xray

Revista presei - articole.

13 postări în acest topic

Aici vom posta articole din presă legate de Steaua. 

 

Steaua  logo.png

 

 

Pentru a se păstra ca articole, acest topic va fi inchis comentariilor.

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Steaua și turta dulce mecanică

Dubla cu ambițioasa Trencin va fi oricum, numai simplă, nu

 

joi, 25 iunie 2015, 8:58

 

Echipa care s-a chinuit cu Iașiul, in ultima etapă, n-ar trece nici de mijlocul terenului in meciurile cu AS Trencin. Faptul că Astra lui Isăilă i-a eliminat pe slovaci din Europa League, in 2013, n-ar trebui să alimenteze impresia unei duble simple, de rutină, pentru roș-albaștri. Trencin promovase in 2011, de doi ani abia, cînd a cedat cu 3-1 la Giurgiu și a remizat apoi, 2-2, pe teren propriu.

 

Steaua va intîlni un alt advesar decît Astra, un adversar care a crescut, a luat eventul și a trecut de la Europa League la Champions League. În plus, in 2013, după eliminare, Trencin și-a instalat alt antrenor și, contrar obiceiurilor din Liga 1, nu l-a schimbat pînă in prezent. Tehnicianul Martin Sevela le-a transmis deja un mesaj destul de războinic steliștilor: Sîntem puternici in ofensivă, cred că vom găsi soluții pentru a inscrie!. Nimic despre turta dulce cu sare și alte ospitalități slovace.

 

Campioana Slovaciei, adică echipa cea mai bună din țara cartofilor și a celor 12.000 de proverbe, nu sună prea infricoșător. Doar patronul chinezo-olandez (portocala e și mecanică, și ieftină) și parteneriatele cu Ajax te ingrijorează un pic. Trencin este un club care derulează proiecte pe termen lung, iarăși contrar improvizațiilor și toanelor atît de scumpe managerilor din Liga 1. Steaua nu numai că nu și-a completat lotul, dar nici nu aplică o schemă logică de transferuri. Depinde de mica negociere și de marile mofturi ale ofertaților. În timp ce echipa lui Rădoi rata țintă după țintă, din motive meschine, de o sută in plus la leafă, FC Botoșani a inregistrat la LPF șapte transferuri. Șapte! Steaua și-a propus să ia zece jucători, a luat patru, dintre care poate folosi doar doi in meciurile cu Trencin.

 

Pe lîngă viteza lentă spre inapoi cu care iși populează vestiarul, Steaua a primit o veste neplăcută de la UEFA. Din pricina incidentelor de la meciul cu Dinamo Kiev, va evolua fără spectatori pe teren propriu, in tururile doi și trei al preliminariilor UCL. Adică la returul cu Trencin, Rădoi și compania vor avea parte doar de avantajul ierbii de acasă, nu și al publicului. Într-un fel, faptul că fanii au tot boicotat meciurile campioanei, in ultimele luni, s-ar putea dovedi un bun antrenament pentru situații din astea, răsunătoare. Să spunem că roș-albaștrii s-au obișnuit deja, și-au luat picătura de ecouri cu regularitate. Nu vor suferi o prăbușire de moral in fața tribunelor pustii.

 

Meciurile de pregătire și talentele preparatorilor fizici, acești alchimiști moderni ai fotbalului, reprezintă cheia Stelei la porțile Ligii. La avertismentul ofensiv al slovacilor, campioana răspunde cu tratative pentru Felgueiras, îngerul CFR-ului in grupele Champions League. Dacă se rezolvă venirea goalkeeper-ului portughez, mai rămîne problema vîrfului. Keșeru s-ar fi intors dacă arabii l-ar fi plătit ca pe un chinez, nu ca pe un internațional olandez. Cît despre nucleul dur al echipei, acesta va rămîne, in mare, cel din meciul cu Iașiul. Doar că o idee mai odihnit. Cine are nevoie de noutăți, nu-i așa, cînd vechiturile ți-au cîștigat, pe brînci, la baionetă, in perfuzii, trei trofee? Cum zice și un proverb slovac: de ce să cari lemne in pădure? Corect. Mai bine bați niște mătănii!

 

MARIA ANDRIEȘ - GSP

http://blogsport.gsp.ro/andries/2015/06/25/Steaua-si-turta-dulce-mecanica/

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Societatea FCSB nu renunță, alt proces pentru marca Steaua. Becali a apelat la Cocoș și cum se folosește de acțiunea suporterilor "Nimeni la meci".
[uPDATE]: Replica celor de la OSIM

 

UPDATE Conducerea OSIM a reacționat după materialul publicat de ProSport. Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci a dorit să-i fie publicat următorul drept la replică:

replica-osim.jpg?height=865&width=630

Societatea lui Gigi Becali se luptă in continuare pentru a pune pe tricouri emblema care să atragă suporterii din nou la meciuri

În ciuda faptului că Gigi Becali a declarat că marca Steaua nu face mai mult de 5.000 de euro, latifundiarul din Pipera e disperat să intre din nou in posesia siglei. În acest sens el a apelat din nou la avocatul Gheorghe Piperea și societatea Fotbal Club Steaua București a intentat la Tribunalul București incă un proces Clubului Sportiv al Armatei Steaua și Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, care are termen in această lună, pe 18.

De ce se dorește anularea emblemei cu care Steaua a câștigat CCE in 1986

ProSport a aflat mai multe amănunte despre culisele acestui proces, care probabil se va intinde pe o durată lungă de timp. De această dată, FCSB solicită anularea mărcii cu care echipa de fotbal a cucerit Cupa Campionilor Europeni in 1986 (nr. de identificare 072827). A recurs la o asemenea strategie pentru ca emblema pe care Gigi Becali a utilizat-o din 2004 și până in decembrie 2014 (n.r. de identificare 061735) să nu mai poată avea opoziție din partea Armatei și să poată fi din nou inregistrată, pentru că după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost anulată de către OSIM.  

collage-embleme.jpg?height=384&width=630
Sigla din stânga (072827) e cea cu care echipa de fotbal a Armatei din 1986 a câștigat Cupa Campionilor Europeni. Sigla din dreapta (061735) e cea pe care Gigi Becali a inregistrat-o in 2004 la OSIM, iar CSA a reușit anularea ei pentru că era evident că e inspirată din marca deținută de Clubul Sportiv al Armatei

În demersul ei, FCSB susține că prin hotărârea din decembrie anul trecut i s-a dat o mare lovitură de imagine din partea Armatei și invocă acțiunea Nimeni la meci inițiată de cele două galerii ale echipei din Ghencea, care poate aduce pierderi financiare societății controlate de Gigi Becali! Suporterii nu mai vin la meci pentru că nu avem emblema, susțin angajații lui Becali.

Becali apelează iar la oameni din interior

Lupta pe care o duce FCSB pentru a pune pe tricouri emblema pe care a avut-o din 2004 a devenit una din ce in ce mai animată. Interesant ca la fel ca și in cazul preluării echipei de fotbal, Gigi Becali apelează in continuare la oameni din interior. Dacă atunci când a pus mâna pe clubul de fotbal, finanțatorul l-a preluat, printre alții, și pe Iulian Ghioghișor care fusese ofițer contabil la CSA, acum pentru lupta cu OSIM-ul recurge și la un fost șef al acestei instituții, Ștefan Cocoș. Acesta l-a ajutat (după cum se vede in facsimil 1) pe Becali in 2004 să inregistreze marca 061735, iar de atunci, prin intermediul firmei Rominvest, unde e director, s-a ocupat de fiecare dată de astfel de probleme când FCSB a dorit să inregistreze la OSIM o marcă, așa cum s-a intâmplat cu logo-ul FCSB sau cu emblema sub care s-a câștigat anul acesta cele trei trofee interne.

cocos-captura.jpg?height=458&width=630
Facsimil 1

Avantajele pot fi destul de mari pentru că, de pildă, ProSport a intrat in posesia unui document (vezi facsimil 2) prin care OSIM a trimis către firma Rominvent o copie după opoziția depusă de CSA pentru una dintre siglele FCSB, cea cu formă ovală care are semnul crucii și două stele atașate in partea superioară. Astfel că mișcările celor de la Armată pot fi aflate cu tot cu amănunte de partea adversă. 

notificare.jpg?height=840&width=630
Facsimil 2

Lupta prin tribunale dintre societatea FCSB și Clubul Sportiv al Armatei poate pune in pericol prelungirea contractului pentru stadionul Steaua și folosirea terenurilor de antrenament. Lucru care ar fi o lovitură grea dată acum la inceput de mandat pentru noul antrenor Mirel Rădoi. 

Autor Florin Marian - Prosport
 
-------------------------------------------------
 
Notă: În articol este vorba de acest dosar http://tmb.ro/index.php/dosare_ecris?id_dosar=300000000625770
 
Număr unic dosar: 3933/3/2015 
Înregistrat in data de: 6 Februarie 2015
Obiectul cauzei: marcă anulare marcă
Materia juridică: Proprietate Intelectuală
Stadiu procesual: Fond
 
PĂ‚RȚI:
1
1. SOCIETATEA FOTBAL CLUB Steaua BUCUREȘTI (FCSB) - Reclamant,
2. CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "Steaua BUCUREȘTI" (U.M. 02301) - Pârât,
3. OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂ‚RCI - Pârât,
 
În 18 Iunie 2015 Tribunalul a amânat cauza pentru indeplinirea unor obligații. Următorul termen la data de 22.10.2015.
Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Echipele de fotbal din Liga 1 sînt organizate juridic in societăți comerciale și in asociații sportive. De aici, modul diferit de raportare al bilanțurilor financiare la Ministerul Finanțelor Publice.
 
Forbes a analizat situația financiară a cluburilor din Liga 1 in anul 2014.
 
FC Steaua București S.A. e de departe ce mai profitabilă societate comercială. Pe profit mai e doar Fotbal Club Viitorul S.A..
 
Au avut pierderi societățile: Dinamo 1948 S.A. (1,33 milioane de euro), Fotbal Club Petrolul S.A. (1,37 milioane de euro), Fotbal Club CFR 1907 Cluj S.A. (7,18 milioane de euro) și CS U Craiova S.A. (4,05 milioane de euro).
 
Steaua, ÎN SCĂ‚DERE TOTUȘI
 
Echipa finanțată de Gigi Becali a avut cea mai mare cifră de afaceri in 2014, 23,16 milioane de euro, in scădere insă cu 37% față de anul 2013. Totul a fost cauzat de ratarea calificării in UEFA Champions League. Profitul net raportat a fost de 4,88 milioane euro, mai mic cu 58,8% față de anul precendent. De remarcat e și faptul că Steaua avea datorii de 625.862 de euro, cele mai mici dintre echipele din Liga care sînt societăți comerciale.
 
VENITURI TOTALE ÎN Liga 1

 672161-venituri-totale.jpg

DATORII TOTALE

672162-datorii.jpg

CREANȚE

672163-creante.jpg

PROFIT / PIERDERI

672164-profit-pierderi.jpg

CIFRA DE AFACERI

672165-cifra-de-afaceri.jpg

Sursa: http://www.forbes.ro/topul-financiar-al-echipelor-de-fotbal-din-Liga-1-anul-2014-41457

 

L-am postat și aici pentru că am defalcat graficele

http://www.fcsteaua.ro/forbes-topul-financiar-al-cluburilor-de-fotbal-din-Liga-1-in-anul-2014

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
11 steliști mititei

 

Primul meci, primul caz rezolvat! Steaua crește mare sub lupa detectivului Rădoi

 

Încă de la primul meci oficial, Rădoi a risipit suspansul și ne-a spus cine a comis-o! Dacă ne-am afla intr-un roman al Agathei Christie, el ar fi polițistul pripit, convins că a rezolvat cazul intre două reprize de prăjiturele cu ceai. Eu și staff-ul sîntem vinovați pentru acest rezultat, poate că nu am reușit să-i motivăm pe jucători pentru această partidă!, a spus antrenorul in devenire. Ce frumos ar fi dacă ar fi vorba doar despre motivație sau despre insolație! Romanele cu detectivi ar avea un singur capitol. Dar, după amprenta școlărească din Supercupă, Steaua pare a avea probleme de valoare a lotului. Astea, pe lîngă problemele de omogenitate, inevitabile după schimbările din pauza de vară. Arma crimei, așadar, se află in vestiar. Iar făptuitorii stau in lojă.

 

ASA-ul lui Dan Petrescu a desfășurat pe teren un gînd, a urmărit o idee, a vrut ceva. A arătat cam ce-ar fi putut deveni dacă Dan Petrescu antrena mai mult decît un meci și dacă temelia ei financiară n-ar fi fost minată cu bani publici. Campioana, in schimb, a transformat fotbalul, acest joc de bărbați, intr-o pasiență pentru băieți. A fost lentă, nesigură, neconvingătoare. Pentru cei care se intrebau dacă Steaua poate fi mai palidă decît la finalului sezonului trecut, ei bine, iată, poate! În cel mai fericit caz, infrîngerea de la Constanța reprezintă doar un accident, un prim pas stîng, inaintea reglajelor finale. Dar in maniera ieftină in care s-au făcut transferurile, in numirea unui tehnician fără experiență și in viziunea la foc mic a conducerii există mari semne de premeditare.

 

Vă mai amintiți ce reproșuri arunca peste umăr Arlauskis, la plecare?  Era supărat că urmașul său, Cojocaru, cel cu reflexele de titular in Supercupă, nu ințelege niște lucruri in fotbal, in viață. Că mai mulți fotbaliști de la Steaua cred că dacă au ajuns aici e de ajuns pentru ei, vor fi mulțumiți toată viața. În meciul cu Tîrgu Mureș, păreau chiar că vor fi uluiți toată viața că au ajuns la Steaua. Că e de ajuns pentru ei dacă leagă o pasă laterală. Dacă mai leagă una apoi, se opresc să imortalizeze momentul. Fac un selfie, dau share, se felicită reciproc. De unde și viteza de bolid cu care Steaua ajungea la poarta lui Stăncioiu.

 

Atitudinea și responsabilitatea ne-au costat in această seară!, i-a certat Rădoi. A cerut jucători in plus, să aibă cui să găsească scuze și in Liga Campionilor. Dacă primește tot intăriri ieftine și plătite pe măsură, ar trebui să ia in calcul metode de motivare mai contondente. Biciul, gheata, fumul de ardei iute, găsește el ceva. Pînă la grupele Ligii, vine meciul cu Trencin, foarte greu, recunoaște și Rădoi. Atitudinea și responsabilitatea le ai dacă ai mentalitate de profesionist. Iar mentalitatea asta n-o capeți intr-o săptămînă. Nu intri, uite-așa, in transă cînd imbraci tricoul campioanei, decît dacă ești vreun fanatic sau, mă rog, o fire mai impresionabilă. Mentalitatea de profesionist presupune conștiința propriei valori. Steliștii actuali au mai degrabă conștiința propriei mediocrități, a propriilor limite. Sigur, cu excepția lui Chipciu, conștient de potențialul lui de director tehnic.

 

Rădoi are dreptate, nu sînt jucătorii vinovați că n-au valoare. Nici el nu e vinovat că n-are experiență ca antrenor. Că bîjbîie de pe margine, obișnuit fiind să conducă meciul din teren. Criza de timp e de vină. Banii sînt de vină. Pentru că infrîngerea de la Constanța are, evident, și un mobil financiar. Cei care au contribuit la comiterea ei sînt șefii clubului. Așa cum Tamaș, căpitan pe criteriul enduranței, și compania, adunată pe criteriul prețului, nu iau in considerare eventualitatea de a nu fi singura echipă de pe teren, nici conducerea Stelei nu ține cont de concurență. Nu concepe că Teixeira și celelalte ținte au oferte și din alte părți. Șefii campioanei procedează hegemonic, se ascund după alibiul trofeelor și al numelui. Rezultatul acestei aroganțe din mercato? Un lot subțiat, un joc diluat și o echipă a cărei unică voință e să facă act de prezență. Poate mai mult? Vremea marilor manevre s-a dus, incepe campionatul. Urmează dubla culminantă cu Trencin, cu toți suspecții strînși la un loc. Atunci vom avea dezlegarea enigmei. Presiunea și hidranții fac minuni, veți vedea, fotbaliștii se vor deconspira singuri.

 

MARIA ANDRIEȘ - GSP


Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

EXCLUSIV Gigi Becali i-a spus "Adio!" omului său cu valiza, afaceristul care conducea din umbră Steaua. Detaliile care au dus la ruptura dintre cei doi

 

Noul sezon a inceput de câteva săptămâni și, la meciurile Stelei, o prezență care se dorea cât mai discretă a devenit acum o certitudine, in sensul că nu mai e deloc văzut in loja conducerii steliste. Gigi Becali i-a spus La revedere! omului său cu valiza, afaceristul care conducea din umbră Steaua, pe numele lui Teia Sponte.  De fapt, Teia s-a supărat pe Gigi și nu mai vorbește cu el. Dar e drept că nici Gigi nu a schițat nici cel mai mic gest să-l intoarcă pe prietenul său. Cei doi erau super amici, știm cu toții asta. Dar nu o să vă vină să credeți de la ce s-au certat, a dezvăluit o sursă din anturajul celor doi.

 

Supărarea dintre Gigi Becali și Teia Sponte s-a acutizat incă din finalul campionatului trecut, când ultimul a făcut tot posibilul să-l aducă pe Laurențiu Reghecampf la Steaua, in locul lui Costel Gâlcă. Finanțatorul stelist s-a opus cu inverșunare, iar in momentul in care a fost eliberat și a mers la un meci de acasă al Stelei, Gigi Becali a rămas surprins să constate că, deși se afla la câțiva metri de el, Reghecampf nu s-a ridicat deloc de pe scaun ca să-l salute.  Unde-i respectul? Eu sunt mai in vârstă decât el. Ce e supărat că nu l-am pus la Steaua? Uită că eu l-am făcut mare antrenor,le-a spus Becali celor din anturajul său.

 

Teia Sponte a simțit pentru prima dată cum prietenul său nu mai apleacă urechea la sfaturile sale și, din orgoliu, nu a mai dorit să vină la meciurile echipei și chiar nici fiul său nu a mai călcat pe la lojă, deși simpatizează echipa campioană.

teia-gigi.jpg?height=271&width=630

 

Suspiciuni la oferta pentru Gardoș din partea celor de la Dinamo Kiev

 

Deși ruptura lor a fost declanșată involuntar de Reghecampf, relația dintre cei doi scârția serios de ceva vreme. Apropiații celor doi vorbesc de faptul că in urmă cu un an, pe când Steaua dorea să-l vândă pe Florin Gardoș, la Gigi Becali a ajuns informația că un club din fostul spațiu sovietic dă 6 milioane de euro pentru internaționalul român. Era vorba de Dinamo Kiev, dar impresarul omisese intenționat numele echipei pentru a nu-i sufla nimeni "ciorba din farfurie".

 

Se pare că atunci, unii dintre prietenii lui Gigi Becali au coordonat o amplă anchetă pentru a afla care e clubul ce-l dorește pe Gardoș, in speranța că vor da un tun fără să miște un deget.  Au luat toate cluburile la rând și au sunat să afle de la cine e oferta, cui i-a fost propus Gardoș și ce echipă il vrea. Ceva incredibil, a povestit o sursă. Apoi, după ce s-a aflat că e vorba de Dinamo Kiev, Becali a fost mințit că de fapt impresarii ucraineni solicită un comision de un milion de euro ca să se perfecteze mutarea și că va trebui, fie să se mulțumească cu mai puțin, fie să solicite mai mult.

 

Imprevizibil, Becali a respins nervos oferta din Ucraina și a spus că Gardoș să mai stea un an atunci. Inițial, Giovani Becali a fost bănuit de o asemenea manevră, insă, in realitate, impresarul fusese cel care a făcut tot posibilul să-l transfere pe Gardoș pe bani frumoși și l-a sunat personal pe Ronald Koeman (antrenor la Southampton), chiar s-a rugat de el, să-l il cumpere pe apărătorul care avea atunci 25 de ani. Apoi, Gigi Becali a auzit vorbe că de fapt amicul său din umbră, Teia Sponte, ar fi dorit să profite de situație.

 

Gigi Becali nu are o relație bună nici azi cu vărul său, Giovani Becali, dar totuși nimeni nu se aștepta ca finanțatorul stelist să se despartă de Teia Sponte. Acesta din urmă a fost unul dintre oamenii săi de maximă incredere și care l-a ajutat să pună mâna pe echipa Steaua și i-a facilitat să ascund㝠marca de furia lui Sebastian Bodu.

gardos1.jpg?height=338&width=630
Până la urmă, Gardoș a fost vândut la Southampton datorită relațiilor lui Giovani Becali, contra sumei de 6,5 milioane de euro

 

Teia Sponte l-a ajutat pe Becali să păstreze Steaua

 

În 2005, șeful ANAF din acea perioadă ii pusese sechestru pe avere din cauza unei datorii de aproape 12 milioane de euro, pe care Steaua o avea față de stat și care nu a fost achitată nici in ziua de azi și e suportată de toți cetățenii români care iși plătesc taxele.

 

De teamă că ANAF ii va pune sechestru și pe marcă, ceea ce Bodu a și incercat in scopul valorificării acesteia - chiar dacă părea soluție extremă- pentru recuperarea datoriilor fostei asociații, Becali i-a cesionat marca inapoi Asociației Fotbal Club Steaua București, la un an după ce o obținuse de la aceasta.

 

Conflictul de interese putea fi luat in discuție pentru că la Asociația Fotbal Club Steaua București președinte era Teia Sponte, in timp ce vice-președinte era chiar George Becali! Culmea, Teia Sponte făcea parte și din SC Fotbal Club Steaua București SA și era vicepreședinte la Steaua. Invers! Practic, iși pasau intre ei marca Steaua, pentru suma derizorie de numai 10 milioane lei vechi, cum apare pe primul contract de cesiune din 2004, și ulterior pentru 1000 de lei cum reiese din contractul de cesiune din 2005.

 

Iată ce spunea Gigi Becali la vremea respectivă despre "manevra" pe care o pusese la cale: "Sebastian Bodu a zis că marca Stelei valorează o sută de milioane de dolari. Azi, printr-un contract de cesiune, am cedat marca Steaua vechii asociații care este debitoare la stat. În acest moment, vechea societate nu mai este insolvabilă, deoarece are această marcă. Am renunțat și la istorie, și la tradiție, la tot. Am inregistrat acest contract de cesiune la Administrația Finanțelor Publice sector 6".

 

Becali a precizat atunci că in actele de cesiune figurează vechea emblemă a clubului, cea cu vulturul care ține in gheare două paloșe și pe care este inscripționat "Citius, Altius, Fortius". Cu alte cuvinte,  Becali a dat inapoi emblema preluată de la fosta asociație care a administrat clubul, cea inființată de Viorel Păunescu, dar condusă in ultimii ani de Teia Sponte.

 

Bodu a fost la un pas atunci să-i ia marca lui Gigi Becali, dar a pierdut pentru doar un amărât de computer și a unei imprimante. De fapt, un proces de insolvabilitate făcut greșit de Administrația Financiară sector 6.

  • Statul nu a renunțat la recuperarea datoriilor fostei asociații care a administrat Steaua și care era condusă de Teia Sponte. Dar, cumva, face ca procesul să dureze ani și ani și se poate alege cu praful de pe tobă. Dosarul 5935/3/2011 se află și acum la Tribunalul București, iar cei de la Finanțele Publice incearcă să-l execute silit pe Teia Sponte pentru datoriile pe care le avea la bugetul de stat Asociația Fotbal Club București. Următorul termen e tocmai pe 5 octombrie 2015.

Cazul "Valiza" i-a adus lui Teia Sponte o pedeapsă cu suspendare

 

Însă momentul culminant al relației dintre Gigi Becali și Teia Sponte s-a consumat in mai 2008, când ultimul a dus o valiză cu 1,7 milioane de euro la Cluj pentru a o oferi echipei Universiatea Cluj dacă reușea să incurce in ultima etapă pe CFR Cluj, caz in care Steaua devenea campioană. E așa numitul caz Valiza, pentru care Gigi Becali a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare și la un an pentru fals, in același dosar. În timp ce Teia Sponte și Victor Pițurcă au primit 2 ani și, respectiv, un an de inchisoare cu suspendare - primul, pentru dare de mită, cel de-al doilea - pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului.

 

Autor Florin Marian

Articol publicat in prosport.ro

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Antrenorul Mirel și fostul coleg Gabi. Manual de utilizare

 

Dacă ești un antrenor cu experiență, iar un jucător cu o biografie stufoasă dincolo de teren nu-ți vine la antrenament motivînd că n-a auzit ceasul deșteptător, lucrurile sînt foarte simple.

 

ALX2665.jpg

 

luni, 20 iulie 2015, 9:39

 

Îl dai afară și gata, oricum s-ar numi jucătorul. Doar e clar că la tine nu ține, știe o lume intreagă că tu, Mister, Coach, Antrenorul etc., nu te joci cu lucruri din astea.

 

La fel de simplu stau lucrurile și dacă ești antrenor debutant, cu mai puține meciuri oficiale decît degetele de la o singură mînă, iar in păcatul de a nu auzi ceasul cade pe unul dintre puștii echipei, vreun zvăpăiat care s-a culcat tîrziu, destul de aburit ca să nu-l trezească soneria. Dai cu el de pămînt de nu se vede, inaugurezi astfel codul de disciplină pe care l-ai impus și apoi te uiți in oglindă. Da, parcă dintr-o dată acele simboluri de pe pieptul bluzei, A1, se văd și mai distinct. Parcă dintr-o dată s-au ingroșat atît litera, cît și cifra.

 

Dar ce te faci cînd tu, Mirel Rădoi, ești pus in situația de a judeca fapta fostului tău coechipier de la echipa națională, a unui prieten alături de care ai jucat zeci de meciuri alături, l-ai ținut pe după umeri la imn, te-ai bucurat impreună cu el la victorii, ți-a udat pieptul tricoului cu lacrimile sale de după infrîngeri? Un om din generația ta, cu doar doi ani mai tînăr decît tine? Poți să-l dai afară așa, dintr-o dată, fără nici o remușcare, in direct și la o oră de vîrf?

 

Uite că poți! Și nu numai că poți, dar ești chiar obligat să faci asta! Dacă n-o faci, ești antrenor de paie imprăștiate pe cîmp. Mirel putea găsi motive să treacă peste incident, să spună că vor hotărî, vor analiza impreună, vor lua nici o decizie. Dar a fost mai radical decît cele mai radicale așteptări, spunînd că atît timp cît el, Mirel Rădoi, va fi antrenor la Steaua, Tamaș nu va mai face parte din lot!

 

A fost prima decizie de antrenor adevărat din scurta sa carieră de pînă acum, așa neîncununată de licență Pro și de Bac, precum este. Chiar, oare la licența Pro există lecții și pentru acest gen de situații sau se vorbește doar despre 4-4-2, trecut, prezent și viitor?

 

Autor: Alin BUZĂ‚RIN 

Preluare de pe http://blogsport.gsp.ro/buzarin

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Marca Steaua. Cronica unei anulări nedrepte

 

Prin decizia nr. 3425/03.12.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus anularea mărcii Steaua, după ce, in soluționarea căii de atac a recursului, a procedat la reaprecierea/reinterpretarea probelor administrate in fond și in apel, precum și la recalificarea situației de fapt stabilite de instanțele de fond.

 

Scurt istoric al speței

 

La data de 25.05.2011, CSASB a solicitat, in contradictoriu cu SC FCSB SA, AFCSB și OSIM, anularea inregistrării mărcilor nr. 6**** “ aparținând FCSB “ și nr. 4**** “ aparținând AFCSB, invocând faptul că inregistrarea acestor mărci s-a făcut cu incălcarea prevederilor art. 47 și 48 din Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

Prin sentința civilă nr. 832/17.04.2012, Tribunalul București a reținut că marca având nr. 4**** nu se mai bucură de protecție pe teritoriul României, incepând de la data de 15.01.2009, ca urmare a lipsei formulării unei cereri de reînnoire a inregistrării mărcii.

 

Referitor la marca nr. 6****, instanța de fond a reținut că motivele prevăzute de art. 47 Alin. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 84/1998 sunt tardiv formulate.

În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 47 Alin. 1 lit. c), Tribunalul București a dispus c㠝se impune concluzia că inregistrarea mărcii SB nr. 6**** nu a fost solicitată cu rea-credință.

 

CSASB a declarat apel, iar Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr. 259A/20.12.2013, a constatat că existența relei-credințe trebuie apreciată global, ținând seama de toți factorii pertinenți in speță, respectiv imprejurarea că solicitantul are sau trebuie să aibă cunoștință de faptul că un terț utilizează semn identic sau similar pentru un produs/serviciu identic sau similar ce poate conduce la confuzie cu semnul a cărui inregistrare se cere.

 

Curtea de Apel București a mai reținut că CSASB a cunoscut intenția de inscriere a mărcii chiar inainte de inregistrare și a permis in tot acest timp folosirea mărcii.

 

  • Utilizarea mărcii s-a făcut in mod public, iar SC FCSB SA a utilizat marca respectivă chiar și la incheierea diferitelor contracte cu MApN.
  • De asemenea, s-a reținut că elementul subiectiv, respectiv scopul ilicit, intenția de a frauda nu a fost dovedită.

 

Drept urmare, apelul CSASB a fost respins.

 

CSASB a declarat recurs impotriva deciziei Curții de Apel București și, prin decizia civilă nr. 3425/03.12.2014, recursul a fost admis, s-a modificat decizia Curții de Apel București nr. 259A/20.12.2013 in sensul admiterii apelului CSASB și, in aceeași ședință, pe fond, s-a desființat in parte sentința pronunțată de Tribunalul București, in sensul că s-a admis acțiunea față de FCSB și s-a dispus anularea mărcii nr. 6****.

 

Notă critică

 

1. Regulile de competență funcțională a ÎCCJ nu permit soluționarea in fond a pricinii deduse judecății decât in scopul aplicării corecte a legii la imprejurări de fapt pe deplin stabilite

 

1.1. În toate celelalte cazuri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate judeca pricina pe fond, intrucât legea nu dă in competența sa funcțională astfel de atribuții.

1.2. În doctrină s-a statuat că  Ã®n cadrul competenței materiale, trebuie distins intre competența materială funcțională, care se stabilește după felul atribuțiilor ce revin fiecărei categorii de instanțe, pe de o parte, iar, pe de altă parte, competența materială procesuală, care se stabilește in funcție de obiectul, natura sau valoarea litigiului.

1.2.1. Doctrina menționată stabilește clar distincția intre competența materială funcțională și competența materială procesuală:

Competența materială funcțională este aceea care determină și precizează funcția și rolul atribuite fiecărei din categoriile instanțelor judecătorești, iar competența materială procesuală este aceea care determină categoria de pricini ce pot fi rezolvate, in concret, de o anumită categorie de instanțe judecătorești.

Competența materială este reglementată de norme de ordine publică, deci are caracter absolut, astfel incât părțile nu pot conveni să deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanței.

1.2.2.  În recurs nu se judecă procesul, ci hotărârea atacat㝠(Viorel Mihai Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, București, 1997, vol. I, pag. 363)

Recursul este o cale de atac extraordinară (calificare dată chiar de vechiul CPC prin Titlul V “ Căile extraordinare de atac, Capitolul I “ Recursul), putând fi formulat numai pentru motive de nelegalitate, nefiind o cale de atac devolutivă (cum este apelul), care să permită reanalizarea fondului cauzei.

Așa fiind, este evident că doctrina a statuat in mod unanim in sensul că, in etapa recursului, se cercetează numai nelegalitatea hotărârii atacate (Mihaela Tăbârcă, Drept Procesual Civil, Universul Juridic, București, 2005, pag. 81-82).

Or, in speța prezentată, Înalta Curte de Casație și Justiție a răstălmăcit total situația de fapt, deși competența sa funcțională nu-i conferă această prerogativă.

1.2.3. Prin hotărârea criticată, nu numai că instanța de recurs a analizat din nou faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate in mod cu totul opus față de calificarea dată in fond și in apel.

1.3. Încălcarea competenței materiale funcționale a ÎCCJ in speță rezultă indubitabil din decizia criticată, relevante fiind următoarele paragrafe:

1.3.1. Pentru a afla dacă titularul a dat dovadă de rea-credință in momentul depunerii cererii, trebuie să se efectueze o evaluare globală in care să fie luate in considerare toate imprejurările relevante ale cazului individual (pagina 15, primul paragraf).

1.3.2. Instanța de apel a inlăturat, in plus, in mod nejustificat, de la analiza intenției frauduloase la inregistrarea mărcii in cauză două aspecte importante, considerându-le nerelevante, și anume cooptarea de către intimata pârâtă a unor foști angajați ai apelantei și inregistrarea mărcii anterioare nr. 0****, data de depozit 15.01.1999, elemente fără de care a ajuns la concluzia greșită că, prin protocolul din 1999 incheiat cu Asociația de Fotbal Club Steaua București, s-ar fi transmis marca de identificare legată de activitatea fotbalistică și care ar fi tocmai cea a cărei anulare se cere in prezenta cauză, in temeiul art. 47 lit. c. din Legea nr. 84/1998 (pagina 18, paragraful al cincilea).

1.3.3. Astfel, nu se poate prezuma că, prin cedarea activității fotbalistice profesioniste, reclamantul a ințeles să cedeze marca in cauză, prin raportare la cele menționate anterior, dar și la faptul că emblema ce constituie marca in cauză nu era folosită doar de către echipa de fotbal, așa cum s-a reținut mai sus (pagina 19, paragraful al treilea).

1.3.4. Relevant in ceea ce privește incălcarea competenței materiale funcționale este și paragraful prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat situația de fapt,instituind prezumția de rea-credință a pârâtei:

Simpla utilizare a mărcii ulterior inregistrării, chiar fără impiedicarea directă a unui alt competitor de a o utiliza, nu este suficientă pentru reținerea bunei-credințe la inregistrare ( ) faptul că, după inregistrarea mărcii de către pârâtă, reclamantul nu a formulat opoziție și nici nu s-a opus utilizării mărcii până la formularea prezentei acțiuni nu poate reprezenta o dovadă a bunei credințe a pârâtei la inregistrarea mărcii  (pagina 19, ultimul paragraf).

1.4. Așadar, intreaga argumentație a instanței de recurs abundă in constatări asupra situației de fapt și in răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că ÎCCJ s-a comportat in această speță ca o adevărată instanță de apel.

1.5. Din motivarea instanței rezultă, fără putință de tăgadă, că ÎCCJ a procedat in mod nelegal la reaprecierea și reinterpretarea probelor administrate in dosar, stabilind o situație de fapt potrivnică aceleia reținute de Tribunalul București și de Curtea de Apel București.

1.6. Potrivit dispozițiilor art. 312 Alin. 3 teza a II-a din Codul de procedură civilă, dacă se găsește intemeiat recursul, în toate cazurile in care modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de noi probe, instanța de recurs casează hotărârea recurată,trimițand cauza spre rejudecare in apel/fond la instanța competentă.

1.7. De asemenea, conform art. 314 Cod procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii in toate cazurile in care casează hotărârea atacată numai in scopul aplicării corecte a legii la imprejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.

1.8. Doctrina relevantă este unanimă in sensul că  numai prin excepție, instanța supremă hotărăște asupra fondului pricinii, in cazurile in care casează hotărârea atacată, numai in scopul aplicării corecte a legii la imprejurările de fapt ce au fost deplin stabilite .

1.9. Or, in cauza noastră, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât asupra fondului pricinii, aplicând legea, dar nu la imprejurările de fapt stabilite, ci la cele restabilite/răstălmăcite/reapreciate in recurs.

1.10. Din analiza motivării deciziei criticate, se constată că instanța de recurs a reluat, practic, tot fondul pricinii, pe mai multe pagini, argumentând de ce probele administrate la instanțele de fond ar trebui reinterpretate sau, și mai grav, de ce aceste probe ar trebui interpretate invers față de interpretarea dată de instanțele de fond.

În acest fel, instanța de recurs nu numai că a repus in discuție faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate in mod cu totul opus față de calificarea dată in fond.

În consecință, ÎCCJ, prin decizia criticată, și-a incălcat competența funcțională fixată de lege prin norme imperative.

1.11. Constatările referitoare la incălcarea competenței funcționale prin reaprecierea probelor sau a situației de fapt au fost reținute de alte completuri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au statuat că:

Față de prevederile O.U.G. nr. 138/2000 , cu modificările ulterioare, instanțele de recurs ordinar, in cadrul legal al competențelor de atribuțiune, nu mai pot cenzura hotărârile criticate in calea de atac cu care au fost investite pentru motivul de greșită interpretare a probelor și de aprecierea eronată a situației de fapt rezultată, decât cu riscul de a-și proroga nelegal competența funcțională.
(Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1892 din 13 mai 2003)

În cazul competenței materiale intervine competența funcțională, care se stabilește după felul atribuțiilor jurisdicționale ce revin fiecărei instanțe și nu secții sau complet de judecată. ( ) Celelalte critici formulate in cauză vizează reaprecierea probelor, aspecte ce nu mai pot fi verificate de către instanța de recurs in urma abrogării Alin. (11) al art. 304 C. proc. civ. prin O.U.G. nr. 138/2000.
(Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 3154 din 24 martie 2006)

Schimbând in totalitate situația de fapt, instanța de recurs nu putea trece la modificarea hotărârilor criticate, ci in baza art. 312 Alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, ar fi trebuit să dispună casarea hotărârii.
Față de cele arătate, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție in decizia criticată, și-a incălcat competența funcțională fixată de lege prin norme imperative.
(Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 893 din 04 martie 2010)

1.12. Probabil că tocmai incălcările frecvente ale dispozițiilor imperative privitoare la competență săvârșite de ÎCCJ au determinat legiuitorul să prevadă la art. 497 din noua reglementare procesuală că singura soluție pe care o poate pronunța ÎCCJ in recurs este casarea.

 

2. Înalta Curte de Casație și Justiție a omis că recursul este o cale de atac extraordinară și nedevolutivă, in care NU se rejudecă pricina sub toate aspectele sale, ci se judecă, doar sub aspecte de legalitate, hotărârea atacată

 

2.1. Instanțele de recurs nu se pot pronunța asupra fondului pricinii decât dacă faptele sunt pe deplin stabilite. Instanțele de fond sunt suverane in aprecierea și stabilirea situației de fapt.

2.2. Prin hotărârea criticată, nu numai că instanța de recurs a analizat din nou faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate in mod cu totul opus față de calificarea dată in fond și in apel.

2.3. Or, interpretarea actelor dosarului, prin coroborarea tuturor probelor administrate și prin corelarea acestora cu dispozițiile legale incidente in speță, care au determinat stabilirea unei anumite situații de fapt la instanțele de fond, nu poate face obiect al controlului judiciar, intrucât reaprecierea probelor administrate in cauză nu mai este posibilă, mai ales după abrogarea pct. 10 și 11 ale art. 304 din vechiul Cod de procedură civilă.

2.4. În același sens s-a statuat și prin Decizia nr. 70R/04.02.2010 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală:

Se impune a se consemna cu precădere că recursul nu este o cale devolutivă de atac. Prin urmare, sunt date in competența instanței de control judiciar exclusiv chestiunile care țin de legalitatea deciziei instanței de apel, mai precis de corecta aplicare a prevederilor legale incidente in cauză, cu referire directă in cauza de față la prevederile art. 304 pct. 9 CPC, invocate de recurenții-pârâți. În aceste condiții, instanța de recurs nu este indreptățită a reanaliza probatoriul administrat ( )

 

3. În judecarea recursului formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut aprecieri cu privire la buna sau reaua-credință in pofida faptului că acestea reprezintă chestiuni de fapt, lăsate la aprecierea instanțelor de fond și care nu pot reprezenta suportul unor critici de nelegalitate

 

3.1. Edificatoare in acest sens este Decizia nr. 532 din data de 14.02.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție:

Or, situația de fapt reținută de către instanța de apel interesează temeinicia, și nu legalitatea deciziei recurate și, ca atare, imprejurări de fapt precum cele invocate in recurs nu pot reprezenta suportul unor critici de nelegalitate, susceptibile de a fi analizate prin prisma vreunuia dintre cazurile descrise de art. 304 C. proc. civ.

3.2. În susținerea celor afirmate, menționăm și decizia civilă nr. 10164/08.12.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție:

Este adevărat că determinarea momentului in care incetează buna-credință este o chestiune de fapt, lăsată de la caz la caz, la aprecierea judecătorului.

3.3. Buna sau reaua-credință vizează elemente de fapt, care, in mod evident, sunt in afara cenzurii instanței de recurs, reprezentând un atribut exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Astfel:

3.3.1. Prin decizia civilă nr. 504/21.03.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, se statuează că

Încetarea bunei-credințe este o chestiune de fapt.

3.3.2. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a reținut prin decizia nr. 2068/22.03.2012 următoarele:

Analizând criticile deduse judecății, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestora, potrivit următoarelor considerente:
( )
De aceea, in afara considerentelor instanței de apel asupra lipsei bunei-credințe la momentul incheierii acestui contract (considerente care, vizând elemente de fapt, sunt oricum in afara cenzurii instanței de recurs).

3.3.3. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 136/26.01.2009, analizând critici privind soluționarea laturii civile, statuează că

( ) vizează exclusiv o chestiune de apreciere asupra unui element subiectiv “ buna-credință “ atribut exclusiv al instanțelor de fond și de apel ( ).

3.3.4. Prin decizia civilă nr. 228A din data de 25 martie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, se reține că

Fiind o chestiune de fapt, prezumția de bună credință ar putea fi răsturnată ( )

3.3.5. Prin decizia civilă nr. 1414 din data de 28 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familia, s-a apreciat că

În realitate, prin motivele de recurs recurenta solicită ca instanța de recurs să facă o reapreciere a probelor administrate in cauză, critică care prin felul in care a fost formulată, aduce in discuție o problemă de netemeinicie a hotărârii atacate, deoarece ceea ce se pretinde este stabilirea greșită a situației de fapt privind veniturile intimatului “ pârât, in raport de probele administrate in cauză “ depoziția martorului M. E., depozitele bancare.

O atare critică nu poate face, insă, obiect de analiză in calea extraordinară de atac a recursului intrucât, față de actuala configurație a art. 304 Cod de procedură civilă, care permite reformarea unei hotărâri in recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, instanța de recurs nu mai are competența de a cenzura situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată și de a reevalua in acest scop probele, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situația de fapt pe care aceasta o constată.

3.3.6. Prin Decizia nr. 1481 pronunțată la data de 15 martie 2012 de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a, se reține că:

În speță, din observarea criticilor formulate de recurenta-reclamantă M.S.V. se constată că motivele invocate de către recurentă in susținerea recursului său nu se subscriu nici unuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., toate criticile formulate vizând situația de fapt sau aspecte de apreciere a probelor.
Astfel, recurenta-reclamantă iși exprimă nemulțumirea față de modul de interpretare a probelor administrate (expertize, supliment la raportul de expertiză), situație care nu se incadrează in motivele de nelegalitate, calea de atac a recursului neavând caracter devolutiv, care să permită reaprecierea probelor

3.3.7. Decizia nr. 13 din data de 15 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, reține, de asemenea, că

Deși a fost invocat in cererea de recurs, motivul a fost respins deoarece avea nevoie de verificări de fapt.

3.3.8. În prelegerea domnului profesor Flavius Baias ținută la Conferința privind noul Cod Civil, INM, 15-16 septembrie 2011, s-a afirmat in mod judicios că:

Dacă luăm in considerare reglementarea din viitorul Cod de Procedură Civilă, care stipulează mai riguros calea de atac a recursului, vom ajunge să spunem și despre acest lucru, că dovada relei credințe in negocieri reprezintă probleme de fapt lăsate la suverana apreciere a judecătorului fondului, deci chestiuni cu privire la care judecătorul in casație nu are a se pronunța.

 

4. Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat un apel la apel

 

4.1. Într-o speță soluționată recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut cărespectarea dreptului la un proces echitabil presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite reexaminarea cauzei prin intermediul unui recurs care să devină un apel mascat.

4.2. Or, in cauză, intreaga argumentație a instanței de recurs abundă in constatări asupra situației de fapt și in răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a comportat in această speță ca o adevărată instanță de apel.

4.3. În cauza Marian Nițu contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive și executorii numai in scopul obținerii unei reexaminări a cauzei și a unei noi decizii in această privință.
În special, supervizarea nu trebuie să devină un apel mascat și simplul fapt că pot exista două puncte de vedere cu privire la acest subiect nu este un motiv suficient pentru rejudecarea unei cauze.

 

5. Prin pronunțarea deciziei civile nr. 3425/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a ignorat dispozițiile legii fundamentale

 

5.1. Instanțele judecătorești sunt cele care formează puterea judecătorească, in vârful ierarhiei fiind Înalta Curte de Casație și Justiție, de altfel, singura instanță nominalizată expres prin Constituție.

5.2. Potrivit art. 126 Alin. (3) din Constituția României, Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.

5.2.1. Așadar, rolul ÎCCJ este acela de a asigura unificarea interpretării și aplicării legii pe teritoriul României, iar nu acela de a se afunda in răstălmăcirea aspectelor de fapt statuate de instanțele de fond.

5.2.2. Prerogativele conferite de Constituție Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt esențiale pentru infăptuirea justiției, deoarece asigură egalitatea in fața ei a justițiabililor prin realizarea unei practici judiciare unitare la nivelul intregii țări.

5.3. În speță, Înalta Curte de Casație și Justiție a nesocotit tocmai atribuțiile sale conferite de Constituție referitoare la asigurarea unei jurisprudențe unitare.

Este suficient să menționăm in acest sens o altă decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, intr-o cauză similară, a pronunțat o soluție diferită, dar corectă:

Schimbând in totalitate situația de fapt, instanța de recurs nu putea trece la modificarea hotărârilor criticate, ci in baza art. 312 Alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, ar fi trebuit să dispună casarea hotărârii.
Față de cele arătate, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție in decizia criticată, și-a incălcat competența funcțională fixată de lege prin norme imperative.
(Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 893 din 04 martie 2010)

 

6. Concluzii

 

În consecință, apreciem că necesitatea respectării prevederilor legale imperative, referitoare la imposibilitatea instanței de recurs de a reinterpreta și reaprecia probele și restabili situația de fapt, cât și imperativul respectării dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv a principiului securității juridice,impuneau respingerea apelului mascat/recursului exercitat.

Nu putem fi de acord cu hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerând că aceasta este rezultatul incălcării normelor imperative de ordine publică privitoare la competență, dar balonul este rotund, nu mai există echipe mici și totul este posibil in fotbal.

Desigur că, dintr-o astfel de experiență, un avocat isteț va trage invățămintele necesare și iși va ghida activitatea viitoare după principiul ai, n-ai mingea, tragi la poartă.
Nu se știe niciodată

 

:: decizia ICCJ de anulare a mărcii Steaua

 

Avocat Petre Piperea
Partener, PIPEREA ȘI ASOCIAȚII

 

Avocat Ruxandra Argăseală
PIPEREA ȘI ASOCIAȚII

5 august 2015
Preluare de pe www.juridice.ro
 
Nota Redacției:
  • CSASB- CSA Steaua București
  • AFCSB- Asociația Fotbal Club Steaua București
  • FCSB- Fotbal Club Steaua București
Editat de xray
1 persoană apreciază asta

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Topul celor mai bogați români in 2015: Gigi Becali pierde intre 30 și 50 de milioane de euro față de anul trecut.

 

Capital lansează azi Top 300, clasamentul celor mai bogați români din anul in curs, unul care il dă in top și de această dată pe Ion Țiriac. Fostul tenisman are o avere evaluată la 1,5 miliarde de euro, in creștere față de 2014, atunci când in același top figura cu suma de doar 1,2-1,3 miliarde de euro. Finanțatorul Astrei Giurgiu, aflat acum in inchisoare, a suferit o scădere drastică a averii in ultimul an. Dacă in 2014 era in spatele lui Ion Țiriac cu 1-1,1 miliarde de euro, Ioan Niculae are acum o avere evaluată la 750-800 de euro.

 

O altă scădere importantă a fost suferită de finanțatorul Stelei. George Becali este pe locul zece in acest top, cu o avere evaluată de Capital la 270-300 de milioane de euro. Scăderea este considerabilă față de anul trecut, atunci când  Steaua  incă primea sume importante de pe urma participării in cupele europene.

 

1. Ion Țiriac - 1,5 miliarde de euro (anul trecut averea ii era estimată la 1,2-1,3 miliarde de euro)

2. Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman - 850-900 milioane de euro (in creștere de la 650 milioane euro in 2014)

3. Ioan Niculae - 750-800 milioane de euro (in scădere de la 1-1,1 miliarde de euro in 2014)

4. Zoltan Teszari, patronul RCS&RDS - 480-500 milioane de euro (in scădere de la 530-560 milioane de euro in 2014)

5. Iulian Dascălu, patronul Iulius Group - 430-450 milioane de euro (față de 400-420 milioane de euro in 2014)

6. Gabriel Comănescu - 350-380 milioane de euro

7. Marius și Emil Cristescu - 330-350 milioane de euro

8. Gabriel Popoviciu: 330-350 milioane de euro

9. Liviu Tudor: 300-310 milioane de euro

10. George Becali: 270-300 milioane de euro (față de 300-350 milioane de euro in 2014)

 

Cum este alcătuit topul bogaților Capital

 

La calcularea averilor, Capital a ținut cont atât de valoarea participațiilor in companii, cât și de valoarea bunurilor mobile și imobile. Pentru evaluarea afacerilor, s-au folosit multiplicatori de EBITDA, diferiți pentru fiecare industrie, actualizați in funcție de valorile de piață confirmate in cazul realizării unor tranzacții recente in domeniile respective (multiplicatorii au fost furnizați de Deloitte România). S-a ținut cont și de valoarea datoriilor. Pentru averea personală, s-au luat in calcul (acolo unde au existat informații) și bunurile imobile (terenuri, clădiri) deținute de milionari și de familiile acestora, alte bunuri personale de valoare, precum și conturile bancare.

Prosport

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Comunicat de adormit copiii

 


După o ratare monumentală, in general iți pui mîinile in cap. Ratînd, măcar pentru moment, transferul cvartetului Ivan-Vătăjelu-Bancu-Mateiu la Steaua, dar mai ales ratînd intrarea in conturi a peste 3 milioane de euro, CSU Craiova și-a pus in cap nu doar mîinile, ci și suporterii.

 

Dac-o lăsau cum a căzut, mai era cum mai era. Dar, imboldiți de fior literar, pe olteni i-a trecut imperios un comunicat, pe care l-au postat imediat pe pagina electronică. Alături de abureli cu stema, cu leul, cu 1948 și cu alte figuri de stil nedemne de a fi analizate semantic, cei de la CSU au susținut un circuit de aberații legate atît in serie, cît și in paralel.

 

Prima e aceea că mutarea cvartetului I-V-B-M la Steaua era indisolubil legată de alt cvartet, T-A-B-T, adică Tade-Alcenat-Breeveld-Tahar. Aceștia urmau să fie declarați liberi și transferați in contrapartidă la Craiova.

 

La ideea că transferurile lui CSU sînt blocate din cauza poveștii cu Dănănae a existat un răspuns, parțial plauzibil. Cum că achizițiile nu sînt blocate de tot, jucătorii liberi putînd fi legitimați. Să zicem că e așa, să luăm de bună declarația oficialilor clubului. Dar mai sînt de discutat două aspecte.

 

Primul, al salariilor celor patru. La Steaua, Tade avea 20.000 de euro pe lună, iar ceilalți trei peste 10.000 fiecare. Ar fi putut CSU să achite aceste sume? Probabil că nu, insă și aici clubul are justificarea negocierii cu cei patru nedoriți de Gigi-Reghe, dar așteptați precum niște salvatori in Bănie.

 

Al doilea aspect il privește doar pe Tade și a fost uitat de olteni in emoționanta lor narațiune electronică. Francezul a jucat deja in sezonul 2015-2016 la două echipe (CFR, o etapă, Steaua, după aceea) și orice regulament din lume ii interzice să evolueze și pentru o a treia, fie ea CSU, Real sau Barcelona. Singurul club de pe planetă, in afară de Steaua, la care Gregory mai poate evolua pînă in vară e CFR Cluj!

 

Și-atunci, cum să spui că-l vrei pe Tade, fie și liber? Sau nu știi regulamentul, sau nu știi că Tade are deja două echipe, sau ești dispus să-l folosești doar din vară, urmînd ca pînă atunci să-i dai vreo sută de mii de euro doar să se antreneze. Sau, cel mai probabil, vrei să-i iei de fraieri pe cei care-ți citesc impetuosul exercițiu literar de pe site.

 

Alin Buzarin, GSP

 

 


 

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Caraghioșilor, opriți circul! Anulați turneul!

 


Domnule Burleanu, domnule secretar general al FRF care n-ai văzut niciodată un meci de fotbal, opriți circul, anulați turneul din Antalya!

 

 

V-ați făcut rău de râs cu pseudocantonamentul ăsta din Antalya al pseudonaționalei. De ce mai continuați? Trimiteți-i pe jucători la echipele lor de club! Să joace meciuri tari, să se antreneze alături de coechipierii lor.

 

Steaua nu vă bagă in seamă, vă ignoră, nu existați pentru ei. Dacă echipa campioană nu are niciun jucător la acest lot, pe ceilalți de ce ii chinuiți? Doar din orgoliu? Al dumneavoastră, al lui nenea Puiu Nu vedeți că nici Turkmenistanul nu vrea să joace cu naționala asta de doi lei? La anul căutați prin Timorul de Est sau prin Guam! Sau prin niște insule de papuași.

 

Toată lumea spune că sunteți jenanți cu turneul ăsta, voi o țineți in continuare pe-a voastră! Ați auzit de Cristi Chivu? A fost căpitanul naționalei câțiva ani la rând. Probabil că nu vă interesează, așa cum nu v-a interesat nici cine au fost Hagi, Răducioiu, Prodan. Chivu spune că sunteți neprofesioniști și că e un cantonament făcut pe genunchi. Nu vă pasă, normal! Ați ajuns să convocați portarul cu cele mai multe goluri primite in prima parte a campionatului! Chiar nu vă e jenă?

 

Dacă iși retrage și Dinamo jucătorii de la lot? Dacă o face și Astra? Veți cădea din ridicol in penibil. Dar pentru voi nu contează. Nea Puiu va chema in Antalya cei mai buni jucători din Ligile 2 și 3! Știu, e greu să iți ceri scuze și să recunoști că ai greșit. Nu vă caracterizează așa ceva. Astea nu se invață la Secu.

 

Rămâneți cu trufia voastră! Noi râdem, cluburile plâng, diurnele merg

 

Sursa: sportescu.ro

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Pentru amatorii de analize comparative pe speța numele, culorile și palmaresul istoric vă recomand articolul cu cazul Timișoara, soluționat prin sentință judecătorească:
Incertitudinea a luat sfârșit: Am câștigat, in instanță, numele, culorile și palmaresul istoric

 

Nicolae Robu, primarul Timișoarei, a anunțat, vineri, că ACS Poli a câștigat, in instanță, palmaresul, culorile și numele.

 

Am informat de mai multe ori, multă lume nu a ințeles exact, că palmaresul, dreptul asupra numelui, asupra culorilor alb-violet in fotbal, aparțin clubului ACS Poli Timișoara, dar dreptul de a le utiliza este doar temporar la ACS Poli Timișoara, având in vedere un contract care a fost incheiat intre AFC Politehnica Timișoara și societatea comercială a lui Marian Iancu pe termen foarte lung. Fără să vorbesc despre asta până acum, am acționat. Am tăcut și am făcut, cu alte cuvinte. Și astăzi am primit inștiințarea. S-a incheiat procesul, avem sentința definitivă prin care contractul acela privind cedarea drepturilor de utilizare a culorilor, numelui și palmaresului a fost reziliat. Instanța a reziliat acel contract. Prin urmare, ACS Poli Timișoara este acum nu numai proprietara numelui, culorilor și palmaresului, ci și unicul indrituit să le utilizeze, a declarat Robu.

 

Acesta a dezvăluit că decizia putea fi atacată in instanță, dar termenul a expirat.  Faptul că am primit această sentință ne deschide inclusiv perspective de a aduce finanțatori alături de noi. Au mai venit interesați, care au spus că, dacă drepturile ar fi definitiv ale clubului, ei ar fi interesați. Nu mă interesează de ce nu a fost atacată decizia, nu știu dacă firma s-a implicat in proces sau nu, a adăugat Robu.

 

Contractul de asociere in participațiune care vizează palmaresul istoric era valabil până in 2032. Clubul a cerut in instanță rezilierea contractului intre AFC Politehnica Timișoara și societatea comercială a lui Marian Iancu.  ACS Poli, in numele AFC, care a cedat către ACS proprietatea asupra acestor valori, a cerut rezilierea contractului de asociere in participațiune cu societatea comercială a lui Marian Iancu, contract prin care era cedat dreptul de folosință până in 2032. Am anunțat, in 2014, că vrem să facem asta, după care am tăcut, am acționat, a incheiat Robu.

 

Sursa: sport.ro

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Opinie Dan Udrea » Burleanu, Becali și nocivitatea!

  

Articol de ” Dan Udrea Sambata, 13 August

"Fotbalul românesc nu mai are nevoie de personaje ca Gigi Becali. E nociv pentru fotbal!". Aceasta a fost declarația pe careRăzvan Burleanu a făcut-o in ziua in care FRF l-a prezentat ca selecționer pe Christoph Daum.

 

Șeful de la Casa Fotbalului fusese deranjat că patronul Stelei incercase să-i determine pe membrii Comitetului Executiv să boicoteze validarea neamțului.

 

Aveți dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali a nociv. E singurul patron al unei echipe mari care n-a băgat clubul in insolvență, nu l-a falimentat și nici nu l-a desființat. Spre deosebire de, aveți timp să notați?, deci, spre deosebire de ce s-a intâmplat la Dinamo, Rapid, CFR, Urziceni, Vaslui, Timișoara, Oțelul, Petrolul, toate cu prezență in Europa in ultimii 5-6 ani.

 

Aveți dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali e nociv. A fost singurul care a performat, la nivelul la care o poate face fotbalul românesc, in cupele europene. Aveți timp să notați, domnule președinte al FRF? 12 prezențe in grupe in ultimii 13 ani. De 4 ori in grupele Champions League! De 5 ori in primăvară. O dată in semifinalele Cupei UEFA și o dată in optimile de finală. De Steaua vorbeam, unde patron e Gigi Becali. Nociv!

 

Aveți dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali e nociv. Fiindcă e singurul care plătește sume de transfer, in fotbalul intern, bani care se duc la cluburi aflate la limita existenței. 1 milion de euro pentru Astra inseamnă aer vital pentru o echipă cu datorii și aflată in mare impas. 1,8 milioane pentru Hagi inseamnă bugetul poate pe 2-3 ani la Academia lui de fotbal, e drept, de unde FRF n-are ochi sau voință să selecționeze jucători la naționalele mici.

 

Aveți dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali e nociv. Fiindcă din lotul cu care România s-a prezentat la Euro, aveți timp să notați?, așadar, din lotul lui Iordănescu, nu mai puțin de 10 au ajuns la acest nivel și fiindcă Steaua i-a cumpărat, i-a expus in vitrina cupelor europene, după care le-a dat drumul intr-un fotbal mai bun: Tătărușanu, Chiricheș, Sînmărtean, Keșeru, Prepeliță, Bogdan Stancu. Lor li se adaugă Chipciu, Pintilii, Stanciu și Adi Popa, care veneau chiar din postura de steliști. 10 din 23! Știți ce sumă a cheltuit Steaua pe toți acești fotbaliști aduși de la Bistrița, Tg. Jiu, Urziceni, Chiajna etc? Vreo 8,5 milioane de euro. Pfuuu, ce nociv e Becali!

 

Aveți dreptate, domnule Burleanu. Gigi Becali e nociv. Le-a oferit lui Florin Tănase și De Amorim posibilitatea de a crește la un alt nivel, de a fi motivați suplimentar față de 0-5 cu Gent și 1-4 cu Copenhaga. Și de a-i face buni pentru echipa națională. A României! Și toate astea pe aproape 3 milioane de euro. Un așa patron nociv n-am mai intâlnit.

 

De fapt, domnule Burleanu, nu aveți deloc dreptate. Dar dacă pentru dumneavoastră, Becali e nociv, mă intreb cine e OK? Gabriel Bodescu? Radu Vișan? De ei are nevoie fotbalul românesc? Sau poate de celebrii Auraș Brașoveanu, Alexa Krenek, Cătălin Cighir, Cristian Vornicu și Alin Ciobanu, din Comitetul Executiv?

 

Vă las, domnule Burleanu, poate aveți treabă! Poate vi s-a spart oglinda. Aceea pe care o tot aminteați și in care ii invitați să se privească pe toți cei care vorbesc critic despre FRF.

 

Link articol

Editat de xray

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Vizitator
Acest topic este acum închis pentru alte răspunsuri.