Sign in to follow this  
Followers 0
xray

Revista presei - articole.

13 posts in this topic

Aici vom posta articole din presă legate de Steaua. 

 

Steaua  logo.png

 

 

Pentru a se păstra ca articole, acest topic va fi inchis comentariilor.

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites

Steaua şi turta dulce mecanică

“Dubla” cu ambiţioasa Trencin va fi oricum, numai simplă, nu

 

joi, 25 iunie 2015, 8:58

 

Echipa care s-a chinuit cu Iaşiul, in ultima etapă, n-ar trece nici de mijlocul terenului in meciurile cu AS Trencin. Faptul că Astra lui Isăilă i-a eliminat pe slovaci din Europa League, in 2013, n-ar trebui să alimenteze impresia unei „duble” simple, de rutină, pentru roş-albaştri. Trencin promovase in 2011, de doi ani abia, cînd a cedat cu 3-1 la Giurgiu şi a remizat apoi, 2-2, pe teren propriu.

 

Steaua va intîlni un alt advesar decît Astra, un adversar care a crescut, a luat eventul şi a trecut de la Europa League la Champions League. În plus, in 2013, după eliminare, Trencin şi-a instalat alt antrenor şi, contrar obiceiurilor din Liga 1, nu l-a schimbat pînă in prezent. Tehnicianul Martin Sevela le-a transmis deja un mesaj destul de războinic steliştilor: „Sîntem puternici in ofensivă, cred că vom găsi soluţii pentru a inscrie!”. Nimic despre turta dulce cu sare şi alte ospitalităţi slovace.

 

„Campioana Slovaciei”, adică echipa cea mai bună din ţara cartofilor şi a celor 12.000 de proverbe, nu sună prea infricoşător. Doar patronul chinezo-olandez (portocala e şi mecanică, şi ieftină) şi parteneriatele cu Ajax te ingrijorează un pic. Trencin este un club care derulează proiecte pe termen lung, iarăşi contrar improvizaţiilor şi toanelor atît de scumpe managerilor din Liga 1. Steaua nu numai că nu şi-a completat lotul, dar nici nu aplică o schemă logică de transferuri. Depinde de mica negociere şi de marile mofturi ale ofertaţilor. În timp ce echipa lui Rădoi rata ţintă după ţintă, din motive meschine, de o sută in plus la leafă, FC Botoşani a inregistrat la LPF şapte transferuri. Şapte! Steaua şi-a propus să ia zece jucători, a luat patru, dintre care poate folosi doar doi in meciurile cu Trencin.

 

Pe lîngă viteza lentă spre inapoi cu care işi populează vestiarul, Steaua a primit o veste neplăcută de la UEFA. Din pricina incidentelor de la meciul cu Dinamo Kiev, va evolua fără spectatori pe teren propriu, in tururile doi şi trei al preliminariilor UCL. Adică la returul cu Trencin, Rădoi şi compania vor avea parte doar de avantajul ierbii de acasă, nu şi al publicului. Într-un fel, faptul că fanii au tot boicotat meciurile campioanei, in ultimele luni, s-ar putea dovedi un bun antrenament pentru situaţii din astea, răsunătoare. Să spunem că roş-albaştrii s-au obişnuit deja, şi-au luat picătura de ecouri cu regularitate. Nu vor suferi o prăbuşire de moral in faţa tribunelor pustii.

 

Meciurile de pregătire şi talentele preparatorilor fizici, aceşti alchimişti moderni ai fotbalului, reprezintă cheia Stelei la porţile Ligii. La avertismentul ofensiv al slovacilor, campioana răspunde cu tratative pentru Felgueiras, „îngerul” CFR-ului in grupele Champions League. Dacă se rezolvă venirea goalkeeper-ului portughez, mai rămîne problema „vîrfului”. Keşeru s-ar fi intors dacă arabii l-ar fi plătit ca pe un chinez, nu ca pe un internaţional olandez. Cît despre „nucleul dur” al echipei, acesta va rămîne, in mare, cel din meciul cu Iaşiul. Doar că o idee mai odihnit. Cine are nevoie de noutăţi, nu-i aşa, cînd vechiturile ţi-au cîştigat, pe brînci, la baionetă, in perfuzii, trei trofee? Cum zice şi un proverb slovac: de ce să cari lemne in pădure? Corect. Mai bine baţi nişte mătănii!

 

MARIA ANDRIEÅž - GSP

http://blogsport.gsp.ro/andries/2015/06/25/Steaua-si-turta-dulce-mecanica/

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites

Societatea FCSB nu renunţă, alt proces pentru marca Steaua. Becali a apelat la Cocoş şi cum se foloseşte de acţiunea suporterilor "Nimeni la meci".
[uPDATE]: Replica celor de la OSIM

 

UPDATE Conducerea OSIM a reacÅ£ionat după materialul publicat de ProSport. Oficiul de Stat pentru InvenÅ£ii ÅŸi Mărci a dorit să-i fie publicat următorul drept la replică:

replica-osim.jpg?height=865&width=630

Societatea lui Gigi Becali se luptă in continuare pentru a pune pe tricouri emblema care să atragă suporterii din nou la meciuri

ÃŽn ciuda faptului că Gigi Becali a declarat că marca Steaua nu face mai mult de 5.000 de euro, latifundiarul din Pipera e disperat să intre din nou in posesia siglei. ÃŽn acest sens el a apelat din nou la avocatul Gheorghe Piperea ÅŸi societatea Fotbal Club Steaua BucureÅŸti a intentat la Tribunalul BucureÅŸti incă un proces Clubului Sportiv al Armatei Steaua ÅŸi Oficiului de Stat pentru InvenÅ£ii ÅŸi Mărci, care are termen in această lună, pe 18.

De ce se doreşte anularea emblemei cu care Steaua a câştigat CCE in 1986

ProSport a aflat mai multe amănunte despre culisele acestui proces, care probabil se va intinde pe o durată lungă de timp. De această dată, FCSB solicită anularea mărcii cu care echipa de fotbal a cucerit Cupa Campionilor Europeni in 1986 (nr. de identificare 072827). A recurs la o asemenea strategie pentru ca emblema pe care Gigi Becali a utilizat-o din 2004 ÅŸi până in decembrie 2014 (n.r. de identificare 061735) să nu mai poată avea opoziÅ£ie din partea Armatei ÅŸi să poată fi din nou inregistrată, pentru că după decizia ÃŽnaltei CurÅ£i de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie a fost anulată de către OSIM.  

collage-embleme.jpg?height=384&width=630
Sigla din stânga (072827) e cea cu care echipa de fotbal a Armatei din 1986 a câştigat Cupa Campionilor Europeni. Sigla din dreapta (061735) e cea pe care Gigi Becali a inregistrat-o in 2004 la OSIM, iar CSA a reuÅŸit anularea ei pentru că era evident că e inspirată din marca deÅ£inută de Clubul Sportiv al Armatei

În demersul ei, FCSB susţine că prin hotărârea din decembrie anul trecut i s-a dat o mare lovitură de imagine din partea Armatei şi invocă acţiunea „Nimeni la meci” iniţiată de cele două galerii ale echipei din Ghencea, care poate aduce pierderi financiare societăţii controlate de Gigi Becali! „Suporterii nu mai vin la meci pentru că nu avem emblema”, susţin angajaţii lui Becali.

Becali apelează iar la „oameni din interior”

Lupta pe care o duce FCSB pentru a pune pe tricouri emblema pe care a avut-o din 2004 a devenit una din ce in ce mai animată. Interesant ca la fel ca şi in cazul preluării echipei de fotbal, Gigi Becali apelează in continuare la „oameni din interior”. Dacă atunci când a pus mâna pe clubul de fotbal, finanţatorul l-a „preluat”, printre alţii, şi pe Iulian Ghioghişor care fusese ofiţer contabil la CSA, acum pentru lupta cu OSIM-ul recurge şi la un fost şef al acestei instituţii, Ştefan Cocoş. Acesta l-a ajutat (după cum se vede in facsimil 1) pe Becali in 2004 să inregistreze marca 061735, iar de atunci, prin intermediul firmei Rominvest, unde e director, s-a ocupat de fiecare dată de astfel de probleme când FCSB a dorit să inregistreze la OSIM o marcă, aşa cum s-a intâmplat cu logo-ul FCSB sau cu emblema sub care s-a câştigat anul acesta cele trei trofee interne.

cocos-captura.jpg?height=458&width=630
Facsimil 1

Avantajele pot fi destul de mari pentru că, de pildă, ProSport a intrat in posesia unui document (vezi facsimil 2) prin care OSIM a trimis către firma Rominvent o copie după opoziÅ£ia depusă de CSA pentru una dintre siglele FCSB, cea cu formă ovală care are semnul crucii ÅŸi două stele ataÅŸate in partea superioară. Astfel că „miÅŸcările” celor de la Armată pot fi aflate cu tot cu amănunte de partea adversă. 

notificare.jpg?height=840&width=630
Facsimil 2

Lupta prin tribunale dintre societatea FCSB ÅŸi Clubul Sportiv al Armatei poate pune in pericol prelungirea contractului pentru stadionul „Steaua” ÅŸi folosirea terenurilor de antrenament. Lucru care ar fi o lovitură grea dată acum la inceput de mandat pentru noul antrenor Mirel Rădoi. 

Autor Florin Marian - Prosport
 
-------------------------------------------------
 
Notă: În articol este vorba de acest dosar http://tmb.ro/index.php/dosare_ecris?id_dosar=300000000625770
 
Număr unic dosar: 3933/3/2015 
ÃŽnregistrat in data de: 6 Februarie 2015
Obiectul cauzei: marcă anulare marcă
Materia juridică: Proprietate Intelectuală
Stadiu procesual: Fond
 
PÄ‚RÅ¢I:
1
1. SOCIETATEA FOTBAL CLUB Steaua BUCUREÅžTI (FCSB) - Reclamant,
2. CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "Steaua BUCUREŞTI" (U.M. 02301) - Pârât,
3. OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI - Pârât,
 
În 18 Iunie 2015 Tribunalul a amânat cauza pentru indeplinirea unor obligaţii. Următorul termen la data de 22.10.2015.
Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites
Echipele de fotbal din Liga 1 sînt organizate juridic in societăți comerciale și in asociații sportive. De aici, modul diferit de raportare al bilanțurilor financiare la Ministerul Finanțelor Publice.
 
Forbes a analizat situația financiară a cluburilor din Liga 1 in anul 2014.
 
FC „Steaua” București S.A. e de departe ce mai profitabilă societate comercială. Pe profit mai e doar Fotbal Club Viitorul S.A..
 
Au avut pierderi societățile: Dinamo 1948 S.A. (1,33 milioane de euro), Fotbal Club Petrolul S.A. (1,37 milioane de euro), Fotbal Club CFR 1907 Cluj S.A. (7,18 milioane de euro) și CS U Craiova S.A. (4,05 milioane de euro).
 
Steaua, ÎN SCĂDERE TOTUȘI
 
Echipa finanțată de Gigi Becali a avut cea mai mare cifră de afaceri in 2014, 23,16 milioane de euro, in scădere insă cu 37% față de anul 2013. Totul a fost cauzat de ratarea calificării in UEFA Champions League. Profitul net raportat a fost de 4,88 milioane euro, mai mic cu 58,8% față de anul precendent. De remarcat e și faptul că Steaua avea datorii de 625.862 de euro, cele mai mici dintre echipele din Liga care sînt societăți comerciale.
 
VENITURI TOTALE ÃŽN Liga 1

 672161-venituri-totale.jpg

DATORII TOTALE

672162-datorii.jpg

CREANÈšE

672163-creante.jpg

PROFIT / PIERDERI

672164-profit-pierderi.jpg

CIFRA DE AFACERI

672165-cifra-de-afaceri.jpg

Sursa: http://www.forbes.ro/topul-financiar-al-echipelor-de-fotbal-din-Liga-1-anul-2014-41457

 

L-am postat și aici pentru că am defalcat graficele

http://www.fcsteaua.ro/forbes-topul-financiar-al-cluburilor-de-fotbal-din-Liga-1-in-anul-2014

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites
11 steliÅŸti mititei

 

Primul meci, primul caz rezolvat! Steaua creşte mare sub lupa detectivului Rădoi

 

Încă de la primul meci oficial, Rădoi a risipit suspansul şi ne-a spus cine a comis-o! Dacă ne-am afla intr-un roman al Agathei Christie, el ar fi poliţistul pripit, convins că a rezolvat cazul intre două reprize de prăjiturele cu ceai. „Eu şi staff-ul sîntem vinovaţi pentru acest rezultat, poate că nu am reuşit să-i motivăm pe jucători pentru această partidă!”, a spus antrenorul in devenire. Ce frumos ar fi dacă ar fi vorba doar despre motivaţie sau despre insolaţie! Romanele cu detectivi ar avea un singur capitol. Dar, după amprenta şcolărească din Supercupă, Steaua pare a avea probleme de valoare a lotului. Astea, pe lîngă problemele de omogenitate, inevitabile după schimbările din pauza de vară. Arma „crimei”, aşadar, se află in vestiar. Iar făptuitorii stau in lojă.

 

ASA-ul lui Dan Petrescu a desfăşurat pe teren un gînd, a urmărit o idee, a vrut ceva. A arătat cam ce-ar fi putut deveni dacă Dan Petrescu antrena mai mult decît un meci şi dacă temelia ei financiară n-ar fi fost minată cu bani publici. Campioana, in schimb, a transformat fotbalul, acest joc de bărbaţi, intr-o pasienţă pentru băieţi. A fost lentă, nesigură, neconvingătoare. Pentru cei care se intrebau dacă Steaua poate fi mai palidă decît la finalului sezonului trecut, ei bine, iată, poate! În cel mai fericit caz, infrîngerea de la Constanţa reprezintă doar un accident, un prim pas stîng, inaintea reglajelor finale. Dar in maniera ieftină in care s-au făcut transferurile, in numirea unui tehnician fără experienţă şi in viziunea la foc mic a conducerii există mari semne de premeditare.

 

Vă mai amintiÅ£i ce reproÅŸuri arunca peste umăr Arlauskis, la plecare?  Era supărat că urmaÅŸul său, Cojocaru, cel cu reflexele de titular in Supercupă, „nu inÅ£elege niÅŸte lucruri in fotbal, in viaţă”. Că „mai mulÅ£i fotbaliÅŸti de la Steaua cred că dacă au ajuns aici e de ajuns pentru ei”, „vor fi mulÅ£umiÅ£i toată viaÅ£a”. ÃŽn meciul cu Tîrgu MureÅŸ, păreau chiar că vor fi uluiÅ£i toată viaÅ£a că au ajuns la Steaua. Că e de ajuns pentru ei dacă leagă o pasă laterală. Dacă mai leagă una apoi, se opresc să imortalizeze momentul. Fac un „selfie, dau „share”, se felicită reciproc. De unde ÅŸi viteza de bolid cu care Steaua ajungea la poarta lui Stăncioiu.

 

„Atitudinea şi responsabilitatea ne-au costat in această seară!”, i-a certat Rădoi. A cerut jucători in plus, să aibă cui să găsească scuze şi in Liga Campionilor. Dacă primeşte tot intăriri ieftine şi plătite pe măsură, ar trebui să ia in calcul metode de motivare mai contondente. Biciul, gheata, fumul de ardei iute, găseşte el ceva. Pînă la grupele Ligii, vine meciul cu Trencin, „foarte greu”, recunoaşte şi Rădoi. Atitudinea şi responsabilitatea le ai dacă ai mentalitate de profesionist. Iar mentalitatea asta n-o capeţi intr-o săptămînă. Nu intri, uite-aşa, in transă cînd imbraci tricoul campioanei, decît dacă eşti vreun fanatic sau, mă rog, o fire mai impresionabilă. Mentalitatea de profesionist presupune conştiinţa propriei valori. Steliştii actuali au mai degrabă conştiinţa propriei mediocrităţi, a propriilor limite. Sigur, cu excepţia lui Chipciu, conştient de potenţialul lui de director tehnic.

 

Rădoi are dreptate, nu sînt jucătorii vinovaţi că n-au valoare. Nici el nu e vinovat că n-are experienţă ca antrenor. Că bîjbîie de pe margine, obişnuit fiind să conducă meciul din teren. Criza de timp e de vină. Banii sînt de vină. Pentru că infrîngerea de la Constanţa are, evident, şi un mobil financiar. Cei care au contribuit la comiterea ei sînt şefii clubului. Aşa cum Tamaş, căpitan pe criteriul enduranţei, şi compania, adunată pe criteriul preţului, nu iau in considerare eventualitatea de a nu fi singura echipă de pe teren, nici conducerea Stelei nu ţine cont de concurenţă. Nu concepe că Teixeira şi celelalte „ţinte” au oferte şi din alte părţi. Şefii campioanei procedează hegemonic, se ascund după alibiul trofeelor şi al numelui. Rezultatul acestei aroganţe din mercato? Un lot subţiat, un joc diluat şi o echipă a cărei unică voinţă e să facă act de prezenţă. Poate mai mult? Vremea marilor manevre s-a dus, incepe campionatul. Urmează „dubla” culminantă cu Trencin, cu toţi suspecţii strînşi la un loc. Atunci vom avea dezlegarea enigmei. Presiunea şi hidranţii fac minuni, veţi vedea, fotbaliştii se vor deconspira singuri.

 

MARIA ANDRIEÅž - GSP


Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites

EXCLUSIV Gigi Becali i-a spus "Adio!" omului său cu valiza, afaceristul care conducea din umbră Steaua. Detaliile care au dus la ruptura dintre cei doi

 

Noul sezon a inceput de câteva săptămâni ÅŸi, la meciurile Stelei, o prezenţă care se dorea cât mai discretă a devenit acum o certitudine, in sensul că nu mai e deloc văzut in loja conducerii steliste. Gigi Becali i-a spus “La revedere!” omului său cu valiza, afaceristul care conducea din umbră Steaua, pe numele lui Teia Sponte. â€œDe fapt, Teia s-a supărat pe Gigi ÅŸi nu mai vorbeÅŸte cu el. Dar e drept că nici Gigi nu a schiÅ£at nici cel mai mic gest să-l intoarcă pe prietenul său. Cei doi erau super amici, ÅŸtim cu toÅ£ii asta. Dar nu o să vă vină să credeÅ£i de la ce s-au certat”, a dezvăluit o sursă din anturajul celor doi.

 

Supărarea dintre Gigi Becali ÅŸi Teia Sponte s-a acutizat incă din finalul campionatului trecut, când ultimul a făcut tot posibilul să-l aducă pe LaurenÅ£iu Reghecampf la Steaua, in locul lui Costel Gâlcă. FinanÅ£atorul stelist s-a opus cu inverÅŸunare, iar in momentul in care a fost eliberat ÅŸi a mers la un meci de acasă al Stelei, Gigi Becali a rămas surprins să constate că, deÅŸi se afla la câţiva metri de el, Reghecampf nu s-a ridicat deloc de pe scaun ca să-l salute. â€œUnde-i respectul? Eu sunt mai in vârstă decât el. Ce e supărat că nu l-am pus la Steaua? Uită că eu l-am făcut mare antrenor”,le-a spus Becali celor din anturajul său.

 

Teia Sponte a simţit pentru prima dată cum prietenul său nu mai apleacă urechea la sfaturile sale şi, din orgoliu, nu a mai dorit să vină la meciurile echipei şi chiar nici fiul său nu a mai călcat pe la lojă, deşi simpatizează echipa campioană.

teia-gigi.jpg?height=271&width=630

 

Suspiciuni la oferta pentru GardoÅŸ din partea celor de la Dinamo Kiev

 

Deşi ruptura lor a fost declanşată involuntar de Reghecampf, relaţia dintre cei doi “scârţia” serios de ceva vreme. Apropiaţii celor doi vorbesc de faptul că in urmă cu un an, pe când Steaua dorea să-l vândă pe Florin Gardoş, la Gigi Becali a ajuns informaţia că un club din fostul spaţiu sovietic dă 6 milioane de euro pentru internaţionalul român. Era vorba de Dinamo Kiev, dar impresarul omisese intenţionat numele echipei pentru a nu-i sufla nimeni "ciorba din farfurie".

 

Se pare că atunci, unii dintre prietenii lui Gigi Becali au coordonat o amplă anchetă pentru a afla care e clubul ce-l doreÅŸte pe GardoÅŸ, in speranÅ£a că vor da un tun fără să miÅŸte un deget. â€œAu luat toate cluburile la rând ÅŸi au sunat să afle de la cine e oferta, cui i-a fost propus GardoÅŸ ÅŸi ce echipă il vrea. Ceva incredibil”, a povestit o sursă. Apoi, după ce s-a aflat că e vorba de Dinamo Kiev, Becali a fost minÅ£it că de fapt impresarii ucraineni solicită un comision de un milion de euro ca să se perfecteze mutarea ÅŸi că va trebui, fie să se mulÅ£umească cu mai puÅ£in, fie să solicite mai mult.

 

Imprevizibil, Becali a respins nervos oferta din Ucraina şi a spus că Gardoş să mai stea un an atunci. Iniţial, Giovani Becali a fost bănuit de o asemenea manevră, insă, in realitate, impresarul fusese cel care a făcut tot posibilul să-l transfere pe Gardoş pe bani frumoşi şi l-a sunat personal pe Ronald Koeman (antrenor la Southampton), chiar s-a rugat de el, să-l il cumpere pe apărătorul care avea atunci 25 de ani. Apoi, Gigi Becali a auzit vorbe că de fapt amicul său din umbră, Teia Sponte, ar fi dorit să profite de situaţie.

 

Gigi Becali nu are o relaţie bună nici azi cu vărul său, Giovani Becali, dar totuşi nimeni nu se aştepta ca finanţatorul stelist să se despartă de Teia Sponte. Acesta din urmă a fost unul dintre oamenii săi de maximă incredere şi care l-a ajutat să pună mâna pe echipa Steaua şi i-a facilitat să “ascundă” marca de furia lui Sebastian Bodu.

gardos1.jpg?height=338&width=630
Până la urmă, Gardoş a fost vândut la Southampton datorită relaţiilor lui Giovani Becali, contra sumei de 6,5 milioane de euro

 

Teia Sponte l-a ajutat pe Becali să păstreze Steaua

 

În 2005, şeful ANAF din acea perioadă ii pusese sechestru pe avere din cauza unei datorii de aproape 12 milioane de euro, pe care Steaua o avea faţă de stat şi care nu a fost achitată nici in ziua de azi şi e suportată de toţi cetăţenii români care işi plătesc taxele.

 

De teamă că ANAF ii va pune sechestru şi pe marcă, ceea ce Bodu a şi incercat in scopul valorificării acesteia - chiar dacă părea soluţie extremă- pentru recuperarea datoriilor fostei asociaţii, Becali i-a cesionat marca inapoi Asociaţiei Fotbal Club Steaua Bucureşti, la un an după ce o obţinuse de la aceasta.

 

Conflictul de interese putea fi luat in discuţie pentru că la Asociaţia Fotbal Club Steaua Bucureşti preşedinte era Teia Sponte, in timp ce vice-preşedinte era chiar George Becali! Culmea, Teia Sponte făcea parte şi din SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA şi era vicepreşedinte la Steaua. Invers! Practic, işi pasau intre ei marca Steaua, pentru suma derizorie de numai 10 milioane lei vechi, cum apare pe primul contract de cesiune din 2004, şi ulterior pentru 1000 de lei cum reiese din contractul de cesiune din 2005.

 

Iată ce spunea Gigi Becali la vremea respectivă despre "manevra" pe care o pusese la cale: "Sebastian Bodu a zis că marca Stelei valorează o sută de milioane de dolari. Azi, printr-un contract de cesiune, am cedat marca Steaua vechii asociaÅ£ii care este debitoare la stat. ÃŽn acest moment, vechea societate nu mai este insolvabilă, deoarece are această marcă. Am renunÅ£at ÅŸi la istorie, ÅŸi la tradiÅ£ie, la tot. Am inregistrat acest contract de cesiune la AdministraÅ£ia FinanÅ£elor Publice sector 6".

 

Becali a precizat atunci că in actele de cesiune figurează vechea emblemă a clubului, cea cu vulturul care Å£ine in gheare două paloÅŸe ÅŸi pe care este inscripÅ£ionat "Citius, Altius, Fortius". Cu alte cuvinte,  Becali a dat inapoi emblema preluată de la fosta asociaÅ£ie care a administrat clubul, cea infiinÅ£ată de Viorel Păunescu, dar condusă in ultimii ani de Teia Sponte.

 

Bodu a fost la un pas atunci să-i ia marca lui Gigi Becali, dar a pierdut pentru doar un amărât de computer şi a unei imprimante. De fapt, un proces de insolvabilitate făcut greşit de Administraţia Financiară sector 6.

  • Statul nu a renunÅ£at la recuperarea datoriilor fostei asociaÅ£ii care a administrat Steaua ÅŸi care era condusă de Teia Sponte. Dar, cumva, face ca procesul să dureze ani ÅŸi ani ÅŸi se poate alege cu praful de pe tobă. Dosarul 5935/3/2011 se află ÅŸi acum la Tribunalul BucureÅŸti, iar cei de la FinanÅ£ele Publice incearcă să-l execute silit pe Teia Sponte pentru datoriile pe care le avea la bugetul de stat AsociaÅ£ia Fotbal Club BucureÅŸti. Următorul termen e tocmai pe 5 octombrie 2015.

Cazul "Valiza" i-a adus lui Teia Sponte o pedeapsă cu suspendare

 

ÃŽnsă momentul culminant al relaÅ£iei dintre Gigi Becali ÅŸi Teia Sponte s-a consumat in mai 2008, când ultimul a dus o valiză cu 1,7 milioane de euro la Cluj pentru a o oferi echipei Universiatea Cluj dacă reuÅŸea să incurce in ultima etapă pe CFR Cluj, caz in care Steaua devenea campioană. E aÅŸa numitul caz “Valiza”, pentru care Gigi Becali a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare ÅŸi la un an pentru fals, in acelaÅŸi dosar. ÃŽn timp ce Teia Sponte ÅŸi Victor PiÅ£urcă au primit 2 ani ÅŸi, respectiv, un an de inchisoare cu suspendare - primul, pentru dare de mită, cel de-al doilea - pentru mărturie mincinoasă ÅŸi favorizarea infractorului.

 

Autor Florin Marian

Articol publicat in prosport.ro

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites

Antrenorul Mirel și fostul coleg Gabi. Manual de utilizare

 

Dacă ești un antrenor cu experiență, iar un jucător cu o biografie stufoasă dincolo de teren nu-ți vine la antrenament motivînd că n-a auzit ceasul deșteptător, lucrurile sînt foarte simple.

 

ALX2665.jpg

 

luni, 20 iulie 2015, 9:39

 

Îl dai afară și gata, oricum s-ar numi jucătorul. Doar e clar că la tine nu ține, știe o lume intreagă că tu, Mister, Coach, Antrenorul etc., nu te joci cu lucruri din astea.

 

La fel de simplu stau lucrurile și dacă ești antrenor debutant, cu mai puține meciuri oficiale decît degetele de la o singură mînă, iar in păcatul de a nu auzi ceasul cade pe unul dintre puștii echipei, vreun zvăpăiat care s-a culcat tîrziu, destul de aburit ca să nu-l trezească soneria. Dai cu el de pămînt de nu se vede, inaugurezi astfel codul de disciplină pe care l-ai impus și apoi te uiți in oglindă. Da, parcă dintr-o dată acele simboluri de pe pieptul bluzei, A1, se văd și mai distinct. Parcă dintr-o dată s-au ingroșat atît litera, cît și cifra.

 

Dar ce te faci cînd tu, Mirel Rădoi, eÈ™ti pus in situaÈ›ia de a judeca fapta fostului tău coechipier de la echipa naÈ›ională, a unui prieten alături de care ai jucat zeci de meciuri alături, l-ai È›inut pe după umeri la imn, te-ai bucurat impreună cu el la victorii, È›i-a udat pieptul tricoului cu lacrimile sale de după infrîngeri? Un om din generaÈ›ia ta, cu doar doi ani mai tînăr decît tine? PoÈ›i să-l dai afară aÈ™a, dintr-o dată, fără nici o remuÈ™care, in direct È™i la o oră de vîrf?

 

Uite că poți! Și nu numai că poți, dar ești chiar obligat să faci asta! Dacă n-o faci, ești antrenor de paie imprăștiate pe cîmp. Mirel putea găsi motive să treacă peste incident, să spună că vor hotărî, vor analiza impreună, vor lua nici o decizie. Dar a fost mai radical decît cele mai radicale așteptări, spunînd că atît timp cît el, Mirel Rădoi, va fi antrenor la Steaua, Tamaș nu va mai face parte din lot!

 

A fost prima decizie „de antrenor adevărat” din scurta sa carieră de pînă acum, așa neîncununată de licență Pro și de Bac, precum este. Chiar, oare la licența Pro există lecții și pentru acest gen de situații sau se vorbește doar despre 4-4-2, trecut, prezent și viitor?

 

Autor: Alin BUZÄ‚RIN 

Preluare de pe http://blogsport.gsp.ro/buzarin

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites

Marca ”Steaua”. Cronica unei anulări nedrepte

 

Prin decizia nr. 3425/03.12.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus anularea mărcii ”Steaua”, după ce, in soluționarea căii de atac a recursului, a procedat la reaprecierea/reinterpretarea probelor administrate in fond și in apel, precum și la recalificarea situației de fapt stabilite de instanțele de fond.

 

Scurt istoric al speței

 

La data de 25.05.2011, CSASB a solicitat, in contradictoriu cu SC FCSB SA, AFCSB și OSIM, anularea inregistrării mărcilor nr. 6**** – aparținând FCSB – și nr. 4**** – aparținând AFCSB, invocând faptul că inregistrarea acestor mărci s-a făcut cu incălcarea prevederilor art. 47 și 48 din Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

Prin sentinÈ›a civilă nr. 832/17.04.2012, Tribunalul BucureÈ™ti a reÈ›inut că marca având nr. 4**** nu se mai bucură de protecÈ›ie pe teritoriul României, incepând de la data de 15.01.2009, ca urmare a lipsei formulării unei cereri de reînnoire a inregistrării mărcii.

 

Referitor la marca nr. 6****, instanța de fond a reținut că „motivele prevăzute de art. 47 Alin. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 84/1998 sunt tardiv formulate”.

ÃŽn ceea ce priveÈ™te motivul prevăzut de art. 47 Alin. 1 lit. c), Tribunalul BucureÈ™ti a dispus că ”se impune concluzia că inregistrarea mărcii SB nr. 6**** nu a fost solicitată cu rea-credință”.

 

CSASB a declarat apel, iar Curtea de Apel BucureÈ™ti, prin decizia civilă nr. 259A/20.12.2013, a constatat că existenÈ›a relei-credinÈ›e trebuie apreciată global, È›inând seama de toÈ›i factorii pertinenÈ›i in speță, respectiv imprejurarea că solicitantul are sau trebuie să aibă cunoÈ™tință de faptul că un terÈ› utilizează semn identic sau similar pentru un produs/serviciu identic sau similar ce poate conduce la confuzie cu semnul a cărui inregistrare se cere.

 

Curtea de Apel București a mai reținut că CSASB a cunoscut intenția de inscriere a mărcii chiar inainte de inregistrare și a permis in tot acest timp folosirea mărcii.

 

  • Utilizarea mărcii s-a făcut in mod public, iar SC FCSB SA a utilizat marca respectivă chiar È™i la incheierea diferitelor contracte cu MApN.
  • De asemenea, s-a reÈ›inut că „elementul subiectiv, respectiv scopul ilicit, intenÈ›ia de a frauda nu a fost dovedită”.

 

Drept urmare, apelul CSASB a fost respins.

 

CSASB a declarat recurs impotriva deciziei CurÈ›ii de Apel BucureÈ™ti È™i, prin decizia civilă nr. 3425/03.12.2014, recursul a fost admis, s-a modificat decizia CurÈ›ii de Apel BucureÈ™ti nr. 259A/20.12.2013 in sensul admiterii apelului CSASB È™i, in aceeaÈ™i È™edință, pe fond, s-a desfiinÈ›at in parte sentinÈ›a pronunÈ›ată de Tribunalul BucureÈ™ti, in sensul că s-a admis acÈ›iunea față de FCSB È™i s-a dispus anularea mărcii nr. 6****.

 

Notă critică

 

1. Regulile de competență funcțională a ÎCCJ nu permit soluționarea in fond a pricinii deduse judecății decât in scopul aplicării corecte a legii la imprejurări de fapt pe deplin stabilite

 

1.1. ÃŽn toate celelalte cazuri, ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie nu poate judeca pricina pe fond, intrucât legea nu dă in competenÈ›a sa funcÈ›ională astfel de atribuÈ›ii.

1.2. ÃŽn doctrină s-a statuat că â€žÃ®n cadrul competenÅ£ei materiale, trebuie distins intre competenÅ£a materială funcÅ£ională, care se stabileÅŸte după felul atribuÅ£iilor ce revin fiecărei categorii de instanÅ£e, pe de o parte, iar, pe de altă parte, competenÅ£a materială procesuală, care se stabileÅŸte in funcÅ£ie de obiectul, natura sau valoarea litigiului”.

1.2.1. Doctrina menÈ›ionată stabileÈ™te clar distincÈ›ia intre competenÈ›a materială funcÈ›ională È™i competenÈ›a materială procesuală:

„Competenţa materială funcţională este aceea care determină şi precizează funcţia şi rolul atribuite fiecărei din categoriile instanţelor judecătoreşti, iar competenţa materială procesuală este aceea care determină categoria de pricini ce pot fi rezolvate, in concret, de o anumită categorie de instanţe judecătoreşti.

Competenţa materială este reglementată de norme de ordine publică, deci are caracter absolut, astfel incât părţile nu pot conveni să deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanţei”.

1.2.2. â€žÃŽn recurs nu se judecă procesul, ci hotărârea atacată” (Viorel Mihai Ciobanu, „Tratat teoretic si practic de procedura civila”, BucureÅŸti, 1997, vol. I, pag. 363)

Recursul este o cale de atac extraordinară (calificare dată chiar de vechiul CPC prin Titlul V – Căile extraordinare de atac, Capitolul I – Recursul), putând fi formulat „numai pentru motive de nelegalitate”, nefiind o cale de atac devolutivă (cum este apelul), care să permită reanalizarea fondului cauzei.

Așa fiind, este evident că doctrina a statuat in mod unanim in sensul că, in etapa recursului, se cercetează numai nelegalitatea hotărârii atacate (Mihaela Tăbârcă, „Drept Procesual Civil”, Universul Juridic, București, 2005, pag. 81-82).

Or, in speța prezentată, Înalta Curte de Casație și Justiție a răstălmăcit total situația de fapt, deși competența sa funcțională nu-i conferă această prerogativă.

1.2.3. Prin hotărârea criticată, nu numai că instanÈ›a de recurs a analizat din nou faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanÅ£ele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate in mod cu totul opus faţă de calificarea dată in fond È™i in apel.

1.3. ÃŽncălcarea competenÈ›ei materiale funcÈ›ionale a ÃŽCCJ in speță rezultă indubitabil din decizia criticată, relevante fiind următoarele paragrafe:

1.3.1. â€Pentru a afla dacă titularul a dat dovadă de rea-credință in momentul depunerii cererii, trebuie să se efectueze o evaluare globală in care să fie luate in considerare toate imprejurările relevante ale cazului individual” (pagina 15, primul paragraf).

1.3.2. â€InstanÈ›a de apel a inlăturat, in plus, in mod nejustificat, de la analiza intenÈ›iei frauduloase la inregistrarea mărcii in cauză două aspecte importante, considerându-le nerelevante, È™i anume cooptarea de către intimata pârâtă a unor foÈ™ti angajaÈ›i ai apelantei È™i inregistrarea mărcii anterioare nr. 0****, data de depozit 15.01.1999, elemente fără de care a ajuns la concluzia greÈ™ită că, prin protocolul din 1999 incheiat cu AsociaÈ›ia de Fotbal Club Steaua BucureÈ™ti, s-ar fi transmis marca de identificare legată de activitatea fotbalistică È™i care ar fi tocmai cea a cărei anulare se cere in prezenta cauză, in temeiul art. 47 lit. c. din Legea nr. 84/1998” (pagina 18, paragraful al cincilea).

1.3.3. â€Astfel, nu se poate prezuma că, prin cedarea activității fotbalistice profesioniste, reclamantul a inÈ›eles să cedeze marca in cauză, prin raportare la cele menÈ›ionate anterior, dar È™i la faptul că emblema ce constituie marca in cauză nu era folosită doar de către echipa de fotbal, aÈ™a cum s-a reÈ›inut mai sus” (pagina 19, paragraful al treilea).

1.3.4. Relevant in ceea ce privește incălcarea competenței materiale funcționale este și paragraful prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat situația de fapt,instituind prezumția de rea-credință a pârâtei:

„Simpla utilizare a mărcii ulterior inregistrării, chiar fără impiedicarea directă a unui alt competitor de a o utiliza, nu este suficientă pentru reținerea bunei-credințe la inregistrare (…) faptul că, după inregistrarea mărcii de către pârâtă, reclamantul nu a formulat opoziție și nici nu s-a opus utilizării mărcii până la formularea prezentei acțiuni nu poate reprezenta o dovadă a bunei credințe a pârâtei la inregistrarea mărcii ” (pagina 19, ultimul paragraf).

1.4. Așadar, intreaga argumentație a instanței de recurs abundă in constatări asupra situației de fapt și in răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că ÎCCJ s-a comportat in această speță ca o adevărată instanță de apel.

1.5. Din motivarea instanței rezultă, fără putință de tăgadă, că ÎCCJ a procedat in mod nelegal la reaprecierea și reinterpretarea probelor administrate in dosar, stabilind o situație de fapt potrivnică aceleia reținute de Tribunalul București și de Curtea de Apel București.

1.6. Potrivit dispoziÈ›iilor art. 312 Alin. 3 teza a II-a din Codul de procedură civilă, dacă se găseÈ™te intemeiat recursul, „în toate cazurile in care modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de noi probe”, instanÈ›a de recurs casează hotărârea recurată,trimiÈ›and cauza spre rejudecare in apel/fond la instanÈ›a competentă.

1.7. De asemenea, conform art. 314 Cod procedură civilă, ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie hotărăște asupra fondului pricinii in toate cazurile in care casează hotărârea atacată numai in scopul aplicării corecte a legii la imprejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.

1.8. Doctrina relevantă este unanimă in sensul că â€žnumai prin excepÈ›ie, instanÈ›a supremă hotărăște asupra fondului pricinii, in cazurile in care casează hotărârea atacată, numai in scopul aplicării corecte a legii la imprejurările de fapt ce au fost deplin stabilite” .

1.9. Or, in cauza noastră, ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie a hotărât asupra fondului pricinii, aplicând legea, dar nu la imprejurările de fapt stabilite, ci la cele restabilite/răstălmăcite/reapreciate in recurs.

1.10. Din analiza motivării deciziei criticate, se constată că instanÈ›a de recurs a reluat, practic, tot fondul pricinii, pe mai multe pagini, argumentând de ce probele administrate la instanÈ›ele de fond ar trebui reinterpretate sau, È™i mai grav, de ce aceste probe ar trebui interpretate invers față de interpretarea dată de instanÈ›ele de fond.

În acest fel, instanța de recurs nu numai că a repus in discuție faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate in mod cu totul opus față de calificarea dată in fond.

ÃŽn consecință, ÃŽCCJ, prin decizia criticată, È™i-a incălcat competenÈ›a funcÈ›ională fixată de lege prin norme imperative.

1.11. Constatările referitoare la incălcarea competenÈ›ei funcÈ›ionale prin reaprecierea probelor sau a situaÈ›iei de fapt au fost reÈ›inute de alte completuri ale ÃŽnaltei CurÈ›i de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie, care au statuat că:

„Faţă de prevederile O.U.G. nr. 138/2000 , cu modificările ulterioare, instanţele de recurs ordinar, in cadrul legal al competenţelor de atribuţiune, nu mai pot cenzura hotărârile criticate in calea de atac cu care au fost investite pentru motivul de greşită interpretare a probelor şi de aprecierea eronată a situaţiei de fapt rezultată, decât cu riscul de a-şi proroga nelegal competenţa funcţională.”
(Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1892 din 13 mai 2003)

„În cazul competenţei materiale intervine competenţa funcţională, care se stabileşte după felul atribuţiilor jurisdicţionale ce revin fiecărei instanţe şi nu secţii sau complet de judecată. (…) Celelalte critici formulate in cauză vizează reaprecierea probelor, aspecte ce nu mai pot fi verificate de către instanţa de recurs in urma abrogării Alin. (11) al art. 304 C. proc. civ. prin O.U.G. nr. 138/2000”.
(Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 3154 din 24 martie 2006)

„Schimbând in totalitate situația de fapt, instanța de recurs nu putea trece la modificarea hotărârilor criticate, ci in baza art. 312 Alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, ar fi trebuit să dispună casarea hotărârii.
Față de cele arătate, rezultă că ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie in decizia criticată, È™i-a incălcat competenÈ›a funcÈ›ională fixată de lege prin norme imperative”.
(Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 893 din 04 martie 2010)

1.12. Probabil că tocmai incălcările frecvente ale dispoziÈ›iilor imperative privitoare la competență săvârÈ™ite de ÃŽCCJ au determinat legiuitorul să prevadă la art. 497 din noua reglementare procesuală că singura soluÈ›ie pe care o poate pronunÈ›a ÃŽCCJ in recurs este casarea.

 

2. ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie a omis că recursul este o cale de atac extraordinară È™i nedevolutivă, in care NU se rejudecă pricina sub toate aspectele sale, ci se judecă, doar sub aspecte de legalitate, hotărârea atacată

 

2.1. InstanÈ›ele de recurs nu se pot pronunÈ›a asupra fondului pricinii decât dacă faptele sunt pe deplin stabilite. â€InstanÈ›ele de fond sunt suverane in aprecierea È™i stabilirea situaÈ›iei de fapt”.

2.2. Prin hotărârea criticată, nu numai că instanÈ›a de recurs a analizat din nou faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanÅ£ele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate in mod cu totul opus faţă de calificarea dată in fond È™i in apel.

2.3. Or, ”interpretarea actelor dosarului, prin coroborarea tuturor probelor administrate È™i prin corelarea acestora cu dispoziÈ›iile legale incidente in speță, care au determinat stabilirea unei anumite situaÈ›ii de fapt la instanÈ›ele de fond, nu poate face obiect al controlului judiciar, intrucât reaprecierea probelor administrate in cauză nu mai este posibilă, mai ales după abrogarea pct. 10 È™i 11 ale art. 304 din vechiul Cod de procedură civilă”.

2.4. ÃŽn acelaÈ™i sens s-a statuat È™i prin Decizia nr. 70R/04.02.2010 pronunÈ›ată de Curtea de Apel BucureÈ™ti, SecÈ›ia a IX-a civilă È™i pentru cauze privind proprietatea intelectuală:

„Se impune a se consemna cu precădere că recursul nu este o cale devolutivă de atac. Prin urmare, sunt date in competenÈ›a instanÈ›ei de control judiciar exclusiv chestiunile care È›in de legalitatea deciziei instanÈ›ei de apel, mai precis de corecta aplicare a prevederilor legale incidente in cauză, cu referire directă in cauza de față la prevederile art. 304 pct. 9 CPC, invocate de recurenÈ›ii-pârâți. ÃŽn aceste condiÈ›ii, instanÈ›a de recurs nu este indreptățită a reanaliza probatoriul administrat (…)”

 

3. În judecarea recursului formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut aprecieri cu privire la buna sau reaua-credință in pofida faptului că acestea reprezintă chestiuni de fapt, lăsate la aprecierea instanțelor de fond și care nu pot reprezenta suportul unor critici de nelegalitate

 

3.1. Edificatoare in acest sens este Decizia nr. 532 din data de 14.02.2014 pronunÈ›ată de ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie:

„Or, situaÅ£ia de fapt reÅ£inută de către instanÅ£a de apel interesează temeinicia, ÅŸi nu legalitatea deciziei recurate ÅŸi, ca atare, imprejurări de fapt precum cele invocate in recurs nu pot reprezenta suportul unor critici de nelegalitate, susceptibile de a fi analizate prin prisma vreunuia dintre cazurile descrise de art. 304 C. proc. civ.”

3.2. ÃŽn susÈ›inerea celor afirmate, menÈ›ionăm È™i decizia civilă nr. 10164/08.12.2006 pronunÈ›ată de ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie:

„Este adevărat că determinarea momentului in care incetează buna-credință este o chestiune de fapt, lăsată de la caz la caz, la aprecierea judecătorului”.

3.3. Buna sau reaua-credință vizează elemente de fapt, care, in mod evident, sunt in afara cenzurii instanÈ›ei de recurs, reprezentând un atribut exclusiv al instanÈ›elor de fond È™i de apel. Astfel:

3.3.1. Prin decizia civilă nr. 504/21.03.2012, pronunÈ›ată de Curtea de Apel BucureÈ™ti, SecÈ›ia a III-a civilă È™i pentru cauze cu minori È™i de familie, se statuează că

„Încetarea bunei-credinÈ›e este o chestiune de fapt”.

3.3.2. ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie, secÈ›ia I civilă a reÈ›inut prin decizia nr. 2068/22.03.2012 următoarele:

„Analizând criticile deduse judecății, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestora, potrivit următoarelor considerente:
(…)
De aceea, in afara considerentelor instanÈ›ei de apel asupra lipsei bunei-credinÈ›e la momentul incheierii acestui contract (considerente care, vizând elemente de fapt, sunt oricum in afara cenzurii instanÈ›ei de recurs)”.

3.3.3. Curtea de Apel BucureÈ™ti, secÈ›ia a II-a penală, prin decizia nr. 136/26.01.2009, analizând critici privind soluÈ›ionarea laturii civile, statuează că

”(…) vizează exclusiv o chestiune de apreciere asupra unui element subiectiv – buna-credință – atribut exclusiv al instanÈ›elor de fond È™i de apel (…)”.

3.3.4. Prin decizia civilă nr. 228A din data de 25 martie 2010, pronunÈ›ată de Curtea de Apel BucureÈ™ti, secÈ›ia a IV-a civilă, se reÈ›ine că

„Fiind o chestiune de fapt, prezumÈ›ia de bună credință ar putea fi răsturnată (…)”

3.3.5. Prin decizia civilă nr. 1414 din data de 28 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familia, s-a apreciat că

„În realitate, prin motivele de recurs recurenta solicită ca instanÅ£a de recurs să facă o reapreciere a probelor administrate in cauză, critică care prin felul in care a fost formulată, aduce in discuÅ£ie o problemă de netemeinicie a hotărârii atacate, deoarece ceea ce se pretinde este stabilirea greÅŸită a situaÅ£iei de fapt privind veniturile intimatului – pârât, in raport de probele administrate in cauză – depoziÅ£ia martorului M. E., depozitele bancare.

O atare critică nu poate face, insă, obiect de analiză in calea extraordinară de atac a recursului intrucât, faţă de actuala configuraÅ£ie a art. 304 Cod de procedură civilă, care permite reformarea unei hotărâri in recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu ÅŸi de netemeinicie, instanÅ£a de recurs nu mai are competenÅ£a de a cenzura situaÅ£ia de fapt stabilită prin hotărârea atacată ÅŸi de a reevalua in acest scop probele, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situaÅ£ia de fapt pe care aceasta o constată”.

3.3.6. Prin Decizia nr. 1481 pronunÈ›ată la data de 15 martie 2012 de ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie, SecÈ›ia a II-a, se reÈ›ine că:

„În speţă, din observarea criticilor formulate de recurenta-reclamantă M.S.V. se constată că motivele invocate de către recurentă in susţinerea recursului său nu se subscriu nici unuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., toate criticile formulate vizând situaţia de fapt sau aspecte de apreciere a probelor.
Astfel, recurenta-reclamantă işi exprimă nemulţumirea faţă de modul de interpretare a probelor administrate (expertize, supliment la raportul de expertiză), situaţie care nu se incadrează in motivele de nelegalitate, calea de atac a recursului neavând caracter devolutiv, care să permită reaprecierea probelor.”

3.3.7. Decizia nr. 13 din data de 15 ianuarie 2008 pronunÈ›ată de Curtea de Apel IaÈ™i, secÈ›ia litigii de muncă È™i asigurări sociale, reÈ›ine, de asemenea, că

„Deşi a fost invocat in cererea de recurs, motivul a fost respins deoarece avea nevoie de verificări de fapt.”

3.3.8. ÃŽn prelegerea domnului profesor Flavius Baias È›inută la ConferinÈ›a privind noul Cod Civil, INM, 15-16 septembrie 2011, s-a afirmat in mod judicios că:

”Dacă luăm in considerare reglementarea din viitorul Cod de Procedură Civilă, care stipulează mai riguros calea de atac a recursului, vom ajunge să spunem ÅŸi despre acest lucru, că dovada relei credinÅ£e in negocieri reprezintă probleme de fapt lăsate la suverana apreciere a judecătorului fondului, deci chestiuni cu privire la care judecătorul in casaÅ£ie nu are a se pronunÅ£a”.

 

4. Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat un apel la apel

 

4.1. ÃŽntr-o speță soluÈ›ionată recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reÈ›inut cărespectarea dreptului la un proces echitabil presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite reexaminarea cauzei prin intermediul unui recurs care să devină un apel mascat.

4.2. Or, in cauză, intreaga argumentaÈ›ie a instanÈ›ei de recurs abundă in constatări asupra situaÈ›iei de fapt È™i in răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie s-a comportat in această speță ca o adevărată instanță de apel.

4.3. ÃŽn cauza Marian NiÈ›u contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „respectarea dreptului la un proces echitabil È™i a principiului securității raporturilor juridice presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive È™i executorii numai in scopul obÈ›inerii unei reexaminări a cauzei È™i a unei noi decizii in această privință.
În special, supervizarea nu trebuie să devină un apel mascat și simplul fapt că pot exista două puncte de vedere cu privire la acest subiect nu este un motiv suficient pentru rejudecarea unei cauze”.

 

5. Prin pronunÈ›area deciziei civile nr. 3425/2014, ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie a ignorat dispoziÈ›iile legii fundamentale

 

5.1. InstanÈ›ele judecătoreÈ™ti sunt cele care formează puterea judecătorească, in vârful ierarhiei fiind ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie, de altfel, singura instanță nominalizată expres prin ConstituÈ›ie.

5.2. Potrivit art. 126 Alin. (3) din ConstituÈ›ia României, „Înalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie asigură interpretarea È™i aplicarea unitară a legii de către celelalte instanÈ›e judecătoreÈ™ti, potrivit competenÈ›ei sale”.

5.2.1. AÈ™adar, rolul ÃŽCCJ este acela de a asigura unificarea interpretării È™i aplicării legii pe teritoriul României, iar nu acela de a se afunda in răstălmăcirea aspectelor de fapt statuate de instanÈ›ele de fond.

5.2.2. Prerogativele conferite de ConstituÈ›ie ÃŽnaltei CurÈ›i de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie sunt esenÈ›iale pentru infăptuirea justiÈ›iei, deoarece asigură egalitatea in faÈ›a ei a justiÈ›iabililor prin realizarea unei practici judiciare unitare la nivelul intregii țări.

5.3. ÃŽn speță, ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie a nesocotit tocmai atribuÈ›iile sale conferite de ConstituÈ›ie referitoare la asigurarea unei jurisprudenÈ›e unitare.

Este suficient să menționăm in acest sens o altă decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, intr-o cauză similară, a pronunțat o soluție diferită, dar corectă:

„Schimbând in totalitate situația de fapt, instanța de recurs nu putea trece la modificarea hotărârilor criticate, ci in baza art. 312 Alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, ar fi trebuit să dispună casarea hotărârii.
Față de cele arătate, rezultă că ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie in decizia criticată, È™i-a incălcat competenÈ›a funcÈ›ională fixată de lege prin norme imperative”.
(Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 893 din 04 martie 2010)

 

6. Concluzii

 

În consecință, apreciem că necesitatea respectării prevederilor legale imperative, referitoare la imposibilitatea instanței de recurs de a reinterpreta și reaprecia probele și restabili situația de fapt, cât și imperativul respectării dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv a principiului securității juridice,impuneau respingerea apelului mascat/recursului exercitat.

Nu putem fi de acord cu hotărârea ÃŽnaltei CurÈ›i de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie, considerând că aceasta este rezultatul incălcării normelor imperative de ordine publică privitoare la competență, dar ”balonul este rotund, nu mai există echipe mici È™i totul este posibil in fotbal”.

Desigur că, dintr-o astfel de experiență, un avocat isteț va trage invățămintele necesare și iși va ghida activitatea viitoare după principiul ”ai, n-ai mingea, tragi la poartă”.
Nu se știe niciodată…

 

:: decizia ICCJ de anulare a mărcii Steaua

 

Avocat Petre Piperea
Partener, PIPEREA ȘI ASOCIAÈšII

 

Avocat Ruxandra Argăseală
PIPEREA ȘI ASOCIAȚII

5 august 2015
Preluare de pe www.juridice.ro
 
Nota Redacției:
  • CSASB- CSA Steaua BucureÈ™ti
  • AFCSB- AsociaÈ›ia Fotbal Club Steaua BucureÈ™ti
  • FCSB- Fotbal Club Steaua BucureÈ™ti
Edited by xray
1 person likes this

Share this post


Link to post
Share on other sites

Topul celor mai bogaţi români in 2015: Gigi Becali pierde intre 30 şi 50 de milioane de euro faţă de anul trecut.

 

Capital lansează azi Top 300, clasamentul celor mai bogaţi români din anul in curs, unul care il dă in top şi de această dată pe Ion Ţiriac. Fostul tenisman are o avere evaluată la 1,5 miliarde de euro, in creştere faţă de 2014, atunci când in acelaşi top figura cu suma de ”doar” 1,2-1,3 miliarde de euro. Finanţatorul Astrei Giurgiu, aflat acum in inchisoare, a suferit o scădere drastică a averii in ultimul an. Dacă in 2014 era in spatele lui Ion Ţiriac cu 1-1,1 miliarde de euro, Ioan Niculae are acum o avere evaluată la 750-800 de euro.

 

O altă scădere importantă a fost suferită de finanÅ£atorul Stelei. George Becali este pe locul zece in acest top, cu o avere evaluată de Capital la 270-300 de milioane de euro. Scăderea este considerabilă faţă de anul trecut, atunci când  Steaua  incă primea sume importante de pe urma participării in cupele europene.

 

1. Ion Å¢iriac - 1,5 miliarde de euro (anul trecut averea ii era estimată la 1,2-1,3 miliarde de euro)

2. DragoÅŸ ÅŸi Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman - 850-900 milioane de euro (in creÅŸtere de la 650 milioane euro in 2014)

3. Ioan Niculae - 750-800 milioane de euro (in scădere de la 1-1,1 miliarde de euro in 2014)

4. Zoltan Teszari, patronul RCS&RDS - 480-500 milioane de euro (in scădere de la 530-560 milioane de euro in 2014)

5. Iulian Dascălu, patronul Iulius Group - 430-450 milioane de euro (faţă de 400-420 milioane de euro in 2014)

6. Gabriel Comănescu - 350-380 milioane de euro

7. Marius ÅŸi Emil Cristescu - 330-350 milioane de euro

8. Gabriel Popoviciu: 330-350 milioane de euro

9. Liviu Tudor: 300-310 milioane de euro

10. George Becali: 270-300 milioane de euro (faţă de 300-350 milioane de euro in 2014)

 

Cum este alcătuit topul bogaţilor Capital

 

La calcularea averilor, Capital a ţinut cont atât de valoarea participaţiilor in companii, cât şi de valoarea bunurilor mobile şi imobile. Pentru evaluarea afacerilor, s-au folosit multiplicatori de EBITDA, diferiţi pentru fiecare industrie, actualizaţi in funcţie de valorile de piaţă confirmate in cazul realizării unor tranzacţii recente in domeniile respective (multiplicatorii au fost furnizaţi de Deloitte România). S-a ţinut cont şi de valoarea datoriilor. Pentru averea personală, s-au luat in calcul (acolo unde au existat informaţii) şi bunurile imobile (terenuri, clădiri) deţinute de milionari şi de familiile acestora, alte bunuri personale de valoare, precum şi conturile bancare.

Prosport

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites
Comunicat de adormit copiii

 


După o ratare monumentală, in general iți pui mîinile in cap. Ratînd, măcar pentru moment, transferul cvartetului Ivan-Vătăjelu-Bancu-Mateiu la Steaua, dar mai ales ratînd intrarea in conturi a peste 3 milioane de euro, CSU Craiova și-a pus in cap nu doar mîinile, ci și suporterii.

 

Dac-o lăsau cum a căzut, mai era cum mai era. Dar, imboldiți de fior literar, pe olteni i-a trecut imperios un comunicat, pe care l-au postat imediat pe pagina electronică. Alături de abureli cu stema, cu leul, cu 1948 și cu alte figuri de stil nedemne de a fi analizate semantic, cei de la CSU au susținut un circuit de aberații legate atît in serie, cît și in paralel.

 

Prima e aceea că mutarea cvartetului I-V-B-M la Steaua era indisolubil legată de alt cvartet, T-A-B-T, adică Tade-Alcenat-Breeveld-Tahar. Aceștia urmau să fie declarați liberi și transferați in contrapartidă la Craiova.

 

La ideea că transferurile lui CSU sînt blocate din cauza poveștii cu Dănănae a existat un răspuns, parțial plauzibil. Cum că achizițiile nu sînt blocate de tot, jucătorii liberi putînd fi legitimați. Să zicem că e așa, să luăm de bună declarația oficialilor clubului. Dar mai sînt de discutat două aspecte.

 

Primul, al salariilor celor patru. La Steaua, Tade avea 20.000 de euro pe lună, iar ceilalți trei peste 10.000 fiecare. Ar fi putut CSU să achite aceste sume? Probabil că nu, insă și aici clubul are justificarea negocierii cu cei patru nedoriți de Gigi-Reghe, dar așteptați precum niște salvatori in Bănie.

 

Al doilea aspect il privește doar pe Tade și a fost uitat de olteni in emoționanta lor narațiune electronică. Francezul a jucat deja in sezonul 2015-2016 la două echipe (CFR, o etapă, Steaua, după aceea) și orice regulament din lume ii interzice să evolueze și pentru o a treia, fie ea CSU, Real sau Barcelona. Singurul club de pe planetă, in afară de Steaua, la care Gregory mai poate evolua pînă in vară e CFR Cluj!

 

Și-atunci, cum să spui că-l vrei pe Tade, fie și liber? Sau nu știi regulamentul, sau nu știi că Tade are deja două echipe, sau ești dispus să-l folosești doar din vară, urmînd ca pînă atunci să-i dai vreo sută de mii de euro doar să se antreneze. Sau, cel mai probabil, vrei să-i iei de fraieri pe cei care-ți citesc impetuosul exercițiu literar de pe site.

 

Alin Buzarin, GSP

 

 


 

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites
Caraghioşilor, opriţi circul! Anulaţi turneul!

 


Domnule Burleanu, domnule secretar general al FRF care n-ai văzut niciodată un meci de fotbal, opriţi circul, anulaţi turneul din Antalya!

 

 

V-aţi făcut rău de râs cu pseudocantonamentul ăsta din Antalya al pseudonaţionalei. De ce mai continuaţi? Trimiteţi-i pe jucători la echipele lor de club! Să joace meciuri tari, să se antreneze alături de coechipierii lor.

 

Steaua nu vă bagă in seamă, vă ignoră, nu existaţi pentru ei. Dacă echipa campioană nu are niciun jucător la acest lot, pe ceilalţi de ce ii chinuiţi? Doar din orgoliu? Al dumneavoastră, al lui nenea Puiu… Nu vedeţi că nici Turkmenistanul nu vrea să joace cu naţionala asta de doi lei? La anul căutaţi prin Timorul de Est sau prin Guam! Sau prin nişte insule de papuaşi.

 

Toată lumea spune că sunteţi jenanţi cu turneul ăsta, voi o ţineţi in continuare pe-a voastră! Aţi auzit de Cristi Chivu? A fost căpitanul naţionalei câţiva ani la rând. Probabil că nu vă interesează, aşa cum nu v-a interesat nici cine au fost Hagi, Răducioiu, Prodan. Chivu spune că sunteţi neprofesionişti şi că e un cantonament făcut pe genunchi. Nu vă pasă, normal! Aţi ajuns să convocaţi portarul cu cele mai multe goluri primite in prima parte a campionatului! Chiar nu vă e jenă?

 

Dacă işi retrage şi Dinamo jucătorii de la lot? Dacă o face şi Astra? Veţi cădea din ridicol in penibil. Dar pentru voi nu contează. Nea Puiu va chema in Antalya cei mai buni jucători din Ligile 2 şi 3! Ştiu, e greu să iţi ceri scuze şi să recunoşti că ai greşit. Nu vă caracterizează aşa ceva. Astea nu se invaţă la Secu.

 

Rămâneţi cu trufia voastră! Noi râdem, cluburile plâng, diurnele merg…

 

Sursa: sportescu.ro

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pentru amatorii de analize comparative pe speța „numele, culorile şi palmaresul istoric” vă recomand articolul cu cazul Timișoara, soluționat prin sentință judecătorească:
„Incertitudinea a luat sfârşit: „Am câştigat, in instanţă, numele, culorile şi palmaresul istoric”„

 

Nicolae Robu, primarul Timişoarei, a anunţat, vineri, că ACS Poli a câştigat, in instanţă, palmaresul, culorile şi numele.

 

„Am informat de mai multe ori, multă lume nu a inţeles exact, că palmaresul, dreptul asupra numelui, asupra culorilor alb-violet in fotbal, aparţin clubului ACS Poli Timişoara, dar dreptul de a le utiliza este doar temporar la ACS Poli Timişoara, având in vedere un contract care a fost incheiat intre AFC Politehnica Timişoara şi societatea comercială a lui Marian Iancu pe termen foarte lung. Fără să vorbesc despre asta până acum, am acţionat. Am tăcut şi am făcut, cu alte cuvinte. Şi astăzi am primit inştiinţarea. S-a incheiat procesul, avem sentinţa definitivă prin care contractul acela privind cedarea drepturilor de utilizare a culorilor, numelui şi palmaresului a fost reziliat. Instanţa a reziliat acel contract. Prin urmare, ACS Poli Timişoara este acum nu numai proprietara numelui, culorilor şi palmaresului, ci şi unicul indrituit să le utilizeze”, a declarat Robu.

 

Acesta a dezvăluit că decizia putea fi atacată in instanţă, dar termenul a expirat. â€žFaptul că am primit această sentinţă ne deschide inclusiv perspective de a aduce finanÅ£atori alături de noi. Au mai venit interesaÅ£i, care au spus că, dacă drepturile ar fi definitiv ale clubului, ei ar fi interesaÅ£i. Nu mă interesează de ce nu a fost atacată decizia, nu ÅŸtiu dacă firma s-a implicat in proces sau nu”, a adăugat Robu.

 

Contractul de asociere in participaÅ£iune care vizează palmaresul istoric era valabil până in 2032. Clubul a cerut in instanţă rezilierea contractului intre AFC Politehnica TimiÅŸoara ÅŸi societatea comercială a lui Marian Iancu. â€žACS Poli, in numele AFC, care a cedat către ACS proprietatea asupra acestor valori, a cerut rezilierea contractului de asociere in participaÅ£iune cu societatea comercială a lui Marian Iancu, contract prin care era cedat dreptul de folosinţă până in 2032. Am anunÅ£at, in 2014, că vrem să facem asta, după care am tăcut, am acÅ£ionat”, a incheiat Robu.

 

Sursa: sport.ro

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites

Opinie Dan Udrea » Burleanu, Becali şi nocivitatea!

  

Articol de — Dan Udrea Sambata, 13 August

"Fotbalul românesc nu mai are nevoie de personaje ca Gigi Becali. E nociv pentru fotbal!". Aceasta a fost declaraÅ£ia pe careRăzvan Burleanu a făcut-o in ziua in care FRF l-a prezentat ca selecÅ£ioner pe Christoph Daum.

 

Şeful de la Casa Fotbalului fusese deranjat că patronul Stelei incercase să-i determine pe membrii Comitetului Executiv să boicoteze validarea neamţului.

 

AveÅ£i dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali a nociv. E singurul patron al unei echipe mari care n-a băgat clubul in insolvenţă, nu l-a falimentat ÅŸi nici nu l-a desfiinÅ£at. Spre deosebire de, aveÅ£i timp să notaÅ£i?, deci, spre deosebire de ce s-a intâmplat la Dinamo, Rapid, CFR, Urziceni, Vaslui, TimiÅŸoara, OÅ£elul, Petrolul, toate cu prezenţă in Europa in ultimii 5-6 ani.

 

AveÅ£i dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali e nociv. A fost singurul care a performat, la nivelul la care o poate face fotbalul românesc, in cupele europene. AveÅ£i timp să notaÅ£i, domnule preÅŸedinte al FRF? 12 prezenÅ£e in grupe in ultimii 13 ani. De 4 ori in grupele Champions League! De 5 ori in primăvară. O dată in semifinalele Cupei UEFA ÅŸi o dată in optimile de finală. De Steaua vorbeam, unde patron e Gigi Becali. Nociv!

 

AveÅ£i dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali e nociv. Fiindcă e singurul care plăteÅŸte sume de transfer, in fotbalul intern, bani care se duc la cluburi aflate la limita existenÅ£ei. 1 milion de euro pentru Astra inseamnă aer vital pentru o echipă cu datorii ÅŸi aflată in mare impas. 1,8 milioane pentru Hagi inseamnă bugetul poate pe 2-3 ani la Academia lui de fotbal, e drept, de unde FRF n-are ochi sau voinţă să selecÅ£ioneze jucători la naÅ£ionalele mici.

 

AveÅ£i dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali e nociv. Fiindcă din lotul cu care România s-a prezentat la Euro, aveÅ£i timp să notaÅ£i?, aÅŸadar, din lotul lui Iordănescu, nu mai puÅ£in de 10 au ajuns la acest nivel ÅŸi fiindcă Steaua i-a cumpărat, i-a expus in vitrina cupelor europene, după care le-a dat drumul intr-un fotbal mai bun: TătăruÅŸanu, ChiricheÅŸ, Sînmărtean, KeÅŸeru, Prepeliţă, Bogdan Stancu. Lor li se adaugă Chipciu, Pintilii, Stanciu ÅŸi Adi Popa, care veneau chiar din postura de steliÅŸti. 10 din 23! ÅžtiÅ£i ce sumă a cheltuit Steaua pe toÅ£i aceÅŸti fotbaliÅŸti aduÅŸi de la BistriÅ£a, Tg. Jiu, Urziceni, Chiajna etc? Vreo 8,5 milioane de euro. Pfuuu, ce nociv e Becali!

 

AveÅ£i dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali e nociv. Le-a oferit lui Florin Tănase ÅŸi De Amorim posibilitatea de a creÅŸte la un alt nivel, de a fi motivaÅ£i suplimentar faţă de 0-5 cu Gent ÅŸi 1-4 cu Copenhaga. Åži de a-i face buni pentru echipa naÅ£ională. A României! Åži toate astea pe aproape 3 milioane de euro. Un aÅŸa patron nociv n-am mai intâlnit.

 

De fapt, domnule Burleanu, nu aveţi deloc dreptate. Dar dacă pentru dumneavoastră, Becali e nociv, mă intreb cine e OK? Gabriel Bodescu? Radu Vişan? De ei are nevoie fotbalul românesc? Sau poate de celebrii Auraş Braşoveanu, Alexa Krenek, Cătălin Cighir, Cristian Vornicu şi Alin Ciobanu, din Comitetul Executiv?

 

Vă las, domnule Burleanu, poate aveţi treabă! Poate vi s-a spart oglinda. Aceea pe care o tot aminteaţi şi in care ii invitaţi să se privească pe toţi cei care vorbesc critic despre FRF.

 

Link articol

Edited by xray

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest
This topic is now closed to further replies.
Sign in to follow this  
Followers 0