Lari

Sergiu Nicolaescu

29 postări în acest topic

Cel mai cunoscut si, totodata controversat regizor roman, Sergiu Nicolaescu s-a stins ieri din viață, la varsta de 82 de ani. În perioada comunista cel considerat stapanul absolut al cinematografiei romanesti a introdus in filmele sale numeroase elemente de propaganda Totodata a fost frecvent acuzat că a prezentat istoria poporului roman intr-o manieră distorsionata dar convenabilă fostului regim.

 

Cu aproape 70 de filme la activ, Sergiu Nicolaescu s-a dedicat in cea mai mare parte a carierei sale filmelor istorice si de actiune. Cele mai bune productii, in opinia criticilor, raman insă Osanda" (1986) si Atunci i-am condamnat pe toti la moarte" (1971).

 

În perioada comunista multe dintre filmele sale au platit un tribut substantial propagandei de partid, iar istoria a fost cosmetizată" asa cum cereau indicatiile". Celebru in acest sens este discursul domnitorului Mircea cel Batran din filmul Mircea" (1989), discurs ce semana izbitor cu unul tinut de Nicolae Ceausescu la un congres al PCR.

 

Criticul de film Valerian Sava consideră că Nicolaescu a facut atat filme bune, cat si filme proaste si, chiar dacă a fost un opozant al lui, nu-i neagă opera in totalitate. În ceea ce priveste faptul că Sergiu Nicolaescu a marsat adesea pe latura propagandistica nici macar nu i se poate reprosa lui in exclusivitate", a declarat Sava pentru Romania liberă". El nu a facut filme de autor, ci era adaptatorul si ilustratorul unor texte date de altii. Ceea ce a facut el valid s-a datorat, in mare parte, calității lui de cineast apt să iși aleagă colaboratori buni, in primul rand scenaristi, aici mă refer mai ales la Titus Popovici (și dacă tot vorbim de concesii facute regimului in filmele lui Nicolaescu, in mare masură acestea au venit din scriitura lui Titus Popovici), si apoi actori, pentru ca să nu uitam, in peliculele lui a aparut toată elita actoriei romanesti, incepand cu Amza Pellea si continuand cu Gheorghe Dinica Mircea Albulescu, Ion Besoiu si multi altii. Eu am fost un opozant al lui, dar nu i-am negat opera in totalitate", a adaugat Valerian Sava.

 

Ca orice regizor, a facut si filme bune si filme proaste. Iar creatiile sale nu pot fi desprinse de contextul istoric in care au fost realizate. Sigur că in filmele sale istorice, atat in cele in care prezenta figuri medievale, cat si in cele cu comunisti ilegalisti, el a inclinat Balanta catre interesele propagandei, careia i-au platit tribut atat el, cat si Titus Popovici. Modul caricatural, nedrept, fals in care anumite fapte istorice erau prezentate, distorsionarea adevarului istoric, latura atee, manifest-persiflantă la adresa clerului, toate acestea tineau de mentalitatea epocii", este de parere Valerian Sava.

 

Criticul crede că lucrurile devin cu adevarat complicate in ceea ce-l priveste pe Sergiu Nicolaescu atunci cand vine vorba de figura publică si de omul politic, care au starnit chiar mai multe controverse decat regizorul Sergiu Nicolaescu.

 

Cristi Puiu: Noi, tinerii cineasti, nu am fost niciodată colegi cu Nicolaescu

 

Una dintre marile acuze care i se pot aduce lui Sergiu Nicolaescu este si aceea că a fost mereu in conflict deschis cu noul val al cinematografiei romanesti, adică exact cu acei regizori care au adus cu adevarat glorie filmului nostru.

 

Despre acest lucru, regizorul Cristi Puiu ne-a declarat: Noi, tinerii cineasti, nu am fost niciodată colegi cu Sergiu Nicolaescu, nici nu am fi avut cum să fim vreodata El a fost intotdeauna un privilegiat al tuturor regimurilor si a facut filme după filme din postura de stapan de tarla, de tartor al cinematografului romanesc. Sigur că in ultima vreme devenise batran si neputincios si nu mai putea face rau nimanui, dar la ora la care am debutat noi era foarte vioi si ne punea bete-n roate cat putea. Și putea foarte mult pentru că era chiar factor de decizie, politician si senator. Noi, ca să ne realizam filmele, a trebuit să facem o adevarată cursă cu obstacole si să sarim peste toate barierele puse in calea noastră de el si de oamenii lui.

 

S-ar putea crede că dacă iubesti cu adevarat cinematograful nu te poti opune dezvoltarii lui, dar asta este o naivitate pentru că atat pentru Sergiu Nicolaescu, cat si pentru cei din jurul lui, nu a primat niciodată interesul filmului romanesc, ci strict interesul personal. Să-și faca adica doar filmele lui. Te-ai fi asteptat ca un om ajuns la o varstă venerabilă să fie si generos, dar nu a fost cazul lui. Lumea insă nu se va schimba acum că a murit Sergiu Nicolaescu si nici cinematografia romană nu va fi condusă altfel, să nu ne facem iluzii".

 

Cristi Puiu mai regretă si faptul că Sergiu Nicolaescu nu a avut niciodată un moment de sinceritate, in care să iși facă mea culpa pentru colaborarea cu regimul comunist, dar si cu cel postdecembrist:

 

Pe undeva imi pare rau că a plecat fară să dezvaluie nimic din ceea ce stia despre cum functiona masinaria de propagandă comunista cinematograful de atunci si cel de acum. În loc să iși protejeze propria imagine, ar fi trebuit să iși recunoască deschis, barbateste, greselile facute si ca artist si ca om politic. La iesirea din scenă ar fi putut să deschidă si niste dosare doar de el stiute, ar fi fost momentul să spuna in sfarsit, adevarul. Ar fi fost frumos să facă această spovedanie, cred eu, obligatorie, inainte de marea plecare. Îți trebuie insă multă intelepciune ca să-ți faci mea culpa.

 

Dar el s-a crezut mereu deasupra tuturor si nu suporta nici o critica oricat de mica Îmi amintesc că atunci cand incepusem filmarile la «Moartea domnului Lazarescu» m-a rugat un jurnalist de la Deutsche Welle să apar ca martor intr-un proces pe care i-l intentase Sergiu Nicolaescu. Motivul? Pentru că ziaristul indraznise să spună că «marele» Sergiu Nicolaescu facuse multe filme proaste. Ei bine, m-am prezentat la proces. Eram in a doua zi de filmare si, in loc să-mi vad de treaba m-am dus să apar dreptul la opinie al unui cronicar. Țin minte si acum că judecatoarea mă intreba cum se poate face distinctia intre filme bune si filme proaste, iar eu vorbeam despre dreptul la liberă exprimare".

 

În ceea ce-l priveste pe regizorul Sergiu Nicolaescu, Puiu consideră ca in calitate de creator, Nicolaescu este o gluma El nu a facut film de arta să fim bine intelesi, ci doar niste productii audio-vizuale de consum, de propaganda de diseminare in masă a confuziei privind istoria, care nu se deosebesc cu nimic de filmele facute cu plutonul, la comanda in epoca de tristă amintire".

 

Revolutionarul Sergiu Nicolaescu: Rog muncitorii să intrerupă lucrul"

 

Un moment important din viata lui Sergiu Nicolaescu il constituie Revolutia din decembrie 1989. Imaginea regizorului in studioul TVR, in după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, alaturi de Mircea Dinescu si Ion Caramitru, a ramas bine intiparită in memoria romanilor. La cateva minute după fuga cuplului Ceausescu cu elicopterul, Nicolaescu le cerea romanilor să iasă in strada

 

Fac apel in primul si in primul rand la muncitorime. Rog muncitorii din fabrici să intrerupă lucrul. Dacă nu intrerupeti lucrul imediat, dacă nu veniti aici, in fosta piață Stalin, dacă nu veniti aici la Televiziune să vă alaturati noua să stiti că ceea ce vedeti acum ar ramane un foc de paie. Și eu nu vreau să ramană un foc de paie. Vreau să veniti aici milioane. Bucurestiul are două milioane, un milion să fie aici!", este o parte din discursul lui Nicolaescu rostit atunci la TVR, unul mobilizator, emotionant si logic, despre care unii istorici, mai tarziu, au speculat că a fost atat de coerent, spre deosebire de ale celorlalti, incat e posibil să fi fost pregatit dinainte.

 

Nicolaescu a avut sansa să prindă evenimentele din decembrie 1989 pe viu si a intrat in acest rol cu naturalete. I-a placut să joace rolul de revolutionar in acele zile", a comentat pentru RL istoricul Bogdan Murgescu.

 

Devenit ulterior parlamentar pe listele FSN, Nicolaescu a condus Comisia senatorială Decembrie 1989" in perioada 1990-1992, iar pană in 1996 a fost vicepresedintele acestei comisii. Scopul inființării acesteia a fost dezlegarea misterelor din acele zile revolutionare in care peste o mie de romani si-au pierdut viata, mistere care nu au fost elucidate nici pană astazi.

 

Sergiu Nicolaescu a fost nu doar unul dintre actorii Revolutiei din 1989, dar a si scris pe această temă cateva carti, dintre care prima, "Un senator acuză", a fost publicată in 1996, urmată de "Cartea revolutiei romane decembrie '89", la editura Ion Cristoiu, in 1999. În decembrie 2005 a publicat, la editura ALL, volumul "Lupta pentru putere. Decembrie '89" si, la editura Topaz Bucuresti, "Revolutia. Începutul adevarului".

 

Cea mai recentă carte a sa este MamaLiga a explodat! Decembrie 1989", lansată in anul 2011. Potrivit autorului, cartea s-a dorit a fi mai mult un raspuns dat acelora care se indoiesc de Revolutia Romana La lansarea volumului, in martie 2011, Nicolaescu a spus că participarea la Revolutie a fost "cel mai important lucru" pe care l-a facut, potrivit Mediafax. De asemenea, cineastul a avut si o intensă activitate politica Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar in 1990, pe listele FSN, iar in actuala legislatură a incheiat al cincilea mandat in Parlament. Singura legislatură in care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008.

 

Ultimul discurs tinut la tribuna Parlamentulu

 

În 12 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu le-a multumit colegilor din Senat pentru perioada petrecută impreuna precizand că nu a mai candidat pentru un nou mandat deoarece mai are putini ani de trait pe care vrea să-i termine in profesia sa. Vreau să vă multumesc pentru acesti patru ani minunati pe care i-am petrecut impreuna in care dumneavoastră mi-ati daruit stimă si consideratie, simțăminte pe care si eu vi le datorez. Mai am putini ani de trait si mi-am dorit să-i termin in profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» si vreau să vă spun in acelasi timp «La multi ani!» si sarbatori fericite", a fost ultimul discurs al lui Nicolaescu de la tribuna Senatului.

 

Ultimul drum

 

Trupul neinsufletit al lui Sergiu Nicolaescu va fi incinerat sambata la ora 12.00, la crematoriul Vitan Barzesti din Bucuresti. Potrivit Mediafax, incinerarea va avea loc in cadru restrans, nefiind permis accesul presei. De altfel, Dana Nicolaescu, sotia regizorului, a solicitat presei să trateze "cu decenta si respectul cuvenite" tragicul eveniment cauzat prin disparitia sotului ei.

 

Romania Libera

 

 

 

Moartea domnului Nicolaescu (Cristian Tudor Popescu)

 

Moartea domnului Nicolaescu mă emotionează tot atat cat moartea comisarului Miclovan sau Moldovan, zambind relaxat cu borsul la gură "Un fleac, m-au ciuruit..." sau receptIonand ploaia de gloante ca pe un vibromasaj sub dus

 

Despre calitatea domniei-sale de executant al programului de propagandă national-comunistă comandat de Ceausescu am scris de nenumarate ori analizandu-i filmele. N-am s-o fac si acum, cand nu mai este, desi valul de encomiasme care crapă ecranele de azi dimineață ar merita macar un canal de deversare.

 

Voi face doar, in calitate de cinefil, o marturisire rusinoasă: niciodata niciunde, nicio imagine din filmele domnului Nicolaescu nu mi-a starnit vreo emotie. Mă numar printre astfel de handicapati sufleteste, nu multi, din fericire pentru vigoarea romanilor ca natie.

 

Domnul Nicolaescu a fost, cu siguranță, cel mai bun manipulator al maselor de figuranti neplatiti in cinematografia romană sub comunism. Altfel, opera sa este o uriașă, sistematică si tenace colectie de clisee, conserve de cinema in sos de viu.

 

Nicio idee cinematografică originală nu tulbură acest mareț edificiu - singurele impurități creative pot fi gasite printre dialogurile si situatiile imaginate de scenaristul sau, Titus Popovici.

 

Umorul si sensibilitatea domnului Nicolaescu sunt perfecte pentru a-l face să radă sau să verse o lacrimă pe domnul Becali.

 

Și dacă asupra evidentei că domnul Nicolaescu este cel mai mare regizor roman sunt unii care mai cartesc, domnul Becali este cel mai bun roman fară niciun fel de discutie.

 

Ultimul film al domnului Nicolaescu vazut de subsemnatul a fost "Poker", după care am simtit nevoia să mă spal cu spirt pe ochi.

 

Nu pot să nu mă intreb cum ar fi aratat urmatoarele bijuterii cinematografice ale maestrului dacă traia 100 de ani.

 

Pentru pacatul acestui gand sper că voi fi sanctionat de romanii crestini adevarati, in vreme ce pe domnul Nicolaescu urmează să-l ierte Dumnezeu.

 

 

 

Sergiu Nicolaescu sau Hollywood-ul comunist (Cristian Campeanu)

 

A modelat cultura populară cum nimeni nu a reusit in ultimii 50 de ani. A mistificat istoria pană la caricatură si a construit mitologii nationaliste care au ramas adanc impregnate in imaginarul colectiv. A servit regimul comunist cu osardie si a fost cel mai eficient agent de propagandă al national-comunismului lui Nicolae Ceausescu. A fost printre cei care s-au suit pe tanc in decembrie '89 imaginandu-se general desi a fost de departe cel mai rasfățat "artist" al regimului, dar, in cele din urmă a ramas un soldat fidel lui Ion Iliescu si FSN, PSD, etc. A scris scrisori odioase impotriva lui Lucian Pintilie si, pe masură ce devenea si mai irelevant in film, s-a luptat din rasputeri să oprească noul val al cinematografiei romanesti. Un personaj slab, lipsit de consistență si moralmente falimentar. Și totusi...

 

Ultimul Bond, Skyfall, debutează cu o urmarire de motociclete pe acoperisul marelui bazar din Istanbul. 50 de ani si 23 de filme mai tarziu, un regizor care a câștigat Oscar-ul cu American Beauty si tot ce au putut să facă este o urmarire de motociclete, urmată de clasica luptă pe acoperisul vagoanelor unui tren. Dar tocmai aici zace geniul filmului - de departe cel mai bun Bond facut vreodată - in faptul că exploatează fară complexe si fară rusine toate cliseele cinematografice create vreodata Lupta dintre Bine si Rau (cu un "rau" excelent construit de Javier Bardem), conspiratie, intorsaturi de situatie, impuscaturi, emotie, dramă si, bineinteles, urmariri de masini, dintre care, celebra Aston Martin DB5 este cireasa de pe tort. Niciun cliseu nu este ratat. Kitsch total, dar kitsch cu stil si cu autoironie tipic britanica

 

Acum, dacă ideea ta despre film inseamnă Fellini, de Sica, Rossellini, Renoir, Truffaut ori Godard, (inevitabilul) Tarkovski sau, mai spre noi, von Trier, si dacă preferi "Hotii de biciclete" lui "From Russia with love", sau "Padurea Spanzuratilor" si "Reconstituirea" lui "Nea Marin Miliardar", atunci este perfect in regulă să dezaprobi entuziasmul nostru pentru ultimul Bond. Dar adevarul simplu este că toată lumea adoră o bună urmarire de masini si undeva, foarte adanc, toată lumea se bucură să privească o confruntare intre "baietii buni" si "baietii rai", fie intr-un film Politist, intr-un western, in Hobbit-ul sau intr-un film cu spioni. E, ca să folosim cuvinte mari, paradigmatic, si de aceea Bond "ține" de 50 de ani si va mai tine incă cel putin pe atata.

 

Și aici intră in scenă Sergiu Nicolaescu. Filmele sale s-au dorit riposta sistemului comunist la Bond. Nicolaescu a facut din Mihai Viteazul un John Wayne si din comisarul Miclovan/Moldovan un Clint Eastwood (cel din Dirty Harry) reprezentativ nu numai pentru comunismul romanesc, dar si pentru intregul sistem, dovadă stand succesul de care s-a bucurat in intregul "bloc socialist".

 

Din punct de vedere artistic, ar fi putut face orice. A facut filme grele precum "Atunci i-am condamnat pe toti la moarte", "Osanda" sau "Ciuleandra", filme populare, cum a fost seria "comisarilor" si filme care, in Romania acelor ani, au reprezentat o mică revolutie ideologica cum a fost "Nemuritorii". Dar a ales să iși lege numele de unele dintre cele mai odioase productii ale propagandei national-comuniste: "Dacii", "Mihai Viteazul", "Mircea". Și nu mai amintim de o serie de gunoaie cinematografice din respect.

 

Sergiu Nicolaescu a fost cel mai eficient agent al regimului comunist si al nationalismului ceausist, pe care le-a imbracat in haine sexy si le-a vandut poporului in ambalajul irezistibil al filmului. Pe vremea cand Hollywood-ul era acuzat că reprezintă cel mai bun agent de propagandă al sistemului capitalist, Sergiu Nicolaescu a fost riposta comunistă la Hollywood. Și s-a bucurat din plin de această postură privilegiata in contra rivalilor sai, in contra celorlalti regizori, in contra artei filmului in ultimă instanță. Ramane inscrisă in istoria infamiei artistice scrisoarea pe care Nicolaescu i-a scris-o lui Ceausescu pentru a denunta atitudinea "necomunistă" a lui Lucian Pintilie, dovadă a unui caracter mic si ranchiunos.

 

Caracter pe care l-a aratat din plin si după 1989. Lipsit de suportul ideologic al regimului comunist, față de care a fost perceput, in mod gresit si manipulator ca altceva sau chiar ca un rebel, si o dată cu libertatea de expresie care a adus adevaratul Hollywood in Romania, Nicolaescu s-a stins in irelevanță. Toate filmele pe care le-a facut după 1989 au fost esecuri majore, atat de casă cat si de public. Recuperat politic de un Iliescu recunoscator pentru "meritele" sale din trecutul comunist, Nicolaescu s-a dovedit un politician mediocru si obedient. Mai mult, s-a dovedit si incredibil de obtuz, declanșând o luptă ridicolă impotriva noii scoli de cinematografie romanesti reprezentata ca varfuri de lance, de Mungiu, Puiu, Porumboiu, dar nici pe departe epuizată de ei.

 

Dar cu toate acestea, filmele lui Sergiu Nicolaescu raman adanc inscrise in cultura populară romaneasca pe care au modelat-o intr-un mod fundamental, cum nu a reusit nimeni să o faca În cea mai mare parte, imaginea Romaniei creată in aceste filme este profund distorsionata dacă nu de-a dreptul gresita dar pe de altă parte, nu mai poate fi schimbata Ceea ce, in bine sau rau este o realizare remarcabila

 

În final, trebuie să remarcam faptul că Nicolaescu a cultivat actori exceptionali precum Amza Pellea, Gheorghe Dinică sau chiar Jean Constantin, care au facut roluri mari in filmele lui. Putini stiu in Romania cine este minstrul de interne, dar toată lumea stie cine este Lascarica În cele din urma putini iși vor aminti de "Dacii" sau de "Mircea", dar multi iși vor aminti cu nostalgie de impuscaturile, urmaririle de masini si motociclete din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Nu e chiar Bond, dar e cea mai bună aproximare, semn ca in loc să contracareze tentatia Occidentului, a amplificat-o. Ceea ce inseamna ca, in final, Bond a castigat, iar Sergiu Nicolaescu a pierdut.

1 persoană apreciază asta

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Un comunist manipulator, asta a fost omul Sergiu Nicolaescu. Sa nu uitam ca el a adus statiile din Germania care amplificau sunetul mitralierelor la Revolutie, manipuland adevaratii eroi revolutionari cu povesti despre "teroristi" s.a.

Cat depre "calitatea" filmelor sale...

Oricum, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Poate ca totusi a avut timp sa-si dea seama de greselile pe care le-a facut, desi ma indoiesc.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Asa o sa vorbeasca si generatiile urmatoare despre noi: niste democrati manipulatori.

Cred ca trebuie facuta distinctie intre omul si regizorul Nicolaescu.

Daca omul a fost comunist sau nu, pentru mine nici nu conteaza pentru simplul fapt ca nu ma pasioneaza viata privata a altora si deciziile luate de ei.

 

Despre filmele sale pot spune ca unele dintre ele sunt cu adevarat epice. Doar cand ma gandesc la seria "Mihai Viteazul, Mircea sau Carol I" imi vine sa fac plecaciuni, deci ceva mai multa cumpatare n-ar strica.

Cat despre asa-zisii regizori din ziua de azi, le urez sa ia **** si s-o pastreze. Filmele regizate de ei nu se pot compara cu operele de arta facute de Nicolaescu, Vitanidis & co. Evident, Nicolaescu a avut parte de tot sprijinul regimului cand a regizat filmele respective, dar pana la urma astea sunt detalii si nu intereseaza pe nimeni, cum nu ne intereseaza nici prin ce metode lua dl. Alecsandrescu jucatori la Steaua sau de ce resurse se folosea.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Daca au ajuns filmele pseudo-istorice ale lui Nicolaescu productii artistice, inseamna ca refuzam cinematografia ca arta si punem in locul ei un rahat cu fundita. Da, stiu, e o erezie sa zici in tara danubiano-pontica faptul ca un film cu subiect patriotic e un film prost, de parca patriotismul transforma orice idiotenie intr-o valoare de sine statatoare.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Mda.

 

Alt sfertodoct plecat peste mari si tari si care, depasindu-si conditia de roman tipic, in marinimia lui s-a hotarat sa ne invate cultura cu lingurita. Gen cinematografia ca arta. Trist rau.

 

Din partea mea, poti sa recunosti arta din Za Hobbit, Avatar sau Shrek. Eu prefer filmele patriotice proaste. Nu fiindca sunt prost sau patriot sau amandoua, ci fiindca e ceva facut de romani pentru romani.

 

Surprinde oarecum si reactia lui CTP. Stiam ca e mic, chel si frustrat, dar nu-l credeam chiar atat de frustrat incat sa vorbeasca de rau pana si mortii.

Editat de Joga Bonito

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Mie mi-au placut filmele lui, nu mi-a placut de el, ma rog sunt mai incult asa... In rest despre **** aia cheala de cetepeu ce sa mai zici, o ia pe urmele lui banciu, au ei ceva cu mortii

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Daca au ajuns filmele pseudo-istorice ale lui Nicolaescu productii artistice, inseamna ca refuzam cinematografia ca arta si punem in locul ei un rahat cu fundita. Da, stiu, e o erezie sa zici in tara danubiano-pontica faptul ca un film cu subiect patriotic e un film prost, de parca patriotismul transforma orice idiotenie intr-o valoare de sine statatoare.

Prietene, n-a zis nimeni ca toate filmele patriotice ale lui Nicolaescu sunt si filme foarte bune, dar nu cred ca un om cu picioarele pe pamant poate spune despre Dacii sau Mihai Viteazul ca nu sunt filme bune, atat ca mesaj cat si ca realizare artistica.

Filmul "Mihai Viteazul" a fost un "rahat cu fundita" atat de mare incat au cumparat americanii toate drepturile pt film.

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Vad ca miturile circula, nu gluma. :D

 

"Mihai Viteazul" nu a fost distribuit nicaieri in Statele Unite. A fost o prezenta pasagera in estul Europei (URSS, RDG) si vreo 2 aparitii pe la niste competitii de mana a doua din Franta si Japonia. Da, stiu legenda americanilor indragostiti de acest film, dar e doar o legenda inventata de domnul Nicolaescu. O alta povestioara e cea a prezentei filmului in lista de productii esentiale predate studentilor din academiile de film din America. "Dacii" a avut o distributie mai buna in Franta pentru ca a fost o coproductie franceza.

 

Cat despre calitate, e zero. Si se vede asta cat se poate de clar cand te uiti la vecinii nostri comunisti: in timp ce ne bateam joc de filmografie cu nea Sergiu, ei scoteau pe banda rulanta filme de calitate si regizori unanim apreciati. Nu-i bai, si noi aveam regizori talentati (Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Dan Pita) dar astia erau parati de Nicolaescu la Securitate si obtineau cu greu fonduri pentru un film in 5 ani. Hai sa dam si niste exemple din anii 60-70, ca sa nu vorbim degeaba:

 

Cehoslovacia a luat doua premii Oscar pentru cel mai bun film strain plus l-a promovat pe Milos Forman, super regizor.

 

De Polonia nu mai trebuie sa pomenesc: daca numele Roman Polanski sau Andrei Waida nu-ti spun nimic, e inutil.

 

Maghiarii sunt faimosi pentru documentare... e in fapt un gen pe care l-au dus la perfectiune in lagarul comunist.

 

Si, in final, URSS... nici nu e nevoie sa zic ceva aici. Andrei Tarkovski, Menshov, Bondarchuk. Da, si ei au facut filme istorice, dar cu o diferenta: au fost foarte apreciate in Occident.

 

-----

 

Cat despre influenta lui Nicolaescu in filmografia romaneasca, a zis-o mai bine Cristi Puiu: in loc sa joace rolul unui patriarh care sa creasca in jurul sau regizori tineri, de valoare, sa-i incurajeze, sa-i ajute, nea Sergiu si-a batut joc de ei. A supt cele mai multe fonduri dupa 1989 pentru a face niste filme de doi lei si s-a simtit jignit cand a observat ca tinerii sai confrati devin niste nume respectabile in cinematografia europeana. Din cauza gusturilor sale, am ajuns sa strambam nasul cand auzim de Mungiu sau de Porumboiu si sa stam ca gospodinele cu ochii beliti in discursurile ceausiste ale lui Mircea cel Mare.

 

PS. Daca vrei un film foarte bun al epocii comuniste, iti recomand Padurea Spanzuratilor a lui Ciulei. Daca inca mai crezi in geniul lui nea Sergiu dupa vizionarea filmului ala, putem spune ca vorbim limbi diferite.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

ce zic eu si ce intelegi tu.

eu am zis ca a fost cumparat, nu distribuit.

eu ti-am zis ca filmele sunt bune, tu-mi zici ca polonezii fac filme mai bune, de parca as fi spus eu ca nu e asa.

eu iti spun ca ma intereseaza regizorul Nicolaescu, tu-mi vorbesti despre omul Nicolaescu, de parca tu ai fi vreo usa de biserica.

afirmatia cum ca este zero la capitolul calitate te face doar un hater din multime.

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Povestea sta cam asa: in anii 60-70 a inceput o obsesie americana a filmelor istorice, cu subiect neamerican. El Cid (cu Charlton Heston si Sophia Loren), Waterloo (cu Cristopher Plummer), binecunoscutul Khartoum (cu Heston si Lawrence Olivier) dar si britanicul Lawrence of Arabia sunt doar cateva exemple. La un moment dat a existat posibilitatea ca si Mihai Viteazul sa faca obiectul unui film similar, prelucrat desigur de occidentali dupa modelul El Cid. Nu s-a intamplat (sigur, Nicolaescu a inceput sa abereze in stilul lui specific, declarand ca Elisabeth Taylor sau Charlton Heston se bateau pentru rolurile in filmul pe care urma sa-l regizeze el) si l-au facut romanii. Prost, bun, sigur ramane la latitudinea fiecaruia: eu zic ca e un film mediocru.

 

La finalizarea sa nu a fost cumparat de americani; distributia sa in cateva state europene, plus Japonia a fost preluata de Columbia Pictures; logic, din moment ce Romania nu detinea o astfel de companie. Din cate stiu eu, filmul nu a fost distribuit pe continentul american.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Catavencii:Ca soldat, pe timpul lui Ceaușescu, era mult mai ușor să joci intr-un film decit să vezi unul.

 

Dacă și-ar fi pus in minte, echipa de actori și figuranți de la "Noi, cei din linia intii" ar fi putut cu ușurință să cucerească Albania.

 

Entuziasmați de Pistruiatu' mulți romani și-au numit calul "Ciine".

 

În cinstea sa, Complexul studențesc Regie se va numi Complexul Studențesc Scenariu și Regie Sergiu Nicolaescu.

 

Viața lui a fost un roman, că dacă era un scenariu sigur facea un film.

 

--------------------------------------------------------------------------

 

În ciuda unei cariere de zeci de ani Sergiu Nicolaescu nu a obținut niciun premiu internațional de prestigiu. Nici macar nu a intrat in vreo selecție. Din postura asta a facut tot ce i-a stat in putință ca să blocheze accesul la fonduri tinerilor regizori care nu doar au confirmat, ci și au dus filmul romanesc in strainatate, cu premii deosebite.

 

mads.gif
Sergiu Nicolaescu nu a avut nicio contribuție la lansarea noului val de producatori de filme din țara noastra O spun chiar aceștia din urma Dacă inainte de Revoluție Nicolaescu facea, in medie, un film pe an, după 89 și-a continuat cariera de succes. În fiecare an, la concursurile finanțate de Consiliul Național al Cinematografiei (CNC), filmele lui Nicolaescu aveau prioritate, in detrimentul altor producatori (care nu aveau varsta și experiența lui in spate).

 

Reprezentanții noii generații de regizori sau producatori de filme, s-au plans ani de zile că Sergiu Nicolaescu le-a pus piedici in cariera Ca să poată face un film, accesau fonduri private sau din strainatate, pentru că la banii alocați de stat avea acces in principal un singur om.

Sergiu Nicolaescu și un grup mic de regizori imparțeau banii alocați anual

 

Sergiu Nicolaescu nu a avut nicio contribuție la lansarea tinerei generații de autori de filme. Ba din contra. Noi am reușit abia in 2005 să spargem monopolul pe care il deținea Nicolaescu la CNC cu ajutorul Monei Musca ce era atunci ministrul Culturii și abia din acel moment putem spune că noul val al tinerilor producatori de filme a inceput să se manifeste in Romania. Asta nu i se datorează lui Sergiu Nicolaescu. Din contra, practic pană in acel moment, Sergiu Nicolaescu și un grup mic de regizori imparțeau banii alocați anual de CNC. După 2005 s-a repliat imediat, la vedere ne lauda pe noi, cei tineri, prin spate iși continua jocul la CNC. Faptul că reușea să aibă influență se vede: ultimele filme, deși au fost slabe, toate au avut finanțare de la CNC, explică regizorul timișoaran Florin Iepan.

Sergiu Nicolaescu a fost singurul regizor roman care și inainte și după Revoluție a avut acces la bani pentru a-și face filmele. A fost intotdeauna un tip conectat cu puterea și inainte de Revoluție și dupa Dacă asta e un merit sau e mai puțin merituos, să judece lumea. Nicolaescu nu poate fi perceput ca un opozant al regimului Ceaușescu, a fost chiar un susținator al ideilor promovate in perioada respectivă, mai spune Iepan

 

Una peste alta, indiferent de rezervele mele profesionale, dispariția lui Sergiu Nicolaescu imi este trista regretabilă in sine. Afectiv, Sergiu Nicolaescu ramane parte din copilaria mea, cu tot cu acele filme istorice in care 90% sunt fabulații, puncte de vedere subiective, dar care, așa cum au fost facute, au picat bine pe nevoia romanilor de identitate, a mai declarant regizorul Florin Iepan.

 

A murit propagandistul

 

Mircea Danieliuc in Pisica ruptă vorbește despre deserviciile aduse breslei in comunism de catre Sergiu Nicolaescu cu servilismul sau față de putere.

 

Îl numește colonescu tocmai pentru ca ca să iși facă filmele ii sapa deseori pe ceilalți regizori care abia dacă reușeau să scoată un film in cinci ani. Scriitorul timișorean Marcel Tolcea il numește rapsod al naționalismului ceaușist.

 

Am să vă rog să mă iertați că sunt lipsit de pietate, dar mi se pare jenant și jignitor să il deplangi pe Sergiu Nicolaescu așa cum ai deplange un geniu al cinematografiei romanești, scrie in cea mai recentă postare pe blogul sau scriitorul Marcel Tolcea. Nicolaescu a fost un rapsod al naționalismului ceaușist, un rapsod al falsului antisovietism cu filmul Dacii, un falsificator al istoriei romanești din anii de după 1944, explică acesta.

 

 

Incinerarea anunțată de regizorul morții

 

În filmele sale Sergiu Nicolaescu face genocid. Personajele mor cu meniluita, fie că acest lucru ajută sau nu subiectul. Mor personajele secundare, mor și cele principale, moare chiar și el in postura d eactor principal. Aceasta a fost marota lui Sergiu Nicolaescu: in toate filmele lui se moare pe capete.

Moartea e principalul ingredient din care Sergiu Nicolaescu și-a facut filmele, mai spune regizorul Florin Iepan. Mai in gluma mai in serios, tot ce se intamplă după moartea sa, pare atent regizat de regizorul morții care s-a cufundat atat de mult in acțiunea imaginată in filme incat și-a anunțat Dorința de a fi incinerat incă din anul 1993, an in care a scos pe piață filmul biografic despre mareșalul Ion Antonescu.

 

 

-------------------------------------------------------------------

 

Prin 2007- banuti pentru fabulosul Poker:

 

 

Centrul National al Cinematografiei (CNC) a facut ieri publice numele câștigatorilor celei de-a doua sesiuni a concursului de proiecte cinematografice pentru 2007.

 

 

 

Centrul National al Cinematografiei (CNC) a facut ieri publice numele câștigatorilor celei de-a doua sesiuni a concursului de proiecte cinematografice pentru 2007.

 

Astfel, regizorul Radu Mihaileanu a obtinut cea mai mare finantare “ 1,6 milioane de lei “ pentru proiectul de lungmetraj fictiune "Concertul", o coproductie Castel Film/Les Productions du Trésor. Un alt proiect care a primit finantare a fost "Poker", produs de Cine TV “ 1,25 milioane de lei, regia Sergiu Nicolaescu , scenariul Adrian Lustig.

Printre cei care au "ratat" finantarea CNC se gasesc nume la fel de mari ca si cele ale câștigatorilor: Dan Pita, Radu Gabrea, Bogdan Ficeac, Nicolae Margineanu, Mihaela Radulescu, Dan Chisu, Dan Puric, Alexander Hausvater si altii. Centrul National al Cinematografiei a finantat in total 38 de proiecte din cele cinci sectiuni participante.

--------------------------------------------------------------------

<h2 class="articleOpening">Regizorul Sergiu Nicolaescu a fost atacat de multe ori de colegii sai mai tineri si le-a raspuns uneori dur, alteori ironic.</h2> În 2007, regizorul Cristi Puiu a pus la indoială profesionalismul juriului de la Centrul National al Cinematografiei (CNC).

 

Dacă anul trecut a fost o revolutie in procesul de notare si judecare a proiectelor de film, rezultatele de acum demonstrează că revolutia a trecut si traim o restauratie a mediocrității. O parte importantă dintre cei care au primit finanțări pentru fictiune, documentar, proiecte de dezvoltare sunt regizori si autori care si-au demonstrat in trecut incapacitatea, lipsa de talent si profesionalism, in frunte cu Sergiu Nicolaescu, Adrian Popovici, Marius Barna , a declarat Cristi Puiu pentru Adevarul .

 

La concursul CNC din 2007, cel mai mare credit pentru productie - 1,8 milioane lei - l-a obtinut Sergiu Nicolaescu pentru Supravietuitorul , un fel de Comisarul Moldovan reloaded . Niciun film al lui Sergiu Nicolaescu nu este cunoscut in Occident. Punct. Dar problema nu este numai el, ci modul in care functionează CNC-ul. Faptul că ei au acordat finantare maximă filmului lui Nicolaescu este o dovadă a lipsei de profesionalism a juriului .

 

Afirmatiile lui Cristi Puiu au fost sprijinite atunci de criticii Alex Leo Șerban (1959-2011), Mihai Chirilov, Andrei Gorzo, Madalina Rosca. Ei au spus că banii pentru filme erau risipiti de CNC, care dadea finanțări clientelare si incuraja mediocritatea.

 

Sergiu Nicolaescu i-a raspuns atunci lui Cristi Puiu, spunand că nu a auzit de el si că ar trebui să mai facă un film sau două inainte să vorbească .

 

------------------------------------------------------------

 

Si una mai calda:

 

Regizorul Sergiu Nicolaescu a primit bani din visteria saracacioasă a Televiziunii Romane pentru a-și face urmatorul film. Consiliul de administratie al TVR a acceptat propunerea facută de Claudiu Saftoiu de a finanta cu 380.000 de lei filmul Trenul mortii, noul proiect al lui Nicolaescu. Scenariul a fost scris tot de Nicolaescu si se desfășoară in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

 

TVR se află in colaps financiar din cauza datoriilor si a trebuit să inchidă cu saptamani in urmă TVR Cultural. Guvernul a taiat 1.9 milioane de lei din fondurile Societății Romane de Televiziune saptamana trecuta la rectificarea bugetara pe motiv de fonduri neutilizate, potrivit Revista22. Cu toate acestea, conducerea TVR a decis să-i dea bani lui Sergiu Nicolaescu, regizor care ocupă functia de presedinte al Comisiei de Cultură de la Senat.

 

______________________________________________________________________

 

Parerea mea este ca si daca se apuca sa faca autostrazi in Romania, regizorul ar fi primit 50 de milioane euro / km!

 

Nu banul era grija lui Sergiu!

 

In filmele lui mai reusite (sa zicem) a fost ajutat de un Amza Pelea sau Gil Dobrica. Ni s-a parut tare amuzant mai ca in lipsa de altceva radeam ca prostii la "Daca doriti sa revedeti" la momentul umoristic oferit de Nae Lazarescu si Vasile Moraru, imediat dupa potpuriul lui Marius Teicu si Horia Moculescu.

 

 

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Mie mi se pare ca omul asta e muscat de cur chiar si dupa moarte pt simplul fapt ca filmele sale erau de succes si erau patriotice, fapt ce nu e de tolerat in ziua de azi. Se duce o campanie de denigrare a tot ce inseamna valoare in Romania. Daca au avut ei nesimtirea sa-l atace pana si pe Eminescu, pai atunci ce ar mai fi de spus ? Cat despre "nu au avut succes in strainatate" sunt de parere ca filmele romanesti trebuie sa fie pe placul romanilor, nu al strainilor. Daca strainii vor filme cu "toti romanii sunt tigani" noi o sa le facem pe plac?

 

edit: ca tot vorbeam de premii si nominalizari:

http://www.imdb.com/name/nm0630197/awards

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Mie mi se pare ca omul asta e muscat de cur chiar si dupa moarte pt simplul fapt ca filmele sale erau de succes si erau patriotice, fapt ce nu e de tolerat in ziua de azi. Se duce o campanie de denigrare a tot ce inseamna valoare in Romania. Daca au avut ei nesimtirea sa-l atace pana si pe Eminescu, pai atunci ce ar mai fi de spus ? Cat despre "nu au avut succes in strainatate" sunt de parere ca filmele romanesti trebuie sa fie pe placul romanilor, nu al strainilor. Daca strainii vor filme cu "toti romanii sunt tigani" noi o sa le facem pe plac?

 

edit: ca tot vorbeam de premii si nominalizari:

http://www.imdb.com/name/nm0630197/awards

 

Nu are nicio treaba patriotismul cu calitatea execrabila a filmelor lui Nicolaescu. Am citat mai sus "Padurea Spanzuratilor": pai film mai patriotic ca ala nu exista. Nu propaganda de doi lei, ci o poveste extraordinar spusa despre un roman. Patriot.

 

Filmele sunt fie bune, fie proaste. Filmele cu subiect patriotic trebuie sa se conformeze si ele acestui standard, altfel incepem sa lingem orice pe motiv ca e romanesc. Tu ai vrea ca operele de arta sa fie subordonate unui tel moral, unei linii ideologice: tot ceea ce e romanesc, e bun; tot ceea ce e strain sau antiromanesc e rau. Nu merge asa...

 

PS Cat priveste Eminescu, e un om supus greselii, intocmai ca noi ceilalti. Nu e un comportament nesimtit atacul la el, daca sunt folosite argumente rationale. Inversa e la fel de valabila: iubirea idolatra pentru cineva trebuie sa aiba si ea o logica, altfel o dam in misticisme si fanatism.

 

PS2. Alea-s premii? Hai sa fim seriosi... arata-mi o nominalizare la Ursul de Aur, la Cannes, la Venetia, ceva solid... nu niste nominalizari de doi lei la premiile Cominternului...

Editat de Alexandru H.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Au ajuns toti comunistii eroi nationali. A fost unul dintre cei care au pupat picioarele impuscatului, l-au omorat si a trecut mai departe la ceea ce stia sa faca mai bine, sa se dea bine pe langa noua conducere, care defapt era cam aceeasi (minus 2).

In primul rand, Sergiu Nicolaescu trebuie judecat ca om si dupa ca regizor, nu invers. Exista carti in care se explica rolul marelui revolutionar in 89. Multi ar trebui sa se mai intereseze si dupa sa-l planga cu lacrimi false, de parca chiar s-ar fi uitat la macar 2 filme de-ale lui.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Nu cunosc mai nimic despre omul Nicolaescu asa ca parerea mea e incarcata de un obiectivism subiectiv. (Subiectiv pentru ca este parerea mea).

Filmele lui sunt mediocre. Majoritatea contin obsesii personale vizuale si auditive (Andreeeeei! Andreeeeeei!) repetate la nesfarsit, de la o productie la alta. Daca cele din trecut aveau, sa zicem, sau li se poate recunoaste, sa zicem iarasi, o anume valoare de gen patriotic, astea recente sunt de toata jena.

Exista si nu nestemate, semipretioase printre laturi, Capcana Mercenarilor sau, preferatul meu, Ringul, care-s vazubile, dar nu din considerente artistice.

 

Imi aduc aminte de un episod anecdotic, aparuse Saving Private Ryan si luase toata crema premiilor, si Nicolaescu era aproape indignat, citez aproximativ: "Ce Saving Private Ryan? Eu am facut Triunghiul Mortii, e mai bun. Saving Private Ryan are trei frati, si ramane unul, eu in Triunghiul Mortii am noua frati si mor toti."

Editat de axl

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Pe vremea lui Ceasca nu aveai posibilitatea sa vezi alte filme la TV sau cinema decat mega balariile lui Sergiu N. Cine are memorie buna isi poate aminti cum , desi in programul TV scria ca va rula un film american sau occidental , aveam neplacuta surpriza sa urmarim alte filme propagandiste romanesti, sovietice sau chinezesti.

Din acest motiv ni se pune placa cu monstru cinematografiei romanesti.

 

 

Legatura cu Securitatea

Sergiu Nicolaescu a facut in anul 1981 antecameră la dictatorul Nicolae Ceaușescu pentru a face o turnatorie prin care-i acuza pe Lucian Pintilie și Alexa Visarion, cum că aceștia ar face acte de anti-patriotism. Sergiu Nicolaescu a scris o notă scurtă dictatorului pe care a trimis-o Comitetului Central (CC) al PCR, care era de fapt o cerere de primire in audiență. El ar fi dorit să-i prezinte lui Nicolae Ceaușescu "o serie de probleme de mare importanță pentru existența și dezvoltarea cinematografiei naționale". Atașat cererii, exista și un rezumat al ideilor pe care domnia sa dorea să le expună. (wikipedia)

 

Sper ca de luni incolo sa se termine telenovela "Sergiu" pe toate canalele TV ca e un film si mai tare zilele acestea care trece neobservat : Razboiul de neindependenta in regia lui TB.

 

 

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Sergiu a fost un mare regizor si un actor de bun simt. Acum cand nu mai este printre noi ar trebui sa-l omagiem, nu sa-l criticam. Eu asta inteleg sa fac. Iti multumesc maestre pentru tot ce ne-ai daruit. Daca nu ai fi existat, am fi fost mai saraci. Dumnezeu sa te ierte!

 

2nlxttt.jpg

Editat de Lari

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Mie mi se pare ca omul asta e muscat de cur chiar si dupa moarte pt simplul fapt ca filmele sale erau de succes si erau patriotice, fapt ce nu e de tolerat in ziua de azi. Se duce o campanie de denigrare a tot ce inseamna valoare in Romania. Daca au avut ei nesimtirea sa-l atace pana si pe Eminescu, pai atunci ce ar mai fi de spus ? Cat despre "nu au avut succes in strainatate" sunt de parere ca filmele romanesti trebuie sa fie pe placul romanilor, nu al strainilor. Daca strainii vor filme cu "toti romanii sunt tigani" noi o sa le facem pe plac?

 

edit: ca tot vorbeam de premii si nominalizari:

http://www.imdb.com/name/nm0630197/awards

 

mare dreptate ai .....asta se vrea sa dispara patriotismul din neamul asta....

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Pai bine, dar ce legatura are asta cu faptul ca anumiti oameni nu il considera pe Sergiu Nicolaescu un regizor prea bun? Eu habar n-am cum a fost ca regizor, ca nu am urmarit niciun film produs de el, dar lasand asta la o parte, ma gandesc ca era candva un anume Ceausescu, care se vedea in oglinda ca fiind ultimul dac ramas, asa ca nu prea ma impresioneaza asa-zisul ''patriotism'' al lui Sergiu Nicolaescu. Asta ca tot vorbim despre patriotism. Omul/regizorul Sergiu Nicolaescu nu prea ma intereseaza ca sa fiu sincer, si nici nu-mi face placere sa discut despre un om care, acum, este efectiv cenusa intr-o urna ( am ramas cu sechele de cand am vazut pe YouTube cum sa procedeaza... it disturbz by brainzzzz ).

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Cam mult ne-a costat patriotismul regizorului Nicolaescu. Despre ce patriotism vorbim in cazul lui? Cand a regizat Dacii sau cand il intreba pe Pistruiatu daca a adus manifestele? Ce capodopera a facut Sergiu cu muntii de bani de care a dispus? Parca n-ati mai vazut filme de va inmuiati la tampeniile pe care le-a creat.

 

Omului Sergiu Nicolaescu sa-i fie tarana usoara!

 

Si ca sa fiu in ton cu titlul acestui topic: clar Stalp al Ceausismului! Peste Vadim Tudor si Adrian Paunescu. O sa ajungem sa-l vorbim de bine si pe Ilieescu cand i-o veni randul.

Editat de terente

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Sergiu Nicolaescu, Maresalul si legionarii (Adrian Cioflanca)

 

Sergiu Nicolaescu a fost, fară doar și poate, cel mai redutabil producator de istorie populară in limbaj cinematografic. Nici o epocă istorică nu i-a scapat ca regizor: antichitatea ( Dacii “ 1967), evul mediu ( Mihai Vitezul “ 1970, Nemuritorii “ 1974, Mircea “ 1989, , Coroana de foc “ 1990), epoca modernă ( Pentru patrie “ 1978, Ultima noapte de dragoste “ 1980, Carol I “ 2009, Triunghiul morții “ 1999) și istoria contemporană ( Cu mainile curate “ 1972, Atunci i-am condamnat pe toți la moarte “ 1972, Ultimul cartuș “ 1973, Un Comisar acuz㝠“ 1974, Revanșa “ 1978, Capcana mercenarilor “ 1980, Întalnirea “ 1982, Noi cei din linia intai “ 1986, Oglinda. Începutul adevarului “ 1993, 15 “ 2005, Supraviețuitorul “ 2008). Are și niște filme, jalnice, despre zilele noastre.

 

Simpla cronologie arată că 1989 nu a fost un an de ruptura iar filmele mențin in conținut, indiferent de epoca tonul naționalist-eroizant. S-a vorbit mult despre contribuția popularului regizor la propaganda comunista Într-adevar, Nicolaescu, un protejat (după cum povestesc foștii nomenclaturiști) al lui Ion Gheorghe Maurer și al altor demnitari comuniști, a fost util regimului prin aceea că traducea in limbaj accesibil și poveste captivantă episoade din versiunea național-comunistă a istoriei noastre. Avand in vedere frecvența obsesivă cu care apare in documentele Secției de Propagandă a CC solicitarea de a transpune pe ințeles discursul oficial ințelegem mai bine cat de important era un regizor ca Nicolaescu. Evenimentele și personajele ilustrate in filmele sale reprezentau, nu intamplator, și elementele cele mai exploatate din epopeea național㝠canonizate in discursul naționalist. Sergiu Nicolaescu reprezenta in lumea cinematografiei acel tip de naționalism sincretic, care combina elementele istoriografiei romantice, cu istoria de lemn comunistă și cu neo-naționalismul postcomunist.

 

Charisma și spiritul critic

 

Că provenea dintr-o familie cu probleme la dosar, că a fost urmarit de Securitate prin dosar informativ (pentru scurt timp), că filmele i-au fost cenzurate din cand in cand și că a luat (rareori) distanță de rol față de linia oficială nu inseamnă că nu a fost folosit. Toți creatorii oficiali pățeau la fel, erau și susținuți și monitorizați. Grație susținerii de care avea parte in lumea politică și instituțiile de forță a avut acces larg la bani, studiouri, figuranți, colaboratori și actori de bună calitate. Asta l-a ajutat să domine hegemonic ordinea cinematografică internă decenii la rand. A fost creditat cu talent regizoral și actoricesc, dar popularitatea sa venea in sprijinul regimului. Se va spune că Sergiu Nicolaescu a incercat, cum s-a putut, să-și facă meseria in vremuri tulburi. Dar și-au facut-o și alții fară a servi miezul tematic al propagandei istorice comuniste. Centralitatea insemna inainte de 1989 compromis, iar Nicolaescu a platit acest preț pentru a fi la varf.

 

Desigur, filmele sale au sedus zeci de milioane de oameni inainte de 1989 (conform unei cifre vehiculate chiar de Nicolaescu, au fost peste 130 de milioane de spectatori in Romania lipsită de opțiuni) și alte milioane dupa iar exercițiul critic este foarte dificil in cazul unei figuri populare și cu atat mai mult acum, in momentul decesului. Romania postcomunistă a trait mereu această dilemă: ce poate face cu personajele sale amestecate, care au facut compromisuri serioase, dar au ramas charismatice. Pană acum, tendința oamenilor a fost de a trece cu vederea uratul și de a privi partea interesantă a poveștii.

 

Să așteptam să se scrie carți analitice serioase despre Sergiu Nicolaescu ca să avem o imagine mai clara Arhivele incă neexplorate și marturiile celor care i-au fost in preajmă vor fi de mare folos. Sergiu Nicolaescu este un caz școală despre cum se nasc prestigii in Romania și despre construcția canonului istoric.

 

Legionarii și comuniștii

 

Acum voi spune cateva vorbe, cu lipsa de imaginație a istoricului, despre filmele sale pe segmentul de istorie care mă interesează cel mai mult: guvernarea legionara regimul Antonescu și persecuțiile impotriva evreilor. Cum destui oameni au invățat mai multă istorie din filmele lui Nicolaescu decat din manuale și carți este util de analizat gradul lor de veridicitate și in ce masură reflectau cunoștințele istoriografice de la acel moment și propaganda oficiala Bineințeles, nu pierd din vedere ca fiind vorba de un act artistic, modul in care este utilizat adevarul istoric ține de libertatea producatorilor. Doar că nu trebuie uitată menirea oficială a filmelor lui Nicolaescu, tocmai pomenita și faptul că in cazul unor pelicule prezentate ca filme istorice există o anumită responsabilitate a producatorilor față de adevarul istoric. Oriunde in lume, in momentul in care un film falsifică grosier realitatea este denunțat ca atare.

 

Iau ca prim studiu de caz filmul Revanșa, lansat in 1978. Filmul face parte din seria aventurilor comisarului Moldovan, un comisar din Chestura de Poliție București in timpul razboiului. După ce regimul comunist organizase numeroase procese cu loturi de foști responsabili din Poliție și Siguranță implicați in represiunea politică in perioada interbelică și in vremea razboiului, alegerea unui comisar de Poliție ca personaj principal putea parea neobișnuita Dar cinematografia se afla atunci in plină vogă a filmelor Polițiste, iar dilema a fost rezolvată facand din Moldovan (neverosimil) un prieten al comuniștilor. Moldovan copia modelul Polițiștilor non-conformiști din filmele occidentale, iar excesele sale erau puse, mai in glumă mai in serios, pe seama regimului burghezo-moșieresc pe care il servea.

 

Revanșa venea după Un comisar acuză, care prezenta guvernarea legionară și masacrele din noiembrie 1940, cele in care au fost uciși, la inchisoarea Jilava, 64 de ofițeri și inalți funcționari acuzați că au participat la prigoana impotriva legionarilor, urmate de lichidarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu. În film, din motive care imi scapa Jilava devine Viraga, iar profesorii uciși se numesc Jugu și Margineanu. Scena asasinatului de la Jilava este reconstituită destul de precis (de exemplu, scena cu zgomotele facute pentru a acoperi impușcaturile), cu cateva excepții. În film, comuniștii inchiși la Jilava sunt eliberați de un gardian pentru a nu fi asasinați de legionari. În realitate, legionarii pur și simplu nu i-au vizat in acel moment pe comuniști, care au ramas in celule, neatinși. În film, legionarul Paraipan (Gheorghe Dinică), membru al Poliției legionare, coordonează asasinatele. În realitate, ele au fost coordonate la fața locului, cu implicarea Poliției legionare, de Dumitru Groza, șeful Corpului muncitoresc legionar, dar ar fi fost mai dificil de prezentat public acest lucru, in condițiile in care mesajul oficial era că proletariatul pactizase cu comunismul. Mișcarea legionară a avut o aderență destul de consistentă in mediile muncitorești, iar Corpul muncitoresc legionar a jucat un rol important in violențele din timpul guvernarii legionare, inclusiv in timpul rebeliunii, care a fost prefațată de un protest de stradă organizat de Dumitru Groza și Viorel Trifa, șeful studenților legionari.

 

Pe urmele mistificarilor propagandistice

 

Rebeliunea este prezentată in Revanșa, film in care mistificarile se inmulțesc. Tentativa legionarilor de a prelua puterea doar pentru ei este descrisă ca rezultat al unui plan bine pus la punct de capii legionari impreună cu Gestapo și așternut pe hartie. Or, un astfel de plan scris nu a existat in realitate și cu atat mai puțin a fost stabilit cu Gestapo. Diferite servicii secrete germane ii sprijineau pe legionari, dar Antonescu avea sprijinul lui Hitler și astfel ambele parți erau ținute in șah (lucru surprins bine in film). Deși legionarii radicali doreau să il rastoarne pe Antonescu, un plan coerent de lovitură de stat nu a fost conceput. Rebeliunea a fost de fapt rezultatul unei escaladari a tensiunilor intre Antonescu și Sima, moment in care au intrat in scenă gruparile radicale din Legiune, evoluția evenimentelor depinzand de diferiți factori situaționali.

 

Asasinarea maiorului german Döring, care a fost unul din pretextele pentru declanșarea rebeliunii, a fost pusă tot pe seama legionarilor, care reprezentau raul suprem in bestiarul comunist. Interesant este că Ion Antonescu (care nu apare in peliculă decat ca vorbind de la celalalt capat al telefonului, la fel ca Horia Sima de altfel) iese bine din film “ incă un semn, pe langă cele istoriografice, că reabilitarea mareșalului incepuse discret din anii 1970. În filmul regizat de Sergiu Nicolaescu, asasinul lui Döring, grecul Demetrios Sarantopoulos, este drogat și pus să apară ca țap ispășitor in timp ce Paraipan il impușcă pe ofițerul german. În realitate, chiar grecul Sarantopoulos a fost asasinul. Pe numele real D. Sarandos, grecul era, se pare, agent al serviciilor secrete britanice, iar atentantul, care trebuia să vizeze un personaj mai important din Misiunea militară germană din Romania, poate chiar pe șeful acesteia Erik Hansen, era gandit să provoace disensiuni intre Germania și Romania. Maiorul Helmut Döring nu era șeful spionajului german din Balcani, cum se spune de mai multe ori in film, ci doar șeful Departamentului transporturi din Misiunea militară germana De ce Sarandos a ales ca țintă un personaj mai puțin important nu se știe. În timpul interogatoriilor, grecul, la origine boxer, insensibil la dureri ca un fachir după cum il descriau anchetatorii germani, nu a declarat nimic sub tortură (documentele au fost publicate de Ottmar Trașcă și Ana-Maria Stan, Rebeliunea legionară in documente straine, 2002). Nici Kurt Geissler, omnipotentul om al Gestapo-ului din film, nu a jucat in realitate un rol atat de important.

 

În acest caz, erorile facute de Nicolaescu erau de fapt erorile istoriografiei vremii. În perioada comunista doar istoricii de partid aveau voie să scrie pe subiecte sensibile precum guvernarea legionaro-antonesciană și beneficiau de acces preferențial la documente. Știm astazi că Sergiu Nicolaescu a colaborat cu câțiva dintre ei. Nu știm incă daca pe baza colaborarii cu Ministerul de Interne și Ministerul Apararii, avea acces și la documente originale. Dosarul Procesului rebeliunii legionare, de exemplu, se afla in acel moment la Interne. Cert este că Nicolaescu s-a bazat, in special, pe cele două carți mari și late disponibile in epocă despre Mișcarea legionară și rebeliune: Mihai Fatu, Ion Spalățelu, Garda de Fier: organizație teroristă de tip fascist (1971) și Aurică Simion, Regimul politic din Romania in perioada septembrie 1940 “ ianuarie 1941 (1976). Erorile privitoare la Döring și Sarantopoulos sunt preluate din prima.

 

Pogromul absent

 

Dar acestea sunt, să spunem, detalii. Marea problemă este că filmul ignoră și mistifică pogromul care a insoțit rebeliunea. Poate nu toată lumea știe, in acele zile din ianuarie 1941, legionarii au declanșat violențe teribile in cartierele evreiești, ucigand cel puțin 120 de evrei, prin torturi ingrozitoare, devastand case, magazine și sinagogi. Dacă nu ar fi urmat pogromul de la Iași și celelalte masacre din timpul Operațiunii Barbarossa s-ar fi vorbit despre pogromul de la București ca despre unul dintre cele mai mari masacre de acest fel din Europa de pană atunci. Evreii au fost ridicați aleatoriu de echipe legionare, duși pentru anchet㝠in diferite locații, unde au fost batuți, umiliți, torturați și, unii, uciși. Ni s-au pastrat mai multe relatari, iar detaliile sunt terifiante: cadavre de-ale barbaților au fost gasite mutilate de lovituri, cu organele genitale taiate, cu limbi, urechi, dinți, degete extirpate; in cateva situații, oamenii au fost spintecați, iar intestinele au fost innodate pe post de cravată; la Abator, mai multe cadavre au fost atarnate in carlige; au fost cazuri de femei carora li s-au taiat sanii sau le-au fost gauriți cu burghiul; femei, vii sau moarte, au fost violate.

 

Dau aceste detalii, cu scuze pentru cei care sunt șocați, pentru a ințelege mai bine ce s-a intamplat acolo, explozia de sadism ideologic care a insangerat capitala Romaniei. Procesul Rebeliunii, organizat in vara anului 1941 “ exact inainte de momentul in care Romania intra in razboi alaturi de Germania nazistă și participa la masacrele impotriva evreilor din nord-estul Romaniei, Basarabia și nordul Bucovinei “ a minimalizat violențele impotriva evreilor, prezentand rebeliunea doar ca o tentativă de lovitură de stat. Istoriografia comunistă a preluat această grilă de lectura Am scris un studiu intreg, inclus in Raportul Comisiei Wiesel, in care am inventariat distorsionarile sistematice din istoriografia comunista Este un fapt că istoricii perioadei se feresc să menționeze victimele evreiești (evidențiind in schimb victimele dintre comuniști și populația creștină), iar atunci cand o fac diminuează numarul victimelor. În cartea lui Fatu și Spalățelu pomenită mai sus evreii care au cazut victime pogromului de la București sunt menționați drept cetățeni și atat.

 

La fel și in filmul lui Nicolaescu. Este prezentată o scenă cu masacrul de la Abator, dar nu spune nimeni că victimele erau evrei. În grupul victimelor, apare o singură persoană cu veșminte de rabin și ramane ca publicul să aibă destulă perspicacitate pentru a ghici că și restul sunt evrei. De fapt, nici nu poate face asta pentru că in fruntea grupului de victime și cel care ii dă voce e medicul comisarului Moldovan, doctorul Beceanu, așadar, după nume, roman creștin sadea. Scena cu devastarile din cartierele evreiești se adreseaza de asemenea, celor cu simț de observație, la o privire atentă aparand pe cladiri una-două firme de magazine evreiești. În rest, nimeni nu lamurește despre ce este vorba, iar filmele lui Nicolaescu nu pot fi banuite de prea multe subtilități.

 

Cel mai grav este că pogromul este explicat in film ca o diversiune anti-masonic㝠pe care legionarii și Gestapo-ul o organizează pentru a servi ca paravan scopului real, tentativa de lovitură de stat. În realitate, nu a existat un astfel de plan și lucrurile nici nu puteau fi puse in acest fel. Antisemitismul era chiar rațiunea de a fi a Mișcarii legionare (recitiți orice program politic legionar pentru a reconfirma acest lucru). Multe din disensiunile cu Antonescu au la bază neințelegeri privind metodele de aplicat in rezolvarea chestiunii evreiești. Documentele arată clar că turbulențele din ianuarie 1941 au debutat cu chemari la violențe impotriva evreilor, la care erau conjurați să se alature Antonescu și Armata. Cei care nu li se alaturau erau denunțați ca jidoviți. Antonescu impartășea aversiunea față de evrei, ar fi vrut să continue cu legionarii moderați ( Vreau regim legionar sută-n suta dar cu legionari care să mă asculte! a declarat in timpul Rebeliunii), dar, ca adept al ordinii, intuia haosul care ar fi urmat.

 

Filmul ratează așadar momente și explicații importante, iar realitatea bate filmul, prin complexitate și duritate.

 

Antonescu, o statuie vorbitoare

 

Perioada Antonescu este reflectată de Oglinda. Începutul adevarului. După 1989, Nicolaescu a ramas cu pasiunea pentru istorie (și-a pastrat și prieteniile cu foștii istorici de partid) și, cum după revoluție a avut acces direct la parghiile puterii ca demnitar, s-a imaginat ca parte a unui efort național de restabilire a adevarului istoric. Este de notorietate implicarea sa in anchetele privind revoluția din 1989, unde a facut mai mult rau decat bine, susținand explicațiile de tip conspiraționist. Una din carțile sale despre revoluție repetă titlul filmului Oglinda: Revoluția, inceputul adevarului (1995). Printre explicațiile date revoluției in cartea cu pricina este și aceasta: În acest secol au fost două conjunctiuni Saturn “ care reprezintă structurile existente, institutii publice si politice “ cu Neptun, planeta idealurilor politice si a libertății. În 1917, revolutia rusa si in 1953 la moartea lui Stalin. Cea de-a treia era prevazută in 1989.

 

Filmul Oglinda este construit mai atent decat filmele despre legionari, dar este tern, cu figuri de ceara Rolul regelui Mihai I in lovitura de la 23 august este minimalizat și dus in derizoriu (filmul apare in perioada in care noul protector al lui Nicolaescu, președintele Ion Iliescu, era in relații proaste cu regele Mihai). Liderii partidelor democratice sunt aratați ca niște domni sfatoși și apatici, rupți de realitate. Singurul care iese bine din jocul de lumini și umbre este, și de data aceasta, Ion Antonescu, pe care se pare că Nicolaescu il admira. În anii 1990 explodase cultul lui Ion Antonescu, dictatorul din timpul razboiului fiind ridicat in diferite medii “ in zone din lumea politica in lumea uniformelor și in lumea activiștilor și istoricilor naționaliști “ la rangul de erou național.

 

Sergiu Nicolaescu face un anumit efort să mențină echilibrul opiniilor in film, dar lui Antonescu i se construiește un profil de martir. Filmul cuprinde lungi monologuri ținute de Antonescu (de fapt, dialoguri cu parteneri inerți) in care spectatorul poate auzi că Hitler a fost expresia disperarii unui popor, că dictatorul nazist planuia anihilarea a 20 de milioane de slavi (nimic despre anihilarea evreilor) sau că nu a deportat nici un evreu din Romania, iar cei dislocați din Basarabia și Bucovina nu știau o boabă romanește și au fost duși să inlocuiască populația deportată de Stalin in Siberia. Numai tampenii. Toate masacrele pentru care Antonescu a fost responsabil, incepand cu pogromul de la Iași și culminand cu masacrul de la Odessa, deportarile și moartea in Transnistria nu sunt menționate. Deciziile dictatoriale și antidemocratice nu sunt nici acestea reliefate indeajuns pentru a construi o imagine corecta

 

Acesta este doar un scurt bilanț. La alte filme istorice regizate de Sergiu Nicolaescu lucrurile arată și mai prost. Interesant este că regimul comunist a falsificat și istoria care teoretic ii era favorabila cea pe dimensiunea antifascista iar regizorul adulat și contestat astazi a avut și el un rol. Nicolaescu s-a plasat mereu in zona puterii, in zona discursurilor dominante știind că astfel va avea mereu succes, intr-un fel sau altul.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Sergiu Nicolaescu si istoria romanilor (George Damian)

 

Pățeste acum Sergiu Nicolaescu ce au pățit toti cei care au trait si creat inainte de 1989. Principala acuzatie impotriva lui Sergiu Nicolaescu: filmele sale despre istoria romanilor, secundar vine si calitatea filmelor lui.

 

Supararea este că Sergiu Nicolaescu a facut filme protocroniste care au sustinut ideologia oficială a Partidului Comunist Roman. Am indoieli că majoritatea celor care il injură pe Sergiu Nicolaescu stiu ce inseamnă protocronism si dacă se poate aplica această etichetă filmelor lui. Da, filmele lui Sergiu Nicolaescu au servit propagandei oficiale: istoria ca un fir rosu, cu statul dac centralizat la baza Da, filmele lui Sergiu Nicolaescu au fost comandate si coordonate de politruci comunisti.

 

În ceea ce priveste discutia cat adevar istoric există in filmele lui Sergiu Nicolaescu mi se pare că lucrurile alunecă putin aiurea. În primul rand, incepand de la filmul Dacii toate filmele lui Sergiu au beneficiat de consilierea unor istorici seriosi “ ceva-ceva adevar istoric există in aceste filme, mai greu este de facut separarea dintre adevar si fictiune (cam pe aici ar trebui să se situeze mult laudata demitizare, care insă s-a transformat intr-un baros care zdrobeste tot).

 

Iar inainte să-l condamnam pe Sergiu Nicolaescu pentru filmele lui istorice haideti să ne uitam putin ce filme faceau maghiarii, bulgarii, sarbii, polonezii, rusii, englezii, francezii etc in aceeasi perioada Vom avea surprize majore. Britanicii si in ziua de azi sponsorizează cu bani publici filme protocroniste in care este cautată originea regelui Arthur in Imperiul Roman (AICI). Ca să nu vorbim de filmele americane sau ruse despre al Doilea Razboi Mondial.

 

Să-i fie țărana usoară! Mie imi plac filmele lui.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

pentru posteritate: exista destule voci credibile care spun ca masacrul de la abator s-a intamplat exact invers, cei atarnati in carlige fiind legionari si nu evrei. Tinand cont ca invingatorii scriu istoria, iar massmedia e controlata de evrei, mie imi vine greu de crezut povestea cu abatorul.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Referitor la acel subiect, Azzido, sa nu te sperii daca vei gasi niciodata vreun proces sau vreun inculpat pentru ce au facut legionarii evreilor atunci. Desi s-a tras apoi in Miscarea Legionara cu tot arsenalul posibil.

 

Bineee... nici comunistii nu au putut dovedi ca Antonescu este vinovat pentru pogromul savarsit de germani la Iasi dar o dam in altele.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Ca sa readucem discutia la fagasul normal...

 

a) Omul Nicolaescu. Nu am eu mare simpatie pentru el (faptul ca l-a dat in gat pe Pintilie Securitatii e o buba neagra) dar pana la urma e problema lor, sa si-o rezolve. Nu il atac pe "omul" Nicolaescu" (despre morti numai de bine, nu?).

 

b) Regizorul Nicolaescu. Propaganda si calitatea nu se exclud: cel mai important exemplu e Leni Riefenstahl, un propagandist al celui de-al Treilea Reich dar, in acelasi timp, un regizor absolut genial. Insa, atentie, am putina dragoste pentru viziunile pseudopatriotice ale fimelor sale dar recunosc ca mijloacele cu care au fost realizate (viziunea regizorului, tehnica etc.) sunt extraordinare si merita un capitol consistent in istoria cinematografiei.

 

Sergiu, din nefericire, nu are asemenea calitati. A fost un regizor mediocru, ce si-a ascuns lipsa talentului in mari desfasurari de forte, figuranti si mesaj. Cand a facut filme mai reduse din punct de vedere a personajelor si "patriotismului, s-a vazut cat de bun este: trebuie doar sa vedeti "Poker" si va dati seama. Cand a facut un film precum "Mircea cel Mare", si-a ascuns lipsa de talent dupa mesajul patriotic ce irumpe din toti porii productiei. 99% din aparatorii sai nu ar fi in stare sa-ti spuna de ce sunt filmele lui bune, doar ca orice film patriotic trebuie aparat "chiar cu pretul vietii".

 

Problema lui e ca face cronici istorice, precum un cronicar de letopiseti: nu se agata de un singur moment, pe care sa-l transforme in punctul esential al productiei. Sa luam bunaoara "Mihai Viteazul": e un film ce trebuie sa spuna, de la inceput si pana la sfarsit, intreaga poveste a domnului. Personajele secundare sunt acolo doar pentru a sustine discursul pe care cronicile istorice spun ca trebuie sa-l sustina si parasesc scena imediat ce au facut-o. Daca vreti o comparatie, priviti filmul "Alexandru" al lui Oliver Stone: aceeasi aberatie cu urmaritul vietii inculpatului de la nastere si pana la moarte. Box-office-ul mi-a dat dreptate. Unde e punctul culminant al filmului? Moartea lui? Draci, pana atunci ai fi crezut ca ai 100 de momente culminante...

 

Daca as face maine un film inspirat din istoria romanilor, l-as lua pe Constantin Brancoveanu (ca tot voia Vadim sa faca cu Nicolaescu un film despre subiectul asta) si as urmari exact perioada de cateva zile de dinainte si de dupa arestarea lui. Atat. Aluzii despre trecut ar exista, dar m-as concentra sa am in fata ochilor o fresca cat se poate de emotionala despre acele zile esentiale ale vietii lui. Nu as dilua cu povesti despre palate, despre universitati, despre toate prostille pe care regizori ca Sergiu si scenaristi precum Vadin vor sa aiba un loc fruntas in film. Ar iesi tot un film patriotic si cred ca ar putea sa iasa un film excelent. Din pacate, mostenirea lui Sergiu e una proasta: i-a alienat pe regizorii tineri asa de mult incat niciunul nu s-ar atinge de un proiect de film istoric. Ceea ce e pacat...

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!


Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.


Autentifică-te acum