Sign in to follow this  
Followers 0
adeva

Mandru sa fiu Moldovean

15 posts in this topic

Ah, si vreau sa mentionez ca am fost crescut in ideea ca rusii ne-au furat o bucata de tara, Basarabia.

Asta e pentru cei care au sa aiba ceva de comentat.

Basarabia este panant romanesc!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Molodoveni = betivi, violatori , incestuosi , religiosi la un nivel ipocrit

Munteni = semi-tiganizati si betivi, mai putin pe partea sexuala

Olteni = orgoliosi pana la un nivel ridicol, semi-tiganizati, mai putin betivi

Banateni = infatuati, cosmopoliti in sensul negativ al cuvantului, lipsiti de valori familiale.

Ardeleni = ceva mai calculati si mai harnici, dar manati de aceleasi defecte ca si ceilalti romani.

 

Cateva caracteristici conforme cu realitate expuse mai sus. Factorul genetic al populatiei (si aici stiintific vorbind) nu are legatura nici cu originea noastra si nici cu regiunea in care ne-am nascut. In fapt, majoritatea romanilor sunt inruditi cu grecii, cu bulgarii cu italienii din sudul peninsulei si cu egiptenii sau lituanienii (ca mostenire mai exotica). Singurul lucru care ne diferentiaza d.p.d.v. regional este educatia primita in conformitate cu obiceiurile locului (cel putin la nivelul populatiei majoritare). Un impact important asupra istoriei si dezvoltarii noastre l-au avut minoritatile aromane si meglenoromane, dat fiind unui grad mai ridicat de cultura, ca mostenire bizantina ori influenta elena. In fapt, istoria a consemnat ca un varf de valori este mult mai usor de inregistrat in cazul unor populatii minoritare aflate sub o sfera de influenta cultural-educationala mai ridicata, decat in cazul unei populatii majoritara si numeroasa dar lipsita de educatie.

 

Patriotismul local, o prostie desueta in secoul XX, patriotismul national o chestiune care probabil nu va fi niciodata desueta, dar care isi va pierde aproape total din importanta in secoul XXI.

 

Nu am stiut aproape deloc sa ne punem in valoare identitatea nationala, distinctia unui teritoriu vast, cu resurse importante si o populatie numeroasa, unita prin aceeasi limba, aceleasi traditii si deseori defecte comune. Am citit si am invatat istoria dupa un calapod fals, unul de preamarire a unor valori aproape inexistente. Nu , comunistii-nationalisti, ca si alti extremisti la vremea lor, nu au gresit, au facut ceea ce trebuia facut pentru o natiune tanara si inconsecventa, dar au exagerat, caci pana la urma asta este caracteristica care-i uneste pe toti extremistii indiferent culoare sau apartenenta. Nu, romanii nu au fost grozavi, nu sunt speciali, nu sunt alesi si nu sunt cu nimic peste alte natii europene. In fapt romanii persevereaza atat de mult in ipocrizia unei mandrii nationale, de si-ar uita secunda doi si tara si natiunea si identitatea pentru un pumn de "galbeni". Asta nu ne face nici ingrati , dar nici vreo natiune aparte, ci doar un popor simplu, cu anumite somitati si realizari, dar si cu foarte multe defecte. Nu suntem speciali, civilizatia si omenirea nu s-au nascut aici si ar trebui sa invatam sa nu falsificam istoria si nici sa o diminuam.

 

Primul pas va fi intotdeauna sa ne acceptam asa cu suntem, cu defecte, dar si cu anumite realizari. Eu nu sunt mandru ca sunt moldovean, ci multumit ca sunt roman. O natiune inca tanara care trebuie sa-si scrie istoria, nu una care a lasat in spate tom-uri de istorie, cultura si civilizatie.

Share this post


Link to post
Share on other sites

E o prostie sa spui despre romani, fie ei munteni si olteni ca sunt semi-tiganizati. E o greseala crasa. Romanii sunt romani, tiganii sunt tigani. Mai degraba tiganii sunt romanizati. Unul din motive e acela ca ne vorbesc limba, altul ca sunt cetateti romani. Ma rezum la ce am scris, nu doresc sa enunt alte detalii.

Edited by Virgil

Share this post


Link to post
Share on other sites

Virgile, daca initial a fost asa, eu vad ca treaba s-a cam schimbat. Vad ca etnicii tigani de inmultesc si romanii preiau toate aspectele negative ale culturii tiganesti. Vad ca in loc ca romanii sa-i duca pe tigani la scoala, mai degraba tiganii ii invata pe romani ca scoala si munca nu sunt bune !

Poate expresia a fost brutala, dar sa nu uitam cum suntem priviti din exterior si in defintiv cum populatia etnica romaneasca scade si creste exponential ce etnica tiganeasca (fie ea si mixta).

Si nu, n-am nimic cu ei , dar am ceva cu valorile pe care ei le promoveaza, valori pe care noi le adoptam cu atat de mare usurinta si ne dezicem de ale noastre, de scoala, de cultura si de munca cinstita.

 

Si sa-mi spui tu mie...de la Dorohoi pana la Zimnicea in casele tinerilor din mediul rural, mai rasuna muzica populara sau Guta, Salam & Co. ?

Mai e la moda sa excelezi la scoala sau e mai bine sa faci o "jmekerie" ?

 

Edited by Empyro

Share this post


Link to post
Share on other sites

Stiu ca nu orice parinte isi permite sa-si duca la scoala copiii. Dar nu ca ai fi mai smecher daca n-ar avea carte, ci pur si simplu pentru ca sunt saraci si nu pot acoperi cheltuielile aferente.

Cat priveste muzica, la loc de cinste se afla si muzica populara si cea asa zis usoara.

Tiganii fac copii cu duiumul pentru ca vad in ei o sursa de venit. Ceea ce nu se intampla la romani, care au o alta mentalitate.

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ceea ce numiti muzica populara are un punct de origine bine definit: lautarii tigani. Pana in jurul anului 1850, muzica romaneasca avea trei componente fundamentale:

 

a) Cantarile corale bisericesti

b) Cantarile corale populare, ce erau in mare parte cantate tot de oameni cu experienta in corurile bisericesti. Diferenta - temele seculare si populare (dragoste, dor etc.)

c) Muzica lautareasca. Clar cea mai populara (Vasile Lupu, de-exemplu, folosea la ospete doua orchestre. Prima, cea bisericeasca, venea si canta la inceputul mesei; lautarii tigani erau starurile partii doi, cand bautura devenea preponderenta). Tiganii lautari monopolizau cantecele instrumentale, erau singurii ce intelegeau (la modul amator, desi se poate aminti si de mostenirea teoretica transmisa din generatie in generatie) teoria muzicala.

 

Epoca moderna si familiarizarea boierimii romanesti cu muzica simfonica europeana nu au schimbat prea mult lucrurile. Lautarii tigani au inceput sa bage in repertoriu arii cunoscute din operele si concertele vedetelor occidentale, un Barbu Lautaru l-a impresionat pe Franz Liszt si, in general, acestia au devenit primii cantareti profesionisti moderni din Romania.

 

Ideea e ca muzica pe care o consideram acum populara e direct descendenta din muzica lautareasca urbana de secol 19. Singura legatura cu zona rurala, taraneasca, sunt interpretii si unele teme. Insa instrumentele, tonul si, mai ales, stilul au de-a face cu lautarii mai mult decat ne place sa credem. Cand Enescu si-a compus rapsodiile, creatii nationaliste prin care ar fi trebuit sa promoveze muzica populara romaneasca, a inclus in ele numai cantece lautaresti de mahala (incepand cu binecunoscutul "Am un leu si vreau sa-l beu").

 

E deci amuzant sa vad oameni care se plang ca influenta tiganeasca e contrara frumusetii muzicii populare, cand actualii manelisti ar fi fost prin 1850 lautari inventatori de muzica populara. Probabil nu aveti idee ca influentele tiganesti in Romania nu dateaza de 10/20 de ani... oamenii aia au fost sclavi pe teritoriul romanesc timp de vreo 550 de ani. Asa cum crestinismul evanghelic a fost influentat de gospelul sclavilor africani, asa si muzica romaneasca "populara" e un subprodus al castei lautaresti, pastrata ca atare pe langa curtile domnesti si boieresti din Evul Mediu si pana in epoca moderna.

Edited by Alexandru H.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Alexandru H., ai dreptate in tot ceea ce ai scris. Nu ai muzica medievala romaneasca cu acompaniament instrumental, cel putin nu in sensul complet al acestuia.

Dar si aici vorbim de un mare "dar", sa nu uitam de strigaturile si cantarile folclorice obstesti fara instrumental ori instrumente muzicale "stravechi" precum buciumul sau buhaiul si de muzica din Maramures, care nu are de-a face cu influentele tiganesti absolut deloc !

Daca nu exista izvoare medievale care sa vorbeasca despre asa ceva, nu inseamna ca oamenii aia nu se distrau si n-aveau muzica !

Edited by Empyro

Share this post


Link to post
Share on other sites

Exista muzica traditional romaneasca.

Sunt genuri clar ilustrate, cel putin in literatura. Muzica de sezatoare, de claca, doinele ciobanilor plus ce a amintit Alexandru mai sus.

Lautarii tigani au inceput sa se afirme la noi in vremurile in care erau sclavi pe mosiile boieresti din doua motive:

1. Inclinatia lor genetica spre exprimarea artistica in cantec si dans.

2. O alta inclinatie genetica a conlocuitorilor care nu-i face prieteni cu munca.

Muzica lautareasca tiganeasca autentica este una dintre cele pe care le plac si le admir.

Apoi, maneaua. A aparut odata cu impletirea muzicii lautaresti cu muzica orientala (turceasca, greceasca) adusa de domnii fanarioti. Una din trasaturi ale manelei este usurinta de a fi cantata. Un instrument de suflat (acordeon), unul sau doua instrumente de ritm (tambal, toba) si vocea unui "rapsod" sunt de ajuns. Nu sunt suficient de bine informat asupra teoriei muzicale ca sa-i fac radiografia "pe note", dar se simte la ureche saracia compozitiei in comparatie cu muzica lautareasca.

Oricum, ascult cu mare placere o manea de moda veche gen "Saraiman si Saraiman" sau "Ileana Ileana".

Daca ne "intoarcem" la maneaua din ziua de azi, cantata de tot felul de personaje dubioase, tigani sau romani tiganizati, ne dam seama cu usurinta de ce este placuta de generatia tanara.

Versuri simple, versuri cu target pe varsta adolescentina, versuri care ridica smecheria la rang de virtute.

Coroborat cu scoala de proasta calitate din ziua de azi, sa nu ne miram ca tot mai multi din generatia tanara vor sa fie intotdeauna "smecheri" si niciodata ingineri.

 

I:Tati, ce vrei sa te faci cand vei creste mare?

Contabil ca mami, sau inginer ca tati?

R:Tati, eu vreau sa ma fac tigan sa am bani si femei!

 

Este o gluma, dar una care imi da fiori.

 

Tot ce am scris mai sus face parte din parerea mea despre societatea romaneasca de azi si din cultura generala.

Nu se bazeaza pe vreun studiu/articol citit.

Daca cineva considera ca am gresit undeva, am rugamintea sa lase un reply argumentat.

 

avelo bahtalo :thumbdown:

Edited by mircea27

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ Alexandru H,

 

te-ai dus prea mult in istorie. Nu, domnule, vorbeam de timpul prezent.

In alta ordine de idei, muzica lautareasca nu a semi-tiganizat pe nimeni. Asa cum nici manelele nu au transformat romanii in jumatate roman-jumatate tigan. Pur si simplu vulgaritatile debitate, versurile belicoase, etc plac unor semidocti.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Relativ.

 

Versurile vulgare sunt o constanta a muzicii populare (vorbesc desigur de cea aparuta la inceputul secolului 19 pe la marginile mahalalelor, inspirata din muzica orientala si cantata de lautari si dascali bisericesti - am putea spune ca Anton Pann e primul manelist roman, caci consolideaza obsesia vremii pentru muzica turceasca pusa in context romanesc. Nici nu era greu din moment ce Dimitrie Cantemir deja fusese interesat de muzica orientala, inventand chiar un sistem de notare pentru ea) de 200 de ani. Relationarea lor cu societatea nu e chiar cum ai prezentat-o: vulgaritatea nu influenteaza societatea din jur, ci e un rezultat direct al schimbarilor de gusturi. Asa-zisul "cantec de lume" se conformeaza asteptarilor si sensibilitatilor unui nou public iar Anton Pann sau Maria Tanase raspund la aceasta nevoie.

 

Sa nu ne inchipuim ca prin 1850 romanii erau ascultatori fini de muzica buna iar cantecul de lume era ceva periferic, pentru nenorocitii din mahala. Ca si acum, un concert de pian se canta cu un public redus pe cand in strada muncitorii si targovetii fredonau ultimul slagar "Bordeias, bordei, bordei". De fapt, as zice ca in acest moment maneaua e un fenomen mult redus: ai prea multe alternative (rock, techno etc...).

 

Sunt genuri clar ilustrate, cel putin in literatura. Muzica de sezatoare, de claca, doinele ciobanilor plus ce a amintit Alexandru mai sus.

 

Exista. Ceea ce pun in discutie e vechimea lor. Stim de la Dimitrie Cantemir niste traditii pe care taranii moldoveni le tineau dar ceea ce auzise el nu e ce auzim noi. Traditiile noastre sunt relativ noi pentru ca am fost incapabili sa folosim cuvantul scris atatea secole. Ispirescu e un creator, nu un culegator, pentru ca interventia sa e de multe ori decisiva.

 

E ceea ce s-a intamplat bunaoara cu costumul popular. Si e bine sa ne amintim ca exista o paralela: kiltul scotian. In evul mediu, nimeni nu stia de kilt. William Wallace era cavaler, avea pantaloni si armura. Numai ca prin secolul 18 niste baieti afaceristi au gandit sa combine noua obsesie pentru perioada aia cu facutul de bani si au anuntat ca fiecare clan scotian se identifica cu un kilt anume si ca poti sa te prefaci ca ai legaturi cu clanul Campbell sau MacDonald daca porti acest semn distinctiv. Succesul a fost total.

 

La noi costumul popular nu se trage din nu stiu ce imbracaminte taraneasca medievala. E imbracamintea jupaneselor de boieri si a "aristocratiei" satelor, adica singurele elemente ce-si permiteau sa aiba astfel de costume. Inainte de secolul 19, taranul obisnuit purta o camasa grosolana, ce semana cu un sac, vesnic murdara. Sunt niste relatari horror a unor calatori straini ce vad astfel de oameni cand ies din bordeie scufundate sub pamant. Saracia nu-ti permitea sa ai costume de rezerva, mai ales din cele care ar fi costat o gramada de bani. Uitati-va la Morometii, care sunt o familie totusi interbelica, au 100 de ani avantaj fata de taranii clacasi - nicio diferenta. Ce costume populare poarta Morometii? Familia lui Aristide are desigur o lada intreaga...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am accesat pe google.ro problema tiganizarii Romaniei. Intr-adevar, ea exista. Empyro, poti sa fii mandru, tot ce ai scris a fost reprodus. Evident ca sunt si alte articole. In ceea ce ma priveste, legat de acest subiect, am vorbit numai in numele meu. Nu simt ca as fi influentat de muzica lor, de obiceiurile lor, de modul lor de viata. Probabil ca in cel mult 100 de ani vor fi majoritari pe deplin si vor lua puterea. Asa cum s-a intamplat si in Africa de Sud.

 

Va recomand sa cititi:

 

http://key-words.blogspot.ro/2014/01/tigan...a-Romaniei.html

 

Dar mai sunt si alte articole care au ca subiect aceeasi problema.

S-auzim de bine!

Edited by Virgil

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ce treaba are Africa de Sud? Acolo colonistii albi au fost dintotdeauna o minoritate.

 

Iar pentru tiganizare puteti multumi din suflet stramosilor. In loc sa-i lase pe tigani sa-si vada de viata lor de nomad, au tinut neaparat sa aiba sclavi, ca deh, era grea munca (paradoxal, stramosii nostri erau atat de idioti incat i-au tinut pe tigani in zona asta pentru A MUNCI). Probabil ca in lipsa acelei masuri, poporul tiganesc ar fi fost raspandit in proportii mai egale prin Europa.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ Alexandru H

 

Distinse, ma refeream la preluarea puterii in stat. Am facut o paralela.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!


Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.


Sign In Now
Sign in to follow this  
Followers 0