Adevarul Expus

[Ivanski 0]

Problema cu fracturarea

 

 

Analizand indeaproape acest proces industrial, observam extrem de multe probleme. Sprijinite de dovezi abundente. Nici nu trebuie sa cautati prea mult, ele se gasesc peste tot in spatiul virtual si sunt autentice. Cautati imagini si videoclipuri dupa “fracking”, veti vedea ce recolta bogata se extrage. Dacă aveti putin timp de investit, puteti viziona. Va recomandam, pentru a balansa partile, sa vizionati atat filme facute de companii, prezentand imagini idilice, dar mai ales filme autentice, facute de oameni ca dvs., exasperati de aceasta situatie, prezentand comunitati dezintegrate si imbolnavite din cauza exploatarii.

 

Problema 1. Consum imens de apa, resursa in scadere si din ce in ce mai pretioasa la nivel global. Metoda necesita pomparea unei cantitati imense de apa pentru fiecare fracturare. 20-30 de milioane de litri de apa retrasa altor utilizari (agricol, consum casnic si industrial) si care modifica substantial configuratia subsolului, intr-un mod necontrolabil. S-a calculat ca pentru perimetrul Chevron din zona Barladului, pentru fracturarea intregului perimetru la capacitatea maxima), este necesara o cantitate de apa egala cu consumul municipiului Barlad pentru 300 de ani (intr-o zona extrem de saraca in resurse de apa, cum este Barladul).

 

Problema 2. Aditivii chimici. Unii toxici si cancerigeni. Pe langa cantitatea enorma de apa, amestecul conține 0,5 % aditivi chimici. Pana aici nimic nu pare asa grav. Doar ca 0,5% din 30 milioane de l de apa inseamnă 150 de tone de aditivi chimici! Brosurile de prezentare ale companiilor ne linistesc: substante folosite pentru detergenti. Oare sa fie asa? O privire atenta asupra cocktailului de chimicale folosite (atunci cand se poate afla, prin diverse metode, compozitia lichidului de forare, deoarece retetele sunt proprii fiecarei companii si sunt protejate de secretul comercial), ne arata ca din 760 de substantee identificate, 70 sunt toxice iar 29 sunt considerate cancerigene (metanol, glicol, naftalina, formadelhida, clorura de benzil etc.). 150 de tone per fracturare! Un put se fractureaza, in medie, de 18 ori. Problema este ca ele nu raman la adancimea initiala, ci migreaza, impreuna cu apa, prin fisurile rocilor, ajungand, in timp, in panza freatica, pe care o contamineaza iremediabil.

 

Problema 3. Fisurarea puturilor.

 

Pe langa infiltrarea substantelor in panza freatica, care este un proces ce necesita o perioada mai lunga de timp, exista poluarea imediata, datorita fisurilor captuselii puturilor.

 

Problema 4. Poluarea atmosferica.

 

Reprezentantii industriei ne vor spune ca este o energie verde. Nimic mai neadevarat. Pe langa cantitatile imense de energie utilizate la transportul aditivilor chimici, al cantitatii imense de apa, la realizarea fracturarii si la recuperarea gazului si lichefierea lui, adaugam 9% din cantitatea de gaz metan care se elimina in atmosfera, intentionat sau accidental. Metanul are un efect de sera mult mai puternic decat dioxidul de carbon, de 105 ori mai mare. Presiunea de lucru impune o evacuare permanenta a gazului metan pentru ca instalatia de exploatare sa nu explodeze.

 

Problema 5. Deversarea aleatorie a lichidului de foraj.

 

Companiile sunt acolo pentru profit. Orice km parcurs in plus costa. Astfel, in nenumarate cazuri, semnalate chiar de oameni din industrie, se alege, in locul transportului apei contaminate catre centre de epurare a apelor uzate (procedeu extrem de costisitor), deversarea lor in rauri, pe campuri, in paduri. Fara nici cea mai mica remuscare. Reduce costurile. Imaginati-va cum va arata asa ceva intr-o tara in care se taie copacii sub ochii Garzii de Mediu! Si in care directorul Garzii Nationale de Mediu, Florin Diaconu, unul din cel mai vocal aparator al beneficiilor gazelor de sist si dezinformator cras pe toate canalele de televiziune unde este invitat, va fi cel care va avea grija ca apa contaminata sa nu fie deversata “accidental” in rauri, lacuri, paduri, pe terenurile agricple si neagricole!

 

Problemele 6, 7, 8: Zgomot asurzitor. Tulburarea linistii mediului rural. Distrugerea peisajului. Industrializarea masiva a unor zone agricole sau a unor areale salbatice. Poluarea cu praf de silica, extrem de toxica, cauzatoare de boli respiratorii.

 

stopfracturare.ro

Edited January 29, 2014 by Empyro

[Ivanski 0]

Impactul asupra mediului si sanatatii

 

După cum se poate intui pană la acest punct, extractia GDS produce efecte devastatoare si iremediabile asupra solului, apei si aerului, cu impact direct asupra oamenilor, animalelor si vegetatiei (a vietii, in general)

 

Apa potabilă și ape subterane contaminate

Aproximativ 20.000 mc de apa cu substanțe chimice toxice sunt folosite la o fază de fracturare. Jumatate din apa contaminată ramane in subteran și migrează spre panza freatica. Din cauza tehnologiei se produc și scurgeri directe in panza freatică incă de la prima utilizare, din faza de explorare.

 

Poluarea aerului

Aproximativ 7% din cantitatea de metan se pierde in atmosfera poluand aerul. Gazul nu iese singur ci impreună cu alte chimicale toxice volatile sau sub formă de pulberi.

 

Soluri toxice și radioactive

Substanțele toxice, radioactive și metalele grele, antrenate de fluidul de fracturare vor contamina solul, fie prin scurgeri din bazinele de decantare fie prin depozitarea acestora in subsol, in puturi dezafectate. Ca urmare solurile se vor eroda accentuat.

 

Cancer și boli incurabile pentru oameni

Consumul apei din zona de exploatare, dar și aerul, au dus la intoxicarea cu substanțe cancerigene și

mutagene, producand afecțiuni dintre cele mai severe și greu de tratat, dacă nu chiar fatale.

 

Distrugerea florei și a faunei

Agricultura și creșterea animalelor si a albinelor vor fi afectate prin distrugerea surselor de apă și hrana Flora și fauna dispar, iar locul se va deșertifica.

 

Infrastructură distrusă și poluare fonică

Aproximativ 1000 de camioane de mare tonaj vor

tranzita zona de explorare și exploatare și vor distruge prin greutate și vibratii casele și infrastructura și vor polua aerul.

 

Cutremure și alunecari de teren

Exploziile asociate fracturarii și injectarea sub presiune a fluidului au produs cutremure in SUA, Marea Britanie (care a si impus un moratoriu din acest motiv) și Italia. Romania este tara din Europa cu cea mai mare activitate seismica, perimetrele din Dobrogea si Banat fiind suprapuse unor zone cu un mare potential seismic. Mai mult, fracturarea hidraulică ar putea reactiva falia Shabla-Snagov, care ar putea efecte devastoatoare, existand pericolul producerii de tsunami in Marea Neagra Fracturarea hidraulică agravează efectul seismelor care devin mai numeroase si mai ample și poate duce, in timp, la alunecari de teren.

 

Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete uriase, extrem de fertile

Ca urmare a spațiului ocupat de exploatarea de gaz de șist, atat la suprafața, cat mai ales in subteran, coroborat cu reducerea drastică a disponibilului de apa necesară agriculturii, legumiculturii și creșterii animalelor, din circuitul agricol vor fi scoase sute de mii de hectare. Disparitia albinelor datorită substantelor toxice emanate in atmosfera Anularea posibilității practicarii agriculturii ecologice, Romania deținand 1 loc in UE ca si potential pentru agricultura ecologică! Toate aceste lucruri vor fi iremediabil pierdute.

 

Trebuie remarcate dezastrele ecologice și cu efecte grave asupra sanatății locuitorilor din zona care au survenit in urma exploatarilor gazelor de șist cu metoda fracturarii hidraulice in Ecuador, Brazilia, Nigeria și Kazahstan și putem concluziona ca extragerea gazelor de șist contravine conceptului de dezvoltare durabila Totodată Companiilor nu li s-a cerut să constituie un fond de garanții de mediu.

 

stopfracturare.ro

[Ivanski 0]

Pretul gazelor de sist

 

S-a speculat extrem de mult asupra preturilor gazelor naturale in SUA, care sunt de 4 ori mai ieftine decât in Europa. Studii recente, realizate inclusiv de oameni din bransa pro-fracturare, au evidentiat faptul că in Europa, datorită unui complex de factori (geologia diferită si stratigrafie diferite, lipsa infrastructurii si a logisticii, a personalului calificat, legislatia mai restrictivă de mediu, densitatea populării), preturile de productie vor fi de 4 ori mai mari decât ăn SUA. Deci la acelasi nivel la care se cumpără gazul in Europa, pe piața liberă (pe care România va trebui să intre in totalitate in 2018), fără a produce niciun pic de poluare. Deci, revoluția preconizată a prețurilor la gaze in Europa este un mit care a fost demontat extrem de rapid. Ca dovadă, din Polonia s-au retras anul acesta patru compani americane, iar rezervele estimate au fost reduse de până la 10 ori, iar acordurile de mediu au fost semnate pe spaga, inalti functionari fiind arestati.

 

Mai mult, ni se spune: dacă vom exploata gaze de sist, vor scădea facturile la gaze, si, odată cu ele, preturile produselor! O gluma tocmai bună de pacalit un copil de la grupa prescolara, cunoscand fiind faptul că preturile la gaze vor creste, conform graficului de liberalizare a preturilor la energie, semnat cu Banca Mondială si cu FMI, pentru consumatorii casnici, de 3 ori (la momentul 1 ianuarie 2013, pretul gazelor in România, pentru consumatorii casnici, era de 35% din pretul la nivel european, iar in octombie 2018, va ajunge la acelasi pret cu cel european). Mai mult, coroborat cu Legea Petrolului, pe baza căreia s-au semnat, in mod ilegal (deoarece legea nu reglementează hidrocarburile neconventionale, cum sunt si GDS), care specifică faptul că firmele dispun liber de productia de petrol si gaze extrasă, putând, inclusiv, să o exporte reiese că nici măcar nu putem controla dacă gazul va fi vândut in tară sau nu.

 

Intrebarea care se impune: ce mentine acestă goană după gaze, in ciuda calculelor economice evidente? Explicatia ar putea fi: jocurile de pe bursă, care au prezentat GDS ca “noul boom”, in care “jucatorii” la bursă incă mai investesc banii, fără a se informa despre acest subiect.

 

stopfracturare.ro

 

 

Mitul independentei energetice

 

Suntem bombardati mediatic cu singurul argument pe care il folosesc ca să sperie lumea de bau-bau-ul de la Est, Rusia, si nevoia de a scapa de dependența energetică față de aceasta. Cert este că statisticile oficiale ale Eurostat arată că Romania produce, in medie, peste 130% din necesarul sau anual, deci mai mult decat consuma Prin contractul cu Rompetrol, Romania exporta de fapt, gaze produse cu subvenții de la statul roman, pentru ca statul roman să cumpere apoi, de la Gazprom, gaze mult mai scumpe decat cele produse in țară si vandute la export, parțial, de Romgaz. Cetateni ai Romaniei, informati-va, nu va lasați manipulați! Guvernul incearcă să vă manipuleze prezentandu-vă date incorecte, lacunare! Mai mult, Ministrul Energiei, dl. Niță, spunea intr-o emisiune de pe 15 mai 2013, că Romania produce gaze de nu are ce face cu ele, mai ales pe perioada verii! Judecați si dvs. despre ce dependență este vorba aici!

 

În momentul de față Romania a concesionat zacamintele de petrol si gaze catre companii straine, unele din ele firme de apartament, fară niciun angajat la momentul obtinerii contractului de concesionare. Acordul petrolier incheiat de statul roman cu firmele straine prevede că statul o redevență intre 3,5 “ 13,5% din valoarea gazului extras (contravaloare in bani, nu in gaz), praguri conditionate de cantitatea de gaz extrasă pe zi, care poate fi usor controlată astfel incat firmele să platească redevența minima de 3,5%. Practica companiilor in alte situatii dovedeste că aceasta este practica curentă in aceste conditii. Chevron, cu 4 perimetre de explorare si exploatare in Romania, a fost data de curand in judecată in SUA, intr-un proces colectiv in care proepietarii de terenuri acuză Chevron că au plafonat valoarea cotei parte datorata conform legii americane, proprietarului terenului, la cea mai mică valoare posibila desi productivitatea zacamintelor ar fi indreptățit proprietarii la sume mult mai mari.

 

Judecati dvs.! Independentă cand iti cumperi propriul gaz, la acelasi pret ca cel din import. Distrugand mediul si sanatatea cetățenilor, in mod total premeditat. Să nu credeți că cei din guvern nu stiu care sunt riscurile. Tocmai pentru că le stiu, tac malc si se feresc de orice dezbatere publica

 

stopfracturare.ro

 

Mitul locurilor de munca

 

Alaturi de mitul independentei energetice, ni se mai flutură in toate emisiunile la care vin reprezentantii statului, culmea, mai ales de catre cei care ar trebui să apere mediul, ca Ministra Rovana Plumb, argumentul locurilor de munca O minciună grosolana fiind cunoscut faptul că aceste locuri de muncă sunt extrem de puține si de inalta calificare, că in Romania nu există personal calificat in acest domeniu si se va apela la lucratori extrem de specializati adusi de pe alte platforme, din strainatate. Spre exemplu, chiar un document Chevron arata clar că in 60 de ani de activitate in Europa, a creat doar 1000 de locuri de munca Mai mult, studiile arată că pentru o sondă este nevoie, in medie, de 4 lucratori. Cel mult, localnicii vor putea sa fie paznici la aceste puncte de foraj.

 

stopfracturare.ro

 

Ce primim in schimbul dezastrelor

 

Gazul fiind exploatat de companii private, vom cumpara propriul gaz, cel mai probabil la preturi mai mari decat de la Gazprom sau asemanatoare, de la alte companii straine, punand intr-un pericol extrem mediul si viata in Romania si mai ales rezerva de apa o rezervă strategica dat fiind faptul că Romania are cea mai mare rezervă de apă dulce din Europa, in Dobrogea, o rezervă care in cativa ani va valora mult mai mult decat petrolul sau gazul, pentru că resursa cea mai vulnerabila unica neregenerabila este cea de apă potabila

 

Progresele umanitatii ne arată că se va putea trai fară combustibil fosil, care va fi inlocuit de energii regenerabile. Disparitia apei nu putea fi compensată de progresele tehnologice. Apa dulce este o resursă finită extrem de valoroasă si care va defini evolutia planetei in decenii si secolele urmatoare. Cine va detine apa, va detine controlul. Guvernul Romaniei, prin această alegere extrem de iresponsabilă si de antidemocratica va condamna Romania anilor urmatori la boli sigure si la saracie si pe termen lung, odată cu poluarea masivă a resurselor de apa la dispariția vieții pe aceste meleaguri. Această crimă este o crimă indreptată impotriva poporului roman.

 

stopfracturare.ro

 

Ce face guvernul

 

Deoarece interesele ca exploatarea să continue sunt extrem de mari (geopolitic, economic), orice dezbatere reala deschisă pe acest subiect este evitata. Oficialii sustin ca economia americană si-a revenit din criza datorită exploatarii GDS. Punand problemele pe tapet prin dezbateri publice, s-ar ajunge la interzicerea acestei metode in toata SUA, nu doar in 15 state (din 51), cum este cazul acum. Cand alesii nostri vorbesc despre gaze de sist, folosesc modelul SUA, fară sa ne spune de ce aceste 15 state au ales să interzică acest procedeu. Si la noi, ca si in SUA este vorba de lobby la cel mai inalt nivel. La noi, lobby-ul e interzis, teoretic. El se numeste trafic de influenta Consilierul onorific al lui Victor Ponta pe teme de energie este nimeni altul decat generalul american in rezervă Wesley Clark, cu actiuni in BKN Petroleum, o firma majoră de pe piata petrolului si gazelor in SUA si Canada. Victor Ponta pare ca a fost atat de convingator sfatuit de acest erou de razboi, incat a uitat total cum striga cu orice ocazie că este impotriva proiectului de la Rosia Montană si impotriva exploatarii gazelor de sist. Este interesant sa aflam ce argumente i-a putut aduce acest domn binevoitor, incat a clatinat ambele crezuri de fier ale ex-ecologistului Prim Ministru, care exact pe 5 iunie, de Ziua Mediului, primea, alaturi de Rovana Plumb, premiul la categoria Tinere sperantă ecologistă.

 

stopfracturare.ro

 

Situatia in Romania

 

Pană in prezent, in Romania au fost concesionate, in mod ilegal, pe baza Legii Petrolului nr. 238/2004, treisprezece perimetre in vederea explorarii sau exploarii și exploatarii hidrocarburilor. Pentru restul perimetrelor de pe harta nu au fost incă semnate acorduri de explorare si exploatare, existand doar concesiuni. Din cele 10 acorduri incheiate, singurele acorduri declasificate la cererea societății civile sunt cele trei acorduri petroliere deținute de compania Chevron in Dobrogea. Restul, sunt secretizate. Motivul, invocarea secretului comercial!

 

In tara oamenii au inceput să se informeze incă de anul trecut legat de nocivitatea gazelor de sist, si au inceput să protesteze. La Barlad un fost deja 5 proteste, cu peste 5000 de participanti de fiecare data Au fost intentate procese statului, societatea civilă a reusit, in cazul permietrului Barlad, să blocheze acordarea avizului de mediu pentru inceperea explorarii in 3 comune. Mintind cu nerusinare că explorarea se opreste inainte de faza de fracturare hidraulica lucru infirmat de brosurile de prezentare Chevron, care spun clar că faza de explorare include inclusiv faza de exploatare experimentala care foloseste fracturarea hidraulica

 

În urma Referendumului local organizat in luna decembrie 2012 in Costinești, acesta a fost declarat valid și a exprimat opțiunea de respingere a extragerii gazelor de șist prin votul negativ a peste 94% dintre cei care s-au prezentat la referendum.

 

Mai mult, in tară există 17 comune care au emis hotarari de Consiu Local, prin care se interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist prin metoda fracturarii hidraulice in perimetrul administrat: Ghiroda și Moșnita, județul Timiș și Coroiesti, Iana, Gherghesti, Pungesti, Gagesti, Banca, Suletea, Puiesti, Alexandru Vlahuță, Tutova, Bacesti și Pochidia din județul Vaslui si numarul lor este in crestere.

 

Pe 4 aprilie 2013, 28 de orase au iesit in stradă pentru a spune nu exploatarii GDS. Televiziunile centrale au reflectat timid acest moment. Insă protestele au creat ulterior o presiune mediatica subiectul incepand să fie dezbatut la TV si in presă din ce in ce mai mult. A fost o victorie a oamenilor. Rovana Plumb, fortată de presiunea mediatica a anunțat că va organiza dezbateri publice privind beneficiile economice ale extracției gazelor de sist in conditiile in care Rovana Plumb ar trebui sa prezinte aspectele de mediu in această dezbatere. Toată lumea asteaptă cu interes aceste dezbateri, care probabil vor fi la fel de netransparente ca si dezbaterile publice de pană acum, cum au fost si cele privind Pactul pentru Energie, lansat cu mare fast la inceputul lunii mai, 2013. Ele nu au mai avut loc.

 

stopfracturare.ro

Edited January 27, 2014 by Ivanski

[Ivanski 0]

Un documentar despre efectele devastatoare ale gazelor de sist. Scopul? Otravirea apei, aerului, solului.

 

 

Edited January 27, 2014 by Ivanski

[Ivanski 0]

Rosia Montana si metalele rare de o valoare mult mai mare decat aurul ce va fi extras

 

Se pare ca multe aspecte ale exploatarii de la Rosia Montana ne sunt ascunse. Rosia Montana Gold Corporation sau RGMC,sub pretextul unei exploatari a aurului din zona ar putea extrage si alte metale rare,ce sunt mult mai valoroase decat aurul,datorita greutatii cu care sunt descoperite pe pamant.

Compania canadiana Gabriel Resources a preconizat ca in urma exploatarii minereului din Rosia Montana vor recupera aproximativ 300 de tone de aur si 1600 tone de argint. Insa un geolog, pe nume Aurel Santimbrean ce sa procupat cu studii geologice in zona in ultimii 20 de ani sustine ca Rosia Montana nu ar avea atat aur cat presupune Gabriel Resources,dar si faptul ca aici se gasesc si alte metale rare, de o valoare net superioara aurului.

 

Preconizarile companiei canadiene se pare ca sunt eronate,zacamintele de aur de la Rosia Montana fiind dispuse in plan vertical,deci implicit,cu cat se va cobora cu exploatarea mai putin aur va fi extras pe tona de minereu,implicit se va inregistra si un profit mai scazut al societatii canadiene si direct legat de aceasta situatie va fi si suma pe care o va incasa statul roman care va fi deasemenea cu mult diminuata.

In contractul de concesiune existent intre statul roman si Gabriel Resources exista o clauza,conform careia,orice alt metal care va fi extras din minereu in afara de aur va intra in proprietatea companiei canadiene. Se pare ca minereul de la Rosia Montana contine si alte metale din care se va extrage o contitate importanta,pentru care Gabriel Resources nu va plati nimic statului roman.

Acest geolog sustine faptul ca in 1973, in urma recoltarii unei probe de aprox. 370 kg de minereu din muntele Cetate,unul din muntii ce va fi exploatat la Rosia Montana, au ajuns la concluzia ce in urma exploatarii zoneise vor obtine:

- 1,5 grame de aur pe tona;

- 11,7 grame de argint pe tona;

- 5000 grame de arseniu pe tona;

- 1000 grame de titan pe tona;

- 10 grame pe tona de molibden;

- 2500 grame de vanadiu pe tona;

- 30 grame de nichel pe tona;

- 30 grame de cobalt pe tona;

- 300 de grame de galiu pe tona;

Desigur, aceste cantitati nu exclud existenta in zona a altor metale precum wolframul si uraniul.

Ramane de vazut cum vor evolua lucrurile in aceasta situatie care va produce un dezastru ecologic in zona si va saraci tara de resurse,oferite aproape gratuit.

 

 

preluare

[Ivanski 0]

Adevărata bogăție de la Roșia Montană: metale rare de valoarea PIB-ului Japoniei

 

Un studiu cu privire la bogățiile perimetrului Roșia Montană ne-a fost remis la redacție de inginerul sibian Doru Apostol. Publicăm un fragment din material, cu intenția de a declanșa o dezbatere pe această temă, deoarece subiectul este prea amplu pentru a fi cuprins doar de o publicație. Dacă datele se confirmă, avem o explicație suplimentară legată de extraordinara implicare a unor forțe străine și a unor jefuitori de talie mondială în „afacerea Roșia Montană”. Nu doar aurul Apusenilor atrage aici interesul unor personaje controversate de nivelul lui Beny Steinmetz sau a lui John Paulson, un personaj malefic ce a avut o contribuție aparte la nașterea uriașei crize financiare mondiale din 2008.

Aceștia sunt anchetați de autoritățile federale americane pentru participarea la speculații financiare ce au generat pagube de sute de milioane de dolari .

Însă nu doar aurul este o resursă de mare preț și nu doar aurul este scormonit la Roșia Montană de către Gold Corporation, companie în care sunt acționari Paulson, Soros, Steinmetz. S-a pomenit, cu jumătate de gură, de către ingineri geologi care au lucrat în perimetrul minier al Apusenilor, prezența și a altor metale prețioase, metale rare utilizate în industria spațială, în industria armamentului, în tehnologiile IT.

Conform siteului oficial al companiei RMGC, se preconizează exploatarea a sute de milioane de tone de minereu:

“Randamentul de exploatare

La Roșia Montană există 365 milioane tone de resurse, cu CCA 14,6 milioane uncii de aur, însă din acestea se exploatează 215 milioane tone, cu CCA. 10,1 milioane uncii de aur. Prin extragere și prelucrare se obține un randament de extracție de CCA. 80%, ceea ce înseamnă că producția de aur realizată este de 10,1 milioane x 0,8, de unde rezultă cantitatea de uncii obținute de 8,63 milioane.

Resursa este cantitatea de minereu auro – argentifer care este identificată prin programul de explorare geologică. Conform Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, în România există încă o licență de exploatare a aurului, plus alte șase licențe de explorare pentru minereuri auro-argintifere.

 

România - cel mai mare producator de aur din Europa

 

Comparativ, la momentul actual, primii trei producători europeni de aur sunt Finlanda, Suedia și Spania, care produc împreună anual circa 15 tone de aur. Așadar, în condițiile demarării proiectului Roșia Montană, România va egala producția cumulată a primilor trei producători europeni, devenind principalul producător de aur de pe continent. (http://www.rmgc.ro/news-feed/cat-aur-este-la-rosia-montana.html)”

După cum se observă, nu se suflă o vorbă pe site despre alte metale decât aur și argint. Gold Corporation ar fi un fel de organizație filantropică, care vrea doar să ne ajute să depășim Finlanda, Suedia și Spania, cam așa lasă să se înțeleagă conținutul site-ului RMCG.

 

Valoarea aurului de la Roșia Montană – cu mult sub valoarea metalelor rare

 

În continuare, în fragmentul din materialul remis la redacție de inginerul Doru Apostol se pune în discuție valoarea altor metale prezente în sutele de milioane de tone ce se preconizează a fi exploatate, valoare mult mai mare decât a aurului de la Roșia Montană.

„În multe declarații ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecțiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roșia Montană se menționează și cantitățile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susținute de inginerul geolog șef Aurel Sântimbrean, de Călin Gabriel Tămaș, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puțuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare și alte date de identificare.

Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora (vezi foto tabel 1).

 

Astfel, ele vor fi diferențiate pe culori, după cum urmează:

- culoare roșie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;

- culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;

- culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se știe că însoțesc minereurile de aur și argint.

Folosesc noțiunea de elemente deoarece este știut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziționale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide și actinide.

Pentru prețurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacționează unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/.

Trebuie făcută precizarea că acestea sunt niște prețuri orientative, medii, ele suferind o fluctuație în sus sau în jos pe bursă, în funcție de cerere și ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare și transport, știut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă și un preț scăzut. Dar aceasta este o altă discuție care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode și cantități de livrare, în funcție de standarde și de cerințele specifice clienților și ofertanților, de posibilitățile de rafinare, cantități și multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are prețul cel mai ridicat și mai aproape de realitate.

Pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente (vezi foto tabele).

În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochițoiu, vicepreședintele Comisiei pentru Roșia Montană, de profesie inginer minier recunoaște că este vorba despre "48 de metale grele", fără a preciza care sunt acestea.

Valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului și a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Raportul între valoarea elementelor și valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1.

Adică din acei 6 dolari, statul român va plăti costurile necesare mentenanței exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectați de cianurile folosite și metalele grele rezultate etc.

În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roșia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Având valoarea unei tone de minereu și știind cantitățile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel: 28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD.”

Peste 6000 de miliarde de dolari. Ceva mai mult decât PIB-ul Japoniei, sau puțin sub jumătate din PIB-ul SUA. Acesta este calculul realizat de inginerul sibian Doru Apostol, pe baza datelor publice.

N-am priceput de ce până acum serviciile noastre de informații, unde este full de ingineri. nu s-au învrednicit să însoțească informările lor adresate conducerii statului și cu o astfel de analiză.

Fie unii dintre responsabilii din aceste instituții au ajuns în servicii doar pentru că sunt repetenți la inginerie, fie se ocupă cu un cu totul alt gen de inginerii, care îi aduce în postura de complici ai goldsteinilor la un business ce aduce tare mult cu operațiunea de subminare a economiei naționale.

Pentru o astfel de acuză, Ceaușescu a fost împușcat, mai exact ciuruit ca un câine la zid. Mă tem că în conformitate cu datele de mai sus, dacă s-ar ajunge vreodată la un proces al marilor trădări naționale, responsabilii la care m-am referit ar urma, în confomitate cu vinovăția, să fie ciuruiți cu lovituri de AG, cu proiectile din metale rare special alese pentru ei.

 

sursa: ing. Doru Apostol

Edited January 27, 2014 by Ivanski

[Ivanski 0]

Cel mai mare jaf de pe Terra! 6.300 de miliarde de dolari, valoarea reală a zacamintelor de la Rosia Montană!

 

6300 de miliarde de $ e o sumă minimă constatată prin calcul matematic simplu. Dacă am imparti suma la numarul de romani aflati pe TERRA ( aprox. 30 de milioane) , fiecarui roman in parte i-ar reveni 2 milioane de dolari!!!

Cel mai important e că s-a aflat care-i miza. Acum stim pentru ce luptam!!!

Lasand la o parte ceea ce vor politicienii corupti in frunte cu Ponta, e cazul să decidem noi ce avem de gand? Senatorul Haralambie Vochitoiu, vicepresedintele Comisiei pentru Rosia Montana de profesie inginer minier recunoaste că este vorba despre 48 de metale grele, fară a preciza care sunt acestea!!!

 

Deci ce facem cu Rosia Montana

1. O dam la fier vechi, asa cum am facut cu toate combinatele, sistemele de irigatii, resursele naturale (petrol, paduri s.a.) si vom incasa cateva miliarde de euro?

2. O pretuim pentru că o avem si o valorificam cu puterile noastre, in interesul nostru? Cred că este motivant să te gandesti la 6300 de miliarde de dolari.

3. O punem in valoare si facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂ‚UGATĂ‚, nu doar taxe pe valoare adaugata Asta inseamnă că din lemn facem mobila din tablă facem masini, din aur facem bijuterii. Și nu doar aurul conteaza Mai sunt cateva elemente chimice a caror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.

 

De ce 6,3 trilioane de dolari?( 6300 de miliarde de $!!!!)

Pentru că in multe declaratii ale unor persoane implicate in diverse perioade de timp in prospectiuni geologice asupra zacamintelor de la Rosia Montană se mentionează si cantitățile de elemente continute de minereu. Acestea sunt sustinute de inginerul geolog sef Aurel Santimbrean, de deputatul Mugurel Surupaceanu, de Calin Gabriel Tamas lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie si Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, precum si de multe ONG-uri.

Pe langă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiza dar in care nu sunt precizate locurile de recoltare (puturi, lacuri, ape curgatoare), adancimea de prelevare si alte date de identificare.

 

Cantitatea ce vrea RMGC-ul lui Ponta să fie exploatată e de 218 milioane de tone .ori 28.973,91 $ = 6300 MILIARDE $!!!! insă la foarte multe elemente lipsesc date despre concentratie, date despre preturi dar si date despre prezență!

Sunt elemente de care nu stiati? Și eu am pățit chestia asta si a trebuit să le verific in Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Și pentru mai multă claritate, am intocmit un tabel cu utilizari ale acestor elemente. Senatorul Haralambie Vochitoiu, vicepresedintele Comisiei pentru Rosia Montana de profesie inginer minier recunoaste că este vorba despre 48 de metale grele, fară a preciza care sunt acestea.

 

Element/ Utilizari

Litiu

- aliaje de lagare (impreună cu sodiul si calciul)

- dezoxidant, desulfurizant si degazant pentru cupru

- prepararea tritiului 3H, intră in compozitia agentilor de racire din reactoarele nucleare

- baterii si acumulatori electrici

- lubrifianti pentru temperaturi inalte

Beriliu

- transparenta la raze X il recomandă pentru fabricarea ferestrelor si a tuburilor pentru radiatii X

- in industria aerospatială pentru sateliti si vehicule spatiale

- in reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni

- aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile

Scandiu

- aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospatiala, echipamente sportive si de pescuit

- in rafinarea petrolului (izotopul 45Sc ca agent de urmarire)

- ca ingrășămant

Titan

- aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice si usoare in industria aerospatiala (motoare cu reactie, proiectile, nave spatiale)

- costume de scafandru autonome pentru adancimi mari

- uz militar

- procese industriale (chimie si petro-chimie, uzine de desalinizare, hartie)

- medicină (proteze si implanturi ortopedice si dentare, instrumentar)

- bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară

- pigment TiO2 pentru vopsea albă

Vanadiu

- aliaje de otel si titan pentru scule de mare viteza motoare de avion, aeronautică

- aliaje cu galiu pentru magneti si superconductori

- catalizator pentru anumite reactii chimice

Crom

- imbunatățeste proprietățile otelului la coroziune, duritate si rezistenta la rupere

- galvanizare, catalizator pentru anumite reactii chimice, coloranti, colorarea verzuie a sticlei, detergenti

Cobalt

- izotopul radioactiv 60Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma

- imbunatățeste proprietățile otelului, componente pentru aeronautică si motoare, galvanizare

- pigmenti albastru si galben pentru colorarea ceramicii si a sticlei

- aliaje cu Samariu pentru magneti permanenti

Nichel

- aliaje de otel inoxidabile

- baterii NiCd si acumulatori Ni-MH

- magneti permanenti

Galiu

- termometre medicale (din cauza toxicității mercurului)

- spectacole de magicieni (linguri care se topesc in palmă)

- semiconductori, leduri si diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi

Germaniu

- semiconductori, tranzistori si circuite integrate

- spectroscopie si detectie infrarosie

- catalizatori si aliaje

Arsen

- semiconductori, leduri si diode laser, fotoconductori

- ignifugarea lemnului, insecticide, tabacarie

- mareste duritatea aliajelor, munitia de vanatoare (plumbul pentru alice)

- pirotehnie (focuri albe “ indian), coloranti (galben regal pentru vopsele de ulei)

Seleniu

- catalizator pentru multe reactii chimice

- industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea in rosu

- celule solare si fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili

- imbunatățeste lucrabilitatea aliajelor de Cu si otel

- sampoane anti-matreață

- medicamente pentru crestere si disfunctii reproducatoare

Rubidiu

- fotocelule, tehnica vacuumului

- artificii (culoare rosie)

- sticlarie si ceramică

- datarea rocilor cu 87Ru

Strontiu

- pirotehnie (culoare rosu aprins) si rachete de semnalizare

- ceasuri atomice

- producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color

- pasta de dinti, terapia cancerului cu 90Sr care este radioactiv

Ytriu

- pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto si video, becuri economice

- imbunatățeste duritatea aliajelor de aluminiu si magneziu

- izotopul radioactiv 90Y (produs in reactoarele nucleare de uraniu) se foloseste la tratarea diferitelor tipuri de cancer

- fabricarea superconductorului YBCO (la “ 178 OC)

- filtre pentru microunde, comunicatii pentru sateliti

- fabricarea televizoarelor color (culoarea rosie)

- camere de ardere pentru motoarele de rachetă

Zirconiu

- stomatologie si implantologie, bijuterii

- moderator pentru reactoarele de fisiune

- catalizator in multe reactii chimice

- in aliaj cu Li se foloseste pentru absorbtia CO2

Niobiu

- obtinerea otelurilor inoxidabile, criogenice si refractare

- motoare de avion si echipamente rezistente la temperaturi inalte

- obtinerea de superconductori

- bijuterii

Molibden

- creste duritatea si elasticitatea otelului, rezistenta termică si la coroziune

- fabricarea avioanelor si rachetelor, lubrifianti pentru temperaturi ridicate

- catalizator in industria petrolieră

- fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară si lampi röntgen

Rutheniu

- este folosit pentru cresterea durității platinei si paladiului

- in aliajele de titan, un adaus de 0,1 % mareste considerabil rezistenta la coroziune

- un aliaj de Ru-Mo are proprietăți de supraconductor

- este folosit la contactele electrice din intrerupatoarele de Pt si Pd

- catalizator pentru multe reactii chimice

- bijuterii, computere

- izotopul radioactiv 106Ru este folosit in tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale

Rodiu

- element de aliere pentru platină

- catalizator pentru anumite reactii chimice

- strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice si bijuterii

- contacte electrice

Paladiu

- catalizatori pentru automobile si pentru industria petrolieră

- instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri

- purificarea hidrogenului (absoarbe de pană la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)

Argint

- este folosit in electrotehnică si electronică

- numismatica bijuterii, industria fotografica oglinzi

- stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă

Cadmiu

- baterii NiCd

- aliaje pentru lagare

- electroplacare

- pigmenti, televizoare alb-negru si color

- celule fotovoltaice (impreună cu Te)

Cesiu

- izotopul radioactiv 133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon pentru Sistemul International de Unități la baza definirii etalonului pentru secundă

- substanță de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua gaurirea din timpul forarii

- izotopul radioactiv 133Ce este folosit in medicina masuratori si hidrologie

- generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică in energie electrică

- aparate pentru recunoasterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiatii gama si raze X, magnetometre, lasere de mare energie, lampi fluorescente, redresoare cu vapori

- utilizari in biologia moleculara catalizatori in chimie

- izotopul radioactiv 133Ce poate fi folosit in dispozitive de dispersie radiologică (bombe murdare) “ atentionare de la Agentia Internatională pentru Energie Atomică

Lantan

- este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizati la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota Prius necesită aproximativ 10 kg de La)

- catalizator in cracarea petrolului

- ochelari pentru infrarosu, lentile pentru telescoape

Ceriu

- aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete

- catalizatori pentru automobile

- medicamente pentru tratarea si prevenirea infectiilor celor arsi si imunosupresive

Praseodim

- este folosit la fabricarea magnetilor permanenti de mare intensitate pentru motoare si generatoare electrice folosite la masinile hibride si turbine eoliene

- este folosit pentru acumulatorii NiMH folositi la automobilele hibride

- aliaje pentru motoare de avion

- ochelari pentru sudori si suflatorii de sticlă

- aliaje pentru amnare si pietre de brichetă

- pigmenti pentru sticlă si emailuri

- stroboscoape

Neodim

- magneti permanenti pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucarii, motoare, turbine eoliene, sisteme audio

- lasere pentru tratarea cancerului si epilare, pentru taierea si sudarea otelurilor

- ochelari de protectie pentru suflatorii de sticlă

- pigmenti pentru sticlă si emailuri

- aliaje pentru amnare si pietre de brichetă

Samariu

- magneti permanenti pentru microelectronica generatoare eoliene, radare

- catalizator pentru unele reactii chimice

- lasere cu raze X

- datare radioactivă

- izotopul 149Sm este adaugat in barele de siguranță din reactoarele nucleare

- izotopul radioactiv 153Sm este folosit in tratarea mai multor tipuri de cancer

- superconductori

Europiu

- tuburi fluorescente, monitoare

- absorbant in reactoarele nucleare

- elemente de siguranță fosforescente pentru eurobancnote

Gadoliniu

- imbunatățeste rezistenta la temperaturi inalte si la oxidare a otelurilor

- aplicatii in domeniul microundelor, monitoarelor

- substante de contrast pentru imagistica de rezonanță magnetică

Terbiu

- monitoare TV si display-uri pentru smartphone

- substante de contrast pentru lumina ultravioletă

- elemente de siguranță fosforescente pentru eurobacnote

- filme pentru inregistrari magneto-optice

- magneti pentru motoare electrice folosite la masinile hibride si generatoare eoliene

- microfoane, fibră optică

Disprosiu

- materiale absorbante pentru reactoare nucleare

- senzori, microfoane, traductori

- fabricarea CD-urilor si a hard-disk-urilor

- lampi de mare putere pentru cinematografie

- laseri

Erbiu

- bare de control in reactoare nucleare

- pigmenti pentru sticlarie

- filtre fotografice absorbante pentru lumina infrarosie

- lasere medicale

Tuliu

- surse portabile de raze X

- lasere, aliaje speciale cu alte metale rare

- elemente de siguranță fosforescente pentru eurobancnote

Yterbiu

- surse portabile de raze X

- imbunatățeste proprietățile otelului inoxidabil

- laseri

- catalizatori in industria chimică

- detectori seismici

Hafniu

- bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine

- lampi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice

- aliaje speciale pentru aplicatii aerospatiale, motoare de rachetă

- procesoare pentru computere

Tantal

- filamente pentru tuburi vidate

- condensatoare si rezistente de mare putere

- instrumente si implanturi chirurgicale si dentare

- oteluri refractare

Osmiu

- aliaje foarte dure impreună cu alte metale platinice

- implanturi cardiace, scanari de amprente, varfuri de penite

Iridiu

- fabricarea creuzetelor

- aliajele IrPt sunt folosite la confectionarea termoelementelor

- aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea varfurilor de penite

- contacte electrice de mare putere

- izotopii radioactivi sunt folositi in radioterapia cancerului

Platina

- confectionarea bijuteriilor

- echipamente de laborator, medicină dentară

- contacte electrice, magneti permanenti

- catalizatoare pentru autovehicule si alte procese din chimie

Aur

- bijuterii, numismatica broderii, coroane dentare

- preparate culinare extravagante

- scuturi pentru sateliti, acoperiri pentru vizierele costumelor spatiale

- microelectronica tehnică fotografică

- izotopul radioactiv 198Au este folosit in tratarea anumitor forme de cancer

Mercur

- termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice

- cercetari stiintifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetica fungicide

- explozibili brizanti

- pigmenti, semiconductori

- extragerea aurului, argintului si a platinei

- lampi redresoare de curent alternativ, lampi pentru raze ultraviolete

Taliu

- raticide si insecticide

- semiconductori, sticlă optică pentru infrarosii, celule fotovoltaice

- detectoare de radiatie gamma

Bismut

- medicina cosmetică

- detectoare si sisteme de stingere a incendiilor

- munitie

Thoriu

- combustibil pentru reactoare nucleare

- ThO2 este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi inalte

- lentile si echipamente stiintifice

Uraniu

- uraniul saracit se foloseste la blindaje si proiectile de uraniu saracit, ecrane pentru radiatii, containere de transport pentru materiale radioactive

- combustibil pentru reactoare nucleare

- bombe nucleare de diferite tipuri

În 1985 se punea problema exploatarii a 30 de milioane de tone din zacamantul de la Rosia Montana De cand cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone.

Aici nu sunt incluse situatiile in care se vor gasi filoane de aur si argint, care ar putea creste de cateva ori (de 7-8 ori !!!) cantitățile de aur si argint obtinute.

Și acum să facem o scurtă recapitulare.

Valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului si a argintului insumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului roman ii revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineinteles, vor fi unii care vor spune că nu am mentionat nimic despre costurile de extractie, de prelucrare, carburanti, energie electrica costul cianurilor si al explozibililor, salarii si tot felul de impozite etc.

Cu toate acestea, raportul intre valoarea elementelor si valoarea incasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plati costurile necesare mentenantei exploatarii dupa inchiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizarii oamenilor afectati de cianurile folosite si metalele grele rezultate etc.

Proiectul Rosia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Și asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor la care lipsesc date de prezență si concentratie . Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Și poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar astea sunt doar speculatii. În schimb, 6300 de miliarde de $ e o sumă minimă constatată prin calcul matematic simplu.

 

Extensia tabelelor nu mi-a permis sa le afisez insa se pot gasii in linkul de jos:

 

ing. Doru Apostol: preluare + multe alte informatii

[Ivanski 0]

Organismele modificate genetic

 

Alimentele modificate genetic pot sa ne creeze probleme mari de sanatate.

 

Aceste alimente sunt obtinute prin interventia omului asupra structurii lor genetice. Conform Care 2, acestea pot rezista mai bine la seceta si ofera o productie mai mare. Putem fi chiar in situatia de a fi mancat astfel de alimente timp de multi ani fara a sti acest lucru.

 

Ele se pot gasi in hamburgeri, lapte, branza, paine, etc. Dintre cele mai neplacute efecte ale organismelor modificate genetic se pot enumera urmatoarele:

 

Alergiile

 

Cea mai mare ingrijorare legata de aceste organisme modificate de om in laborator este aceea legata de alergiile care pot fi cauzate de ele. Proteinele sunt cele care provoaca reactia alergica. Prin modificarea genetica a plantei respective se poate creste nivelul alergenului deja prezent in ea. In plus, noi alergeni pot fi creati fara ca ei sa fi existat in planta respectiva.

 

Rezistenta la antibiotice

 

Plantele rezultate din procesul de modificare genetica sunt testate cu ajutorul unor antibiotice. Celulele create in ele sunt rezistente la antibiotice, putand crea probleme oamenilor care vor consuma acea hrana.

 

Boli grave

 

Procesul de prelucrare genetica aduce cu el si multe surprize. Specialistii nu pot sti exact cum se va comporta elementul genetic nou introdus intr-un alt organism. Rezultatul poate fi chiar o boala precum cancerul. Alte afectiuni asociate cu organismele modificate genetic sunt cele legate de fertilitate, diabet si maladia Alzheimer.

Edited January 28, 2014 by Ivanski

[Guest Empyro]

O sa-ti editez eu mesajele mai vechi, sa pun caracterele cum trebuie.

Edited January 28, 2014 by Empyro

[Ivanski 0]

Organisme Modificate Genetic

Ce inseamna OMG?

Organism Modificat Genetic sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o planta de

cultura sau un animal aparent normale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-au

transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le

conferi anumite proprietati noi.

De ce sunt OMG o problema?

-Pentru Oamenii: Cele mai recente studii demonstreaza ca produsele modificate genetic afecteaza

sanatatea mamiferelor. Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru

consum uman pe piata Uniunii Europene, a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor

cobailor care l-au consumat in timpul unui studiu stiintific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez

Gilles Eric Serralini si publicat in martie 2007.

-Pentru Mediu: Odata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele

modificate genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactioneaza in mod liber cu intregul

ecosistem. Culturile conventionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorita

vantului sau insectelor. De asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor

modificate genetic rezistente la insecte si erbicide. Multe insecte care se hranesc in mod natural cu

daunatorii plantelor de cultura sufera si chiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate

genetic. Asa este cazul buburuzelor care se hranesc cu paduchi de frunza.

Au aparut deja buruieni rezistente la erbicidele neselective cu care sunt tratate plantele modificate

genetic. OMG se pot reproduce si incrucisa cu organisme din mediul natural, rezultand astfel organisme

noi, intr-un mod necontrolat si imprevizibil.

Pentru Fermieri: Culturile modificate genetic au fost create pentru profit de companiile producatoare,

care au o politica extrem de agresiva. Una din consecintele utilizarii de seminte modificate genetic este

pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile urmatoare semintele obtinute din recolta din cauza

patentelor pe aceste varietati. In fiecare an agricultorul va trebui sa cumpere semintele de la companiile

producatoare. In cazul in care fermierul este depistat ca nu a cumparat semintele din cultura, este pasibil

de platirea unor amenzi si despagubiri substantiale catre companie, pe baza legislatiei de proprietate

intelectuala. Ceea ce este si mai ingrijorator, este faptul ca legislatia care teoretic isi propune sa

protejeze fermierii de contaminare cu OMG, este absolut inaplicabila.

-Datorita uniformitatii genetice a culturilor modificate genetic exista riscul ca o cultura intreaga sa fie

distrusa de un singur daunator nou.

Pentru mediile rurale in care este dezvoltat agroturismul, prezenta culturilor modificate genetic in micile

ferme reprezinta un dezavantaj major pentru imaginea acelei zone, datorita ingrijorarilor cetatenilor din

toata lumea, care sunt alarmati de riscurile OMG-urilor asupra sanatatii si mediului si care doresc ca

alimentele pe care le consuma sa fie cat mai sigure si ecologice.

-Prin aceasta tehnologie se poate ajunge la un monopol cu efecte devastatoare pentru drepturile

agricultorilor si consumatorilor, care vor deveni dependenti de produsele firmelor producatoare de

OMG. OMG in Romania

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).

Soia modificata genetic

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in Romania in anul

1998. Este vorba de 14 varietati soia modificata genetic.

Cifre oficiale arata ca:

- in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG,

- in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG

- iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.

Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia MG a fost oficial interzisa pentru

cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soia MG nu era autorizata pentru

cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic).

Porumbul modificat genetic

Totusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in Romania un soi de porumb

MG cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat in

UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a

porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului.

In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arata ca:

- in 2007 au fost raportate 332,5 ha cultivate cu porumbul MON810,

- iar anul trecut in 2008, suprafetele au crescut semnificativ pana la 6 130,44 ha,

- in timp ce anul acesta, 2009, s-a raportat insamantarea unor terenuri de suprafata totala de 3093,5177

ha.

Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu au fost adresate de catre autoritati

nici in agenda interna, nici in cadrul procesului de aderare. Romania este o tara in care culturile de

porumb au devenit o traditie, detinand un patrimoniu genetic valoros de varietati traditionale de porumb.

Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb NEmodificat genetic sunt expuse

contaminarii. Cum anume vom proteja varietatile de porumb traditionale si cele conventionale impotriva

contaminarii cu porumb modificat genetic? Este o intrebare la care autoritatile nu au incercat sa caute un

raspuns.

Pozitia Eco Ruralis

Dorim interzicerea imediata a organismelor modificate genetic (OMG) in Romania, printr-un

moratoriu pe o perioada de 5 ani. Efectele negative ale OMG nu sunt complet evaluate si consideram ca

nu ne putem asuma riscurile pe termen lung in schimbul unui mic profit economic de care vor beneficia

doar cativa mari fermieri industriali. Consideram ca Romania nu trebuie sa isi predea cu atata usurinta

resursele si capacitatea de a produce hrana, unor companii multinationale care vor duce profitul in afara

tarii. In acest sens consideram ca culturile modificate genetic reprezinta o amenintare esentiala asupra

dreptului de a practica agricultura pe care o au vasta majoritate a agricultorilor din Romania. In acelasi

timp, monopolul asupra semintelor modificate genetic si cresterea preturilor acestora face numeroase

victime in randul fermierilor din alte tari care cultiva OMG. Mai mult decat atat, contaminarea genetica

deja demonstrata in intreaga lume, pe care o provoaca OMG are grave consecinte asupra biodiversitatii

agricole si a florei spontane. Din nou, acesta este un pret mult prea mare pentru a obtine profit pe termen

scurt, pentru cele cateva companii biotehnologice si feme industriale. Asadar, cerem Autoritatilor sa

asigure o Romanie fara OMG si o agricultura pentru micii tarani si pentru sanatatea consumatorilor.

Pentru mai multe informatii si date actuale despre situatia OMG in Romania, va rugam sa consultati

site-ul Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic: http://www.infomg.ro

 

EcoRuralis

preluare

Edited January 28, 2014 by Ivanski

[Ivanski 0]

Food, Inc. este un film documentar după vizionarea caruia nu vom mai privi masa de zi cu zi la fel, in mod sigur. Filmul denunță practicile sistemului alimentar industrializat din America (implementat cu tot mai mare avant și in Romania “ n. m.) și efectele acestuia asupra mediului și sanatății oamenilor, asupra economiei și drepturilor muncitorilor. Rezervele de hrană occidentale sunt controlate de o mană de corporații.

 

Acestea, de cele mai multe ori pun profitul mai presus de sanatatea consumatorului, prosperitatea fermierului sau siguranța muncitorului sau a mediului inconjurator. Avem pui cu pieptul enorm, cotlete de porc perfecte, soia rezistentă la erbicide, pană și roșii care nu se strica dar avem și noi tulpini de E-coli, o bacterie nocivă care imbolnavește 73.000 de americani in fiecare an. Suntem luați cu asalt de obezitate, mai ales intre copii, și de o epidemie de diabet intre adulți.sursa

 

 

Food Inc.

 

 

 

 

 

 

[Ivanski 0]

[choli 8]

votati usl!

nu se vor exploata gaze de sist si se vor anula contractele cu RMGC.

Suna cunoscut?

si voi ati votat ) ca ati pus boticu'

 

 

[ADRIAN0808 13]

valeu ce-au mai votat cretinoizii spalati pe creier de latrine si realitatea TV ....

 

vai mama noastra

[Ivanski 0]

Gazele de sist nu se regasesc nici in Legea Petrolului, nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale

Acasă » Actualitate

 

 

Gazele de sist nu se regasesc nici in Legea Petrolului, nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale

Motto:

 

Eu nu afirm, eu demonstrez

 

Gr.C. Moisil

 

În acest articol, demonstram că gazele de sist, si mai general gazele neconventionale, nu se regasesc nici in Legea Petrolului (Legea 238/2004), nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale (Legea 123/2012), si facem două observatii.

 

1. Gaze conventionale ( gaze libere) vs. gaze neconventionale ( gaze captive).

Gazele naturale exploatate pană in prezent in Romania fac parte din categoria numită gaze conventionale, pe cand gazele naturale obtinute din sisturi, pe scurt gazele de sist (shale gas), fac parte din categoria numită gaze neconventionale. Explicam aici aceste două categorii de gaze naturale, pentru a se putea intelege bine deosebirea intre ele.

Conform publicatiei Gazele de sist (www.infogazedesist.eu), elaborată de A.N.R.M. (Agentia Natională pentru Resurse Minerale) (in cadrul unui proiect cofinantat de Uniunea Europeană) special pentru perimetrele Barlad si Dobrogea detinute de Chevron Romania Holdings B.V., si distribuită gratuit:

Gazul de sist este gazul natural care provine din formatiunile de sist in loc de alte tipuri de straturi de roca cum ar fi calcarul sau gresia. Nu este nicio diferență intre gazul de sist si gazul natural. Ele au aceeasi origine, formate in aceleasi roci, numai că unele au migrat si s-au acumulat in roci poros-permeabile, iar altele au ramas captive in roca m-amă. (pag. 7)

Resursele conventionale sunt acumulari de gaze in strate poros-permeabile, care permit curgerea liberă a acestora. Prin comparatie cu resursele conventionale, depozitele neconventionale sunt cantonate in roci compacte, au continuturi mici de hidrocarburi, raportat la volumul de rocă si sunt dispersate pe o suprafață considerabila fiind plasate la adancimi mari de 2-3 km (mult sub nivelul zacamintelor conventionale de hidrocarburi). Pentru a fi extrase, depozitele neconventionale necesită lucrari suplimentare speciale, in primul rand fracturarea rocilor pentru a le creste permeabilitatea, dar si injectarea unor cantități insemnate de fluide de fracturare pentru a forta gazele să se elibereze din roci si pentru a le dirija catre suprafață.(pag. 2)

Gazul de sist este extras din formatiuni de rocă care actionează atat ca sursa cat si ca rezervor pentru gazul natural in sine. Gazul de sist poate fi privit ca o sursă de gaze in general difuză, adică se intinde pe o arie teritorială mare, prin contrast cu gazul conventional, care este disponibil intr-un mod mai concentrat. Trebuie să fie forate si analizate numeroase puturi pentru a determina in mod suficient potentialul formatiunii de sist. ( Final report on unconventional gas in Europe 2011) (pag. 2)

Gazul de sist este un gaz natural produs din sisturi si apartine surselor neconventionale de gaze naturale. Sursele neconventionale sunt:

a) Gazele care se gasesc in roca in care s-au si format prin descompunerea materiei organice (source rock) - din această categorie fac parte:

gazul de sist - gazul stocat in roca unde s-a format, rocă continand materie organică (shale gas) si

gazul care se gaseste in zacamintele de carbune, in mine, galerii, caverne (coal gas).

b) Gazele cantonate in sedimente anorganice cu permeabilitate mică (curg foarte greu) (tight gas).

c) Hidratii de metan (Methane Hydrates) (gazul sub formă solida gazul inghetat).(pag. 2)

Pentru extragerea gazelor neconventionale se efectuează foraje verticale ce intersectează straturile sedimentare (șisturile) la adancimi cuprinse intre 2.000 si 4.000m. Odată ajuns la adancimea la care este dispus stratul de sisturi (ce poate avea pană la 200m grosime), forajul este executat orizontal pe lungimea acestuia pe distante de 1.000-2.500m, astfel incat sonda forată să intersecteze cat mai multe fisuri. Prin intermediul acestor fisuri urmează a fi drenate/colectate ulterior gazele acumulate in aceste roci. Deoarece fisurile prezente in mod natural in sisturi nu sunt suficiente pentru debite comerciale si pentru o productie profitabila se procedează la crearea unora artificial (fracturare hidraulică) folosindu-se apa pompată cu presiuni foarte mari. (pag. 6)

Conform documentului Informatii detinute de Ministerul Mediului si Padurilor cu privire la proiectele de explorare si exploatare a gazului de sist, aflat pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor:

Gazul de sist este un gaz natural obisnuit, dar care se gaseste in rezervoare neconventionale, cum ar fi straturile geologice de argilă de adancime (argile gazifere).

 

Conceptul de gaze neconventionale a fost dezvoltat cu precadere in ultimii 10 ani, odată cu perfectionarea tehnologiilor de explorare si extractie a acestui tip de gaze.

Definitia generală a gazelor neconventionalese referă la acele acumulari de gaze naturale care nu pot fi identificate, caracterizate si produse comercial prin tehnologii comune de explorare si productie si care sunt cantonate in rezervoare cu permeabilități si porozități reduse, ce nu permit curgerea decat prin aplicarea pe scară largă a fracturarilor hidraulice si saparii de sonde orizontale sau multilaterale.

Deci, in mare, gazele conventionale sunt gaze naturale libere, aflate la mică adancime, iar gazele neconventionale (shale gas si coal gas; tight gas; methane hydrates) sunt gaze naturale captive, aflate la mare adancime.

Caracteristica comună a acumularilor de gaze neconventionale este factorul de recuperare foarte mic (3-10%), față de gazele conventionale, unde este de circa 80%.

Perimetrul concesiunilor pentru gaze de sist este foarte mare față de perimetrul concesiunilor pentru gaze conventionale.

Costul exploatarii gazelor de sist este mult mai mare decat costul exploatarii gazelor conventionale.

 

2. Gazele neconventionale (deci si gazele de sist) nu se regasesc in actuala Lege a petrolului (Legea 238/2004).

Potrivit art.1 din Legea petrolului 238/2004:

(1) Resursele de petrol situate in subsolul țării si al platoului continental romanesc al Marii Negre, delimitat conform principiilor dreptului international si conventiilor internationale la care Romania este parte, fac obiectul exclusiv al proprietății publice si apartin statului roman.

(2) Petrolul reprezintă substantele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate in scoarta terestră si care, in conditii de suprafață, se prezintă in stare gazoasa sub formă de gaze naturale, sau lichida sub formă de titei si condensat.

(3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zacaminte de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz condensat.

Deci, in art.1, Alin. 3 din Legea 238/2004 nu se regasesc gazele neconventionale; actuala Lege a petrolului se ocupă deci doar de gazele conventionale, nu si de gazele neconventionale, cum sunt gazele de sist.

Aducem o dovadă suplimentară că gazele neconventionale (deci gazele de sist) nu se regasesc in Legea 238/2004:

(http://www.alma-ro.ngo.ro/date/665ffb92c80b65842c4c15f52304a0df/

Raport_Comisiei_de_Experti_16_nov_2012.pdf)

in cele trei acorduri petroliere detinute de Chevron in Dobrogea (care au fost declasificate si se află pe site-ul A.N.R.M. (www.namr.ro, la sectiunea Media)), la pagina 7, este scrisă urmatoarea definitie a gazelor naturale:

 

*Gaze naturale* sunt gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din

capul de gaze asociat zacamintelor de titei, gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz condensat precum si gaze neconventionale.

 

Cele două definitii (cea din Legea 238/2004 si cea din acordurile petroliere ale Chevron) trebuiau să coincidă! Reprezentanti ai A.N.R.M. au recunoscut că textul suplimentar precum si gaze neconventionale a fost adaugat in cele trei acorduri petroliere la cererea Chevron (care a observat probabil că gazele de sist nu se regasesc in definitia gazelor naturale, dar care nu stie probabil că gazele de sist nu se regasesc nici in Legea petrolului).

 

3. Gazele neconventionale (deci si gazele de sist) nu se regasesc nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale (Legea 123/2012).

Potrivit art. 100 punctul 48 din Legea 123/2012:

Art. 100

Întelesul unor termeni si expresii

În sensul prezentului titlu, urmatorii termeni si expresii se definesc după cum urmează:

...

48. gaze naturale “ gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din campul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia sau separarea hidrocarburilor lichide;

...

După cum se poate vedea, definitia gazelor naturale din Legea 123/2012 este asemanatoare cu definitia gazelor naturale din Legea petrolului, de unde rezultă că nici in Legea 123/2012 nu se regasesc gazele neconventionale; deci si actuala Lege a energiei si gazelor naturale se referă doar la gazele naturale conventionale, nu si la gazele naturale neconventionale, cum sunt gazele de sist.

 

Observatii

(1). A.N.R.M. face afirmatii false legate de gazele de sist.

A.N.R.M. face peste tot afirmatia că:

Gazele de sist sunt acoperite de definitia petrolului (din Legea 238/2004 n.n.).

sau, echivalent, afirmatia că:

Legislatia romană in domeniul petrolului nu face deosebire intre resursele conventionale si cele neconventionale.

(a se vedea de exemplu documentul Informatii detinute de Ministerul Mediului si Padurilor cu privire la proiectele de explorare si exploatare a gazului de sist, pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor, unde se motivează precizandu-se, prin omisiune, doar definitia petrolului din Legea 238/2004).

Apreciem că afirmatiile A.N.M.R. sunt, evident acum, speram, false. Ele ar fi fost corecte dacă art. 1 din Legea 238/2004 ar fi avut doar alineatele (1) si (2); dar art. (1) are si alineatul (3), care precizează la care gaze naturale se referă Legea 238/2004, si recunoastem că se referă la gazele conventionale. Deci, Legea 238/2004 se referă doar la gazele naturale conventionale.

În plus, am vazut că si Legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012, care defineste explicit gazele naturale, se referă doar la gazele naturale conventionale.

Și aceasta nu este prima afirmatie falsă a A.N.R.M.; să ne amintim că A.N.R.M. afirmă din 2000 incoace că Licenta de exploatare nr. 47/1999 pentru Rosia Montana transferată in 2000 de catre A.N.R.M. de la Minvest la R.M.G.C., este licenta pentru proiectul R.M.G.C., cand ea este licenta pentru mina veche a statului.

De ce greseste A.N.R.M. si in cazul gazelor de sist? Este indolență? Este iresponsabilitate? Sunt interese mari la mijloc, sunt presiuni externe, la care statul roman nu poate face față, sau nu stie cum să facă față? Am intrat in N.A.T.O. si in U.E. si acum trebuie să platim intrarea?

 

(2). A.N.R.M. lucrează pe șest cu gazele de sist.

Pentru a fi consecventă cu afirmatia că nu face deosebire intre resursele conventionale si cele neconventionale, A.N.R.M. nu specifică nicaieri, inclusiv in lista perimetrelor petroliere acordate in runda X/2009 (ultima), care perimetre petroliere sunt pentru gaze de sist. Romanii au aflat mai intai din Bulgaria si de la Chevron despre gazele de sist.

În urma scandalurilor care s-au declansat, A.N.R.M. a initiat in sfarsit o campanie de informare si dezbatere publică pe tema gazelor de sist, in cadrul unui proiect cofinantat de Uniunea Europeană (www.infogazedesist.eu), in care face de fapt o campanie mascată pro gaze de sist.

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2014

Afrodita Iorgulescu, doctor in matematica profesor emerit, Academia de Studii Economice

din Bucuresti

Liana Popa, inginer geolog, director executiv Fundatia pentru Pluralism

Alexandru Tasnadi, doctor in economie, profesor, Academia de Studii Economice din Bucuresti

 

preluare

 

[Ivanski 0]

Fracturarea hidraulica ucide!

 

Din cele 200 de tone de substante chimice folosite in medie la un put de fracturare hidraulica:

 

33% sunt cancerigene

41% provoaca tulburari endocrine / hormonale

58% provoaca tulburari ale sistemului imunitar (imunosupresie)

43% provoaca mutatii genetice

34% afecteaza fertilitatea

 

In Romania vor fii 60.000 de sonde de fracturare hidraulica, respectiv 12 milioane de tone de substante chimice!

 

Sursa: Hazen and Sawyer Final Impact Assessment Report (studiu comandat de primaria New York)

Edited February 2, 2014 by Ivanski

[Ivanski 0]

O singura sonda pentru gaze de sist consuma, la o singura fracturare hidraulica, pana la 32.000 metri cubi de apa.

Cat o familie de 4 persoane in 100 de ani !

Fiecare sonda poate realiza pana la 18 fracturari

Pana la 90% din apa folosita in fracturare ramane in scoarta terestra, mult sub nivelul freatic, fiind pierduta pentru totdeauna.

In plus, toate rezervele de apa din panza freatica, sunt poluate iremediabil!

Fracturarea hidraulica, odata cu distrugerea sisturilor (care au si rol de stabilitate) si poluarea iremediabila a apelor, creeaza si o imensa instabilitate in scoarta terestra, producand cutremure, si amplificand viitoarele cutremure.

[Ivanski 0]

Nicolae Ceausescu a luat FMI-ul prin surprindere

 

Astazi FMI-ul cand vine la negocieri stie la virgula ce vor semna soldateii aflati la comanda Romaniei. Ceausescu insa, le-a facut parul cret chiar daca gura targului vorbeste ca-r fi avut doar 4 clase.

 

Nicolae Ceausescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotarand după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe inainte de termen, Romania nemaintrand in capcana tranzactiilor bursiere intinsă de FMI. Soros reusind ulterior să dea un tun de 1,1 miliarde de lire sterline prin intermediul bursei din Londra. Chiar si asa FMI-ul a impus Romaniei penalizari pentru plăți anticipate.

Din cauza FMI-ului dirijat de SUA, care cerea achitarea datoriei Romaniei cu o dobandă triplata mare parte din productia agricolă si industrială a țării a trebuit să ia calea exportului, creand deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost rationalizat si benzina a fost distribuită pe cartela Asa se face ca incepand din 1987, SUA au dezlantuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceausescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă si Vocea Americii au lansat in premieră zvonul fals că Gorbaciov stabilise un inlocuitor al lui Ceausescu. În martie 1989, cand Ceausescu reusise să ramburseze integral datoriile, Romania mai avea in plus 3,7 miliarde USD depusi in banci si creante de 7-8 miliarde USD. La această sumă s-ar fi adaugat si exporturile Romaniei din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate in cei 24 de ani scursi de la revolutie, nu mai pot justifica azi decat existenta a 2 miliarde USD. De ce s-au volatilizat acesti bani? N-are rost să mai explic. Cine a facut-o? Dacă Romania avea si după 1989 in serviciile de informatii si in Parchete vreun roman patriot, am fi aflat pană acum.

Există indicii că in noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidentială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinatia Teheran. Și că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cantarind 24 t. Într-adevar, avionul figurează in fisele de evidență aeriană că s-a intors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale si explicatia poate fi una extrem de simpla Ceausescu descoperise incă din 1987 că Romania avea in propria ogradă toate comorile care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI si mai mult decat atat i-ar fi facut concurență acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul si Libia, intr-o bancă care să acorde imprumuturi cu dobanzi mici, destinate țărilor in curs de dezvoltare. Banca in cauză se numea BRCE (Banca Romană de Comerț Exterior) prin intermediul careia, intreprinderile de comerț exterior ale Romaniei derulaseră operatiunile de aport valutar special, de pe urma carora a fost rambursată datoria externă a țării noastre.

FMI iși permitea să acorde de cateva decenii imprumuturi, conditionate de ingerintele brutale in economia țărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. Hartile cu zacamintele minerale incepuseră să fie introduse pe calculator in Romania, la sediul Întreprinderii de Prospectiuni si Foraje Geofizica din anul 1971 si erau permanent actualizate, asa că Ceausescu a aflat că din muntii Romaniei se extraseseră pană in 1987 circa 2.070 de tone de aur si că Romania mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cat se exploatase pană atunci si care in 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro. Numai că pe langă aur, Ceausescu stia că in aceleasi zacaminte se află argint si metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Și conta mult pe acestea intrucat ele sunt evaluate azi la 6.000 !!!!! de miliarde de euro. În acei ani, aplicatiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani si sovietici la programele lor cosmice Apollo si Soiuz abia incepeau să apară pe piață. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele si telefonia mobila au la bază microprocesoarele la fabricatia carora materia primă sunt metalele rare aflate din abundență, alaturi de aur in zacamintele din Muntii Apuseni (minele Rosia Montana Almas Baia de Aries Bucium, Brad si Sacaramb).

După 1990 au aparut o multime de producatori europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiti să importe aceste metale rare din Africa Centrală si Australia, desi Romania era mai aproape. Boom-ul productiei la nivel mondial de calculatoare si telefoane mobile s-a produs după 1990, cand in Romania avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989. Chiar si asa, Ceausescu prevazuse această dezvoltare si construise impreună cu concernul american Texas Instruments, o intreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Baneasa, lasand-o mostenire romanilor. Care cu o minimă investiție , ar fi permis Romaniei să producă si să detină calculatore, telefoane mobile, retele proprii de internet si de telefonie. Numai că imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună stiință pentru a fi transformată in investitie imobiliara

 

Să nu fi stiut aceste lucruri cel care conduce de facto SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultății de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de Metale Rare din București “IMRB (1985-1990), indeplinind din 1987 functia de CI-st al IMRB?

 

ă nu fi stiut aceste lucruri presedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelatia nerentabilității mineritului in Romania, inchizand jumatate din exploatarile miniere?

 

Să nu-i fi spus macar seful cancelariei sale prezidentiale, Dorin Marian si el geolog de meserie?

 

Să nu fi stiut nici macar premierii Teodor Stolojan si Nicolae Vacaroiu, proveniti din Consiliul Planificarii economice de dinainte de 1989? Și nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimarilor specialistilor sai, Ceausescu si-a facut un plan de extractie masivă pană in anul 2040, astfel incat banca pentru investitii in țările in curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neintrerupt de finantare, acoperit in aur.

 

Asadar, Ceausescu intentiona ca in decurs de o jumatate de secol să extragă la greu aur si metale rare romanesti, care să-i asigure un fond anual de cel putin 8 miliarde USD pe care Romania să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea insăși un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l in constructia de obiective economice si de infrastructură in afara granitelor, cu proiecte concepute de arhitectii romani, cu mană de lucru constituită din muncitori si ingineri romani si cu utilaje si masini proiectate si produse in Romania. Unde? În primul rand in China si in statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, in Iran si in statele musulmane aliate acestuia din Africa si Orientul Apropiat si pe cont propriu in America de Sud. Adică exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta si Traian Basescu care stau cu mana intinsă la cersit pentru posibile investitii de 8 miliarde de euro.

 

Trebuie să recunosc că acest plan, conceput de mintea nu prea scolită a lui Ceausescu, un om neobisnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunostință, din mijlocul caruia s-a ridicat, era genial. Și poate fi numit Testamentul lui Ceausescu. Interesant ar fi să urmarim ce s-a intamplat cu comoara respectiva după asasinarea lui Ceausescu. BRCE, care după revolutie si-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns in faliment in 1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falsi dizidenti si chiar suspecti de terorismul practicat după Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989. Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbtie in Banca Comerciala Romana (BCR) si la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR impreună cu premierul Tariceanu a obligat poporul roman să platească suma de 3,75 miliarde euro catre Erstebank, din Austria, pentru gaurile negre avute de Bancorex. Cum din privatizarea BCR romanii au incasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de platit acestora incă 1,5 miliarde euro. Dacă prin absurd la conducerea Romaniei ar fi nimerit din greseală vreun om cat de cat patriot ca Ceausescu si i-ar fi trasnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceausescu, i-ar fi fost imposibil, caci ii lipsea una din rotitele mecanismului conceput de el, banca romaneasca

Din septembrie 1990 si pană azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Bancii Naționale a Romaniei a fost Mugur Isarescu. Cel care a fost pană in decembrie 1989 cercetator la Institutul de Economie Mondiala obținand titlul de doctor in economie, ca urmare a participarii la cursuri organizate in SUA. În perioada ianuarie“septembrie 1990, Isarescu a functionat ca reprezentant comercial al ambasadei Romaniei la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că productia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producator garantat) nu se mai incadrează in standardele internationale.

Prin aceasta, Romania pierdea dreptul la utilizarea poansonului international al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numarul de ordine, greutatea, concentratia, denumirea producatorului si sigla Bancii Nationale. Romania a fost astfel interzisă pe lista producatorilor si exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul romanesc. Doar o intamplare a facut ca intr-o conferință de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidență, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din tară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinatia Germania. În perioada 2002-2013, din dispozitia aceluiasi Mugur Isarescu, două treimi din rezerva de aur lasată de Ceausescu Romaniei, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate in banci din afara granitelor, lipsind astfel Romania de a doua rotiță a mecanismului conceput de Ceausescu.

Pentru a desavarsi opera de blocare a accesului romanilor la propriul aur si metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenta de exploatare a aurului si metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale carei prevederi sunt si azi secrete) companiei private straine Rosia Montană Gold Corporation, avandu-l ca paravan pe Vasile Frank Timis De atunci, statul roman nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, in timp ce Agentia Natională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la incă opt 8 firme straine licente de explorare si exploatare pentru aurul si metalele rare romanesti din Apuseni. Fix pe zacamintele din hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Legea minelor, a fost modificată astfel, incat Romania să primească din partea companiilor straine care exploatează resursele sale subterane, o redevență de doar 4% din tot ce se extrage, in timp ce in Africa de Sud redeventa pentru aur este de 20%. Asadar si ultima rotiță a mecanismului conceput de Ceausescu pentru supravietuirea Romaniei a fost deja vanduta

 

 

click pentru articol (are si poze cu tradatorii) !

[Ivanski 0]

P.S.: Inainte de 89' se dorea si extragerea gazelor de sist, in vederea independentei Romaniei fata de rusi, care nu vedeau cu ochi buni o Romanie puternica. Era nevoie de gaze pentru industrie si nu numai. Insa Ceausescu cand a vazut cat de nocive sunt efectele (poluare si cutremure), a decis sa nu le exploateze si sa nu isi distruga tara. Aceste randuri nu sunt o oda adusa lui Nicolae Ceausescu, care a avut si el defectele lui, ci mai degraba purul adevar a unui lider cu mult mai bun decat basinile politice si nu numai din ziua de azi !

Edited February 12, 2014 by Ivanski

[Ivanski 0]

Colonel ® Marian Rizea (SRI): “Ceauseascu a vrut sa exploateze gazele de sist, dar a fost speriat de cutremure”

Colonel ® Marian Rizea (SRI) : “Exploatarea gazelor de sist, pericol pentru un accident de proportiile celui de la Fukushima”

 

Întrebarea e logică: cum de ştiu americanii unde să foreze după gaze de şist în România? Adică, au mers exact în Vaslui, exact în Pungeşti şi au concesionat o parcelă anume, nu altceva… Cum? Exactitatea aceasta are o poveste halucinantă, relatată de prof. univ. dr. inginer petrolist Marian Rizea (foto dreapta), colonel ® pe probleme de contrainformaţii economice.

 

“Nu se ştie cum, dar este lucru dovedit că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai ales către sfârşitul său, inginerii şi geologii germani ajunseseră să posede hărţi cu perimetrele gazelor de şist din Moldova şi Dobrogea. În zona Costineşti-Tuzla şi între Vama Veche şi Duranculak, în Bulgaria, au existat chiar colonii de ingineri şi tehnicieni nemţi, militari şi civili, care prin 1943-44 sondau şi cartografiau locul”, ne-a explicat Rizea (foto).

 

După război, aceste hărţi au ajuns la americani, nu la ruşi, iar după 1970 s-a legat o prietenie deosebită între Ceauşescu şi preşedinţii Statele Unite, respectiv Richard Nixon, Gerald Ford şi James Earl Carter.

 

Proiectul secret se numea «Zebra»

În acest context, Ceauşescu a primit de la americani hărţile şi specialiştii necesari pentru configurarea în secret a extracţiei gazelor de şist în parteneriat româno- american. “Dacă petrolul nu era o problemă la vremea respectivă, gazele naturale clasice autohtone, necesare pentru o industrie chimică supradimensionată, erau insuficiente.

 

Ruşii ne exportau gaz metan puţin şi scump, pentru că nu vedeau cu ochi buni independenţa noastră economică. Atunci s-a ajuns la un plan de extragere, împreună cu americanii, a gazelor de şist, proiect ce a primit numele de cod «Zebra».

 

În martie 1977 a intervenit însă cutremurul, iar de atunci, Ceauşescu, sfătuit de specialişti, a abandonat ideea exploatării gazelor de şist, pentru că poate influenţa mişcarea telurică, în special în zonele unde plăcile tectonice produc periodic seisme, cum este cazul Vrancei”, ne-a explicat Marian Rizea.

 

Fracturarea hidraulică produce cutremure

 

Conform prof. univ. ing. dr. Marian Rizea, exploatarea gazelor de şist, care sunt gaze naturale din interirul unor pietre, se face prin fracturare hidraulică, care înseamnă ruperea rocilor pentru eliberarea gazului, prin intermediul unui jet puternic de lichid.

 

preluare articol

Edited February 12, 2014 by Ivanski

[Alexandru H. 111]

Schimbati titlul threadului in "Prostiile din mintea lui Ivanski expuse ca la piata".

[Ivanski 0]

Am parerea ca iti cam place sa fii luat la perpulis. Care e problema ta ma? daca nu intelegi lucrurile nu mai da click pe acest topic. Cine esti tu sa comentezi pana la urma. Intra pe sport.ro si alte siteuri dastea "destepte" pentru astea ca tine:)! Si vezi ca faci trolling si off-topic!

[Ivanski 0]

PARLAMENTARII PREGĂ‚TESC GENOCIDUL SPAȚIILOR VERZI DIN ROMÂNIA

 

Comunicat de presa București, 14.02.2014: Parlamentul pregatește modificarea Legii 24/2007, a Spațiilor Verzi. În Comisia de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului se discută posibilitatea construirii pe 85% din suprafețele spațiilor verzi retrocedate.

 

Masura este echivalentă cu un genocid in materie de ecologie și urbanism, ea conducand automat la diminuarea drastică a suprafețelor de spații verzi urbane, cu repercusiuni extrem de grave asupra sanatății populației.

 

Coaliția pentru Mediu din Romania (CMR) protestează vehement față de propunerea de modificare a legii și a solicitat Comisiei de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului retragerea de urgență a acesteia și Ministerului Mediului și Schimbarilor Climatice o poziție oficială cu privire la potențiala modificare.

 

Noul alineat al Articolului 5 din Legea 24/2007, propus de catre Comisia de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului are urmatorul conținut:

 

(9) Prin excepție de la prevederile Alin. (5) este permisă schimbarea destinației terenurilor proprietate privata prevazute ca atare in planurile de urbanism ca zone verzi, cu obligația amenajarii ca spațiu verde a unui teren echivalent ca suprafață, indicat de catre autoritatea administrației publice locale, sau cu obligația menținerii ori amenajarii din suprafața terenului a unui procent de 15% de spațiu verde

 

Totodata CMR dorește să semnaleze caracterul halucinant și ilogic al motivarii introducerii acestui alineat. Toxtul de motivare a introducerii alineatului (9) are urmatoarele argumente:

 

- protecția mediului este o prioritate națională;

 

- regimul juridic al spațiilor verzi trebuie corelat cu interesele publice și cu protecția dreptului de proprietate;

 

- impact socio-economic negativ al interdicției de schimbare a destinației spațiilor verzi;

 

- obligația celor care solicită schimbarea destinației spațiilor verzi de a asigura 15% de spațiu verde din suprafața solicitată va crește spectaculos suprafața spațiilor verzi din Romania.

 

 

 

CMR a solicitat Comisiei parlamentare lamurirea ultimului argument adus in favoarea modificarii și anume: in ce fel consideră că un spațiu verde (prevazut inițial ca atare in documentația de urbanism) și care devine spațiu construit la solicitarea proprietarului, dar care pastrează totuși 15% din suprafața verde inițială va crește in mod spectaculos suprafața spațiilor verzi urbane?

 

CMR reamintește ca potrivit legislației europene, orașele din Romania trebuie să asigure o suprafață de minim 26 m2 pe cap de locuitor. Bucureștiul, la ora actuală ofer㝠locuitorilor sai aproximativ 8,5 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor.

 

Listam mai jos principalele zone afectate de modificarea propusă legii 24/2007 numai din București (spații verzi retrocedate, in curs de retrocedare):

 

Parcul Tineretului- 22 hectare + 4 rezervă de retrocedare

 

Parcul IOR- 12 hectare (jumatate din parc)

 

Baza Spartac- 8 hectare

 

Parcul Plumbuita- 4 hectare

 

Parcul Prisaca Dornei- 6 hectare

 

Parcul Politehnicii- 3 hectare

 

Parcul Poligrafiei- 3 hectare

 

Parcul Bazilescu in intregime (nu are lamurită incă situația)

 

Toate pepinierele Bucureștiului- peste 200 hectare

 

Toate livezile Bucurestiului

 

Multe spatii verzi și parcuri dintre blocuri

 

Jumatate din Parcul Izvor este zona construibila

 

Parcul Bordei

 

Dacă amendamentele propuse de catre deputații din Comisia de administrație Publică și amenajarea Teritoriului vor fi votate de catre Parlament, 85% din aceste suprafețe pot deveni mall-uri, blocuri și altele!

 

preluare

 

 

[SteauaToronto 0]

Ivanski cred ca votezi cu Partidul Verde (Green Party)

[Ivanski 0]

Gresit ! Eu deocamdata astept un Mihai Viteazul !