MoWeed

Comunismul in Romania

205 postări în acest topic

Revenind, voi credeti ca Franta care a pierdut 1,4 milioane de soldati si cu o tara distrusa accepta sa vina Wilson si sa ii spuna ce sa faca? la fel si pt britanici. Inca ceva, in cadrul negocierilor majoritatea tehnicienilor, expertilor si consilierilor erau francezi si britanici, cei americani erau foarte putini, iar presedintele Wilson nu a participat la majoritatea intrunirilor Consiliului celor patru intre Clemenceau (Franta-prim ministru), Lloid George (Uk prim-ministru), V. Orlando (pm Italia) si W.Wilson (presedinte SUA). Ori faptul ca Franta practic a dictat tratatele de pace se vede din insasi continutul lor (nu are rost sa detaliez).

 

 

hahahahhah! Si cine dracu mai e si Franta cand vine vorba de Romania? Ne-au stapanit ei de trebuia sa ascultam de ei? Ne-au dat bani, ne-au facut ceva. I-a durut fix in cur pe romanii din Transilvania de faptul ca imperiile coloniale nu erau de acord cu ce a zis wilson. Continua sa mai spui ca aia au avut un cuvant decisiv de spus in Unire. Esti pe drumul cel bun.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Tu nu auzi ma ca nu tinea de ele?

A fost Wilson cu discursul lui in care spunea ca fiecare natiune are dreptul sa isi determine singura soarta si toate natiunile din imperiul austro-ungar s-au folosit de asta pentru a-si castiga independenta. Asa au aparut state noi.

 

 

hahahahhah! Si cine dracu mai e si Franta cand vine vorba de Romania? Ne-au stapanit ei de trebuia sa ascultam de ei? Ne-au dat bani, ne-au facut ceva. I-a durut fix in cur pe romanii din Transilvania de faptul ca imperiile coloniale nu erau de acord cu ce a zis wilson. Continua sa mai spui ca aia au avut un cuvant decisiv de spus in Unire. Esti pe drumul cel bun.

 

deci, ca sa rezumam, discursul lui Wilson a fost determinant pentru Unire, in timp ce negocierile de pace purtate de statele beligerante, sub conducerea Frantei daca-mi este permis, au fost fix pix, facute la misto, totul fiind decis inainte de un... discurs. hai ca-i buna asta :)))

 

P.S. ca sa intrebi asta

 

cine dracu mai e si Franta cand vine vorba de Romania?

 

trebuie sa fii tare incuiat. daca intrebai cine era Franta in 1918, ce influenta avea pe continent si daca, asa cum sfatuiai pe aici, puneai mana pe o carte, aflai poate.

Editat de Marius

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
trebuie sa fii tare incuiat. daca intrebai cine era Franta in 1918,

 

Franta era un stat terminat in 1918. Aia era franta.

 

 

Cat despre faza cu Wilson, da, discursul lui a contat mai mult ca negcierile.

De ce? Pentru ca asa a fost. Negocieri deampixu, in urma carora ce s-a intamplat? Ne-a platut Germania datoriile? Nu.

Unirea principatelor cu Romania nu a tinut de negocierile alea tampite.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Cat despre faza cu Wilson, da, discursul lui a contat mai mult ca negcierile.

De ce? Pentru ca asa a fost. Negocieri deampixu, in urma carora ce s-a intamplat? Ne-a platut Germania datoriile? Nu.

Unirea principatelor cu Romania nu a tinut de negocierile alea tampite.

 

Iti dai seama cat de mult a contat daca in Romania nici nu a fost redat in presa si cu atat mai mult in austro-ungaria, care oficial erau state aflate in razboi. A doua zi dupa publicare tot imperiu colcaia de manifeste, de hartii cu reproducerea discursului si toti romanii stransi in grupuri cum discutatu ei prevederile discursului si cum luau deciziile unirii instantaneu.

 

Este evident, ca politica si propaganda asta unionista nu a fsot facuta de Statul roman, de campania militara din 1916/17, de diferitele consilii si organisme romanesti infiintate din 1917 la Paris, Londra, Milano, nu au avut niciun rol, doar discursul lui Wilson, daca nu era acel discurs nu se mai incheia nici pacea de la Versailles.

 

Se vede frate ca nu ai nicio legatura cu isotira, vezi ca in stabilirea frontierei Romaniei au fost toti experti francezi asta ca sa vezi cam cine era Franta in 1918.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Iti dai seama cat de mult a contat daca in Romania nici nu a fost redat in presa si cu atat mai mult in austro-ungaria, care oficial erau state aflate in razboi.

 

LOL!

 

De aia aruncau astia din antanta materiale propagandistice in germania si austro ungaria cu cele 14 puncte, pentru ca nu au ajuns. Intelegi? Sau e prea greu pentru tine?

 

Este evident, ca politica si propaganda asta unionista nu a fsot facuta de Statul roman, de campania militara din 1916/17, de diferitele consilii si organisme romanesti infiintate din 1917 la Paris, Londra, Milano, nu au avut niciun rol, doar discursul lui Wilson, daca nu era acel discurs nu se mai incheia nici pacea de la Versailles.

 

Asa e. Daca zici tu, asa e. Doar tu stii mai bine ca aia care chiar stiu istorie.

Se vede frate ca nu ai nicio legatura cu isotira,

Nici nu stiu ce este aceasta isotira. Normal ca nu am legatura cu ea.

 

vezi ca in stabilirea frontierei Romaniei au fost toti experti francezi asta ca sa vezi cam cine era Franta in 1918

Da. Prin faptul ca la stabilirea granitelor noului stat a fost folosita o a treia parte, teoretic obiectiva, e clar ca aceasta a treia parte a stat in spatele deciziei de unire a acelor principate.

 

Poate, totusi, sa imi zica si mie cineva de ce naiba a mai fost nevoie sa se adune toti oamenii aia la Alba Iulia, sa semneze actul Unirii, daca totul era decis dinainte?

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Redau mai jos interviul acordat de Florin Matrescu revistei Vegea anul trecut, autorul cartii Holocaustul rosu (pe care o gasesti in gaura de sarpte, poate ma ajuta din nou streaza :)). Interviul este edificator, si poate raspunde la multe intrebari legate de nebuloasa care invaluie trecutul nostru recent.

 

Sursa: http://jos-comunismul.blogspot.com/2009/11...rul-Florin.html

 

Interviu Veghea cu doctorul Florin Matrescu: Aiudul nu trebuie să fie un nou Sighet!

 

 

În urma unui turneu facut de Romulus Rusan si de Ana Blandiana in mai multe țări europene, inclusiv in Germania, am aflat de intentia acestora de a transforma inchisoarea din Sighet intr-un memorial. Natural, am vibrat, mai ales că eu eram in acel moment secretar al Comitetului Natiunilor Captive, care intrunea luptatori anticomunisti din mai multe zeci de țări aflate sub dictaturi comuniste. Și atunci le-am facut propunerea dacă nu cumva ceva din exponatele pe care noi le aveam in Camera Natiunilor Captive, din orasul Koln, nu le-am putea transfera in Memorialul de la Sighet. Au fost de acord si mie mi s-a parut ideea absolut rezonabila M-am implicat in acest proiect cu toate puterile.

 

Am fost unul dintre sponsorii Memorialului Sighet

 

Printre altele am dovezi care atestă că am donat, in mare parte din propriul buzunar, in jur de 40.000 de marci, care au luat forma unor ajutoare banesti propriu-zise sau obiecte. Donatiile au fost acordate Fundatiei Academia Civica Un mare ajutor in acel moment au dat si surorile Cosoveanu, care au pus mult suflet pentru amenajarea incaperilor Sighetului, cel putin in perioada de inceput. Afară de asta, eu dispuneam de cele 66 de steaguri ale Natiunilor Captive, pe care le facusem in Germania, care m-au costat aproape 8.000 de marci, si am capatat promisiunea că se va organiza o Cameră a Natiunilor Captive.

În 1994, la un an după această intalnire, am vazut această cameră la etajul I, o cameră mare, spatioasa in care steagurile si-ar fi gasit un loc important. Afară de aceasta aveam un cearceaf, lung de 8 metri, facut de regretatul luptator anticomunist Eugen Costandache, care notase pe el circa 800 din mortii revolutiei.

 

Camera rezervată Natiunilor Captive era necorespunzatoare

 

Anul urmator, in 1995, am dorit să vad camera rezervată Natiunilor Captive. Și am descoperit o cameră mica care nu semana cu cea promisa Localizarea topografică era exacta Unul dintre portarii Sighetului mi-a destainuit că această cameră a fost impartită in două tocmai pentru ca această Cameră a Natiunilor Captive să nu aibă un spatiu prea mare, să nu i se dea o prea mare importanță. Ă‚sta a fost un semn si atunci au aparut semne de indoiala

La inaugurarea Sighetului, in 1993, pe frontonul cladirii, la stanga, la intrare, erau placi de marmură de marimea 40x30 cu numele celor 54-55 de ministri, capetenii religioase, oameni de mare valoare care au murit in Sighet.

 

Nume importante au fost excluse

 

Le-am vazut in subsolul cladirii, si, ceea ce m-a frapat, chiar in față era numele istoricului Gheorghe Bratianu. Se zvonea că motivul real pentru care aceste placi au fost date jos era faptul că intre ministri au fost si câțiva oameni de dreapta. Argumentul oficial pentru care placile memoriale au fost inlaturate a fost renovarea cladirii. Nu a fost rau că s-a renovat, desi, cum spunea cineva, a fost transformat Sighetul intr-un hotel. Normal ar fi fost ca macar un etaj să arate grozavia inchisorii din Sighet. Am tot sperat că aceste placi să fie puse intr-o sală a Sighetului. Ele nu au mai fost vazute niciodata Pentru mine a fost clar că ce se intamplă la Sighet, exponatele, ordinea lor, denumirea camerelor este controlată de cineva.

- De cine anume?

- Și eu mi-am pus intrebarea. Indiciile m-au dus cu gandul la masonerie. Din moment ce numele intreg al lui Ion Gavrilă Ogoranu apare trunchiat, sub forma de Gavrilă I., numele doamnei Maria Antonescu a fost exclus din randul puscariaselor de la inchisoarea Mislea.

 

Au disparut semnele unor manifestari crestine

 

 

- Am inteles ca intr-o luare de cuvant, ati semnalat conducerii Academiei Civice absenta unei cruci din sala de conferință.

- Nu numai asta. Am semnalat scoaterea crucii din sala de conferință, unde a fost prezentă cel putin 3-4 ani. În perioada de inceput se spunea Tatal nostru sau Cu noi este Dumnezeu. Erau prin urmare niste semne ale unei manifestari crestine. Cu timpul, au disparut.

În urma observarii acestor lucruri, am luat cuvantul, sfatuindu-mă si cu Badita Ion Gavrilă Ogoranu, si am spus adevarul. Numai masoneria putea fi deranjată de prezenta numelor unor oameni de dreapta pe placile resprective. Dar asta a fost trecutul Romaniei. Nu-l putem sterge.

Unul din insideri mi-a dezvaluit un amanunt, care are relevanță. Anume, că de două ori pe an, vine un rabin din New York, care vizitează intreg Memorialul Sighet si decide ce ramane si ce se scoate din exponate. Este vorba de o atitudine de plecaciune față de oameni care incep să controleze ceea ce romanii au crezut că va fi un loc de evocare a suferintei neamului romanesc.

Am cerut amenajarea unei sali pentru martirii din Basarabia si Bucovina. Nu s-a acceptat.

Dacă la Sighet s-au petrecut lucruri necurate, trebuie spus că ele nu sunt initiative romanesti. Nu acuz de rele intentii pe cei care au facut Memorialul Sighet. S-au supus unor forte internationaliste.

 

Asa-zisele cruci expuse in interiorul Memorialului sunt o blasfemie

 

- Putem spune si anticrestine?

- Da, au aparut două cruci, in celular si la intrare, care te duc cu gandul catre organele genitale barbatesti si femeiesti. O să spună că este o stilizare foarte modernista

În asemenea loc crucea si numai crucea iși gasea locul. Orice transformare a crucii este un sacrilegiu. Este o incercare de calcare in picioare a traditiei noastre si a invățăturilor Sfintei Scripturi. Este o blasfemie. (n.r. “ vezi foto)

- Dumneavoastră ati luat atitudine publica condamnand aceste devieri. În Addenda cartii dumneavoastra Holocaustul rosu, spuneti că Ana Blandiana a avut o reactie care v-a dus cu gandul la Ana Pauker.

- A fost de-o agresivitate, de-o rautate, care ori e patologica fie a fost o lectie de bună purtare care trebuia dată subsemnatului. Ideea era: Sighetul suferă transformari, Sighetul il facem cum vrem noi si nimeni n-are voie să conteste ceva. Nu mi-a dat nicio sansă de a da o replica

- De ce v-a acuzat?

- M-a acuzat de vedetism, de faptul că semnalez lucruri pe care ceilalti nu le vad. Cum se face că oamenii laudă Sighetul, iar eu am atatea note critice? M-a acuzat că doresc recunoastere oficială pentru că eram sponsor al Memorialului.

 

Atitudinea Anei Blandiana mi-a adus aminte de Ana Pauker

 

E adevarat că doamna Blandiana m-a propus, la un moment dat, ambasador al Romaniei in Germania. A avut gesturi de amabilitate, iar eu indrazneam să formulez note critice. Tonul doamnei Blandiana, rautatea discursului mi-au amintit de momentul Ana Pauker.

Nu recunosteam persoana amabilă si civilizată pe care o stiam, cu care eram in relatii apropiate. Ne-a vizitat chiar casa din Germania. Am facut gratar cu fritură si mititei si m-a ajutat să pun mititeii pe tava Și-atunci mă gandeam: unde este persoana amabilă si draguță, deschisă dialogului, cum de s-a transformat numai in urma unei luari de cuvant, prin care semnalam niste lucruri care mă dureau? În acel moment s-a produs o ruptură totala

În contextul in care am auzit de proiectul de la Aiud si de Dorinta puscariasilor in viață de a ridica, in cinstea celor morti, o biserică ortodoxa in care să fie pomeniti eroii neamului romanesc, cine nu cunostea dedebsubturile Sighetului, ar fi putut spune: ce rost are să se mai facă ceva pentru comemorarea victimelor comunismului, cand există acest grandios Sighet? Ca unul care stie si alte lucruri despre Sighet, mi-am dat seama că Sighetul nu trebuie negat. Sighetul trebuie vizitat, numai că discernamantul de a spune ce este corect sau deformat pentru prezent nu-l pot face decat oamenii de-o anumită varsta

 

Sighetul este o capcană

 

Pentru tineri, Sighetul este o capcană pentru că sunt lucruri incorect prezentate. De numele lui Ion Gavrilă Ogoranu n-avea voie să se atingă nimeni, după cum numele doamnei Maria Antonescu trebuia să figureze intre puscariasele de la Mislea. De aceea, orice altă tentativă care vrea să restabilească istoria adevarată este binevenita

- Cand mergi la Memorialul de la Sighet ti se pune o casetă audio in care ti se spune că initiativa Memorialului i-ar fi apartinut doamnei Ana Blandiana. Dumneavoastră spuneti, in Addenda cartii Holocaustul Rosu, si furnizati si un text in acest sens, că initiativa i-a apartinut muzeografului Mihai Dancus

- Au preluat fară rusine o idee care nu a fost nici a Anei Blandiana, nici a sotului ei. Ideea apartine fostilor detinuti politic din Sighet si domnului Dancus Iar articolul publicat de acesta din urmă in Tribuna Marmatiei atestă Dorinta de a transforma inchisoarea in Memorial. Ana Blandiana era datoare să pomenească despre această initativa Oamenii acestia au fost dati deoparte. De altfel, la inaugurarea Sighetului n-a fost mentionat nici macar numele inginerului-proiectant al Memorialului.

 

Aiudul nu trebuie să fie un nou Sighet

 

N-aș vrea ca Aiudul să fie un nou Sighet. Am fost la Manastirea Petru Voda unde am capatat binecuvantarea Parintelui Justin, am vorbit putin cu dansul, printre altele si de o controversă care agită mult cercurile intelectuale romanesti privind apartenenta la masonerie a unei personalități cunoscute a vietii culturale si, printre altele, am aflat de lupta darză care se dă intre partida patriotica nationalista suferindă a detinutilor politic si alte planuri, care probabil apartin masoneriei, de a se face la Aiud ceva care nu prea are legatură cu faptele de sfintenie care s-au intamplat in această inchisoare.

- Parintele Justin vorbeste despre o confiscare a suferintei de catre tortionari sau urmasii lor.

- Eu n-am avut timp să detaliez acest aspect. L-am intrebat doar: Parinte, acest grav zvon care circulă in societatea romanească este o colportare, o defaimare, sau este un lucru real?. Și mi-a spus că este un lucru real.

- După parerea mea există o tendință de confiscare a acestei memorii a rezistentei si a luptei anticomuniste. Sighetul a devenit o inchisoare corectă politic, la Aiud diversiunile se tin lant inchisoare Pitesti a fost privatizată etc. Pe de altă parte, Tismaneanu, urmaș al unor ilegalisti bolsevici, a condus Comisia Prezidentială Pentru Analiza Dictaturii Comuniste. Există o tendință de a controla acest proces al memoriei?

- Ă‚sta e un adevar axiomatic. Marii istorici, zisi ai comunismului, atat din Romania, cat si din afara țării, sunt ex-trotkisti, maoisti, comunisti, convertiti, chipurile, dintr-odata la democratie. Mai mult decat atat, sunt printre putinii care au acces la arhive. Prin urmare, unele din spusele lor contin foarte mult adevar si amestecă adevarul cu interpretari eronate, tocmai pentru derutarea publicului. Preferam surse mai putine, informatii mai putine, insă corecte, decat carti voluminoase in care sunt unele adevaruri istorice luate din arhive, malaxate de minti perverse care lucrează la comanda

- Ei sunt stalinisti ori urmasi ai stalinistilor care vin astazi si ne vorbesc despre anticomunism, reducand raul numai la perioada Ceausescu.

- Bineinteles. Sau evită cuvantul comunism si folosesc cuvantul stalinism sau, ceea ce mi se pare foarte grav, niciodată nu si-au privit retrospectiv anii de prozelitism comunist.

- Cazurile Tismaneanu si Brucan sunt elocvente.

- Aflam de-abia acum că Brucan ar fi fost sigur agent KGB, după cum ne informează istoricul Alex Mihai Stoenescu. De ce Brucan era onorat de Mandruță cu titlul de dom' profesor si cu titlul de Mafalda al natiunii? Brucan, un om care n-avea nici macar liceul!

 

Au dreptul să vorbească numai urmasii celor care au instaurat comunismul

 

- Și ar mai fi o intrebare: de ce un Ion Gavrilă Ogoranu, oameni ai rezistentei anticomuniste, Paul Goma, si altii au fost lasati in afara Ei nu fac parte nici din conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, n-au facut parte nici din Comisia Tismaneanu, nu fac parte din nicio institutie care ar trebui să fie preocupată de aflarea adevarului despre regimul comunist.

- Ati pus punctul pe i. În toate țările foste-comuniste, niciun om din randul supravietuitorilor nu a fost convocat pentru a-și spune cuvantul privind trecutul istoric comunist. Singurii care au capatat dreptul să vorbească sunt urmasii celor care au instaurat comunismul, care au devenit mari analisti si filosofi ai comunismului.

Nu poate fi o intamplare si, intr-adevar, doi oameni nu puteau fi ocoliti in stabilirea adevarului istoric despre regimul comunist din Romania: Ion Gavrilă Ogoranu si Paul Goma. Mai stim si altii. Nici macar nu au fost consultati. Au fost pur si simplu dati la o parte.

- Se urmareste oare ca acesti oameni să dispară fizic?

- Exact. Probabil fie asteptam să se prescrie crimele, fie să moară cei mai valorosi martori: cei care au trait comunismul in temnite.

- Ce parere aveti de manualul de istorie al comunismului?

- Sunt ingrozit. Avem de a face cu o neglijarea totală a unor aspecte din rezistenta anticomunista În schimb putem admira spagatul Nadiei Comaneci. Să neglijezi oameni care au luptat in munti sau au indurat puscaria este o ticalosie fară margini si un act anticrestin.

Anticipez că la urmatoarea editare a manualului despre comunism pentru elevi o să dispară si numele Baditei Ion Gavrilă Ogoranu si ale altor personalități din rezistenta anticomunista

Cred că Sighetul nu trebuie omis dintre lucrurile care trebuie vazute. Copiii nostri trebuie instruiti să diferentieze ce este real in Sighet si ceea ce a fost prelucrat pentru a se respecta corectitudinea politică si alte interese de ordin intern sau internationalist.

 

A consemnat Florin PALAS

Editat de greenyes

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

"Dovezi" speciale pentru Adrian si restul ca el. Ar trebui sa ai munstrari de constiinta Adriane pentru ce ai spus despre Paul Goma!!!!

 

 

Sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/fostii-sef...ani-882990.html

 

Fostii sefi ai Securității, gasiti vinovati după 20 de ani

Autor: Mirel Corlățan

 

Justitia a stabilit că Tudor Postelnicu si generalul ® Iulian Vlad au incalcat drepturile omului in calitate de inalti ofiteri ai Securității ceausiste.

 

Sursa: EVZAmandoi s-au nascut in 1931 si amandoi au fost sefii Securității ceausiste. Începand cu 13 ianuarie 2010, Tudor Postelnicu si Iulian Vlad mai au ceva in comun. Amandoi au primit decizii ale Curtii de Apel Bucuresti prin care se constată că au incalcat drepturile omului in calitate de inalti ofiteri ai Securității.

 

 

 

În cazul lui Postelnicu, sentinta s-a publicat miercuri in Monitorul Oficial, fostul demnitar comunist nefacand vreun gest pentru a se apara. Tot miercuri, Curtea de Apel s-a pronuntat in defavoarea ultimului sef al Securității, generalul (in rezervă) Iulian Vlad.

 

Dintr un anumit punct de vedere, acesta a fost un caz situat la antipod: Iulian Vlad a luptat din rasputeri să demonstreze că nu a facut Politie politică prin exercitarea functiei sale, angajandu-și una dintre cele mai mari case de avocatură din Bucuresti.

 

Dosarul Barbosul

 

În ceea ce il priveste pe Tudor Postelnicu, CNSAS a facut verificarea din oficiu, sesizand rolul important pe care acesta l-a jucat in instrumentarea dosarelor mai multor persoane. Asa cum arată decizia Curtii de Apel, cele mai importante probe ale CNSAS impotriva lui Postelnicu au fost gasite in dosarele scriitorilor Paul Goma si Ion Caraion. Pe primul, plecat definitiv din tară in 1977, a incercat să-l neutralizeze printr- un laborios plan de masuri, care viza compromiterea sa in mai multe medii din tară si din exil. (completarea mea: Paul Goma a fost EXILAT, adica fortat sa plece din propria-i tara)

 

Paul Goma se afla in vizorul Securității din 1956, cand, in contextul miscarilor de solidaritate cu revolta de la Budapesta, a fost condamnat la doi ani de puscarie pentru uneltire contra ordinii sociale. Cinci ani mai tarziu i s-a deschis dosarul de urmarire informativă pe numele conspirativ Barbosul, iar la un an după ce a ajuns la Paris, in 1978, din pozitia de sef al Securității, Postelnicu a ordonat subalternilor sai demascarea, compromiterea si anihilarea scriitorului.

 

Diversiunea agentul Paul Goma

 

Teza principală pe care securistii trebuiau s-o demonstreze era că Paul Goma ar fi fost el insusi un agent al puterilor straine si al cercurilor iredentiste maghiare.

 

Va fi continuată lansarea, in randul legionarilor din Franta, RF Germania, Spania si SUA, a versiunii că «Barbosul», prin intermediul socrului sau evreu, intretine legaturi cu elemente de varf evreiesti cunoscute că fac parte din Serviciul de informatii israelian (Mossad - n.r.), fapt ce justifică sprijinul primit din partea unor organizatii evreiesti si a unor elemente de la postul de radio «Europa Liberă», scrie in planul de masuri dispuse de Tudor Postelnicu impotriva disidentului Paul Goma.

 

Compromiterea profesională

 

Conform viziunii lui Postelnicu, Goma trebuia să fie perceput in viitor ca un scriitor lipsit de talent. Drept urmare, diverse articole defaimatoare trebuiau publicate despre el. Strategia Securității suna astfel: Continuarea publicarii de materiale in presa emigratiei din SUA, Canada, Anglia si RF Germania, prin care «Barbosul» va fi prezentat ca un element lipsit de talent si orizont, caracter duplicitar, autor al unei propagande ieftine, prin care urmareste să-și facă publicitate personală.

 

Pentru a sti tot ce este legat de Paul Goma, Securitatea a angrenat in joc o adevarată armată de informatori. Trebuiau urmariti nu doar el si sotia, ci si socrul si matusa sotiei acestuia, precum si cunoscutii sai de la Ștefan Gheorghiu.

 

Urmarirea a presupus, arată documentele, si tehnică operativă, respectiv ascultarea telefoanelor si instalarea de microfoane, precum si supraveghere plus filaj. CNSAS a demonstrat că masurile propuse de Postelnicu in cazul lui Goma au fost puse in aplicare ulterior.

 

Iulian Vlad contra Motanului Arpagic

 

Unul dintre succesorii lui Postelnicu la conducerea Securității, Iulian Vlad, s-a implicat si el direct in urmarirea scriitorilor. Printre favoriti s-a aflat Ana Blandiana, după ce aceasta a publicat Motanul Arpagic, un pamflet la adresa lui Nicolae Ceausescu, deghizat intr-o carte de poezii pentru copii. Toti cei care au avut de-a face cu publicarea cartii au avut de suferit, iar cartea a fost retrasă imediat de pe piață.

 

O notă de constatare a CNSAS trimisă in instanță arată că una dintre tintele predilecte ale generalului Vlad a fost Vasile Paraschiv, muncitorul ploiestean care a avut curajul să se opună regimului comunist si care a fost batut cu bestialitate de Securitate si internat in spitale de psihiatrie. Iulian Vlad a comandat in cazul Paraschiv filajul pas cu pas al tintei, interceptarea convorbirilor telefonice, perchezitii domiciliare si con fiscarea unor materiale dusmanoase din casa acestuia.

 

Vlad, aparat de avocatii casei Nestor&Nestor

 

Ca si Postelnicu, in 1977, generalul ® Vlad a fost angrenat in supravegherea informativă a revoltei minerilor din Valea Jiului. În instanță, Vlad a fost reprezentat de firma de avocatură Nestor&Nestor, dar s-a prezentat si personal de cateva ori. Ultimul sef al Securității a invocat in apararea sa extrase despre el de pe Wikipedia, care aratau că figurează in enciclopedia internatională de personalități Who's who.

 

Curtea de Apel a emis miercuri decizia in cazul lui Iulian Vlad, acesta putand s-o atace in termen de 15 zile de la comunicarea verdictului, la Înalta Curte de Casatie.

 

Tudor POSTELNICU

 

Am fost un dobitoc

 

Prima functie importantă a lui Tudor Postelnicu a fost cea de sef al Securității in perioada 1978-1987. Ulterior, a devenit ministru de interne si membru al Comitetului Central al PCR, pozitii pe care le detinea oficial si in decembrie 1989, cand s-a aflat in elicopterul cu care sotii Ceausescu si Emil Bobu au fugit de pe sediul CC. A fost condamnat in lotul CPEx, pentru genocid, si atunci a rostit celebra frază: Am fost un dobitoc. A stat inchis din 1990 pană in 1994, apoi intre 1998 si 1999.

 

Iulian VLAD

 

Ultimul comandant al Securității

 

Iulian Vlad si-a inceput cariera in invățămantul militar. Din 1977 pană in 1984, el a fost secretar de stat la Interne, după care a devenit adjunctul ministrului de interne. Șef al Securității a ajuns in 1987, iar pe 31 decembrie 1989 a fost arestat in această calitate , apoi condamnat la 25 ani de inchisoare pentru represiunile de la Timisoara si Bucuresti. A facut doar patru ani de puscarie. CNSAS l-a verificat la cererea lui Mircea Carp, comentator la Vocea Americii si la Europa Libera

 

COMPROMITERE

 

Ion Caraion si santajul cu dosarul

 

În cazul scriitorului Ion Caraion, masurile lui Tudor Postelnicu au fost si mai grave decat in cazul Goma, intrucat au interferat mult cu viata privată a acestuia. Într-un plan din februarie 1982, la un an după ce Caraion reusise să emigreze in Elvetia impreună cu familia, Postelnicu a dispus intimidarea si descurajarea scriitorului.

 

Una din metodele folosite a fost interceptarea corespondentei catre o femeie cu care, sustine Securitatea, Caraion avusese o relatie intimă si careia ii trimitea scrisorile catre sotia acestuia. Marota sprijinului evreiesc a fost aplicată de Postelnicu si impotriva lui Caraion. Sotia lui Ion Caraion este evreica iar in breaslă se fac unele speculatii că ramanerea in strainatate se datorează sprijinului material pe care il primeste din partea unor cercuri evreiesti, se mentiona in planul de masuri semnat de Postelnicu.

 

Cea mai dură compromitere publică viza raspandirea informatiei că Ion Caraion a fost informatorul Securității. Se va redacta o scrisoare prin care, in mod voalat, va fi atentionat să intrerupă actiunile ostile țării, intrucat, in caz contrar, familia sa si legaturile sale din strainatate vor afla despre adevarate servicii aduse securității, despre arestarile care s-au produs pe baza informatiilor sale. Scrisoarea va fi concepută ca fiind din partea unei relatii intime, de sex feminin, cu un nume foarte apropiat de cel pe care acesta l-a avut: Artura, a trasat Postelnicu planul de santaj.

 

Ion Caraion a facut puscarie politică intre 1950 si 1955, in urma unui denunț al lui Ștefan Augustin Doinas apoi din nou, intre 1958 si 1964.

 

După eliberarea de la Aiud, intr-adevar, Ion Caraion a devenit informatorul Securității, cu numele conspirativ Artur, pană la plecarea din tara in 1981. Compromiterea lui Ion Caraion in Elvetia, mai ales din punct de ve dere profesional, a fost unul din obiectivele lui Iulian Vlad, in ultimii ani ai dictaturii, el incercand să infiltreze agenti pe langă uniunea scriitorilor de acolo.

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Tot pentru informarea celor care vor sa afle raspunsuri legate de istoria noastra recenta, care numai plina de adevar nu este. Am gasit textul de mai jos in Jurnalul de pe 2010 al lui Paul Goma. Problema e ca textul documentelor de pe site ul Domnului Goma nu poate fi copiat. Am cautat sursa pe net.

 

Sursa: http://www.ioncoja.ro/2010/01/cine-este-vi...-ianuarie-1941/

 

Cine este vinovat de pogromul din ianuarie 1941?

Publicat de Ion Coja in Holocaust in Romania? pe 21.01.2010

 

Stimată Doamnă Doina Meiseles,

 

Am aflat de pe Internet, din revista Acum, că sunteți redactor sau director al revistei Jurnalul Saptamanii, unde de curand s-a publicat un text comemorativ despre frații Iancu și Iosef Guttman, a caror tragedie mi s-a parut intotdeauna insuficient exploatat㝠(in sensul bun al cuvintului a exploata). M-am mirat mai ales, după ce am citit niște texte deosebit de interesante ale celor doi, de ce nu s-a editat o carte cu toate textele ramase de la niște tineri atat de dotați, și pentru a caror moarte cred că oricare dintre noi ar trebui să se simtă vinovat. Chiar și cei care, cazul meu, ne-am nascut după ianuarie 1941

 

Vă scriu și ca să profit de bunavoința cu care contez că veți primi aceste randuri din partea unui fost coleg al soțului dumneavoastra dl Gusti Meiseles, coleg de cerc științific studențesc, cel de lingvistică generala Eheu, fugaces, Postume, Postume

Trebuie să vă marturisesc ca obligații de recunoștință față de câțiva compatrioți evrei, in frunte cu profesorul nostru Alexandru Graur, care au carmit corabia vieții mele spre zari de liniște și implinire “ scuzați, vă rog, elanul meu liric!, m-au facut de-a lungul anilor să fiu atent la contenciosul romano-evreisc, drept care, atunci cand am putut, am cercetat această dureroasă componentă a istoriei noastre comune. Recunosc că din capul locului am avut poziția celui care inregistrează cu satisfacție orice motiv temeinic de a reduce din vinovăția cu care fiecare dintre parți iși incarcă palmaresul (sau conștiința) față de celalalt. Jean Saul Partre, cum ii spuneau prietenii, zicea că l'Autre c'est l'Enfer. Pentru mine vorba asta nu se potrivește și intotdeauna am fost gata, dimpotriva să gasesc punctul de vedere din care privind lucrurile, Celalalt, adică Romanul pentru Evreu și Evreul pentru Roman, apar ca intruchipari ale Domnului ( după chipul și asemanarea Domnului) Nu ale Diavolului!

 

Cand am afirmat și am incercat să demonstrez, cu bună credință, că dimensiunile suferințelor provocate evreilor din Romania in anii razboiului, deloc neglijabile, sunt totuși, slavă Domnului!, mai mici decat susțin unii autori (romani sau evrei), dandu-le astfel dreptate altor autori (romani sau evrei), nu puțini au fost evreii care s-au grabit să mă înfiereze! Reciproca: atunci cand am afirmat că suferințele provocate romanilor de evreii cominterniști, bolșevici și bolșevizanți, in anii de după razboi, nu trebuie nici ele exagerate, m-au luat in primire romanașii mei

 

Așa am ajuns să cunosc bine tragedia rabinului Guttman. Am dat de ea in Cartea Neagră a lui Matatias Carp, dar și in alte publicații ulterioare. Cu riscul de a amarî și ofensa sufletul doamnei dr. Hava Haas, sora celor doi frați Guttman, dar și cu speranța că aceste randuri vor fi citite de distinsa doamna țin să vă fac cunoscute gandurile mele legate de acest caz, ganduri iscate de lectura textului semnat de Matatias Carp. Semnat zic, pentru că de scris a fost scris, se zice, mai mult de Ilya Ehrenburg, aflat in trecere prin București

 

Așadar:

 

1. Din cele relatate, rezultă că rabinul Guttman i-a vazut la față pe criminali, a stat cu ei de vorba a incercat să le deturneze ori să le tempereze elanul criminal etc. M-am intrebat mereu cum de nu au putut fi descoperiți asasinii fraților Guttman printre legionarii pe care autoritățile nu s-au sfiit să-i aresteze și să-i condamne după rebeliune?! Nu numai că rabinul nu a fost invitat de autorități să-i identifice pe criminali printre sutele de legionari arestați pentru faptele savarșite in acele zile, dar nici rabinul Guttman nu a cerut asta!

 

2. Mirarea mea este cu atat de mare cu cat legionarii arestați au fost condamnați unii la moarte și executați, alții la ani grei de inchisoare. Câțiva dintre ei, condamnați pe viață, au ieșit din temniță in 1964. După 24 de ani de detenție Așadar, nu se poate spune că autoritățile i-au menajat pe legionari Cu toate acestea, pentru cele petrecute la București in ianuarie 1941 niciun legionar nu a fost condamnat și nici macar acuzat de uciderea vreunui evreu! Ani de zile m-am mirat de această anomalie judiciara și abia de curand am ajuns la o explicație, la o ipoteză de raspuns rațional. Acesta este și motivul pentru care acum, pentru prima oara scriu despre frații Guttman.

 

3. Se știe ca in mod natural și perfect justificat, rudele victimelor, in asemenea situație, nu au odihnă pană nu-i vad pe criminali pedepsiți. Insistă pe langă autorități, reclamă peste tot, incearcă pe cai proprii să-i identifice pe criminali etc. Nimic din toate astea in ceea ce il privește pe rabinul Guttman. Bietul om este inregistrat in dosarul contenciosului amintit cu gestul de a-i adresa o petiție generalului Ion Antonescu, o petiție in care, in scop de captatio benevolentiae, amintește nenorocirea de care a fost lovit, dar petiția inaintată instanței supreme din stat nu cere să i se facă dreptate, să fie gasiți asasinii și să fie pedepsiți! Ci rabinul Guttman solicita in primavara anului 1941 un spațiu locativ Un spațiu in care să-și desfășoare mai bine activitatea rabinică

 

4. Nici după ce la conducerea Romaniei au ajuns comuniștii, foarte mulți dintre ei evrei, evrei aflați indeosebi in poziții de autoritate, nimeni nu s-a preocupat să-i gasească pe asasinii evreilor declarați in ianuarie 1941 victime ale criminalilor de legionari. Nu pot recunoaște in această nepasare spiritul iudaic! Așa cum acest spirit razbunator și justițiar prin definiție s-a manifestat de exemplu după decembrie 1989 cand a fost cautat cu insistență nici azi domolită vinovatul pentru asasinarea evreului Gheorghe(?) Ursu.

 

Mai mult: in ianuarie 1941 capii rebeliunii legionare au fugit in Germania, iar după 1945 au ramas cam toți in Occident. Nu i-a deranjat nimeni nici macar pe aceștia, deși se aflau la dispoziția justiției democratice din Occident, la dispoziția unui Simon Wiesenthall și alți vanatori de criminali naziști și antisemiți. Este evidentă lipsa de voință a parții evreiești pentru identificarea criminalilor din ianuarie 1941. De ani de zile m-am intrebat de ce? Și indraznesc să sper că voi afla macar de la doamna dr. Hava Haas sau de la altcineva cu ce greșesc punandu-mi această intrebare.

Altminteri, in urmă cu un an și ceva, eu am ajuns la un raspuns, pe care l-am facut public, insă fară o mediatizare corespunzatoare, probabil. Profit de ocazia de a mă putea adresa unei publicații din Israel, spre a pune in discuție ipoteza la care am ajuns.

 

Iat-o, foarte pe scurt:

Conform unui document publicat de Direcția Naționala a Arhivelor, după rebeliunea așa zis legionară, conducerea Partidului Comunist din Romania a trimis un raport la Moscova in care comuniștii se declarau mulțumiți de felul cum le-a reușit incercarea de a declanșa o revoluție in Romania, dand asigurari că data viitoare vor pregati lucrurile mai bine și rezultatul va fi și mai bun. Citez din document: Partidul comunist a trimis la Moscova un raport despre modul cum s-au desfășurat evenimentele in legatură cu rebeliunea și devastarile magazinelor, aratand că aceasta poate fi considerată ca o primă incercare de revoluție in Romania cu sprijinul partidului, intrucat majoritatea Corpului Muncitoresc Legionar sunt aderenți de stanga. Am subliniat in text două precizari de maximă relevanță: prima, că in viziunea comuniștilor, adică a unor evrei de la București, nu a fost vorba nici de rebeliune legionara nici de pogrom anti-evreiesc cum au mai zis unii, ci de PRIMA ÎNCERCARE DE REVOLUȚIE. De revoluție comunista se ințelege. Iar dacă nu se ințelege că e vorba de revoluție comunista autorii raportului vin cu a doua precizare: cele intamplate la București in ianuarie 1941 au fost evenimente desfășurate CU SPRIJINUL PARTIDULUI. Mai clar nici că se poate spune, pentru a ne intreba care este de fapt adevarul.

 

Documentul publicat in volumul Partidul Comunist din Romania in anii celui de al Doilea Razboi Mondial din 1939-44, București 2003, nu pică din inaltul cerului senin. Existau mai multe dovezi sau banuieli privind implicarea Moscovei, prin comuniștii din Romania, in evenimentele respective. Ba chiar dovezi că această implicare a insemnat o colaborare dintre serviciile secrete din Romania, controlate de Eugen Cristescu, și comuniști, lideri comuniști, in frunte cu eroul Constantin David. (Remarcabile in acest sens materialele publicate de Vladimir Alexe in Romania liberă, despre ințelegerea convenită intre cei doi.)

 

O confirmare a celor de mai sus o gasim chiar in Cartea Neagra vol.I, pe care am recitit-o din perspectiva acestor documente noi. Astfel, la pag 73, aflam că nu legionarii, ci Ion Antonescu a provocat rebeliunea pentru că avea nevoie de ea. Paginile 74-75, atent citite, te afundă in cea mai tulbure perplexitate. Îndeosebi atunci cand Matatias Carp vorbește de cei care au facut totul ca rebeliunea să izbucnească, fiind clar că nu vorbește despre legionari. Nu-i numește in mod expres pe organizatorii și declanșatorii rebeliunii, dar se vede bine că ii cunoaște, caci le reproșează că nu au luat masuri pentru a impiedica producerea unor excese inutile și dureroase, soldate cu mai multe victime decat era nevoie: Deși (cartierul evreiesc) era sectorul cel mai amenințat, știut ca atare de cei care au facut totul ca rebeliunea să izbucneasca totuși nimeni nu s-a ingrijit să ia vreo masură de paza dacă nu a avutului, cel puțin a vieților omenești. Din indolență sau cu dinadinsul, o populație de aproape o sută de mii de oameni a fost lasată pradă bestiilor dezlanțuite.

 

Eu nu pot ințelege din cele de mai sus decat că vinovăția pentru pierderile suferite de acea populație de o sută de mii de oameni, adică vinovăția pentru pierderile de vieți suferite de evreii din zona Vacarești, acea vinovăție revine celor care au facut totul ca rebeliunea să izbucnească. Iar aceștia nu au fost legionarii, ci alții, printre vinovați numarandu-se și liderii evrei din PCR! Acestora le reproșează Matatias Carp că au acționat unii de o manieră iresponsabilă ( din indolență), alții intr-o manieră efectiv criminală ( cu dinadinsul)!

 

Avand in vedere această implicare a evreilor comuniști in ceea ce impropriu s-a numit rebeliune legionara e de ințeles de ce familiile evreilor uciși nu au putut cere de la autorități o anchetă serioasă pentru identificarea asasinilor. O asemenea anchetă risca să ducă la adevarații asasini, printre care se numarau și comuniști din Romania, majoritatea evrei, la acea dată Vestita solidaritate evreiască a fost, se pare, mai putenica decat alte sentimente

 

*

 

Ipoteza mai sus formulată pare că dă o coerență mai mare faptelor bine cunoscute. O pun la dispoziția celor care cunosc mai bine decat mine subiectul pentru a lamuri totuși ceea ce este nelamurit de 70 de ani in versiunea oficială a evenimentelor.

 

20 ianuarie 2010

Ion Coja

 

Post scriptum. Vă stau la dispoziție cu textele ceva mai explicite, dar de o intindere mult mai mare, prin care am incercat anul trecut să prezint ipoteza (varianta) implicarii Partidului Comunist din Romania in tragedia evreilor cazuți victime ale PRIMEI ÎNCERCĂ‚RI DE REVOLUȚIE COMUNISTĂ‚ DIN ROMÂNIA

Editat de greenyes

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Alte informatii utile. Avand in vedere valoarea textului nici nu stiu ce as putea spune, poate atat:"cine are ochi de vazut, sa vada", si creatie proprie, "cine vrea, si poate sa inteleaga, sa inteleaga".

 

Textul de mai jos este doar o parte dintr-un interviu vast acordat de Petre Ursache doamnei Lucia Daramus. Meritia citit integral.

 

Dar cine este Domnul Petru Ursache:

 

Petru Ursache este etnolog, estetician si istoric literar ( n. 15 mai 1931, in comuna Popesti, jud. Iasi ). Doctor in Filologie ( 1971 ), conducator de doctorate, disciplina Etnologie. Bibliotecar la Biblioteca judeteană Gh. Asachi ( 1956 “ 1958 ), preparator “ asistent ( 1958 “ 1960 ), lector ( 1960 “ 1977 ), conferentiar ( 1977 “ 1992 ), profesor ( 1992 “ 2001 ) la Catedra de Literatură romană si la Catedra de Literatură comparata Profesor Emeritus al Universității Al. I. Cuza ( 2001 ), Premiul de Excelență al Asociatiei Scriitorilor Iasi ( 2001 ), Premiul opera omnia acordat de Revista Convorbiri literare, Premiul opera omnia acordat de Biblioteca Vasile Voiculescu, Buzau, 2001.

 

Sursa: http://www.asymetria.org/modules.php?name=...cle&sid=906

 

L.D.: in cartea Antropologia, o stiință neocolonială vorbiti despre forta cuvantului, de calitatea estetică din scrierile lui Paul Goma. Criticul literar din acest moment, profesorul de filologie de astazi iși re “ asumă scrisul lui Paul Goma, dacă ar fi să-l raportam la evolutia esteticii actuale, la ceea ce se intamplă in literatura romana

 

P.U.: Da, imi re- asum raspunderea! Din mai multe motive. in primul rand, pentru că Paul Goma a fost si a ramas unul dintre cei mai decisi si statornici adversari ai politicului ca politic in literatură si artă; din câți se cunosc in deceniile comuniste, ca si in acestea neo - comuniste. Nu vreau să mă credeti dogmatic, dar aici nu există impacare ( iar practica artistică si istoria esteticii au dovedit-o deplin ), cum nu există impacare intre sarpe si vultur. Este ca si cum am pune lupul să pazească oile ori pe un prapadit de cizmar in fruntea statului. Ne jucam cu focul si nu e cazul. Asa cum programul scolar, lansat in forță revolutionară de echipa lui Iosif Chisinevschi, a provocat grave deviatii morale si comportamentale la generatiile luate in stapanire, la fel, ideologia literară promovată de celebra tripletă Rautu “ Șelmaru “ Vitner a viciat in mod regretabil si pagubos constiinta scriitoricească pe toate planurile, pană la nimicire. Ca urmare, s- a ajuns pană acolo că si astazi, in opinia comuna inclusiv in scoala cea de toate zilele, nu se mai stie ce inseamnă scriere frumoasă si la ce serveste ea.

 

În al doilea rand, se poate arata cu cartile pe masă că Paul Goma a exersat, incă din anii de la Școala de Literatura forme literare ale esteticului. Există dovezi sigure in această privință: marturii de epoca insemnari de jurnal, propria creatie. Se stie că Mihai Gafita il tinea din scurt, indemnandu-l să scrie simplu si pe întelesul tuturor, doar despre muncă si productie, spre indobitocire generala in conformitate cu metehnele realismului socialist. Și Leonte Rautu cerea aliniere si supunere dogmatica in scris sau cand ii chema pe tinerii condeieri la raport si reeducare, in apartamentul lui luxos si tihnit de la Sinaia. Ne-o spune cu naduh Marin Preda in Viata ca o prada ca unul dintre beneficiari.

 

Dar dincolo de incidentele biografice mai mult sau mai putin incordate, marturia marturiilor o constituie opera scrisa Să nu se uite că acelasi Mihai Gafita, un fel de Marius Chicoș (Rostogan ) la Școala de Literatura i-a stopat cu venin tiparirea cartii de debut, Camera de alaturi, fară macar s-o citeasca De ce oare? in fapt, problema Goma este mult prea complicată ca să fie redusă la cateva propozitii. Pe scurt, in anii '70, incă se aplica strategia ideologică a etichetarii cu manie proletară, impotriva acelor scriitori care refuzau alinierea după canon. Vinovatului i se atribuia fară drept de apel formula descalificantă pană la incriminare, aceea de dusman, cu derivatele respective: tradator, fascist, vandut. Decideau in acest sens tribunalul poporului si tripleta amintita Se cunosc multe, prea multe victime, de la Radu Gyr la I. D. Sarbu, de la V. Voiculescu si Vladimir Streinu la Teohar Mihadas Al. Paleologu, Marcel Petrisor. După două decenii de experimente dobandite, acuza de nealiniere a fost asimilată cu asa-zisa lipsa de talent. in conceptia vremii, ca si astazi, de altfel, talentul se negociază; ti se d㝠ori ti se ia. Raspunderea si-o asuma chiar Uniunea Scriitorilor, ca organizatie de breaslă cu legitimitate formala dar apartinand si functIonand ca o interfață a partidului comunist si fiind subordonată direct conducerii superioare.

 

Ca lumea să piardă firele si să aibă impresia că traieste in libertate si intr- o eră nouă, mecanismul era bine utilat: functiona in cadrul Uniunii o comisie de supraveghere si control privind activitatea de creatie a membrilor titulari. Ea se intrunea, de regula in celebra sală a oglinzilor de la centrul Unuinii, un fel de punct de reeducare, după indicatii si necesități. Aria calomniei era maestru instrumentată acolo. Ulterior comisia si-a mutat santierul, după caz, in fabrici, unde putea să monteze mai in voie spectacole de înfierare, in colaborare cu muncitorii; pregatiti, fireste, si ei in acest sens. Și de data se cunosc victime. Octavian Paler reprezintă un caz bine cunoscut de punere la zid.

 

Paul Goma a trecut si el prin sala oglinzilor si nu numai. Tocmai in acea vreme i s-a aplicat pe frunte, hotarat si cu patima formula incriminatorie in noua ei varianta scriitor fară talent. Ea a fost preluată rapid de catre colegii de breasla cu misie, facută publică in presă sau raspandită pe soptite la intalniri amicale. Și astazi mai este invocată din cand in cand, după gustul si interesele neocomunistilor aflati la putere. Lor li se poate raspunde, cum am afirmat si cu alt prilej, invitandu-i să citească scrierile in proză ale exilatului de la Paris, incepand cu volumul de debut Camera de alaturi si continuand cu Ostinato, Arta refugii, Din calidor etc. Am in vedere, asadar, o anumită categorie a scrierilor, separată de aceea a jurnalelor ori de memorialistica de inchisoare, ele apartinand unor sfere colaterale ca interes, dar de insemnatate documentaristică de prim rang pentru epoca respectiva I-am consacrat autorului Patimilor după Pitesti mai multe si ample studii in ultima vreme si am convingerea clară că Paul Goma este un autentic si rafinat artist al cuvantului, un jucauș al verbului, cum putini am avut in deceniile postbelice, un narator veritabil si un constructor curajos de ansambluri epice. indepartarea fortată nu este decat spre paguba noastra O spun acum, nu ca să-mi mentin cuvantul de ieri, ca re- asumare, ci de dragul unui adevar. in creatia artistică valorile sunt de tip calitativ si atata tot. Cat despre evolutia esteticii actuale la care, se pare, faceti referință, nu cred că putem gasi un obiect serios de discutie.

 

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Ororile petrecute in inchisorile comuniste, NU POT fi negate sau puse la indoiala.Paul Goma NU POATE fi acuzat de subiectivism, atata timp cat exista marturii ale supravietuitorilor,atata timp cat tortionarul Turcanu,nu a fost un personaj inventat,el fiind ulterior condamnat de chiar comunisti in celebrul proces al" Cazului Pitesti"(desigur,in arhicunoscutul mod comunist de lepadare, fata de uneltele ce nu faceau altceva decat sa execute ce li se ordona).

Nu voi insista asupra ororilor petrecute in inchisorile comuniste(batai infioratoare,fortarea detinutilor de a manca fecale,preoti fortati sa manance "trupul lui Isus" si sa bea "mir" in noaptea de Paste)pentru ca nu cred, ca un om educat,poate nega aceste realitati.

Sunt pitestean,nascut acolo,si cei mai batrani povesteau, despre urletele infioratoare de durere ale detinutilor ce razbateau noaptea dinspre padurea Trivale.

Pitesti,Aiud,Gherla,Poarta Alba reprezinta tot atatea pumnale infipte in trupul acestei tari(ma refer desigur la inchisorile comuniste din aceste orase)si in opinia mea,nu avem dreptul moral, de a trimite in derizoriu oribilile crime petrecute acolo.Aceste crime, trebuiesc recunoscute si condamnate nu doar d.p.d.v. umanitar,ci realizat ca acolo a fost distrusa elita intelectuala a tot ceea ce insemna romanism,cam in acelasi mod barbar in care rusii au procedat cu elita armatei polone la Katyn.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

@greeneyes

 

In afara de copy/paste pe cele trei-patru teme eterne ale tale (Paul Goma, cel care detine adevarul absolut / Plesu, Liiceanu, Patapievici, marea problema a Romaniei / evreii au adus comunismul in Romania, evreii sunt rai / "reeducarea" de la Pitesti ), mai ai si altceva, poate mai interesant, de adaugat ? De torturile aplicate la Pitesti cred ca stie deja absolut toata lumea care frecventeaza sectiunea asta a forumului, asa ca mai multe portii de copy/paste nu folosesc la nimic.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Avea Richard Strauss o vorba despre prigoana antisemita din Germania, lucru care s-ar putea aplica usor si in Romania interbelica, mai ales la capitolul "de ce sunt atat de multi evrei in universitatile romanesti?"

 

I consider the Streicher-Goebbels Jew-baiting as a disgrace to German honour, as evidence of incompetence - the basest weapon of untalented, lazy mediocrity against a higher intelligence and greater talent

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
@greeneyes

 

In afara de copy/paste pe cele trei-patru teme eterne ale tale (Paul Goma, cel care detine adevarul absolut / Plesu, Liiceanu, Patapievici, marea problema a Romaniei / evreii au adus comunismul in Romania, evreii sunt rai / "reeducarea" de la Pitesti ), mai ai si altceva, poate mai interesant, de adaugat ? De torturile aplicate la Pitesti cred ca stie deja absolut toata lumea care frecventeaza sectiunea asta a forumului, asa ca mai multe portii de copy/paste nu folosesc la nimic.

 

Daca tu stii alta metoda inafara de copy- paste sau a extrage citate dintr-o carte sa ma anunti si pe mine!

 

Daca tu consideri ca tienretul din ziua de astazi si marea majoritatea a romanilor stiu ce a insemnat comunismul pentru Romania, te inseli amarnic.

 

Daca pe tine nu ne deranjeaza faptul ca cei care au omorat ce avea Romania mai bun din punct de vedere intelectual, moral, al spiritului romanesc, si ca o continua sa o faca, e problema ta.

 

 

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Prietene greenyes, strezahuzum nu a zis ca de ce dai copy/paste. El a zis ca tu dai copy/paste din aceleasi surse over and over and over and over and over again. Si uite asa iti strici credibilitatea.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Daca tu stii alta metoda inafara de copy- paste sau a extrage citate dintr-o carte sa ma anunti si pe mine!

 

Daca tu consideri ca tienretul din ziua de astazi si marea majoritatea a romanilor stiu ce a insemnat comunismul pentru Romania, te inseli amarnic.

 

Daca pe tine nu ne deranjeaza faptul ca cei care au omorat ce avea Romania mai bun din punct de vedere intelectual, moral, al spiritului romanesc, si ca o continua sa o faca, e problema ta.

 

Tu nu stii de ideea de dialog. Esti ca un patefon stricat, bagi 1.000 de texte si apoi te plangi ca nu vor sa inteleaga oamenii ce vrei sa spui. Nu mai spun ca sursele documentare sunt de tot rasul: numai texte legionare, pro-Goma, usor de gasit cu un simple google pe tot felul de siteuri gen Noua Dreapta.

 

Pun pariu ca nu ai citit nimic de Vulcanescu, ca nu l-ai inteles pe Patapievici si ca Plesu, pentru tine, e doar omul ala rau de care ai aflat de la Ciutacu. Paul Goma, in schimb, e Dumnezeu. Daca vrei, iti pot da vreo doua citate din cartile lui prin care recunoaste ca nu are nicio sursa documentara serioasa, ca sunt doar supozitii, ca nu are de unde sa aiba certitudinea celor spuse... Bine, comunistii sunt rai ca au omorat oameni de valoare (ceea ce nu neg, ca sunt anti-comunist) dar, in acelasi timp, pentru tine legionarii/Antonescu nu sunt rai, desi au ucis si ei oameni de valoare. Doar ca pentru tine valoarea tine de etnie, nu si de intelect.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Greeneyes se asteapta ca cineva sa-l ia in serios pe paranoicul de Coja. Aruncati o privire pe situl lui Coja : te apuca rasu-plansu ce teori conspiratiei poti citia acolo.

Editat de strezahuzum

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Greeneyes se asteapta ca cineva sa-l ia in serios pe paranoicul de Coja. Aruncati o privire pe situl lui Coja : te apuca rasu-plansu ce teori conspiratiei poti citia acolo.

 

Cum, nu crezi ca toata lumea se afla la acest moment, intr-o criza diabolic orchestrata de inalta elita mondiala, in special, familiile Rotschild si Rockefeller, cu scopul de a spolia toate popoarele lumii de bogatiile pe care le au si de a-si indeplini visul secular, acela de a conduce, pe fata, nu din umbra ca si pina acum,intreaga planeta?

 

Aflindu-se pe ultima suta de metri, elitele au conceput aceasta criza, adica lovitura finala, acum 16 ani, prin conceperea bulei imobiliare din Statele Unite (Fannie si Freddy) si mai ales a bulei derivativelor.. Au reusit prin coruptie si prin folosirea mass-mediei, care e 100% in mina lor, ca guvernele sa inchida ochii la escrocheriile unor escroci mai mici sau mai mari, gen Maddoff, sau la devalizarea a 125 Miliarde de dolari in Iraq, etc.

Astfel ca la momentul pertinent, au denunutat chiar ei, escrocheriile ce se desfasurau, amplificind efectele prin presa si televiziune, declansind astfel criza.

:alcoholic:

Editat de Alexandru H.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

si ce e asa greu de crezut in cele scrse mai sus de tine ?

ai impresia ca cei putred de bogati nu au niciun amestec in politica sau ce ?

politicienii de unde isi finanteaza campaniile electorale, de ce nu fac niciodata voia poporului si se limiteaza la a asculta orbeste ordinele celor care ii finanteaza ?

pt ca sunt cu totii condusi din umbra de anumite interese, iar in multe cazuri interesele nu sunt doar de ordin financiar, dar na, voi sunteti "scepticii". probabil ca asa era si bunicii nostri inainte sa vina comunistii la putere.

pregatiti-va pt noua dictatura democratica!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
si ce e asa greu de crezut in cele scrse mai sus de tine ?

ai impresia ca cei putred de bogati nu au niciun amestec in politica sau ce ?

politicienii de unde isi finanteaza campaniile electorale, de ce nu fac niciodata voia poporului si se limiteaza la a asculta orbeste ordinele celor care ii finanteaza ?

pt ca sunt cu totii condusi din umbra de anumite interese, iar in multe cazuri interesele nu sunt doar de ordin financiar, dar na, voi sunteti "scepticii". probabil ca asa era si bunicii nostri inainte sa vina comunistii la putere.

pregatiti-va pt noua dictatura democratica!

 

Frate :worthy:

 

Cei putred de bogati nu au de ce sa stea in umbra, ca sunt la conducerea civilizatiei noastre de la inceputul istoriei si vor ramane asa pana la final. Nu stiu ce e atat de "conspirationist" sa afirmi ca lumea nu e controlata de cei saraci/lipsiti de putere. Stim toti ca nu e. Problema la obsedatii de conspiratii e ca li se pare ca realitatea ar trebui sa fie altfel, ceea ce e o utopie, din moment ce niciodata nu a existat un stat/comunitate controlat de "zdrentarosi".

 

Am ajuns pana in anul de gratie 2010 pe umerii a mii de generatii de indivizi bogati, care si-au folosit averea pentru a ne coordona.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Ar fi mult mai interesant sa scrieti despre comunismul din Romania din aceste zile . Mai bine zis incepand din decembrie 1989. Despre comunistii contemporani.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

De astia scria toata lumea tot timpul

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
De astia scria toata lumea tot timpul

 

 

Ioane,noi trebuie sa scriem .Nu toata lumea.

Trebuie sa vedem ce gandeste fiecare despre comunism De unde stiu care era realitatea acum 10 mii de ani? .Crezi ca nu erau cronicarii de atunci la fel ca mass-media de astazi? Adica moguli rai sau moguli buni. De unde sa stiu cat de adevarat era ceea ce scria fiecare?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
De unde stiu care era realitatea acum 10 mii de ani? .Crezi ca nu erau cronicarii de atunci la fel ca mass-media de astazi? Adica moguli rai sau moguli buni. De unde sa stiu cat de adevarat era ceea ce scria fiecare?

 

Ii compari intre ei, elimini exagerarile evidente si partile suspecte. Chiar la adevarul absolut n-o sa ajungem probabil niciodata, dar putem incerca sa ne apropiem de el.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Peste 50 de complotisti care au vrut să dea jos comunismul printr-o lovitură de stat in 1956 au fost achitati la sfarsitul saptamanii trecute de Curtea de Apel Cluj.

 

Magistratii au dispus in toate cazurile achitarea, atat pentru cei executati, cat si pentru cei condamnati la inchisoare. Totodata instanta a dispus si restituirea averilor confiscate. Potrivit dosarului analizat de Curtea de Apel Cluj la cererea lui Szabo Emilne, sora lui Szoboszloi Aladar, prima tentativă de revizuire a sentintei din 1958 a fost respinsă in urmă cu trei ani, la aceeasi instanță.

 

Încurajată de condamnarea comunismului, in baza raportului Tismaneanu, Szabo Emilne a reusit să obtină o solutie favorabilă pentru toti complotistii.

 

Povestea Partidului Muncitoresc Crestin a inceput in anii '50, cand trei aradeni, preotul romano-catolic Szoboszloi Aladar, fostul mosier" Huszar Iosif si avocatul Alexandru Fantanaru, au luat legatura cu mai multi cunoscuti din marile orase din Transilvania si Banat pentru a pune la cale rasturnarea regimului comunist.

 

Grupul de complotisti era format din preoti, fosti proprietari de pamanturi, intelectuali si fosti oameni de afaceri, dar si militari. În total, 57 de persoane au pus la cale doborarea regimului instalat după al Doilea Razboi Mondial.

 

Voiau să ocupe Bucurestiul

 

Planul viza preluarea controlului asupra institutiilor importante ale statului, de exemplu Ministerul de Interne, aflate in Bucuresti. În acest scop a fost contactat un comandant de unitate de tancuri din Caracal, lt.-col. Constantin Draganiță, care trebuia să ocupe Capitala.

 

În paralel, oameni de incredere aveau misiunea de a intra in contact cu nucleele de rezistență armată anticomunistă din Secuime si din zona Muntilor Fagaras pentru a le folosi si pe acestea ca forte combatante in lovitura de stat. Planul mai viza ocuparea antenei de radio din Bod, langă Brasov, fiind pregatită si distribuirea de manifeste indreptate impotriva regimului, in mod special in Bucuresti.

 

După dobandirea puterii, Szoboszloi, care urma să fie premier, ar fi trebuit să contacteze imediat ambasadele Marii Britanii si SUA, pentru a obtine sprijinul si recunoasterea acestor state. Scopul final al complotistilor era crearea unei federatii romano-ungare, care urma să stea la baza unei confederatii europene.

 

Proiectată pentru 28 august 1956 si amanată apoi pentru luna octombrie a aceluiasi an, lovitura de stat nu a mai avut loc. Organizatorii au fost demoralizati de innabusirea miscarii revolutionare din Ungaria, din octombrie 1956, cu care aveau legaturi.

 

Executati la Timisoara

 

Ulterior, initiatorii au fost arestati unul cate unul, in urma unor tradari, iar in anul 1958 au fost condamnati. După un proces rapid, de sapte zile, 10 persoane, capii miscarii, au fost executati prin impuscare, la Timisoara, unde a fost judecat procesul. Cele 10 persoane au fost gasite vinovate de uneltire impotriva securității interne si externe a Republicii Populare Romania.

 

Ceilalti, complici sau tainuitori, au primit ani grei de puscarie, pană la inchisoare pe viață, dar au fost eliberati in urma amnistiei detinutilor politici din anul 1964.

 

Printre cei care se mai află in viață se numară Orban Petru si Orban Etelka, copiii lui Orban Stefan, unul dintre cei executati, dar si Ferenc Adalbert, stareț la Manastirea Lazarea, judetul Harghita.

 

Istoricul clujean Vekov Karoly a declarat că organizatorii puciului au fost urmariti incă de la bun inceput, dar că au existat si tradari. Cineva dintre persoanele contactate pentru a intra in miscarea politica atat din Cluj, cat si din Arad, au anuntat securitatea".

 

Caută locul inhumarii

 

Istoricul Marius Oprea, fostul presedinte al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania, ne-a declarat că a fost solicitat de rudele lui Szoboszloi să identifice locul in care acesta a fost inhumat. Investigatia nu va fi simpla deoarece cei care erau executati erau inhumati in cimitirele saracilor.

 

Lista celor executati:

 

Szoboszloi Aladar, preot romano-catolic, Arad

 

Huszar Iosif, fost mosier", Arad

 

Fantanaru Alexandru, avocat, Arad

 

Tamas I. Emeric, profesor, Miercurea-Ciuc

 

Tamas I. Desideriu, functionar, Miercurea-Ciuc

 

Orban P. Ștefan, fost mosier", Miercurea-Ciuc

 

Lukacs Ștefan, gestionar, Rovine

 

Konya Ștefan, avocat, Targu Secuiesc

 

Abraham Arpad, preot romano-catolic, Sf. Gheorghe

 

Orban Gh. Carol, fost ofiter, Targu-Mureș

 

Adevarul

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!


Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.


Autentifică-te acum