Sign in to follow this  
Followers 0
1on

Azi

17 posts in this topic

Deschid topicul asta ca fiecare zi importanta din istorie sa fie notata.

 

27 martie 1918 - Sfatul Tarii nou-aparutei Republici Democratice Moldovenesti decide Unirea cu Romania.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tot azi s-a instituit cultul greco-catolic, a fost promulgata Constitutia din 1923, a inceput miscarea reformist-revolutionara din 1848... una din zilele cu greutate ale istoriei romanesti.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Deschid topicul asta ca fiecare zi importanta din istorie sa fie notata.

 

27 martie 1918 - Sfatul Tarii nou-aparutei Republici Democratice Moldovenesti decide Unirea cu Romania.

O idee foarte buna, deschiderea acestui topic, felicitari 1oane! Ar fi frumos totusi sa se scrie doua, trei randuri despre evenimentul respectiv, altfel totul s-ar transforma intr-o enumerare de date.

Share this post


Link to post
Share on other sites

La 27 martie 1918 a fost convocat Sfatul Țării, care s-a intrunit in sala mare a Parlamentului de la Chisinau. În sală au fost prezenti presedintele Consiliului de Ministri al Republicii Moldovenesti, Daniel Ciugureanu, toti membrii guvernului si primul ministru roman, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I.

 

Presedintele Sfatului Țării, Ion Inculet deschide adunarea, precizand că aceasta va fi o sedință istorică pentru natiunea romană.

 

În continuare, Alexandru Marghiloman a prezentat garantiile guvernului pentru respectarea conditiilor propuse de basarabeni in vederea unirii cu Romania. Apoi, primul ministru roman si suita sa au parasit sala de sedință, spre a-i lasa pe parlamentarii basarabeni să discute cu deplină libertate si să voteze după cum le dictează constiinta.

 

Actul unirii Basarabiei cu Romania a fost citit in fata Sfatului Țării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan.

 

După dezbateri aprinse, s-a trecut la votare. Reprezentantii minorităților nationale, 30 la sută din totalul de 150 de deputati, au cerut, in general, vot secret, iar apoi s-au abtinut ori au votat impotriva

 

Rezultatul votului pentru Unirea Basarabiei cu Romania a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 impotriva 36 de abtineri, 13 deputati absenti.

 

În felul acesta, dintre toate provinciile romanesti aflate sub dominatie straina Basarabia a fost prima care s-a unit cu Romania, deschizind astfel marele act al reintregirii si celorlalte provincii romanesti “ Bucovina si Transilvania “ cu tara mama

 

La sfarsitul anului 1918 toate tinuturile romanesti erau unite, formand Romania Mare.

Edited by MoWeed

Share this post


Link to post
Share on other sites

Azi, dar in 1926 are premiera filmul "Iades", regizat de Horia Igirosanu. Filmul era o comedie "dramatica", cu actiunea plasata in mediul "boemei moderniste bucurestene" interbelice: fiica unui boier se indragosteste de administratorul mosiei tatalui sau. Parintii se opun relatiei, ii recomanda un alt pretendent, iar ea promite ca, in timpul unei petreceri organizate la conac, va fi a celui care o va pacali la "iades".

Horia Igirosanu l-a socotit un film-experiment, de scoala, in care a distribuit multi dintre elevii sai de la "atelierul de mimodrama".

Critica vremii i-a reprosat stangaciile actorilor, cusururile tehnice, machiajul neglijent etc.

Filmul este pierdut.

 

Ca o paranteza internationala draga si amara inimii mele, tot azi, dar in 1930 Constantinopolul isi schimba denumirea in Istanbul.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Un articol foarte bun (de pe www.ionpetrescu.ro) despre Basarabia-Moldova-Romania, in care se gasesc si cateva lamuriri pentru cei care spun ca bas arabenii nu se simt romani, nu vor sa faca parte din aceesi tara mama, Romania.

 

La 27 martie/9 aprilie 1918, cu 86 de voturi pentru, trei contra si 36 de abtineri ( intrucat deputatii nu aveau mandat de la alegatori să voteze in problema unirii ) “ precizează istoricul Florin Constantiniu, in memorabila sa ISTORIE SINCERĂ‚ A POPORULUI ROMÂN -, Sfatul Țării a decis Unirea conditionată a Basarabiei cu Romania:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) “ se arată in declaratie “ in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră si vechile granite cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotarască soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania.

 

Care era conditionarea? Basarabia iși va pastra autonomia avand un Sfat al Țării, ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, cu un organ implinitor si administratie proprie.

 

Tot Florin Constantiniu “ cel mai mare istoric roman in viață “ a mentionat ca după desavarsirea unității nationale, la 27 noiembrie/10 decembrie 1918, Sfatul Țării a adoptat o declaratie prin care renunță la conditiile fixate in actul de unire fiind incredintat ca in Romania tuturor romanilor, regimul curat democratic este asigurat pe viitor, apoi a decis să se autodizolve.

 

Cum arată tinutul, dintre Prut si Nistru, după 93 de ani?

 

Rapit samavolnic, din spatiul natural romanesc, initial in 1940, ulterior la finele ultimei conflagratii mondiale, acum se misca pâș-pâș, din arealul geopolitic patronat de Moscova, spre cel ce beneficiază de protectia Statelor Unite ale Americii.

 

De ce tinut?

 

Pentru că este incă perceput, in mod diferit, de cei aproximativ patru milioane de locuitori ai sai.

 

Sentimental. Și politic.

 

Pentru cei refugiati in Romania, la invazia trupelor dictatorului Stalin, acest teritoriu ramane, in sufletele lor, pană la moarte “ Basarabia. Este si cazul bunicilor mei, care au apucat să treacă pe malul drept al Prutului, doar pentru că tatal mamei mele era mecanic de locomotivă si a avut temeritatea disperarii, de a-și salva familia, urcandu-și soata si copiii mici, alaturi de el, in cabina plină de funingine.

 

Basarabia se numeste si pentru junii de azi, cu dragoste de carte, care invață la Bucuresti si Chisinau. Și pentru cei cu tamplele argintate de incercarile ultimelor decenii, indiferent unde au ales să traiasca mai mult sau mai putin anonimi, cu singura valută forte, neconvertibilă “ limba romana

 

În mod paradoxal, Moldova de Est este o sintagmă utilizată de două categorii diferite “ si chiar opuse conceptual “ de cetățeni ai acestui tinut.

 

Prima o constituie cei ce au exercitat ani buni puterea, la carma unei republici mai mult rusificata decat sovietica De cate ori, la Bucuresti, o voce reamintea istoria adevarată a poporului roman, Moscova ordona si Chisinaul trambita că Moldova lui Ștefan cel Mare trebuie refacută pană la Carpati.

 

Chelului tichie de margaritar ii trebuie

 

Poate este bine să reamintesc o stare de spirit trecuta În 1968, cand Cehoslovacia condusă de Dubcek a fost invadată de trupele sovietice, si ale altor state socialiste, la Bucuresti s-a luat in calcul plauzibila repetare a acestei actiuni conjugate si pe teritoriul Romaniei.

 

Atunci, comandantii armatei nationale au fost chemati in Capitală si li s-a pus in față situatia cea mai critica Ocuparea totală a țării de puterea de la Rasarit. Li s-a cerut să nu predea comanda unității “ ceremonial la care tineau generalii sovietici “ chiar cu riscul de a fi impuscati in fata subordonatilor. Și să continue rezistenta in muntii Romaniei, precum iugoslavii, condusi de Tito, impotriva trupelor hitleriste.

 

Avertismentele dure ale presedintilor Statelor Unite si Chinei au temperat intentia Moscovei de a schimba si conducerea de la Bucuresti, după ce reusise să o indeparteze pe cea reformatoare, de la Praga.

 

Ei bine, ulterior, a fost descoperit un document in care, structura de informatii a armatei sovietice prevenea pe liderul de la Kremlin că ocuparea principalelor orase din Romania este o chestiune de ore, dar mentinerea acestora sub controlul nostru se va transforma intr-un iad, cunoscută fiind aversiunea totală a militarilor romani, indiferent de grad si functie, față de Armata Rosie, care a rapit Basarabia din vechiul regat.

 

Moldova de Est? Asa o numesc si tinerii care detestă fostul regim comunist, visatori care mai cred că astfel pot evita, in luarile lor publice de pozitie, atat actuala identitate, cat si denumirea istorică “ Basarabia.

 

Dar Republica Moldova este realitatea anului 2011.

 

În schimb, prezentul Sfat al Țării, Parlamentul de la Chisinau, constituie expresia incertitudinilor propriilor conationali.

 

Votantii partidului domnului Voronin nu au nicio garantie, publica că societatea se va aseza intr-o matcă democratică solida care să le garanteze suprematia legii, atunci cand, unii dintre ei, vor fi chemati in instanță, de victimele propriilor lor abuzuri.

 

Simpatizantii formatiunii politice conduse de premierul Filat preferă ca acesta să conducă ferm executivul, dar cand aterizează la Bruxelles să nu uite si de cursa aeriană urmatoare, spre Moscova. Un lucru pe care America il noteaza La Departamentul de Stat, nu in biroul ambasadorului acesteia, din Chisinau.

 

Sustinatorii partidului presedintelui interimar Lupu percep, cu atentie, fragilitatea tot mai mare a Aliantei pentru Integrare Europeana cu nervozități repetate, in Parlament, pe micul ecran si in fata jurnalistilor dornici să afle cand se va termina ciorovaiala celor trei conducatori ai A.I.E..

 

Alegatorii liberali, ai lui Mihai Ghimpu, au inima stransa citind pe chipul acestui roman, dintr-o bucata efortul de a salva aparentele unei coalitii unde ultimul cuvant il are acum orgoliul. Nu intelepciunea politica

 

Basarabia? A ramas in cartile de istorie. În inimile carturarilor, ale bunicilor si junilor ce nu acceptă minciunile sovietice.

 

Moldova de Est? Un moft. Ignorat la Bruxelles. O sintagmă inexistentă pe harta lumii, de la Pentagon.

 

Republica Moldova? Este cel de-al doilea stat romanesc. Care nu va mai fi condus, niciodata de comunisti.

 

Un land, unde marea problemă a ramas Dezunirea!

 

Cunoasteti a cui. Și din ce cauza

 

Iar dacă Sfatul actual al Țării, ales democratic, ramane robul marilor orgolii, triumful dezbinarii va fi parafat la alegerile locale.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Redau niste citate tot de pe foaienationala.ro, din Ioan Rosca, dupa carti scrise de Cicerone Ionitiu (Cicerone Ionitoiu, el insusi fost detinut politic, este autorul unor lucrari de mare amploare si dramatism “ procese, marturii, memorii, documente “ privind calvarul a peste 70.000 de romani, victime ale regimul concentrationar. CARTEA DE AUR A REZISTENTEI ROMÂNESTI ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI ( aparuta la editura Hrisovul, Bucuresti) si dictionarul  VICTIMELE TERORII COMUNISTE. Arestati, torturati, intemnitati, ucisi (din care editura Masina de scris a scos deja citeva volume, din cele 14 anuntate) sunt zguduitoare microbiografii a celor care au patimit sau au platit cu viata ,pentru ca si-au facut datoria catre tara. A adunat informatiile in zeci de ani, cercetand arhive, presa vremii, inscriptii de pe monumente funerare, si, mai ales, consemnand ceea ce-si mai amintesc supravietuitorii anilor de teroare. De data asta, scrie despre Basarabia si basarabeni.)

 

Insist pe perioada de pana la Primul Razboi Mondial, si pe cea de dupa Al Doilea Razboi Mondial, unele mai putin cunoscte mi se pare, inclusiv mie.

 

'

NOI, cei ce am cunoscut urgia ocupatiei sovietice, avem datoria sa spulberam minciunile sfruntate ale manipulatorilor de istorie a fostei URSS, nascuta prin crimele din propriul salas, crime pe care le-a savarsit pretutindeni unde i s-a permis sa-si puna cizma. La 26 iunie 1940, justificandu-si raptul prin care au reanexat Basarabia rapindu-ne si nordul Bucovinei, sovieticii vorbeau astfel despre actul unionist de la 27 martie 1918, din Chisinau: În anul 1918, Romania , folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei, a desfacut de la Uniunea Sovietica o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei, populata in principal de ucraineni.

 

Nici nu se putea o mai mare denaturare a adevarului. Dar cand este vorba de propaganda sau de istoriografia sovietica, minciuna este folosita fara scrupul, fara limita, si fara a tine cont de victimele care vor plati mistificarea adevarului istoric. Dimpotriva, pentru ca pe baza acestor mistificari, sa-si justifice genocidul de clasa si de nationalitate din gulagul sovietic.

 

Unde erau rusii cand voevozii nostri erau prezenti in istorie, alungand pe dusmani dincolo de Nistru, rau care, dupa traditia populara, fusese pus de Dumnezeu sa fie frontiera intre romani si polonezi? Trebuie sa le amintim ca erau pe Volga, sub jug tatar !

Unde erau rusii, cand toate cetatile “ Hotin, Tighina, Cetatea Alba, Chilia “ se gaseau construite pe malul drept al Nistrului, de domnii moldoveni, consfintind lupta permanenta de aparare a Romanilor impotriva barbarilor ? În jurul Moscovei se gaseau rusii, iar sub Ivan cel Groaznic, devenit primul tar al Rusiei ( 1547-1584), incepeau campaniile expansioniste, cucerind hanatele Kazan si Astrahan , trecand la cucerirea Siberiei.

 

La 17 mai 1656, Gheorghe Stefan, domnul Moldovei, a incheiat un tratat cu Moscova, prin care se recunostea Nistru drept frontiera de rasarit a tarii.

 

La 1667, tarul Alexei anexa Ucraina orientala

 

La 24 aprile 1711, prin tratatul de la Lutk cu Dimitrie Cantemir, Petru cel Mare recunostea Nistru ca frontiera estica a Moldovei, precizand in art. 11 : Pamanturile Principatului Moldovei, dupa vechea hotarnicie moldoveneasca asupra carora Domnul va avea drept de stapanire [----] se intind pana la Nistru.

 

 

RAPIREA BASARABIEI

28 mai 1812. În plina campanie a lui Napoleon contra Rusiei, rusii au incheiat Pacea de la Bucuresti, refuzand sa se mai retraga din Basarabia.

Tarul Alexandru I in Manifestul adresat nobilimii ruse, sublinia avantajele: vor gasi pamanturi roditoare, paduri, iazuri abundand de peste, nesfarsite herghelii, cirezi de vite, turme de oi

Astfel, Rusia, profitand de slabiciunea Turciei “ care nu putea ceda ceea ce nu-i apartinea “ a smuls din vatra stramoseasca a romanilor 45.629, 9 km patrati, locuiti de 419.240 romani si 30 .000 ruteni; cu 40 de manastiri si schituri, cu 775 biserici in care slujeau 1274 de clerici ( in majoritate romani ).

 

26 iunie 1812.Tarul Alexandru I promulga statutul special de colonizare pe baza caruia sunt asezati pe teritoriul anexat, cu privilegii speciale: bulgari, gagauzi, germani (din Polonia ocupata sau din Saxonia), evrei (din Galitia), elvetieni (din Vaud), francezi si rusi.

 

1813. Incepe politica de rusificare, prin introducerea limbii ruse in administratie, scoli si biserica.

 

Acesta este adevarul despre care Stalin pretindea cu nerusinare, in 1940, ca, in 1918, Romania profitand de slabiciunea militara a Rusiei , a smuls Basarabia.

 

 

BASARABENII SUB JUG RUSESC

În Europa secolului XIX, dominata de interesele egoiste ale Marilor Puteri pentru problemele balcanice, concretizate prin masurile luate de cele 3 Congrese (Viena, 1815; Paris, 1856; Berlin, 1878), Moldova si Tara Romaneasca au reusit, ajutate de ceea ce s-a numit  suflul nationalitatilor, sa obtina retrocedarea a 3 judete din sudul Basarabiei, sa faca Unirea Principatelor ( 1859), sa devina Regat ( 1866) si sa-si obtina independenta (1877 ).

 

Astfel se face ca Basarabia si Bucovina “ provincii rupte din trunchiul romanesc al Moldovei istorice, devenita parte organica a Romaniei moderne “ sunt private de dreptul firesc de a-si urma destinul national.

 

Scopul acestei introduceri, este de a demasca barbaria ruseasca si falsul istoriografic ce o justifica, privind teritorii anexate ce nu i-au apartinut niciodata, si subjugarea a 17 nationalitati, de la Prut la Pacific.

 

Scopul acestei introduceri, este de a omagia generatia basarabeana care a luptat pentru a smulge Basarabia din ghearele sistemului colonial rusesc . Lupta a fost grea, si cei ce s-au angajat pe aceasta cale au avut de suferit persecutii, inchisori sau serviciul militar in garnizoane militare din Siberia pana in Pacific.

 

Acesti  basarabeni-moldoveni  romani din tata-n fiu, din veac in veac, au pretuit si cultivat, ca pe o comoara, limba romaneasca; au cautat in biblioteci adevarul istoric privind provincia lor; au descoperit constiinta fratietatii de neam, de limba si de istorie cu romanii din Regatul Romaniei, de peste Prut; au descoperit ilegalitatea tratatului din 1812, prin care Basarabia fusese rapita.

 

Au fost eroii  redesteptarii nationale, cu un program de revendicari nationale; au intemeiat Partidul National Moldovenesc ; au tiparit  Gazeta Basarabiei ; au organizat congrese si intruniri . Au avut parte de arestari , inchisori si deportari.

 

În 1902, socotiti  revolutionari separatisti , unii au fost inchisi la Dorpat ( Estonia), altii la Wenden (Lituania ), altii la Arhanghelsc, Mezen, Pinega si Onega .

 

În 1904 , la izbucnirea razboiului ruso “ japonez, Ion Pelivan a fost trimis pe frontul din Manciuria. Întors de pe front, primea urmatoarea scrisoare de la Alecu Mateevici : Sunt convins, cu toata rusinea la care am ajuns astazi, noi, basarabenii, ne trebuie mai multi oameni de felul dumitale, si atunci Basarabia este scapata de sclavie si poate au dreptate a visa la acel stralucit viitor de aur ce i-au prezis poetul Bolintineanu si care ,desigur, acolo deja se implineste. Poporul deja se desteapta, soarele renasterii a inceput sa arunce si asupra romanimii basarabene razele sale stralucitoare si invioratoare.

 

În 1906, invitat la un congres taranesc tinut la Moscova, Pantelimon Halippa a fost arestat si dus din post in post, timp de 3 luni, peste 1500 km, la Chisinau.

 

În 1912, arhiepiscopul Serafim ( trimis de Moscova la Chisinau ), scria intr-un Raport : Cand am fost trimis la Chisinau mi s-a atras atentia ca preotimea basarabeana are nazuinte separatiste si doreste autocefalia Bisericii Moldovenesti ,si ca in Basarabia s-a intarit in ultimul timp miscarea nationala ce s-a manifestat in dorinta preotimii de a face serviciul divin in limba ei, de a traduce carti de rit si manuale pentru scoli in limba moldoveneasca.

 

 

Dincolo de Prut s-a instalat iadul, represaliile, arestarile, crimele si deportarile in cele 500 de colonii de munca fortata si alte 60 de complexe penitenciare , in care se gaseau circa 2.750.000 de detinuti, in anul mortii lui Stalin.

Deportarile moldovenilor “ basarabeni s-au facut de la copiii de tata, pana la batranii de peste 80 de ani, dusi in regiuni de pe tot cuprinsul Rusiei asiatice: Kurgan, Komi, Kolama, Obi,Kemerova, Krasnoiarsk, Kazahstan , Noralsk, Novosibirsk, Irkutsk, Tiumen ,Tomsk, Buret “ Mongola.

 

Deportarile s-au facut valuri dupa valuri si an dupa an, incepand din 1945.

În 1946 “ au fost deportati 15.500; in 1947 “ 21.707; in 1949 “ 35.000.

Din cauza foametei din 1946/ 1947, au murit CCA 200.000.

La 17 febr. 1950, se aflau deportati 94.792 moldoveni, iar dupa amnistia din 1960, se mai aflau in deportare 60.000.

 

Dincoace de Prut, in Romania ocupata, din 1945, basarabenii refugiati in Romania nu au putut fi salvati, si CCA 62 .000 au fost dusi in Siberia. Peste 100 de basarabeni s-au sinucis. La un an dupa semnarea Tratatului de pace de la Paris, pe 4 februarie 1948, dupa pierderea Basarabiei si Bucovinei, dupa pierderea tezaurului, dupa tragedia umana suportata de basarabeni si bucovineni, Ana Pauker (colonel sovietic si ministru de Externe al Romaniei) semna la Moscova un Protocol, in completarea Tratatului, prin care se specifica ca Insula Serpilor intra in componenta URSS, iar pe 23 mai 1948, un  Proces -verbal in care se mai spunea o minciuna patenta: Insula Serpilor, care in trecut a apartinut Rusiei, se restituie URSS.

 

 

 

MARTIRI

Sa-i pomenim pe acesti martiri care au trecut prin inchisorile tariste, pana la 1918, iar dupa 1940 si dupa 1944, multi au disparut fara urma, prin lagarele de exterminare comuniste ale URSS-ului sau ale Romaniei comuniste.

Sa-i cinstim amintindu-le faptele, sa-i pomenim cautandu-le mormintele in gulagurile sovietice sau romanesti comuniste, sa-i depistam din dosarele KGB sau ale Securitatii romanesti.

Si daca nu le gasim numele si mormintele (ca la cei la care eu am pus semnul intrebarii) ei merita sa le ridicam un cenotaf de neuitare

 

Alexandru BALTAG, preot, arestat la 31 aug.1940, mort in 7 aug. 1941, in inchisoarea din orasul Kazan.

 

VLADIMIR BODESCU, arestat la 10 aug. 1940, mort la 28 nov.1941, in inchisoarea din Republica Autonoma Tatara.

 

Stefan BODNARIUC, arestat la 22 iul 1940, mort la 22 aug.1941 , in inchisoarea din orasul Razna, Federatia Rusa.

 

Constantin BIVOL, arestat pe 25 iul.1940, mort la 7 aug.1941, in inchisoarea Cistopol din Republica Autonoma Tatara.

 

EMANOIL CATELLI, maior al armatei moldovenesti din Odesa, arestat la 5 iul.1940 , mort la 18 febr.1943, in inchisoarea Cistopol din Republica Autonoma Tatara.

 

Petre CAZACU (?)

 

Daniel CIUGUREANU, arestat la 5 mai 1950, in Bucuresti. În duba care il transporta spre Sighet, a avut un atac de congestie cerebrala. Dus la spitalul din Turda, a decedat . Securitatea l-a inregistrat ca mort la Sighet, la 9 mai 1950.

 

Stefan CIOBANU ( ? )

 

Ion CODREANU , arestat pe 25 iul.1940, a fost scos din temnita in nov.1942 , fiind schimbat  la Ungheni cu spioana bolsevica Ana

Pauker, devenita mai apoi calaul Romaniei.

 

TEODOSIE COJOCARU, arestat la 13 aug.1940, mort la 23 ian.1941, in temnita din Chisinau, inainte de deportare.

 

ANTON CRIHAN, refugiat in Romania, fugar si arestat in 1948 in Iugoslavia, stabilit in SUA. A murit in 1993, fiind inmormantat in

cimitirul armenesc din Chisinau.

 

VLADIMIR Cristi, dupa 1944, trupele sovietice l-au rapit si l-au trimis in URSS. Revenit in Romania, a fost arestat. A murit in 1956, la inchisoarea Vacaresti.

 

S.CUJBA (?)

Ion FRATIMAN (?)

EMILIAN GAVRILITA (?)

PAVEL GORE, (?)

GURIE GRASU (?)

 

PANTELIMON HALIPPA, refugiat in Romania, dupa 1944 a fost predat autoritatilor sovietice care l-au condamnat la 25 ani, si deportat in Siberia. Dupa ce a trecut prin 11 lagare rusesti, a fost eliberat in 1955 si repatriat la Gherla, de unde i s-a dat drumul in 1957. A murit in Bucuresti, la 30 apr.1979, fiind inmormantat in cimitirul manastirii Cernica.

 

Stefan HOLBAN. A pregatit Congresul ostasilor si ofiterilor moldoveni ( peste 300.000 mobilizati ), din oct. 1917, la Chisinau. A fost ales secretar al congresului. Deputat de jud.Lapusna, membru in biroul de organizare a Sfatului Tarii. Dupa razboi, si-a completat studiile, ajungand profesor universitar. A fost deputat si prefect de Lapusna. Dupa 1944, a fost arestat , condamnat si a murit la inchisoarea din Botosani, la 27 august 1960. Aruncat in groapa comuna. Decesul a fost comunicat familiei, dupa doi ani.

 

Ion IGNATIUC, arestat la 20 iul.1940, mort la 26 ian.1941, intr-un lagar din Republica Autonoma Tatara.

 

Ion INCULET, prof. univ. ( astronomie si matematica ), presedinte al Sfatului Tarii. Deputat si ministru in Romania Întregita. Nu am aflat care i-a fost sfarsitul.

 

COSTACHE LEANCA, arestat la 20 iul.1940 in Balti, mort pe 18 mart.1942, in lagarul de exterminare de la Suhobezvodnia, regiunea Gorki.

 

TEODOR NEAGA ( mort in republica Tatara )

 

Ion PELIVAN, prof.univ., ministru de Externe si de Justitie in guvernul al Basarabiei. Delegat al Romaniei la Conferinta Pacii de la Paris. Dupa 1944, aresat, condamnat, mort in puscaria din Sighet.

 

Nicolae SECARA, arestat la 20 iul.1940, mort la 20 febr,1942, in inchisoarea din orasul Rezna , Federatia Rusa.

 

PANTELIMON SINADINO, arestat la 9 iul.1940. Disparut fara a se mai sti nimic de el.

 

LUCA STIRBET, arestat la 20 iul.1940, mort in 15 mart.1942, in temnita din Cistopol, din Republica Autonoma Tatara.

 

GRIGORE TURCUMAN, arestat la 20 aug.1940, mort la 28 iul.1942, in inchisoarea din orasul Rezna, Federatia Rusa.

 

TEODOR UNCU, arestat la 9 iul.1940 . Nu se cunoaste anul si locul mortii.

 

.si multi, multi altii .

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Crimele comunismului sovietic: masacrul de la Fantana Albă

 

Vineri, la Manastirea Putna, a avut loc ceremonia de sfintire a troitei inchinate memoriei victimelor masacrului de la Fantana Albă de acum sapte decenii, 1 aprilie 1941.

 

Constructia troitei a fost realizată la initiativa DPRP din cadrul Guvernului Romaniei. La sfintirea troitei au participat Înaltpreasfintitul Parinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, Eugen Tomac, secretar de stat, membri ai Parlamentului Romaniei, reprezentanti ai autorităților locale si supravietuitori ai tragediei din 1941. Dincolo de frontiera in nordul Bucovinei, la Fantana Alba alte sute de romani bucovineni au fost prezenti la comemorare chiar la locul crimei savarsite de regimul comunist sovietic. La manifestare a participat deputatul roman din Rada ucraineana Ion Popescu, preoti si alti reprezentanti ai comunității romanesti din regiune.

 

Masacrul de la Fantana Albă a avut loc in Duminica Pastelui a anului 1941, cand aproximativ trei mii de romani, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au incercat să se refugieze din Uniunea Sovietică in Romania. NKVD-ul a lansat zvonuri potrivit carora sovieticii ar fi permis trecerea granitei impusă de Tratatul Ribbentrop-Molotov, in Romania. Drept urmare, in ziua de 1 aprilie, un grup mare de romani bucovineni din mai multe sate de pe valea Siretului, purtand in față un steag alb si insemne religioase - icoane, prapuri si cruci din cetină -, au format o coloană pasnică de peste 3000 de persoane si s-au indreptat spre noua graniță sovieto-romana În poiana Varnita, la circa trei kilometri de granita romana granicerii sovietici i-au somat să se opreasca După ce coloana a ignorat somatia, sovieticii au tras in plin cu mitraliere, secerandu-i. Supravietuitorii au fost urmariti de cavaleristi si spintecati cu sabia. Masacrul nu s-a incheiat aici. Ranitii au fost legati de cai si tarâți pană la un loc unde erau sapate dinainte cinci gropi comune, iar unii dintre ei au fost ingropati de vii. Batrani, femei, copii - toti au fost aruncati in gropile comune. Timp de două zile, spuneau localnicii, s-ar fi auzit gemete din acele gropi. Altii au fost arestati de NKVD si, după ce au indurat torturi ingrozitoare, au fost si ei aruncati de vii intr-o groapă comună din cimitirul evreiesc al orasului. Peste acea groapă s-a turnat si s-a stins var.

Subiectul masacrului de la Fantana Albă a fost considerat tabu pană in anii '90. Autoritățile sovietice si ulterior cele ucrainene interziceau orice referire la el sau comemorare a lui. Abia după 2000, autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna romanilor care si-au dorit doar să traiască in Țara-m-ama

 

În 1940, Romania a fost fortată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu cu peste trei milioane de locuitori, in urma ultimatumului primit in luna iunie a aceluiasi an. Imediat ce administratia si Armata romană au fost evacuate, trupele din Armata Rosie si NKVD au ocupat teritoriul. Multe familii au fost surprinse de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele parti ale noii granite. În această situatie, multi dintre ei au incercat să se reunească cu familiile trecand granita in mod legal sau, dacă nu era posibil, ilegal.

 

http://www.timpul.md/articol/crimele-comun...alba-22190.html

Share this post


Link to post
Share on other sites

Scuze de off-topic.

 

Mesaj Honor Et Patria, la meciul amical Ucraina - Romania.

 

mesaj-liov.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

28 mai 1812 (14 mai dupa calendarul vechi), anexarea Moldovei dintre Prut si Nistru de rusnaci.

Edited by 1on

Share this post


Link to post
Share on other sites

70 de ani de la primul val de deportari din Basarabia și Bucovina de Nord

 

Astazi, 12 iunie, se implinesc 70 de ani de la primul val de deportari din Basarabia și Nordul Bucovinei, formă a represiunii politice pusă in practică de autoritățile URSS impotriva așa-ziselor elemente antisovietice. Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimarile ridicandu-se la cateva sute de mii de persoane deportate in perioada 28 iunie 1940 - 5 martie 1953.

 

Operațiunea de deportare a inceput in noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la Romania in iunie 1940. De organizarea deportarii s-a ocupat Biroul politic al CC al PC URSS. Listele cu deportați au fost facute de NKVD pe bază de denunțuri, ținandu-se cont de pregatirea și activitatea capului familiei, de averea sa și de faptul că a colaborat cu administrația romaneasca

 

Urmau să fie ridicate peste 30 de mii de persoane, dintre care 6 mii urmau să fie arestate, iar restul - deportate (inclusiv CCA 15 mii de locuitori din RSS Moldovenească). Contingentul deportat era distribuit in felul urmator: capul familiei, arestat, era izolat de soție și copii și dus in lagarul de muncă forțata in GULAG. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși in Siberia sau Kazahstan.

 

Al doilea și al treilea val de deportari au avut loc la 5 spre 6 iulie 1949 (cel puțin 35 mii de oameni) și respectiv la 31 martie - 1 aprilie 1951 (6 mii de oameni).

 

 

 

http://unimedia.md/?mod=news&id=35077

Share this post


Link to post
Share on other sites
70 de ani de la primul val de deportari din Basarabia și Bucovina de Nord

 

Astazi, 12 iunie, se implinesc 70 de ani de la primul val de deportari din Basarabia și Nordul Bucovinei, formă a represiunii politice pusă in practică de autoritățile URSS impotriva așa-ziselor elemente antisovietice. Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimarile ridicandu-se la cateva sute de mii de persoane deportate in perioada 28 iunie 1940 - 5 martie 1953.

 

Operațiunea de deportare a inceput in noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la Romania in iunie 1940. De organizarea deportarii s-a ocupat Biroul politic al CC al PC URSS. Listele cu deportați au fost facute de NKVD pe bază de denunțuri, ținandu-se cont de pregatirea și activitatea capului familiei, de averea sa și de faptul că a colaborat cu administrația romaneasca

 

Urmau să fie ridicate peste 30 de mii de persoane, dintre care 6 mii urmau să fie arestate, iar restul - deportate (inclusiv CCA 15 mii de locuitori din RSS Moldovenească). Contingentul deportat era distribuit in felul urmator: capul familiei, arestat, era izolat de soție și copii și dus in lagarul de muncă forțata in GULAG. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși in Siberia sau Kazahstan.

 

Al doilea și al treilea val de deportari au avut loc la 5 spre 6 iulie 1949 (cel puțin 35 mii de oameni) și respectiv la 31 martie - 1 aprilie 1951 (6 mii de oameni).

 

 

 

http://unimedia.md/?mod=news&id=35077

 

Nici o "autoritate" a "statului" nu sufla nimic despre aceste crime impotriva omenirii!

Sovietic = rus (adept al panslavismului)+evreu (automat sionist, pentru ei e o mandrie si o obligatie stipulata de cartea lor "sfanta" de crime descrise in detaliu aducerea la stadiul de animal a celorlalte semintii).

 

Eu unul nu voi ierta NICIODATA aceste grozavii comise impotriva fratilor mei.

Edited by Tupac Amaru

Share this post


Link to post
Share on other sites

Bunicul lui Dan BÇŽlan, Boris Vasiliev: "Stalin mi-a furat copilÇŽria"

 

Boris Vasiliev, profesor, autorul cÇŽrții Stalin mi-a furat copilÇŽria: DupÇŽ ce au intrat ỉn sat, rușii au rupt și au cÇŽlcat ỉn picioare tricolorul romáș£nesc

 

28 iunie 1940 este cea mai grea și cea mai neagrÇŽ filÇŽ din istoria neamului nostru, Basarabia romáș£nÇŽ. Ỉn acea dupÇŽ-amiazÇŽ de duminicÇŽ basarabenii i-au ỉntáș£mpinat pe malul Nistrului cu páș£ine și cu sare, iar ỉn loc de mulțumire soldații ruși au ordonat sÇŽ fie arestați cei mai buni gospodari ai satului. DupÇŽ ce au intrat ỉn sat, au rupt și au cÇŽlcat ỉn picioare tricolorul romáș£nesc, iar ỉn loc au pus flagul lor roșu cu secerÇŽ și ciocan. Din acea zi neagrÇŽ s-au ỉnceput crimele ocupanților comuniști pe teritoriul Basarabiei. Toți gospodarii erau arestați, cercetați și apoi dispÇŽreau fÇŽrÇŽ urmÇŽ. Asta se numește eliberare?, se ỉntreabÇŽ Boris Vasiliev, din SÇŽrÇŽteni, Telenești. El spune cÇŽ, deși era copil, a fost nevoit sÇŽ ỉndure gerul siberian, fiind de douÇŽ ori deportat ỉmpreunÇŽ cu familia sa

 

Veneau ca lÇŽcustele peste gráș£ne 

 

Avea numai opt ani cáș£nd au venit trupele sovietice ỉn Basarabia, dar ỉși amintește ỉn detalii acea zi odioasÇŽ de 28 iunie 1940. Ỉn acea duminicÇŽ, pe la ora patru dupÇŽ-amiazÇŽ, de pe malul stáș£ng au ỉnceput sÇŽ vinÇŽ spre Basarabia luntri cu soldați ỉnarmați cum vin lÇŽcustele peste gráș£ne. Neștiind ce urmeazÇŽ sÇŽ se ỉntáș£mple, pe mal se adunase tot satul. Toți știam cÇŽ dincolo de Nistru biserica era dÇŽráș£matÇŽ, adesea oamenii treceau noaptea ráș£ul ỉnot, veneau pe malul nostru pentru a se salva de teroarea roșie. Eram obișnuiți cu astfel de vizite. Dar ỉn acea zi, vÇŽzáș£nd cÇŽ pe malul stáș£ng a apÇŽrut o puzderie de soldați ỉnarmați, gata de luptÇŽ, sÇŽtenii au hotÇŽráș£t sÇŽ-i ỉntáș£mpine și sÇŽ vadÇŽ cine sunt și ce vor...

 

I-au rupt epoleții și l-au arestat 

 

Gheorghe Popa, fost colonel ỉn garda de onoare a țarului Nicolai al II-lea, care știa rusește și cunoștea obiceiurile armatei roșii, s-a ỉmbrÇŽcat ỉn uniforma țaristÇŽ de o frumusețe rarÇŽ, cu sabia la bráș£u, a luat páș£ine și sare și a spus cÇŽ merge sÇŽ ducÇŽ tratative cu dáș£nșii. Toți oamenii s-au pornit cÇŽtre mal, și noi, copiii, alergam dupÇŽ ei. Eu terminasem deja clasa ỉntáș£i romáș£neascÇŽ pe care n-o uit nici azi. Cáș£nd am ajuns pe mal, la mijlocul ráș£ului am vÇŽzut plutind o barcÇŽ cu flagul roșu pe care era secera și ciocanul. Cáș£nd au ajuns la mal, s-au apropiat de mulțime. Gheorghe Popa cu páș£inea și sarea ỉn máș£nÇŽ le-a spus: С Богом на нашей земле ( Bine ați venit, cu Dumnezeu, pe pÇŽmáș£ntul nostru!). Ỉn loc sÇŽ mulțumeascÇŽ pentru primire, soldații au ordonat sÇŽ-i fie luatÇŽ sabia, epoleții sÇŽ-i fie rupți de pe umeri și sÇŽ fie arestat. Ce a fost mai departe cu acel basarabean nici azi nu știm, ỉși amintește Boris Vasiliev, care este și autorul cÇŽrții Stalin mi-a furat copilÇŽria.

 

Mai bine murim de ráș£nd cu tot neamul nostru!

 

BÇŽtráș£nul ỉși aduce aminte cÇŽ tatÇŽl sÇŽu, Ilie, a vrut sÇŽ-și ia familia și sÇŽ plece peste Prut, dar mama s-a pus ca o cruce ỉn fața cailor și a zis: Ilieș, nu ne ducem de pe pÇŽmáș£ntul nostru, de la mormintele buneilor noștri. Ne-or omorỉ, atunci sÇŽ murim aici de ráș£nd cu neamul nostru, și au rÇŽmas, dar au plÇŽtit scump pentru asta, spune bÇŽtráș£nul, cu gáș£ndul la cele douÇŽ deportÇŽri prin care a trecut. El ỉși mai amintește cÇŽ, ỉn ziua ỉn care au venit, soldații ruși au cerut cheile și pecetea de la primÇŽrie, dupÇŽ care au citit o listÇŽ cu cáș£țiva sÇŽteni, ỉntre care proprietarul unui restaurant și doi evrei care aveau dughene Aici, Boris Vasiliev nu poate sÇŽ nu facÇŽ o remarcÇŽ: Ce viațÇŽ era pe timpul romáș£nilor, basarabenii aveau restaurant ỉn sat. Satul Molovata, unde locuiam noi, ỉn timpul celor 22 de ani de conviețuire ỉn Marea Romáș£nie și-a mÇŽrit numÇŽrul populației de trei ori, de la douÇŽ mii la șase mii, țÇŽranii aveau casÇŽ, masÇŽ și pe masÇŽ, aveau și dragoste, altfel copiii nu se nasc. Și iatÇŽ, ỉn aceastÇŽ viațÇŽ tihnitÇŽ pe care o duceau, au venit aceștia cu listele lor negre .

 

Nu pot uita ochii ỉngroziți ai pÇŽrinților mei

 

Ei zic cÇŽ ne-au eliberat, dar de fapt, au venit nepoftiți de noi, cu planurile lor de acasÇŽ, cu listele lor negre. Au venit sÇŽ-i ucidÇŽ pe cei mai buni gospodari, medici, ỉnvÇŽțÇŽtori, muzicanți. Au smuls toatÇŽ floarea națiunii și au semÇŽnat locul cu ruși, spune cu durere ỉn suflet Boris Vasiliev. BÇŽtráș£nul zice cÇŽ nu poate uita nici astÇŽzi ochii ỉngroziți ai pÇŽrinților sÇŽi. Toți gospodarii erau arestați, cercetați și apoi dispÇŽreau fÇŽrÇŽ urmÇŽ. Pe tata ỉl anchetau ỉn fiecare searÇŽ, ỉl ỉntrebau cine ducea ỉn sat politica romáș£neascÇŽ, de parcÇŽ noi, fiind ỉn statul romáș£n, puteam sÇŽ facem politica Chinei sau a Moscovei. Noi ne supuneam politicii statului care avea grijÇŽ de noi, trage concluzia interlocutorul nostru.

 

O zi neagrÇŽ pentru toți basarabenii

 

Boris Vasiliev zice cÇŽ, de cáș£nd e lumea, au fost ani grei și ỉn Basarabia. Dar moldovenii aveau o tradiție: oricáș£t de rÇŽu sau de bun era anul, chiar dacÇŽ se rupeau podurile de roadÇŽ, ei totuna punea ceva deoparte, un gavanos de fasole, cáș£te o legÇŽturÇŽ de fructe uscate Cáș£nd au venit rușii, aceștia nu doar au scuturat toate podurile și au luat toatÇŽ recolta, dar au luat și acele sfinte rezerve pe care oamenii le țineau pentru zile negre AdicÇŽ, ne-au eliberat și de ele. BÇŽtráș£nul spune cÇŽ 28 iunie va rÇŽmáș£ne o zi neagrÇŽ a istoriei noastre, o zi tragicÇŽ ỉn care s-au ỉnceput crimele ocupanților comuniști pe teritoriul Basarabiei...

 

 

http://www.timpul.md/articol/bunicul-lui-d...aria-24754.html

Edited by 1on

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu cred ca trebuie sa mai spun semnificatia zilei de azi pentru Romania!

 

Spun doar atat: La multi ani Romania, la multi ani tuturor celor ce simt romaneste!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!


Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.


Sign In Now
Sign in to follow this  
Followers 0