Lari

Adrian Paunescu (1943-2010)

44 posts in this topic

Adrian Paunescu, una dintre figurile cele mai repudiate in zilele Revolutiei, a fost inmormantat ieri la Bellu, alaturi de Mihai Eminescu si de Nichita Stanescu. Beneficiar al unei reabilitari fară precedent, el polarizează Romania: oamenii de pe stradă il consideră erou, in timp ce intelectualii ii contestă valoarea umană si literara

 

Moartea lui Adrian Paunescu repune pe tapet o mai veche discutie: Cum de renumele sau a fost albit" in acesti 20 de ani de la Revolutie, in ciuda colaborarii dovedite cu regimul comunist in timp ce alti scriitori ce au slujit la randul lor puterii de atunci ca Dumitru Popescu Dumnezeu", D.R.Popescu sau Eugen Barbu sunt in continuare repudiati? Acest lucru este cu atat mai surprinzator cu cat imaginea lui Paunescu a suferit, de-a lungul timpului, multiple transformari. În primele zile ale Revolutiei a fost puternic demonizat, fiind privit ca unul dintre cei mai perversi exponenti ai nomenclaturii comuniste. După cum mai multe imagini TV o arata el a scapat atunci ca prin urechile acului de la un linsaj public, fiind incoltit de mai multi revolutionari la câțiva pasi de Piata Universității, langă Ambasada Americii. Într-o mea culpa" ce a facut istorie, Paunescu si-a pus in decembrie 1989 cenușă in cap cu celebra expresie: Sunt un porc. Sunt porcul dumneavoastră de Craciun liber."

 

În 1996, a candidat fară succes la prezidentale din partea Partidului Socialist al Muncii, semn că lumea nu-i uitase incă trecutul. Usor-usor, romanii au inceput să-i tolereze prezenta, apoi si-au recapatat increderea in el pentru ca acum, la moartea sa, să fie ridicat la rangul de erou. Din destinatar" principal al Apelului catre lichele" lansat in anii '90 de Gabriel Liiceanu si din beneficiar" al sulului de hartie igienică cu care Victor Rebengiuc ii invita pe vechii cantareti" ai regimului comunist să se steargă la gura astazi s-a ajuns să i se ridice chiar lui osanale. Cand au avut dreptate romanii in ceea ce-l priveste pe Adrian Paunescu? A fost un Goebbels al Romaniei sau erou national?

 

Cat de mare poet era versificatorul stadioanelor si cat de eroică i-a fost viata am incercat să aflam si noi intreband oameni de cultură si simpli cetățeni. Mă uit si eu la televizor si mă crucesc. Toată nebunia asta mă pune pe ganduri", ne-a declarat regizorul Cristi Puiu.

 

Subiectul Paunescu necesită o analiză serioasa nu trebuie expediat in cateva cuvinte. E drept că e nevoie să treacă putin timp. Acum, la cald, nu putem judeca lucid. Dar, cu siguranță, avem cu totii nevoie de o privire retrospectivă justa Dacă merita Adrian Paunescu funeralii nationale? Să nu uitam că suntem poporul care l-a facut Sfant pe Ștefan cel Mare. Merita el asta? Pentru mine, Paunescu reprezintă in bună masură Epoca de Aur si aș spune că abia acum, prin moartea lui, s-a dus cu adevarat acea lume. Regimul comunist a cazut pentru mine in doi timpi: primul pas a fost moartea lui Ceausescu si acum, cu cea a lui Paunescu, putem zice cu adevarat adio acelor vremuri".

 

Poeziile lui sunt pure declamatii, dar in rest e un poet foarte slab"

 

Ce spun insă expertii despre valoarea poetului Adrian Paunescu? Pentru criticul literar Alexandru Matei, doar primele două volume de versuri sunt notabile, restul volumelor putand foarte bine să lipsească: Primele două volume, «Ultrasentimente» si «Mieii primi», au fost foarte bune, in contextul redescoperirii liricului după proletcultism. Dar atat, fiindcă nu mai e nimic interesant in ce a scris după 1970. Poeziile lui sunt pure declamatii, in versificarea carora a fost foarte abil, dar in rest un poet foarte slab". O comparatie cu Bacovia sau Eminescu, ar fi hartia de turnesol a valorii sale ca poet. Nu poti de pildă să ti-l imaginezi pe Eminescu sau Bacovia declamand poezii de la tribuna unui stadion; un Eminescu pentru galerie e imposibil de conceput".

 

Dan Sociu: N-ai să auzi vreun pusti de acum innebunit după «Sarut mana mama mea, sarut mana tatal meu»"

 

Tanarul scriitor Dan Sociu nu vede nici moralitate, nici talent la Adrian Paunescu. Ce mă plictiseste cel mai mult la necroloagele astea e ca multi ii pun la indoială moralitatea, dar insistă că «era un poet foarte talentat». Aș zice că nu, nici macar un versificator spectaculos (doar patologic de prolific). Scria, in retorică si ideologie, fix ca un poet minor de secol XIX - cu diferenta că un Cosbuc, de exemplu, e infinit mai muzical si mai subtil. Paunescu e monoton si lalait, marea lui smecherie e că a folosit elemente de cotidian «modern» - suta de lei etc., ceea ce dadea impresia că rezonează cu suferintele contemporane ale poporului." Ideea e ca in comparatie cu Eminescu sau Bacovia, care sunt prizati si de experti (poeti si critici), si de mase, Paunescu are doar dimensiunea aprecierii de catre marele public - si aia o să se stinga N-ai să auzi vreun pusti de acum innebunit după «Sarut mana mama mea, sarut mana tatal meu». Pe cand pe Bacovia adolescentii il devoreaza că e emo si goth".

 

Criticul Dan C. Mihailescu a spus că nu e momentul să discute despre calitatea poetului Paunescu la moartea sa: Acum sufletul omului trebuie lasat să plece, să se ducă dincolo". A adaugat totusi: Am trecut pe langă cimitirul Bellu si am ramas socat. Fanfară si onoruri militare pentru Paunescu! Probabil cand o să se ducă Sergiu Nicolaescu o să fie mobilizată Armata, să tragă salve de tun! Ce să mai spui? Ca la noi".

 

Andrei Cornea: Nu cred că in Polonia unuia ca Paunescu i s-ar face funeralii nationale"

 

Filosoful si criticul de artă Andrei Cornea a fost extrem de transant, fară a se jena să-și spună parerea chiar si la postul public de televiziune: Una este să fii versificator si cu totul alta e să fii poet". Acesta a avut cuvinte grele si despre prestatia morală a scriitorului: Nu cu multă vreme in urma cu ocazia vizitei Hertei Müller la Bucuresti s-a vorbit despre cedarile intelectualilor care nu au ales să fie disidenti in perioada comunista Au fost atacati atunci oameni ca Mircea Cartarescu, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, spunandu-se că au tacut pe vremea aceea, că nu au luat atitudine. Bun. Au tacut. Nu au avut curajul de a ataca regimul. Dar să facem si noi o simplă comparatie intre ei si Paunescu.

 

El nu numai că nu a tacut, dar a laudat sistemul in gura mare, cu zbierete, urlete, cu juraminte de adeziune la politica partidului si la presedintele iubit. Din pacate, societatea noastră suferă de o amnezie periculoasa Foarte multă lume vrea să uite că a existat comunismul. Unii il ignora altii cred că era chiar acceptabil pentru că aveam multe fabrici si presedintele țării era primit de presedintele Statelor Unite si de Regina Angliei. Cam asa sună discursul nostalgic. Nu cred insă că in Polonia unuia ca Adrian Paunescu i s-ar face azi funeralii nationale. Mi-ar placea ca lumea să aibă o judecată limpede si să nu se mai lase imbrobodită de discursurile nationaliste si de mistica si retorica asta revansardă". Andrei Cornea a mai declarat că Adrian Paunescu era un impatimit al puterii care a candidat, după cum se stie, si la presedintia Romaniei, cu rezultate infime la alegeri. Probabil că acum, mort fiind, dacă ar candida, ar avea mai multe sanse."

 

Slujitor al regimului versus opozant

 

Regizorul Cristi Puiu are si el dubii serioase privind calitatea de opozant a regimului comunist a lui Paunescu. Faptul că acum se vorbeste despre el ca despre un erou dă cumva masura culturii noastre revolutionare. Noi suntem cultura Adibas. Nu avem Adidas original, nu-i nimic, e bun si Adibas. Nu avem Puma e bună si Puna. Nu aveam Woodstock? Merge si Cenaclul Flacara. Nu am avut dizidenti autentici, ci doar niste emițători de soparlite, buni si aia. Ei erau eroii nostri. Atata puteam noi. Paunescu facea la cenaclu niste glumite oarecum subversive pe care oamenii simpli nu puteau să le scoată pe gură si asta ii facea si pe ei să se simtă eroi. Le-a spus-o Paunescu!", adica in subtext, ce curajosi am fost si noi care l-am ascultat." Ce se petrecea dincolo de stadioane, că el era sluga regimului, nu mai interesa pe nimeni".

 

Adrian Cioroianu: Oamenii nu-l plang neaparat pe Paunescu, ci iși plang tineretea pierdută"

 

Cum se explică această trecere a publicului de la antipatie violenta in primii ani după '90, la adularea post-mortem a poetului?

Pentru istoricul Adrian Cioroianu, simpatia actuală pentru Paunescu se datorează unui gen mai subtil de vinovăție al publicului față de poet: După '90, furia populară l-a scos pe Paunescu tap ispășitor pentru mizeriile din comunism. El a platit atat pentru el, cat si pentru ceilalti. Aș zice că acum, prin această dramatizare emotională a inmormantarii poetului, publicul face o mea culpa" simbolică față de un om pe care l-a acuzat excesiv - fiindca e dovedit, Paunescu nu a fost unul dintre primii lingai ai regimului, chiar dacă a semnat texte dedicate regimului si cuplului prezidential. Comparat cu altii, prestatia lui in instituirea cultului personalității a fost modesta Totusi, el a fost cel mai vizibil, nicidecum cel mai productiv asa-zis poet de curte". Diabolizarea lui a fost evident excesiva iar publicul se simte retroactiv vinovat." Pe langă acest sentiment de vinovăție, mai există un factor pentru simpatia enormă pe care a suscitat-o zilele acestea moartea poetului: Oamenii nu-l plang neaparat pe Paunescu, ci iși plang tineretea pierduta care a insemnat si un abonament la revista Flacara sau mersul la niste concerte ale Cenaclului".

 

Dorin Dobrincu: Ana Pauker si Teohari Georgescu au portrete in ministere"

 

Istoricul Dorin Dobrincu este de o cu totul altă parere decat Adrian Cioroianu. Pentru acesta, adularea post-mortem a poetului este unul din efectele derivei sociale in care traim, care se manifestă prin lipsa unei memorii suficient de coagulate la nivel oficial si lipsa unor valori, in cazul populatiei. Mai tot timpul vedem genul acesta de zeificare" profană la decese. Cand a murit Paul Niculescu-Mizil, ministrul lui Ceusescu, trupul sau a fost expus la ministerul unde a lucrat. De asemenea, sunt pline ministerele de tablouri ale fostilor demnitari comunisti, fară nici o referire suplimentară la trecutul lor.

 

Cand spun asta, am in vedere numele unor personaje sinistre ca Ana Pauker sau Teohari Georgescu". Raportul Tismaneanu, continuă istoricul, spune clar că Paunescu a fost un propagandist de frunte al regimului, in anii '70-'80, facand, fară rezerve, apologia sistemului comunist. Or, Adrian Paunescu nu si-a cerut vreodată scuze pentru trecutul sau, ci a fost de-o violență rar intalnită impotriva celor care il criticau pe Ceausescu". Dincolo de vorbele de duh ca despre morti numai de bine" din sfera religiozității neolitice, nu putem asista pasivi la acest delir mediatic; mai facem un pas si-l sanctificam ca pe Ștefan cel Mare", spune istoricul, pentru a conchide perpetuarea amneziei față de comunism este una din sursele crizei morale in care ne zbatem".

 

Paunescu, destinatie a nostalgiei după trecutul comunist

 

Și pentru criticul literar Alexandru Matei, un rol important in sanctificarea" poetului il are media - televiziunea trebuie să producă patos ca să aibă audiență, are deci nevoie de combustibilul unor evenimente ca acesta". Dar mai e ceva, spune criticul - Paunescu e una dintre destinatiile nostalgiei după trecutul comunist. Cu cat prezentul e mai dezamagitor, lumea se indreaptă intr-acolo" Dacă poetul ar fi murit in anii '90, speculează criticul, in mod cert, atat publicul, cat si media ar fi reactionat mai echilibrat - pentru că erau mai proaspete compromisurile facute inainte, pe de o parte, si, pe de alta, pentru că nu incepuse să apară atat de des la TV"; incă nu-l convinsese pe Hagi să revină la natională", glumeste criticul.

 

Versificatorul" stadioanelor: Vox Populi

 

Oamenii au pareri foarte diferite despre Adrian Paunescu, de la adulare si admiratie neconditionată pană la critici dure față de latura propagandistică a poetului. Astfel, Vasile Stanca, de profesie taximetrist, crede că Adrian Paunescu e al doilea după Eminescu. Pai, ce alt poet să fie, dacă nu el? A fost om destept si a ajutat oamenii, cum a putut si el, le-a dat mancare, butelii, cum a putut si el. Și a vrut Basarabia inapoi".

 

Medicul Andreea Tudor spune că inainte de Revolutie a stat la coadă pentru poeziile lui, desi nu-mi placea ca om. Poeziile lui mi-au placut, pentru că vorbeau despre dificultățile vietii de atunci - dar după '89 nu l-am mai urmarit ca poet. Au aparut televizorul, stresul, si nu am mai citit poezie." Teodora Ilies elevă in clasa a 12-a, spune că nu a citit nimic scris de Paunescu si că n-o interesează personajul. Știe insă că a fost poet si că a facut porcarii" in timpul comunismului: Am auzit la TV că il lauda pe Ceausescu".

 

Radu V., pensionar, spune că Paunescu l-a invățat pe Ceausescu cu cultul personalității, fiind primul care i-a inchinat poezii. Ceilalti s-au luat după el".

 

Ion Albaion, de 55 de ani: Faptul că Adrian Paunescu ii tinea pe activistii de partid, pe securisti, si nomenclaturisti impreună cu plebea proletară" si copiii lor pană la 3 noaptea pe stadioane (in loc să stea la sedinte) să cante si să recite in cor poezii i-a adus o simpatie reală din partea majorității sau mai bine spus din partea mediocrității in general infantilizata Dar Cenaclul Flacara era in realitate o prelungire a Cantarii Romaniei, iar in ultimii ani ai cenaclului-stadion biletele se dadeau numai prin organizatii UTC si de partid. Cenaclul Flacara si Paunescu aveau si cate o dublură: un cenaclu studentesc national, ceva de genul cenaclul studentilor comunisti", coordonat ca o umbra tot de la o masă de pe o scena cu aceeasi atitudine smecheresc-dictatorială de unu'...Tatulici. Mihai parcă ii zice. Ă‚sta era in 1990 deja liber" la Televiziunea romană liberă unde a facut două lucruri: a promovat jocul Caritas si l-a readus pe sticlă pe Adrian Paunescu."

 

Isterie fabricată de televiziuni

 

Pornind de la legendele urbane ale epocii de aur cu Paunescu care ii spunea lucruri de la obraz lui Ceausescu sau cu Florin Piersic care l-a caftit pe Nicusor", Cristi Puiu trasează specificul dizidentei romansti.

 

m-ama ce mari eroi erau ăștia doi, Paunescu si Piersic, la mine-n cartier! La noi dizidenta se facea printr-un gest, printr-o soapta printr-un banc benign, ca unul pe care l-am auzit, tin minte si acum, la Polivalenta in deschiderea unui concert Iris. Îl spunea Cristina Stamate: ce-i mai mică si mai mică decat ...de furnica Flacara de la aragaz." Nu vă puteti inchipui ce bucurie era pe public! Adica vezi Doamne, ce tari am fost! Cum am dat noi cu tifla regimului! Asa ca dacă astazi este eroizat Paunescu, acest lucru nici nu mai trebuie să ne mire. Suntem consecventi cu noi insine. Avem eroii pe care ii meritam. Bine că scotocim Evangheliile pe toate partile, doar-doar om gasi neconcordante. Tragem cu sportivitate de Iisus, ca de un elastic, si-l contestam", dar nu avem voie să zicem nimic de Eminescu si de maine incolo, probabil, nici de Paunescu. Nu, ei sunt tabu. Trebuie să treacă ceva vreme, să se mai aseze timpul peste toate. Poate că isteria asta e doar una fabricată de televiziuni. Nu stiu, sper. Dar dacă nu, atunci e grav."

 

Romania Libera

Share this post


Link to post
Share on other sites

Paunescu a fost un personaj complex. A fost folosit, dar a si folosit sistemul.

 

Cert e ca acele spectacole aveau o sensibilitate pierduta azi. Se spuneau, poezii, cantece. Si nu pe tema "dusmanii mei", "ma iubeste gagicile" sau "am masina, am valoare".

 

Sunt convins ca era constient de tot ce face. Stia ca laudele aduse lui ceausescu erau exagerate, dar mai stia si asta ii va asigura o libertate sa spuna "desteapta-te romane", cand acest cantec era interzis.

 

Daca un roman si-a iubit tara din cauza lui, atunci a facut ceva bine pe lumea asta.

 

Astazi, cine educa tara asta? Esca, Badea, minune, tolontan?....

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

 

Oare cati dintre noi au fredonat macar o melodie pe versurile poetului?

Eu cred ca foarte multi.

 

 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Paunescu, ca orice alt om de pe planeta asta, a avut si bune si rele. Acum ramane la latitudinea fiecaruia care latura o considera predominanta. Cert este ca operele lui vor dainui peste generatii...

 

Eu, din cate am inteles de la parintii mei, spectacolele cenaclului Flacara aveau un farmec aparte, aveau puterea de a da senzatia de libertate intr-o societate represiva. Plus ca aveau un caracter nationalist. Recunosc ca imi plac unele din melodiile care se cantau la aceste spectacole, melodii care le-am gasit pe youtube

Share this post


Link to post
Share on other sites

Si numai daca ne gandim la "Cenaclul Flacara",merita respect Adrian Paunescu.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Eu, din cate am inteles de la parintii mei, spectacolele cenaclului Flacara aveau un farmec aparte, aveau puterea de a da senzatia de libertate intr-o societate represiva.

la fel mi-au spus si ai mei mie, spectacolele sale insemnau "aer". Privesc imaginile inregistrate si mi se par ireale: oameni familiarizati cu cantecul si poezia, care canta si recita de dor de libertate, tinandu-se de mana. Programele, fara cateva insertii elogioase aduse lui Ceausescu poate ca ar fi fost interzise, iar volumele sale de poezii cenzurate. Cert e ca Paunescu are meritul de a fi promovat numerosi artisti (consacrati sau debutanti), oameni de calitate, ceea ce nu se prea intampla azi.

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Dumnezeu sa il odihneasca.

 

Personal nu am fost un admirator foarte mare a lui Paunescu. Printre putinele lucruri care mi-au placut la el a fost si primul album Iris, care a aparut numai si numai datorita lui. Un album, care in acea vreme a fost considerat unul dintre cele mai "rele" albume Rock scoase pe piata romaneasca. (bine, un album in care se copiaza la greu de afara). Desigur, au fost mai multe momente memorabile facute de el, iar daca nu isi baga Iliescu coada, sigur ajungea conducatorul nostru al Romaniei, la ce imagine foarte buna avea in acea perioada.

 

Legat de Hagi. Daca va mai aduceti aminte, cei care au prins live acel moment in care Hagi a revenit la nationala inaintea meciului cu Ungaria... A fost invitat de catre Paunescu in emisiunea lui sportiva de pe Antena 1, alaturi de mai multi invitati, seara in care toata lumea a incercat sa il convinga pe Hagi sa revina, fiindca aveam un meci istoric, si pentru ca asa e mai bine pentru intreaga natiune etc etc. Normal, Hagi s-a tinut tare pe pozitii si a zis ca nu mai are ce cauta la nationala, ca are o varsta destul de inaintata samd. La un moment dat intra si Piturca pe fir in timpul acelei emisiuni, si spune motivele pentru care l-a convocat pe Hagi, si chiar daca stia ca va refuza tot i-a trimis convocarea la Galatasaray. In acel moment Hagi din bun simt a spus, ca ii multumeste lui Piturca pentru convocare... clipa in care Paunescu a sarit in sus de bucurie "a acceptat Hagiiii, a acceptat Hagiiiii", sarind apoi in sus si restul invitatilor si tot asa. Hagi vazandu-se pus in fata unui moment extrem de penibil, nu a mai comentat nimic, si a cotit-o asa cum a vrut Paunescu plus cei ce erau invitati. Normal, a urmat apoi o lunga noapte de patriotism, cu alti invitati care au venit sa spuna poezii, sa cante muzica folk patriotica samd. Imi pare rau ca nu este facuta public acea inregistrare. Probabil ca si cei din trustul lui Voiculescu si-au dat seama de penibilul moment prin care Hagi a trecut, si astfel nu au mai facut public filmarea in care Hagi a spus DA.

Edited by y-jam

Share this post


Link to post
Share on other sites

Despre Paunescu se pot scrie sau zice multe, dar NU si faptul ca nu a avut talent. Poetul Adrian Paunescu este gigantic, in vreme ce lichenii care il contesta acum isi traiesc si ei momentul de glorie, criticandu-l.

 

Caracterul lui Paunescu este, intr-adevar, duplicitar, asemeni oricarui geniu al umanitatii. Paunescu este acela care, in vremea regimului dictatorial comunist si ateu ne vorbea despre Mos Craciun, in cenaclurile lui se cantau colinde crestine, care apoi erau vandute pe piata in tiraje insemnate de LP-uri si casete audio. Eu unul, care am crescut cu postul de radio Europa Libera in locul povestilor copilariei, il consider pe Paunescu ca fiind un dizident al acelor vremuri, un om care a utilizat mijloacele care i-au fost la indemana, pentru a-si atinge scopul. Iar unul dintre scopurile sale a fost si reabilitarea Maresalului Ion Antonescu, fapt pentru care eu sunt dispus ca sa-i iert multe, mai putin aspectul ca a stat la dreapta lui Gigi BecaIi chiar in seara de Vinere Mare. Chiar daca eu sunt ateu, nu pot trece peste simbolistica acestui gest.

 

Tragedia lui Paunescu este similara cu tragedia Romaniei, in sensul in care aceasta tara va disparea in urmatoarele maxim zece generatii. Manelizarea, indobitocirea, mancurtizarea, ignoranta romanilor, intr-un cuvant, tigania generalizata, fac ca aceasta sentinta sa fie defintiva si irevocabila. Pe cale de consecinta si operele marilor scriitori romani vor ajunge piese de muzeu, material de studiu pentru cine stie care "rrom" al viitorului, care va avea bunavointa sa se aplece intru studierea unor scrieri hieroglifice, de neinteles...

Edited by LDS

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nenorocitii aia de la TV l-au martirizat pe Paunescu. Mi-au spalat aia creierul demagogii aia de la Realitatea,Pro TV sau Antene. Doar TVR si B1 au avut coloana vertebrala si nu a transmis acea mascarada cu Paunescu.

Cine vorbeste ,Cristi Puiu? Care o tot da in labareala ca a fost exmatriculat din liceu ca el era rebel si anticomunist?

Si care-i capodopera lui Puiu? Marfa si bani???? Hai bai maestre,fii serios cu porcaria aia de film. Si eu daca luam cativa amici si o camera de 8mm pe umar faceam un film si cateva dialoguri mai bune ca alea. Ca sa nu vorbim de marea distributie ....

Si da...Moartea Domnului Lazarescu ...alta senzatie.

Sa-l intrebam pe Kubrick cata lume a auzit Trenul fara nas si cati stiu cine-i Papi sau Bucur (Acesti Damon si Affleck ai cinematografiei romanesti). Pana si Perversu' de pe Targu Ocna injura mai verdic pe drumul dintre Constanta si Bucuresti.

Adevarat,Paunescu a fost printre cei mai mari comunisti,dadea cu batul despre vecini...dar restul,restul?

 

Paunescu, cat e Paunescu comunsit? 100%??? Mult dom'le,mult!

Dincolo la Anvers era mai putin.

Edited by vlad

Share this post


Link to post
Share on other sites
Dumnezeu sa il odihneasca.

 

Personal nu am fost un admirator foarte mare a lui Paunescu. Printre putinele lucruri care mi-au placut la el a fost si primul album Iris, care a aparut numai si numai datorita lui. Un album, care in acea vreme a fost considerat unul dintre cele mai "rele" albume Rock scoase pe piata romaneasca. (bine, un album in care se copiaza la greu de afara). Desigur, au fost mai multe momente memorabile facute de el, iar daca nu isi baga Iliescu coada, sigur ajungea conducatorul nostru al Romaniei, la ce imagine foarte buna avea in acea perioada.

 

Legat de Hagi. Daca va mai aduceti aminte, cei care au prins live acel moment in care Hagi a revenit la nationala inaintea meciului cu Ungaria... A fost invitat de catre Paunescu in emisiunea lui sportiva de pe Antena 1, alaturi de mai multi invitati, seara in care toata lumea a incercat sa il convinga pe Hagi sa revina, fiindca aveam un meci istoric, si pentru ca asa e mai bine pentru intreaga natiune etc etc. Normal, Hagi s-a tinut tare pe pozitii si a zis ca nu mai are ce cauta la nationala, ca are o varsta destul de inaintata samd. La un moment dat intra si Piturca pe fir in timpul acelei emisiuni, si spune motivele pentru care l-a convocat pe Hagi, si chiar daca stia ca va refuza tot i-a trimis convocarea la Galatasaray. In acel moment Hagi din bun simt a spus, ca ii multumeste lui Piturca pentru convocare... clipa in care Paunescu a sarit in sus de bucurie "a acceptat Hagiiii, a acceptat Hagiiiii", sarind apoi in sus si restul invitatilor si tot asa. Hagi vazandu-se pus in fata unui moment extrem de penibil, nu a mai comentat nimic, si a cotit-o asa cum a vrut Paunescu plus cei ce erau invitati. Normal, a urmat apoi o lunga noapte de patriotism, cu alti invitati care au venit sa spuna poezii, sa cante muzica folk patriotica samd. Imi pare rau ca nu este facuta public acea inregistrare. Probabil ca si cei din trustul lui Voiculescu si-au dat seama de penibilul moment prin care Hagi a trecut, si astfel nu au mai facut public filmarea in care Hagi a spus DA.

 

 

Eu am prins live momentul si nu mi-l aduc aminte chiar asa. Mi-aduc aminte ca Hagi a fost luat cu picatura chinezeasca, cu diferite argumente si intr-un final a zis ceva de genul "stati ca nu m-a convocat Piturca". Si radea ca un copil caruia ii era frica sa recunoasca ce vrea...

 

Si apoi a intervenit Paunescu...

 

Oricum, chiar daca ar fi fost asa, meritul ramane al lui Paunescu. A stiut sa intoarca un simbol national, sa-l foloseasca la maxim. Decat pasivii din ziua de azi...

Share this post


Link to post
Share on other sites
Oricum, chiar daca ar fi fost asa, meritul ramane al lui Paunescu. A stiut sa intoarca un simbol national, sa-l foloseasca la maxim. Decat pasivii din ziua de azi...

Da, normal. Nu am zis-o in nume de rau la adresa lui Paunescu. La urma urmei probabil ca si eu procedam la fel daca eram moderatorul unei emisiuni si il aveam pe Hagi ca invitat. Plus ca omul a reactionat asa din tot sufletul lui (sau cel putin cred ca a reactionat asa, avand in vedere ca nu am mai vazut acea faza de atunci). Oricum, eu in momentul ala asa am simtit, ca Hagi i-a multumit lui Piti din politete.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Criticul Paul Cernat scrie in studiul sau, Imblanzitorul Romaniei Socialiste, din volumul colectiv scris impreuna cu Ion Manolescu, Angelo Mitchievici si Ioan Stanomir, Explorari in comunismul romanesc (I) aparut la editura Polirom in 2004:

 

Nici o istorie institutionala a Romaniei Epocii Ceausescu nu poate face

abstractie de personalitatea masiva si acaparatoare a lui Adrian

Paunescu, fie si pentru faptul ca, pe durata existentei Cenaclului

Flacara (si mai ales intre 1976 si 1985, cand cenaclul a intrat sub

umbrela Festivalului National Cantarea Romaniei ) poetul a fost, de

facto, al patrulea om in stat ca influenta publica, dupa cuplul

prezidential si mezinul lor Nicu. Reprofilat ulterior ca portavoce a

orfanilor tranzitiei, prezent in miezul tuturor evenimentelor 

majore spre a le versifica, jurnalistic, in nasfarsite poeme-lamento

sau vaticinare puse pe muzica folk, Paunescu se afla, de fapt, in

cautarea monopolului poetic pierdut. O nevoie expansionista si

totalitara de a fi permanent in centrul atentiei, venita, probabil, si

din nevoia vitala de a-si conjura spaima de efemeritate (op. cit., p.

241). Cutie de rezonanta a complexelor, resentimentelor si orgoliilor

locale, poet comunitar etatizat, Paunescu este produsul paranoic al

imposturii unui sistem autoritarist si discretionar pe care l-a

sustinut, insuflandu-i, pana la urma, autenticitate si credibilitate

populara. (ibidem, 242).

Edited by Lari

Share this post


Link to post
Share on other sites

Lari, il citezi pe Tismaneanu? Stii cine e?

 

Un fiu de criminal, al unui care tragea cu mitraliera in biserici si preoti. Leonte Tismaneanu nascut Leonid Tisminetki (n. 26 februarie 1913 “ d. 1981) a fost un om politic, militant comunist si teoretician roman de nationalitate evreiasca nascut la Soroca, Basarabia, in acea vreme parte a imperiului rus.În timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a lucrat la Moscova in calitate de crainic, apoi ca redactor la sectia romană a postului de radio Moscova, fiind coleg cu Leonte Rautu, Ana Pauker si Vasile Luca.

 

Vladimir Tismaneanu si-a dovedit dizidenta prin teza sa de doctorat, Noua Stingă și școala de la Frankfurt,in care tanarul comunist ajunge la urmatoarea concluzie: Capitalismul nu poate fi nimicit prin vagi reverii, prin revolte dogmatice, prin tranziții bruște și prin studii metafizice. Singura modalitate de a depăși acest Statu-quo este revoluția socialista in care clasa muncitoare, condusă de partidul politic revoluționar, va avea rolul principal. Teza de doctorat a lui Tismaneanu este apreciată in Washington Post drept un rechizitoriu vitriolic la adresa valorilor occidentale. Cu toate acestea, Tismaneanu emigrează in 1981 in SUA, de unde se reinventează ca dizident.

 

Adica tatal sau a venit cu tancurile in 44 si apoi fiul sau, cel care a profitat de crimele tatalui, ne tine prelegeri despre democratie si patriotism?

 

As ruga moderatorii sa stearga postarea anterioara, din respect pentru sutele de mii de morti romani din gulagul sovietic.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Stiu cine e, dar tu ai citit ce a scris?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Paunescu a fost (printre altele) un avid pupator de funduri comuniste (cuplul Ceausescu), Tismaneanu e un avid pupator de funduri holo-isterice si "neo-liberale". Pe acest plan, amandoi sunt propagandisti fara scrupule, chiar daca mijloacele difera.

 

Cu toate defectele lui, Paunescu a fost insa mai mult decat propagandist, pe cand Tismaneanu nu s-a remarcat prin absolut nimic in afara domeniului "lins si latrat".

 

PS : sa lasam ce-a facut tatal respectivului deoparte. Oricat de mult ne-ar displace individul, nu poti transfera vinovatia de la tata la copil.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Numai ca spre rusinea noastra azi nici macar frica de represalii de pe timpuri nu o mai avem drept alibi 

 

Vladimir Tismaneanu

 

 

Sa morit tu, Tismaneanule?

 

Daca a spus Tismaneanu aceste lucruri ma plec in fata lui. Este singurul om din Univers al carui cuvant nu-l poti contesta niciodata! Pe Maica Tereza o mai banuiam de prostitutie si consum ilicit de stupefiante !

Edited by vlad

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pentru ca discutiile deviaza, mi-am permis sa sterg, din postul anterior, parerile lui Tismaneanu si sa las doar un frament din lucrarea lui Paul Cernat.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Paunescu a fost (printre altele) un avid pupator de funduri comuniste (cuplul Ceausescu), Tismaneanu e un avid pupator de funduri holo-isterice si "neo-liberale". Pe acest plan, amandoi sunt propagandisti fara scrupule, chiar daca mijloacele difera.

 

Cu toate defectele lui, Paunescu a fost insa mai mult decat propagandist, pe cand Tismaneanu nu s-a remarcat prin absolut nimic in afara domeniului "lins si latrat".

 

PS : sa lasam ce-a facut tatal respectivului deoparte. Oricat de mult ne-ar displace individul, nu poti transfera vinovatia de la tata la copil.

 

Prefer un pupator de funduri ceausiste care a mai si facut cate ceva pentru o generatie de oameni, decat fiul unui criminal care pupa in fund doar pe cei care au creat si propagat un sistem criminal.

Paunescu, cu toate defectele lui, nu s-a dezis niciodata de ceea ce a crezut el. A fost un nationalist, atat cat se putea in regimul comunist. A facut greseli, dar numai un om care traia atunci stia ce greu era sa vorbesti despre colinde crestine, despre valorile familiei, despre traditie, despre Unirea cu Basarabia si Romania Mare, dar EL A FACUT-O IN PUBLIC. Si a transmis asta unei intregi generatii...

 

In schimb, capitalistul si democratul Tismaneanu spunea asa: " Capitalismul nu poate fi nimicit prin vagi reverii, prin revolte dogmatice, prin tranziții bruște și prin studii metafizice. Singura modalitate de a depăși acest Statu-quo este revoluția socialista in care clasa muncitoare, condusă de partidul politic revoluționar, va avea rolul principal.

 

Cat despre relatia tata-fiu: a profitat de abuzurile tatalui, de care NU S-A DEZIS NICIODATA. Pentru ca apoi, sa devina mare dizident.

 

@Lari

 

Da, am citit. Dar uita-te mai sus. De ce as crede o iota din ce spune el? Unul care nu se dezice de stramosii sai care executau preoti si copii NU poate sa dea romanilor lectii de civilizatie. Punct!

Edited by Mihai

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mihai, eu nu-s fan Tismaneanu. Individul e exact cum l-ai descris, pupator in cur si ipocrit pana la Dumnezeu (comunist transformat brusc in mare "dizident" si "luptator contra dictaturii"). E din aceeasi categorie cu restul holo-istericilor gen Wiesel, Ioanid, Ancel, samd. Ipocriti de doi lei, imbogatiti din propaganda holo-isterica in loc de studii oneste ale unui episod tragic, plini de ei, ingamfati pana la extrem, propagandisti si auto-proclamati moralizatori, emitatori de "lectii morale" fara sa le-o ceara nimeni.

Cu toate astea, imi pare rau, dar nu pot sa-l condamn pe Tismaneanu pentru ce-a facut tatal individului. Nu-l lua in serios si aerele lui de mare "luptator anticomunist" trebuie primite cu mistouri si batjocura in cel mai extrem caz. Daca il ataci, ii dai motive de auto-victimizare ..

Share this post


Link to post
Share on other sites
Mihai, eu nu-s fan Tismaneanu. Individul e exact cum l-ai descris, pupator in cur si ipocrit pana la Dumnezeu (comunist transformat brusc in mare "dizident" si "luptator contra dictaturii"). E din aceeasi categorie cu restul holo-istericilor gen Wiesel, Ioanid, Ancel, samd. Ipocriti de doi lei, imbogatiti din propaganda holo-isterica in loc de studii oneste ale unui episod tragic, plini de ei, ingamfati pana la extrem, propagandisti si auto-proclamati moralizatori, emitatori de "lectii morale" fara sa le-o ceara nimeni.

Cu toate astea, imi pare rau, dar nu pot sa-l condamn pe Tismaneanu pentru ce-a facut tatal individului. Nu-l lua in serios si aerele lui de mare "luptator anticomunist" trebuie primite cu mistouri si batjocura in cel mai extrem caz. Daca il ataci, ii dai motive de auto-victimizare ..

 

In primul rand, ma bucur pentru ce ai scris mai sus. Sincer, nu ma asteptam. Doar o singura chestie adaug: nu eu l-am bagat in seama, ci cei care i-au permis sa conceapa raportul in privinta comunismului in Romania. Aceia l-au bagat in seara, l-au promovat ca moralizator.

In rest, ti-am zis, nici eu nu-l condamn pentru faptele tatalui, ci pentru ca nu s-a dezis de ele. Ceea ce inseamna ca e de acord cu asa ceva.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Numai cine nu a trait in acea perioada, nu are habar cum era acel sistem, cat de strict si de strans era controlul asupra individului.

 

Am sa exemplific cu doua intamplari pe care le-am trait pe pielea mea, nu cu povesti reproduse, citate sau presupuneri.

 

1) In anul de gratie 1988, fiind elev in clasa a III-a si proaspat pionier, ma indreptam catre scoala, pe un drum care, inevitabil, trecea prin fata unei biserici, in fata careia imi faceam traditionala cruce, asa cum invatasem de la parintii si bunicii mei. Era un gest care imi intrase in obisnuinta si de care eram foarte mandru, fie si numai pentru faptul ca era considerat a fi o fronda, in acele vremuri. Toate bune si frumoase, pana intr-o zi in care m-a vazut directorul scolii unde invatam, care s-a repezit asupra mea ca un caine turbat, m-a insfacat de o mana si m-a tarat, la propriu, in biroul sau, unde mi-a dat peste palme cu o vana de bou, pana mi le-a umflat si invinetit, in timp ce urla cat il tineau rarunchii " Nenorocitule, cum iti permiti ca sa-ti faci cruce, cu cravata de pionier la gat ? "

 

Inutil sa mai spun ca personajul cu pricina a avut un traseu politic foarte prodigios, dupa revolutie, unde a debutat ca mare activist taman in Alianta Civica, apoi a trecut la liberali, pentru ca astazi sa fie una din "mainile drepte" a lui Pinalti, in PDL. Cu alte cuvinte, un democrat sadea, un anticomunist feroce, nimic de zis ;)

 

2) La mine in casa se asculta Europa Libera, cu o indaratnicie pe care astazi nu mai putem vedea decat la romanasii tiganizati, ascultatori de Guta si Salam. Deasupra mea, pe atunci stateam la bloc, era ditamai colonelu' de securitate, un om foarte educat, un excelent sahist, care insa avea si meteahna alcoolului, prilej cu care isi cam maltrata fiica liceana, care era "vedeta" in tot cartierul, asa cum se intampla si astazi, cu multe alte fiice. Lucrurile au degenerat rau intr-o seara, cand respectivul isi propusese sa o pocneasca pe fiica-sa cu capu' de toate caloriferele disponibile in incinta. A doua zi, batranu' meu i-a atras atentia, invocand "galagia" care se auzea. Dansul, la randul sau, a invocat ca si el auzea "galagia" de la noi, intrucat aveam un aparat de radio care ne mai juca feste in privinta sonorului.

 

Ce vreau sa spun invocand aceste doua intamplari de mai sus ? Nimic altceva decat ca acel "sistem" nu era un "factotum" in sine ci era compus din oameni, cu alte cuvinte, depindeai de oamenii care aveau puterea de decizie, oameni care puteau fi mai "intelegatori" sau nu, in aplicarea unor legi schizofrenice.

Edited by LDS

Share this post


Link to post
Share on other sites
" Nenorocitule, cum iti permiti ca sa-ti faci cruce, cu cravata de pionier la gat ? "
Doamne, ce om! In 1988 am fost la Alba-Iulia , unde pe campul lui Horea, eu si colegii mei ,am depus juramantul de pionier (acela cu "ma angajez sa-mi iubesc patria, sa invat bine :P ...") ,iar dupa am trecut pe la Sala Unirii si Catedrala ortodoxa .Nimeni n-a facut o"problema" din asta.

 

@robert

Nu-l tin minte pe Paunescu sa mai fi avut vreo iesire ca asta, e clar ca l-a enervat jurnalistul. Mie mi-a placut ca nu si-a ascuns trecutul si orientarea (de stanga), ba mai mult, dupa revolutie , cand multi se deziceau de 'socialism' si çomunism', el a aderat la Partidul Socialist al Muncii.

Edited by dee

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!


Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.


Sign In Now