante. Îi vezi aparind mereu pe Andone, Hizo sau pe cei de tip nou, asa cum e Falub. Îi simti că sunt agreati, impinsi. Eu am fost să cer de muncă si la Gică Hagi, la Academie. I-am spus: <Gica vreau să muncesc cu copii. Dă-mi o sansă!>. A tacut, s-a uitat in gol si asta a fost.

 

 

"Nu mă mai intorc decit cind o să mor"

 

 

- Cu casa din Romania ce faceti?

- O vand, imi iau o alta aici si gata! Am ridicat-o cu miinile nostre, dar nu-mi mai trebuie nimic in Romania. Nu mă mai intorc acolo decit cind m-o aduce nevastă-mea să mă imorminteze.

 

 

La "Lele", printre prieteni

Unul dintre locurile unde Liță se simte excelent in Germania este un restaurant din marginea Wurzburgului. De cite ori are ocazia, dă o fugă acolo, unde se intilneste cu vechii sai priteni: Franke, forstul primar al orasului si Ionel, si el fotbalist, la un moment dat, la juniorii Stelei. Dar si cu "Lele", patronul restaurantului, un roman plecat acum 35 de ani din Timisoara. "Lele si cu Franke m-au convins să ramin aici, in anul 1988. Atunci am fugit din tară si in restaurantul asta am muncit prima data Spal-am pe jos...faceam de toate. Ei imi spuneau, ca si acum, Beckenbauer de Romania. Ce dracu', Beckenbauer, unde e Franț si unde sunt eu acum, cu treningul meu ponosit?!".

 

Vrea să antreneze copii

Liță si-a facut două planuri pentru noua lui poveste germana Primul e legat de afaceri. "În scurt timp o să am masina mea, si voi fac transport pe firma mea si a lui Franke. Vreau să o iau si pe a doua si să dau drumul la treabă ca lumea. Să angajez doi soferi si să am timp si de fotbal". Liță incepe deja să antreneze copii de la un club de Liga a V-a din Wurzburg. Grupa al carui sponsor e bunul sau prieten, Ionel. Încă nu si-a pierdut sclipirea din ochi: "Am cîțiva buni. Buni de tot, prind loturile de juniori!".

 

Recunostință de la Gardoș

Al of al lui Liță Dumitru e lipsa recunostintei. "Am facut si eu ceva pentru fotbalul romanesc, nu numai ca jucator, ci si ca antrenor. Am promovat citeva nume, dacă e să mă gindesc numai la Lobont la Pancu, la Gardos Pe copilul asta l-am intilnit la Liverpool-Staua, in Anglia. Mi-a strins mina cu lacrimi in ochi si mi-a spus: <Vă multumesc pentru tot ce ati facut pentru mine>, si mi-a dat tricoul lui. Atit, in rest, aud doar că am cerut bani de la jucatori. Să mi-l aratati pe ala caruia i-am luat banii si ii dau tot ce am eu".

 

gesepe

Share this post


Link to post
Share on other sites

SUPER REPORTAJ cu unul din cei mai talentati fotbalisti din istoria Stelei! "Pe Lacatuș il trimiteam acasă la 10 seara!"

Fane Petcu, idolul Constantei si pentru doi ani al fanilor Stelei, face parte din acea categorie de oameni despre care se spune că nu ti-ar ajunge un ziar intreg ca să scrii totul despre ei. A fost un artist al balonului, spun toti cei care au evoluat impreună cu el, contra lui sau cei care doar l-au vazut jucand. Dar tot acestia sunt de acord că viata nesportivă l-a indepartat, dramatic, de ceea ce ar fi reprezentat cea mai mare performanță a carierei lui, cucerirea Cupei Campionilor Europeni.

 

La o saptamană după 1-1 la Vejle, in mansa intai din primul tur al Cupei Campionilor, in toamna lui 1985, Fane Petcu a fost scos din lot! Unul dintre idolii tribunei din Ghencea, din cauza stilului sau de joc spectaculos, n-a mai aparut niciodată in echipa Au iesit fel de fel de zvonuri, cum că s-ar fi imbatat si ar fi batut un soldat de la stadion, lucru despre care mai tarziu, după Revolutie, s-a si scris. Adevarul insă a fost altul, iar Petcu a acceptat să-l dezvaluie la 25 de ani distanță de la acel episod trist.

 

Dezmăț la cantonament

 

"Era vineri, iar returul cu Vejle se juca miercuri. A doua zi urma să intram in cantonament. Seara am fost la Lacatuș acasa ne-a pus Mariana, sotia lui, o ciorbă să mancam, am mai vorbit, iar pe la zece si jumatate m-am dus acasa Peste vreo oră-două a sunat telefonul. Era soldatul de la stadion, de la cantonament de fapt, care mi-a zis să mă duc repede acolo, că nu e bine ce se intampla Cand am ajuns, in bazin erau doi dintre coechipierii mei cu două fete pe care le agățaseră probabil in oras iar un altul, din cate mi-am dat seama, era sus la cameră cu alta. Problema mare a fost că baietii ăștia erau insurati! Soldatul de la cantonament era beat si ala, că il cinstisera Ă‚sta a apucat să mă sune pe mine, deoarece stia că mai ies cu ei in oras Le-am zis să plece acasa că e tarziu, că nu e bine ce fac, o să se afle, o să se afle si acasa dar te-ai gasit! Erau luati bine, ce casă!, se gandeau doar la distractie. I-am lasat acolo, iar a doua zi am auzit că ar fi ajuns abia dimineață acasă", povesteste fostul mijlocas

 

El si-a salvat coechipierii, pe el nu l-a mai salvat nimeni

 

"A doua zi - continuă Fane - la club, iureș mare. S-a aflat ce se intamplase peste noapte, că au fost femei la cantonament, dar nu se stiau numele celor implicati. Soldatul ala, saracul, de frică n-a vorbit. Atunci, eu, Fane «Suflet mare», am luat totul asupra mea. Am spus că eu am fost, pentru că eu nu eram casatorit, n-aveam niciun fel de obligatii. Deja incepuseră să sune telefoanele la club, erau sotiile celor care n-ajunseseră peste noapte acasa Am fost trimis trei zile la arest, la garnizoana «și mai vedem noi după aia». Returul cu Vejle l-am vazut din arest! Acum, Ion Alexandrescu, presedintele nostru, nu stiu cum, dar aflase că nu eu am fost, ci altii, insă imi cerea să-i torn eu. «Spune, ma cine a fost si scapi, te intorci la echipa Altfel, in situatia ta, nu mai apuci să joci la Steaua». Nu puteam să-i torn, nu-mi statea in caracter, dar niciun moment n-am crezut că nu voi mai fi reprimit. După ce am iesit de la arest, am fost trimis la unitate, opt ore pe zi. Nu faceam nimic, dar stateam pe acolo. La primul meci la care am lipsit, publicul a inceput să-mi scandeze numele, deja se aflase că am fost scos din lot. Eram foarte iubit si, din acest motiv, conducatorii mi-au interzis să mai apar in tribune, să nu le pun lumea in cap. Ca să-i vad pe baieti, veneam camuflat, imi luam bilet de intrare si stateam undeva retras, să nu mă recunoască oamenii"!

 

"Sotiile unora dintre colegi au contribuit la mazilirea mea"

 

"Baietii, cand au vazut că e groasa au sarit să fiu reprimit, am senzatia chiar că au recunoscut cei care au fost, dar cred că soarta imi fusese deja pecetluită de faptul că eram considerat un mare petrecaret Adevarul e că imi placea sueta, nu neaparat bautura. În sfarsit, nu mai contează! În returul '85-'86 am fost trimis la FC Bihor, iar finala Cupei Campionilor am vazut-o cu baietii de acolo. Da, m-a durut inima cand i-am vazut pe fostii mei colegi ridicand Cupa, stiam că trebuia să fiu si eu acolo, poate că meritam să fiu si eu, in timp ce sfarsisem imprumutat la Oradea. Peste ani m-am intalnit cu colonelul Gavrila comandantul clubului Steaua la vremea aceea, constantean de-al meu. Nu m-am abtinut si l-am intrebat de ce n-am fost iertat atunci. Știi ce mi-a spus? «Din cauza femeilor!». Atat. Adică din cauza nevestelor coechipierilor, care erau convinse că eu ii trageam pe toti după mine la chefuri. Rau e că si la club se gandea la fel. Asta e, poate că au dat un exemplu cu mine si astfel s-au potolit ceilalti. Eu m-am bucurat enorm cand au luat Cupa Campionilor, iar regretul că n-am fost si eu acolo mi-a trecut repede, pentru că am avut o viață prea plină de evenimente, prea trepidantă ca să am timp să pun la suflet!", incheie unul dintre cei mai talentati fotbalisti pe care i-a dat vreodată Constanta.

 

Pe vremea cand jucam la Farul, cand intram in restau­rante, se ridicau clientii in picioare si mă aplaudau!

Ștefan Petcu

 

Cu Valentin Ceausescu mai faceam cate o miuță lunea. Venea el cu doi-trei prieteni, veneam noi, cei care stateam la cantona­ment, era caterinca După miuță, ne invita de fiecare dată la o bere, era un tip destept si educat

Ștefan Petcu

 

În 1983, eu, Eduard, Tataran, Laurentiu, Lacatus Diaconescu si ceva mai tarziu Piturcă am ajuns in Ghencea la recoman­darea lui Halagian, care trebuia să preia echipa atunci. A venit un an mai tarziu, aducandu-i cu el si pe Barbulescu, Radu II si Bumbescu, apoi pe Boloni

Ștefan Petcu

 

"Pe Lacatuș il trimiteam la culcare la zece seara"

 

Printre prietenii multi pe care si i-a facut la Steaua, Lacatuș a fost cel mai apropiat. "Ne stiam din meciurile Farul - FCM Brasov, era dracos tare si mi-a placut. Apoi, in vara lui '83, eu am ajuns mai intai la Steaua, după cateva zile a venit si el si a cerut să stea in cameră cu mine, că pe atunci se locuia la cantonament. Pe cat era de rau pe teren, pe atat de timid era in afara Țin minte că inaintea meciului se perpelea, avea emotii, se gandea cum o să joace a doua zi, asta e o latură mai putin stiută a lui. Apoi, s-a spus că il stricam, că il luam după mine. Dacă mergeam la un restaurant, dar asta cu totii, pe el il trimiteam la culcare la ora zece, chiar dacă noi mai intarziam", a povestit fostul fotbalist.

 

"Ce ti-a facut, bre, ministrul, ti-a dat un whisky!?"

 

Despre Emeric Ienei - chiar dacă despartirea brutală de Steaua s-a produs cand era nea Imi antrenor -, Petcu vorbeste foarte frumos.

"Era genul de om care iți impunea respect numai prin modul in care iți vorbea si se comporta. Mai glumeam noi cu el, dar nu stiu cat de repede le prindea, ii trebuia timp să le seteze! Venea cateodată la antrenament: «Mai, baieti, m-a chemat ministrul la el. Ce mi-a facut!...». «Ce ti-a facut, bre, ti-a dat un whisky?», ii ziceam eu. Bineinteles, toti radeau. «Da, mai, dar pană mi-a dat whisky-ul ala, ce m-a mai certat!...». Baiat dulce nea Imi, iar pregatirea jocului dura zece minute, la el conta mai putin cum joacă adversarul, conta cum jucam noi. Dar ne mobiliza astfel. Halagian avea altă metodă să ne bage in meci. Începea din drum spre stadion: «Bagă-ți, ma buzunarul inauntru, nu vezi cum arăți?», sau «Vezi că ai camasa pe afara nu ti-e rusine, că se uită lumea la tine?». După ce te echipai, iar incepea: «Leagă-te mai bine la sireturi» ori «Lasă-ți gulerul la tricou, tu nu te uiti la tine?», totul ca să te irite, să te inraiască inainte de a intra pe teren.

 

Fane Petcu era un fotbalist excelent si un baiat extra­ordinar. Din pacate, stilul sau de viață l-a impiedicat să raz­bească in carieră asa cum i-ar fi dat dreptul talentul

Tudorel Stoica

 

Petcu a fost un fotbalist foarte bun... Pacat de viata extrasportiva A trebuit să alegem impreună cu Ion Alecsandrescu dacă să-l tinem si să pierdem doi jucatori, pe el si pe Lacatus sau să-l sacrificam pe el si să pierdem numai unul!

Emeric Ienei, fost antrenor Steaua

 

Este antrenor la "Academia Hagi"

 

După incheierea activității de jucator, Petcu a mers pe calea antrenoratului. A fost multă vreme antrenor la Centrul de copii si juniori de la Farul Constanta, din mainile sale iesind in ultimii ani, printre altii, Cosmin Matei, actualmente in lotul Stelei, si Denis Alibec, aflat la Internazionale Milano. Faptul că este considerat la ora actuală unul dintre cei mai valorosi antrenori de juniori din judetul Constanta l-a determinat pe Gheorghe Hagi să-l coopteze in colectivul sau de tehnicieni de la academie, unde pregateste grupa de juniori mari.

 

 

prosport

Share this post


Link to post
Share on other sites

Fane Petcu era un jucator care te facea sa plangi de bucurie vazandu-l cum joaca fotbal. Eu asta stiu, ca am vazut cu ochii mei. Despre viata extrasportiva nu stiu, dar daca s-a sacrificat pentru a-i apara pe colegii lui, merita respect in plus. Astazi nimeni nu ar face asa ceva.

Edited by mountytoma

Share this post


Link to post
Share on other sites

aveti idee cum se numeste fotbalistul care evolua pe acelasi post ca Belodedici, i se spunea parca "bambi" si i au fost rupte picioarele de catre seful galeriei Dinamo ? p.s. parca nu a mai putut evolua dupa acest incident

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!


Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.


Sign In Now