In Europa de vest nu se cunoaste istoria Romaniei

[Virgil 82]

 

Punctul de vedere:Prof. dr. Maria-Luminita Rollé Universitatea din Edinburgh

 

 

În Europa de Vest nu se cunoaste istoria Romaniei si cei care o viziteaza acum văd sărăcia materială de astăzi, si nicidecum milenara ei bogătie culturală si spirituală.

In plus, propaganda maghiară din SUA se bazează pe milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finantează edituri si opinii la Bucuresti, in timp ce in Elvetia am auzit de la un doctor in istorie (la Geneva, in iunie 1999) că Transilvania a apărut in secolul XIII si de la un ambasador francez in Romania (la Lausanne, in noiembrie 1998) că poporul roman a dispărut timp de 1000 de ani ca să reapară, ca prin miracol, in secolul XIV !

 

Cu toate acestea, nimeni nu mentionează că cea mai veche scriere din Europa a fost atestată arheologic in 1961, tot in Transilvania, in satul Tărtăria, pe raul Somes, in judetul Alba, de către Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. În afară de Romania, Tăblitele de la Tărtăria, datate 4.700 ie.n., au făcut ocolul lumii anglo-saxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) si au creat dezbateri aprinse pe tot globul. Desi romanii stiau să scrie acum 7000 de ani, acest detaliu esential nu este nici in ziua de azi, după mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului romanesc si nu apare in manualele de istorie.

 

Ce ne spun specialistii din Romania ? În 1998 s-a publicat « Istoria Romaniei » (Editura Enciclopedică , Bucuresti) de către un colectiv academic sub conducerea unei « autorităti in materie », Prof. dr. Mihai Bărbulescu, culmea culmilor, de la aceeasi Universitate (din Cluj), care nu spune ca Profesorul Vlassa a descoperit Tăblitele. La pagina 15 a acestui impresionant volum, Tăblitele de la Tărtăria sunt mentionate cu semnul intrebării intr-o foarte scurtă frază, fără nici un comentariu: « Într-o groapă de cult de la Tărtăria, s-au găsit ( ) trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere ?), cu analogii in Mesopotamia.»

 

Dar Dl. Bărbulescu nu-si aduce aminte oare că scrierea proto-sumeriană apare cu 1000 de ani mai tirziu si că cea cicladică, proto-greacă, după 3000 de ani ? El a uitat că metalurgia in Europa apare tot in Transilvania, in jur de 3500 ie.n. ? Că tracii sunt primul mare popor

indo-european care intră in Europa tot in jur de 3500 ie.n., cu mai mult de două milenii inainte ca celtii, etruscii, romanii, germanii, sau slavii să apară pe harta Europei ? Si că tracii ocupau tot teritoriul intre Muntii Ural si Tatra de la est la vest si de la Marea Baltică la

Dunăre si Marea Neagră de la nord la sud ?

 

De asemenea, si in acelasi context, nici un specialist in istoria Romaniei nu atrage atentia asupra altui detaliu primordial, si anume că limba traco-dacică este cu mii de ani anterioară latinei (care apare abia in secolul VI ie.n.) si că, in consecintă, limba romană nu se trage din latină, pentru că, desi din aceeasi familie, există istoric inaintea latinei, deci este o limbă proto-latină. Latina se formează din etruscă si greacă, care, desi amindouă indo-europene, sunt scrise cu un alfabet fenician, răspindit in lumea mediterană a epocii. În plus, estruscii ei insisi erau o bransă a celtilor, coborati in sudul Alpilor in jur de 1200 ie.n. La rindul lor, celtii erau o bransă a tracilor care migrau spre vestul Europei, si erau numiti ca atare, adică traco-iliri pană in secolul VI ie.n., cand se deplasează din Noricum (Austria) spre Alpii elvetieni, unde se numesc helveti.

 

Atatea detalii ignorate despre originea, continuitatea, si insăsi existenta poporului roman dau de gandit. Cine schimbă si interpretează istoria Romaniei?

 

În mozaicul de limbi si popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe acelasi teritoriu, si o scriere de 7000 de ani, sunt romanii de azi. Transilvania nu a fost maghiară si nici nu putea fi cand strămosii maghiarilor de azi locuiau in nordul Mongoliei, sursă turco-finică nu numai a ungurilor, dar si a bulgarilor (care năvălesc in Romania si in teritoriile Bizantine din sudul Dunării in secolul VI), a turcilor si a finlandezilor din zilele noastre. Hunii pătrund in Europa pană la Paris, Roma si Constantinopole sub Atila in secolul V, dar se retrag spre Ural pană in secolul IX, cand năvălesc din nou in Panonia, teritoriu ocupat la acea dată de daci liberi (80%) amestecati cu slavi (20%).

 

Poporul si limba dacă sunt deci cu mult mai vechi decat poporul roman si limba latină, dar cele două limbi erau foarte asemănătoare, si de aceea asimilarea s-a făcut atat de repede, in cateva secole. Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul Mării Negre, nu numai că a invătat daca imediat, dar in sase luni scria deja versuri in limba lui Zalmoxis ! Invadarea Daciei, de fapt a unui coridor spre Muntii Apuseni, a avut ca scop precis cele 14 care cu aur pe care Împăratul Traian (de origine iberică) le-a dus la Roma ca să refacă tezaurul golit al Imperiului. Peste mai mult de 1000 de ani, după căderea Constantinopolului sub turci in 1453, tributul plătit sultanilor otomani va fi tot in aur, in formă de techini. Si tot in aur se plătesc in ziua de astăzi anumite interese in Romania, după ce tezaurul national de 80 tone-aur a fost vindut de Ceausescu la licitatie in Zürich si cumpărat de Banca Angliei.

Cele 14, nu care romane ci milioane de romani din afara Romaniei inteleg si simt acum, mai bine ca niciodată, sensul versurilor transilvane Muntii nostri aur poartă, Noi cersim din poartă-n poartă!

 

În aceeasi ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), in timp ce Europa de Vest dormea sub jugul Bisericii Romane si a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultura si civilizatia europeană si-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole in 330, cand Bizantul devine capitala Imperiului Roman. Desi se studiază istoria si limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat in istoria Europei, dar chiar considerat barbar si incult. Nici un istoric elvetian nu a fost capabil să-mi dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici măcar Ana Comnena !

 

Nimeni nu cunoaste aici cultura si civilizatia Bizantină, religia ortodoxă ( ortodox este in limbile occidentale un termen peiorativ), si cu atat mai putin istoria si traditia romană. Faptul, esential, că analfabetismul nu exista in Bizant, dar exista in Europa de Vest in aceeasi perioadă este si mai necunoscut. Academiile păgane (socratice, pitagorice, orfice, druidice, etc.) au fost toate inchise in secolul VI, iar cand in cele din urmă universitătile au inceput să apară in Occident in secolul XIII (Oxford, Cambridge, Padova) ele erau controlate de Biserica Romană si studiau teologia. Numai călugării si clericii

stiau carte, se imbogăteau prin exproprierea de pămanturi in favoarea manăstirilor, si luau puterea in toate tările vestice, prin misionarism si prozelitism la inceput (prin teroare si Inchizitie mai tarziu), pană in secolul XI, cand ultimul tinut liber, al vikingilor din Scandinavia, cade sub puterea Romei Papale.

 

Renasterea italiană apare ca o consecintă clară si directă a căderii Constantinopolui (1453), cu emigrarea in masă a savantilor Bizantini către Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primeste 5000 de savanti exilati din Bizant intr-un singur an la Florenta, acolo unde in curand vor scrie Petrarca, Dante si Boccacio, si unde vor picta Michelangelo si Leonardo da Vinci.

 

Între timp, cultura Bizantină este păstrată si cultivată in tările Romane (de exemplu la Putna), care nu numai că isi păstrează autonomia fată de Imperiul Otoman, plătind-o in aur “ ca de obicei -, dar voevozii romani trimit anual aur in Grecia pentru a sustine manăstirile ortodoxe (de exemplu la Muntele Athos).

 

În Occident, o scurtă istorie a Romaniei apare in 1943, scrisă de Mircea Eliade in engleză la Lisabona si publicată la Madrid ( The Romanians, a Concise History, Stylos, Madrid, 1943), si republicată peste alti 50 de ani in Romania ( The Romanians, a Concise History, Roza Vanturilor, Bucuresti, 1992). În timp ce prima istorie serioasă a Bizantului apare, tot in engleză, de abia in 1988 (Lord John Julius Norwich, A Short History of Byzantium, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). Cu toată bunăvointa lui de a reabilita misterioasa istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici măcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte Bizantine, pentru simplul motiv că nu stie greaca, nici veche nici nouă.

 

În final, se pune intrebarea de ce nouă milenii, atestate arheologic, de civilizatie neintreruptă pe teritoriul Romaniei sunt ignorate nu numai in Europa de Vest dar si in Romania ? Cu ce se ocupă istoricii romani ? Si reprezentantii Romaniei peste hotare ? Cine promovează cultura milenară a Romaniei ? Dacă dentistii, si nu profesorii de romană, vor să facă scoli in romană la Geneva, să nu ne mirăm dacă profesorii vor deschide in curand cabinete dentare in acelasi oras.*

 

În 1996, cand am fost la Bucuresti pentru a face cercetări in mitologia tracică la Academia Romană, spre uimirea mea, mi s-a pus intrebarea de ce mă interesează tracii si dacii, cand acesta era subiectul de predilectie a lui Ceausescu**, fapt pentru care subiectul trebuie acum total ignorat. La randul meu, mă intreb ce contează 50 de ani de comunism in comparatie cu cele 9 milenii de istorie romanească ?

Prof. dr. Maria-Luminita Rollé, Universitatea din Edinburgh, Academic Consultant in European Mytholgy

[Stanici 0]

Daca va balacariti pe topicul asta, va dau cu bolovanul in cap.

[Alexandru H. 111]

Cu toate acestea, nimeni nu mentionează că cea mai veche scriere din Europa a fost atestată arheologic in 1961, tot in Transilvania, in satul Tărtăria, pe raul Somes, in judetul Alba, de către Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. În afară de Romania, Tăblitele de la Tărtăria, datate 4.700 ie.n., au făcut ocolul lumii anglo-saxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) si au creat dezbateri aprinse pe tot globul. Desi romanii stiau să scrie acum 7000 de ani, acest detaliu esential nu este nici in ziua de azi, după mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului romanesc si nu apare in manualele de istorie.

 

Acum 7000 de ani nu existau nici romani, nici daci si nici traci.

 

 

[dee 3]

Se subintelegea ca s-a referit la cultura conservata in vatra romaneasca. "Desi civilizatia romaneasca poarta urme culturale ale civilizatiei danubiene, care stia sa scrie inca de pe acum 7000 de ani, [nu e una dezradacinata care a aparut in evul mediu], acest detaliu esential nu este nici in ziua de azi, dupa mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului romanesc si nu apare in manualele de istorie a fost inlocuita cu o formulare sintetica "desi romanii ...". , pentru a accentua afirmatia ambasadorul francez care sustine ca nu a existat o fiintare neintrerupta si ca poporul roman ar fi aparut in evul mediu, deci si-ar fi taiat radacinile. Cuvintele "desi romanii" analizate in contextul textului nu sunt iritante, insa un citat scos in afara contextului este iritant si duce la dezinformare.

Edited October 26, 2012 by dee

[Alexandru H. 111]

Se subintelegea ca s-a referit la cultura conservata in vatra romaneasca. "Desi civilizatia romaneasca poarta urme culturale ale civilizatiei danubiene, care stia sa scrie inca de pe acum 7000 de ani, [nu e una dezradacinata care a aparut in evul mediu], acest detaliu esential nu este nici in ziua de azi, dupa mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului romanesc si nu apare in manualele de istorie a fost inlocuita cu o formulare sintetica "desi romanii ...". , pentru a accentua afirmatia ambasadorul francez care sustine ca nu a existat o fiintare neintrerupta si ca poporul roman ar fi aparut in evul mediu, deci si-ar fi taiat radacinile. Cuvintele "desi romanii" analizate in contextul textului nu sunt iritante, insa un citat scos in afara contextului este iritant si duce la dezinformare.

 

Demonstreaza ca civilizatia romaneasca actuala are puncte de legatura cu cea neolitica din acelasi spatiu. De fapt, nu am auzit niciodata de expresii gen "civilizatia franceza" sau "civilizatia germana", atunci cand vorbesti de culturile stravechi, in care etnicul nu are nicio treaba cu francezii si germanii actuali.

 

Iar cultura nu s-a conservat deloc in vatra romaneasca. Avem aproape 1000 de ani in care absenteaza ori e inlocuita de niste zone de cultura materiala ce ar putea la fel de bine sa fie slave, avare sau bulgare.

[mountytoma 0]

parerea mea este ca in europa de vest nu se cunoaste nici o istorie, nici macar a lor. de un an si ceva traiesc aici, si despre Romania nu de cunoaste decat ca asta spun tiganii cand sunt prinsi ca fura:"eu vin din Romania". adica ei de-aia fura, ca vin din Romania. saptamana asta am petrecut-o la Paris, si nu a fost metrou sau tren urban in care sa nu cante tiganii. in pauzele dintre reprizele de cantat, despre ce vorbeau tiganii? evident despre ce mai puteau fura si care ar fi victima cea mai usoara.

in ziua de azi un starv ca mencinicopschi ii invata pe romani ce inseamna sa manance sanatos? oare cat se intreaba cat a primit cadavrul ala viu sa faca reclame la tot felul de chestii?

asa si cu istoria. ia sa imprastiem milioane de euro in sponsorizari la universitatile cu specializari de istorie din europa, si sa vezi cum "redescopera" imediat Romania!

insa pana atunci, imaginea Romaniei se sufoca sub valul de dispret si furie pe care il provoaca reprezentantii nostri cei mai numerosi peste hotare: tiganii.

nu om fi noi romanii buricul pamantului, dar nici asa nu suntem cum ar vrea altii, mai ales ungurii. tare-as vrea sa vad ca la alegerile astea ungurii din covasna si harghita primesc atatea buletine de vot cat au avut participarea la referendum! ar fi foarte corect, dupa parerea mea.

revenind la subiect, despre Tartaria nu stiu nici macar romanii. cred ca 99,9% dintre noi habar nu au despre asta. la scoala se invata acum despre esca si cristoiu, doi pupinpulisti ai fiecarui regim politic de pana acum, de unde timp pentru Tartaria???? cand intelectualii nostri se prostitueaza in asa hal in politica, cum sa ii mai bage cineva in seama cand se ocupa de chestiuni serioase?

foarte putini romani au mai ramas cu coloana vertebrala, de-aia moare tara...

[1on 2]

Mie-mi place ca tablitele de la Tartaria (nu discut daca sunt veridice sau nu), vechi de 7000 de ani, sunt romảnești, pe cand scrierile sumeriene, vechi de 6000 de ani, sunt sumeriene si nu irakiene/arabe.

Edited October 28, 2012 by 1on

[puiu mordasan 1]

WAW!!!!

[Le reseau pansant 16]

Desi cam tarziu fac si eu unele completari la articolul de fata incercand sa dreg putin aberatiile compunerii de mai sus.

 

I.Despre tablitele de la Tartaria nici istoricii romani nu stiu multe, insa a considera scriere cele 15-20 smene aproximativ cate apar pe cele 3 tablite pare totusi exagerat, cu atat mai mult cu cat nu este stabilit ca fiind o scriere ci mai degraba niste desene. Spre exemplu in/de la scrierea akkadiana, cam pe la anul 2500 iHr, sunt pastrate mii de astfel de tablete cu un continut precis (scrieri contabile, economice, fragmente de legi) complet descifrate. 

 

II.In anii 7000-1000 iHr, nu prea se stie ce a fost in Europa, cu atat mai putin pe un teritoriu atat de redus cum este al Romaniei, sunt putine urme (obiecte, ruine, asezari omenesti, artefacte, asta ca sa nu mai vorbesc de scrieri) asa ca este hazardat sa afirmi ca cei care au facut acele tablite sa fi fost tracii. Acele tablite, ca si alte artefacte (Hora de la Frumusica de exemplu) confirma ca teritoriul tarii noastre a fost intotdeauna locuit si pentru ca oferea conditii prielnice de viata:

-ape dulci care nu ingheata pe timp de iarna

-paduri si posibilitati de vanatoare

-soluri roditoare care au favorizat sedentarizarea.

 

III.Scrierea care apare pe acele tablite nu are nimic comun cu limba romana de azi, totusi primul document in limba romana este Scrisoarea lui Neacsu de la Campulung din 1521. Spre exemplu limba franceza si germana au actul de nastere in 841 prin Juramantul de la Strasbourg. Plus ca limba romana se cristalizeaza spre 1800, Biblia de la Bucuresti din 1688, este foarte greu de citit astazi. Asa ca nu avem o limba de 7000 de ani vechime.

 

IV. Se afirma ca in occident domnea analfabetismul in timp ce in Bizant nu, iarasi fals, Bizantul nu dispunea de biblioteci publice sau universitati precum cele din Vestul Europei, si invatamantul era facut tot de preoti. Primele universitati apar la Bologna si Salamanca spre anul 1050, dar treptat au evoluat de la un invatamant religios (scolastic) la unul rationalist-critic. Asa au aparut catedre de filosofie, drept, medicina si stiinte. 

 

Renasterea italiană apare ca o consecintă clară si directă a căderii Constantinopolui (1453), cu emigrarea in masă a savantilor Bizantini către Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primeste 5000 de savanti exilati din Bizant intr-un singur an la Florenta, acolo unde in curand vor scrie Petrarca, Dante si Boccacio, si unde vor picta Michelangelo si Leonardo da Vinci.

 

 

V. Scriitori enumerati, adica Petrarcan Dante si Boaccacio nu au nicio legatura cu caderea Bizantului, Petrarca a murit in 1374 fiind poet iar Boccacio in 1375, fiind autor de nuvele (el fiind inventatorul stilului), Dante a murit in 1321. Vedem ca marii scriitori nu au nimic de-a face cu "cultura bizantina". Florenta s-a impus ca prima mare republica prin comertul ei in toata lumea (pana in India si orient) o data cu circulatia ideilor si oamenilor s-a produs o anumita stare de spirit. In plus acest lucru s-a produs incepand cam de la 1350 timp de un secol si nu dintr-o data. Renasterea artistica s-a produs la fel treptat, multi istorici considera opera pictorului Giotto (mort in 1377) ca fiind cea care a influentat decisiv artele, numai ca opera lui a fost studiata de oameni precum Fra Angelico, Lippi, Michellozzo, Bertoldo, Alberti, Ghilbertti pana sa ajunga la desvarsirea din vremea lui Michelangelo si da Vinci. 

 

Spre exemplu, Michelangelo reprezinta incoronarea a un secol de cautari artistice, el fiind continuatorul ideilor lui Bertoldo (profesorul de sculptura) care la randul lui i-a avut ca profesori pe Verrochio si Donatello. Domenico Ghirlandaio (primul profesor de pictura a lui Michelangelo) era continuatorul ideilor lui Masacio  (1401-1428), Filipo Lippi (1402). Vedem ca explozia artistica din jurul anilor 1450 se datoreaza unei continuitati si nu unui eveniment (venirea savantilor din Bizant).

 

De exemplu, Academia platoniciana de la Florenta a lui Marsilio Ficino se datoreaza exclusiv unor eruditi italieni, in plus ei au redescoperit opera lui Platon (complet necunoscut pana atunci) pe filiera araba gratie comertului republicii cu Imperiul Otoman si a prezentei in Golf.

 

 

În Occident, o scurtă istorie a Romaniei apare in 1943, scrisă de Mircea Eliade in engleză la Lisabona si publicată la Madrid ( The Romanians, a Concise History, Stylos, Madrid, 1943), si republicată peste alti 50 de ani in Romania ( The Romanians, a Concise History, Roza Vanturilor, Bucuresti, 1992). În timp ce prima istorie serioasă a Bizantului apare, tot in engleză, de abia in 1988

 

VI. Prima istorie serioasa a romanilor apare la Paris in anii '30, este vorba despre opera enorma 9 volume (5000 pagini) à lui Nicolae Iorga "Histoire des Roumains", plus ca in perioada interbelica, apar zeci de publicatii in franceza si germana despre Romania. Asta ca sa nu mai vorbesc despre opera istoricilor Michlet si Quinet (casatorit cu Hermione Asachi-fata lui Gh. Asachi) care au publicat inca din anii 1860 lucrari privind Tarile Romane. 

 

Legat de Bizant, in 1935 tot Iorga publica la Paris Byzance après Byznace, o istorie a imperiul foarte aprecita. In plus, pana la acea data se pot recenza peste 1000 de lucari despre perioada/imperiul Bizantin aparute in franceza sau germana. 

 

Geschichte des byzantinisches Staates, Munchen 1940

Aufzeichnungen uber in Schweden gefundenen byzantinichen Silbermunzen, Leipzig 1925

Byzantinische Geschichten, Graz 1872

Geschichte des lateinischen Kaiserreiches Hambourg 1905

Die Byzantinischen Beamtentitel, Iena 1903

Geschichte der byzantinischen Literatur, Munchen 1897

 

 

De l'autorité impériale en matière religieuse à Byzance, 1879

L'empire byzantin et la monarchie franque, Paris 1888

L'Italie méridionale et l'empire Byzantin, 1902

L'Occident à l'époque byzantine, 1904

Histoire du droit byzantin, Montreuil 1847

 

La asta nu mai adaug studiile de arta, arhitectura, literatura din reviste. Congresele de bizantologie tinute la Paris( Bruxelles, Munchen, Palermo) si in toata lumea, de exemplu intre 1948 si 1966 au avut loc 8 congrese mondiale despre Bizant. La universitatile Sorbona, Viena si Munchen exista o catedra speciala de Byzant, la fel in Anglia si America.

 

Spre exemplu, in Franta cele mai frumoase constructii religioase de la sfarsitul secolului al XIX-lea sunt in stil bizantin sa dam cateva exemple:

-la Paris, biserica Sacré Coeur poriectata in 1875 de arhitectul Paul Abadie

-la Mareseille- Catedrala Sfanta Maria Mare,inceputa in 1853 de Leon Vaudoyer

-la Tours Basilica Saint Martin, construita de Victor Laloux spre 1900 toate sunt de stil bizantin

-pavilionul imperial de la Vichy construit pentru Napoleon al III-lea

 

In Italia sunt numeroase astfel de constructii, in Venetia -piata San Marco, la Verona sau Bologna.

 

Autoarea articolului este cel putin aiurita si fara sa cunoasca ceva istorie, fie e senila fie bate campii.