1on

Poporul Roman

48 posts in this topic

Cu tot caracterul unitar al limbii si al firii poporului roman, se pot totusi deosebi oarecare nuante după situatia geografica după neamurile cu care a venit in contact si după imprejurarile istorice.

 

Moldoveanul dintre Carpati si Bug cu fata mai lungareață, parul mai deschis si coloarea ochilor mai albastrie, este mai blajin, mai domol la miscari ca si la judecata Ascultă zece vorbe pană ce dă un raspuns. Crezi că a adormit si deodată scoate cuvinte care te patrund, fie că adanca intelepciune, matură judecată ori fină ironie. "Cum va vrea Dumnezeu" este la el mai inradacinat: expus navalirilor, a avut mai multe de suferit; de aceea e mai banuitor, mai neincrezator, dar odată patrunzand intentiile, nu e nimeni mai prietenos si credincios decat Moldoveanul. "Niciun popor nu este mai primitor de oaspeti", scrie d'Hauterive. "N-are nici pe ilusstrissime al Italiei, nici formulele umflate ale celor din miazazi; e destul să fii om, pentru ca el să-ți dea numirea de Domnia-Ta".

Nu cunoaste violenta, caci prea mult a suferit si el. E modest, uneori cu aparență de umilință, care acoperă insă omenia. "Dă-mi, Doamne, mintea Moldoveanului cea de pe urmă", il caracterizează de minune, ca lipsa de spontaneitate, dar adancime de genune. De aceea ramura moldovenească a dat multi ganditori, multi poeti si scriitori de seama care imprimă originalitate culturii romanesti.

 

Munteanul cu fata rotunda cu parul si ochii negri, are alte insusiri. El traieste intr'o parte din tară mai ferită prin munti, Dunare si campie, de navalnice valuri. Popoarele cu care a venit in contact sunt altele. Puhoiul din spre rasarit, in Moldova s'a involburat. Imprejurarile istorice, zbuciumate indeajuns, n'au fost insă atat de pline de tragice scene ca la Nord de Milcov.

Munteanul este mai vioi, mai iute la vorbă si miscari, mai aspru la cautatură; si el a ramas neincrezator in raporturile cu oamenii, ducand insă neincrederea in spre un egoism aparator. Nu este asa de primitor ca Moldoveanul. Mai putin rabdator, repede actioneaza Haiducii, razbunatorii necazurilor multimii, in Muntenia sunt mai numerosi. Tudor Vladimirescu nu-și are seaman in Moldova, iar scenele petrecute in Muntenia in 1907, nu au avut loc in Moldova. Muntenii sunt mai intreprinzatori, mai energici, mai perseverenti, cei din Oltenia negustori vestiti. În cuprinsul locuit de ei, Evreii n'au aflat loc. Sunt mai inclinati spre actiune. Mihai Viteazu, care trece intr'o noapte Carpatii, față de chibzuitul si inteleptul Ștefan cel Mare, pot fi socotiti ca reprezentantii tipici ai celor două variatii etnice, desi la amandoi, voinicia si dragostea de neam sunt comune.

 

Ardeleanul, cu caractere fizice mai apropiate de cele ale trunchiului etnic departat, posedă si unele caractere sufletesti deosebite. Conditiunile istorice, in care a trait sunt cu totul altele. Un mileniu de impilare, banuire, urmarire, schimbă structura sufleteasca Cuvantul si actiunea trebuiesc cantarite, caci altfel pot avea urmari dureroase. Spontaneitatea poate fi periculoasa Dimpotriva chibzuirea minutioasă a lucrurilor e necesara spre a gasi momentul oportun pentru reactiune, cu folos. Sufletul sub presiune mai adesea explodează; de aici un Horia ori Avram Iancu. Împrejurarile locale nefavorabile, pribegia este o scapare. Nicio ramură etnică n'a dat atâția emigranti fie in "țară", fie peste Ocean, dar nici atâția Wikingi, a caror energie ancestrală s'a aratat ori unde au poposit si in orice directie au activat.

 

Slabele diferente dialectale, nu schimbă intr'un nimic fondul comun limbistic, acelasi pretutindeni unde se intalnesc Romani. Nuantele de temperament, urmarea firească a conditiunilor locale de mediu, nu stirbesc nicidecum unitatea firii Romanului si a complexului de insusiri atat de pretioase pentru desvoltarea neamului. Dimpotriva Diversitatea locală scoate in relief calități care se implinesc. Energica activitate a Transilvaneanului, vioiciunea Munteanului, inclinarea spre adancă gandire a Moldoveanului, se impletesc intr'un tot, care dă caracterul fundamental etnic, dela natură inzestrat cu ceea ce poate duce la progres si trainicie. Valorificarea acestor insusiri alese atarnă de cultura, indrumatoare de zari mai luminoase.

 

Prof. I. Simionescu - "Țara noastră - oameni, locuri, lucruri", editia a treia revazută si aduagita Editura Regală pentru literatura 1940

Share this post


Link to post
Share on other sites

Din pacate, nu. Și nici nu prea-ncape pe scanner.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Acu, ca sa ma bag si eu in seama: omul incurca putin merele cu perele.Adica "mai putin rabdator, repede actioneaza Haiducii, razbunatorii necazurilor multimii, in Muntenia sunt mai numerosi. Tudor Vladimirescu nu-și are seaman in Moldova, iar scenele petrecute in Muntenia in 1907, nu au avut loc in Moldova. Muntenii sunt mai intreprinzatori, mai energici, mai perseverenti, cei din Oltenia negustori vestiti. În cuprinsul locuit de ei, Evreii n'au aflat loc. Sunt mai inclinati spre actiune. Mihai Viteazu, care trece intr'o noapte Carpatii, față de chibzuitul si inteleptul Ștefan cel Mare, pot fi socotiti ca reprezentantii tipici ai celor două variatii etnice, desi la amandoi, voinicia si dragostea de neam sunt comune" - acest citat este descrierea oltenilor, mai degraba decat a muntenilor. Practic Tudor Vladimirescu, Mihai Viteazu, iar scenele la care se face referire in 1907 au fost tot in Oltenia - un oltean.

 

Oricum, sa remarcam, fraza asta "În cuprinsul locuit de ei, Evreii n'au aflat loc"... Parerea mea ca aceasta fraza sintetizeaza perfect ce s-a petrecut in Romania interbelica, mai ales in Moldova. Si explica "antisemitismul" miscarilor nationale.

Share this post


Link to post
Share on other sites

"Chronicon pictum vindobonense" sau "Cronica pictată de la Viena" aflata la la Biblioteca Natională a Ungariei are pe fila 148 urmatorul text, tinut secret din mai multe motive ..."artistice":

 

image001.jpg

image003.gif

Share this post


Link to post
Share on other sites
"Chronicon pictum vindobonense" sau "Cronica pictată de la Viena" aflata la la Biblioteca Natională a Ungariei are pe fila 148 urmatorul text, tinut secret din mai multe motive ..."artistice":

aide capu meu pana si tiganii au ajuns in ardeal inaintea ungurilor, ma rog mongolilor!

Share this post


Link to post
Share on other sites

@lari

Asta a fost tare!Desi este scrisa in limba greaca, se poate deslusi cu usurinta,umorul pur romanescicon6.gif

Tre' sa fi fost a naibii de "gourmet" cina lu' Attila din acele zile, datorita insumarii factorilor oparire+loc de "fragezire"icon6.gif

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ce-i scris deasupra e scris in romaneste cu alfabet grec. Nu-i scris in greceste.

Edited by 1on

Share this post


Link to post
Share on other sites
Noroc cu moldovenii ca i-au scos din noroi pe olteni...

care e faza ca nu m-am prins?

 

ps: sa nu ma bagi in teorii din alea cu cultura si civilizatia moldoveneasca si cum au contribuit ei la formarea poporului roman

Share this post


Link to post
Share on other sites
care e faza ca nu m-am prins?

 

ps: sa nu ma bagi in teorii din alea cu cultura si civilizatia moldoveneasca si cum au contribuit ei la formarea poporului roman

 

Aveam chef de ciondaneala. :thumbsup:

 

Totusi trebuie sa recunosti ca Mihaela Radulescu e mai tare decat Adi de la Valcea.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ce-i scris deasupra e scris in romaneste cu alfabet grec. Nu-i scris in greceste.

 

@1on

Ai dreptate.In limba greaca nu se foloseste cratima.

Mea culpa!icon9.gif

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ce zicea un francez, in septembrie 2001, despre cultura muncii in Romania

 

CONSULTANȚA ÎN ROMÂNIA

 

 

În ultimii douazeci de ani am lucrat in foarte multe țări din toată lumea. De fiecare data inclusiv in cazul Romaniei, diversitatea si provocarea continuă m-au surprins si totodată mi-au stirnit interesul.

 

Ce este diferit in a face consultanță in Romania? Mi se pune deseori această intrebare, atit aici, cit si in restul Europei. O multime de oameni sunt interesati de Romania. Totusi, acasă la ei, romanii vor si in acelasi timp nu vor să stie cum sunt perceputi. Am impresia că romanii sunt foarte nerabdatori si foarte speriati de perceptia celorlati asupra culturii lor antreprenoriale. Poate mai mult decit in alte parti, e greu să spui lucrurilor pe nume fară să ofensezi orgolii. Aceasta este o primă deosebire in a face consultanță in Romania, sau a fi expatriat aici.

 

Asadar raspunsul la această intrebare nu poate fi usor. De obicei mă straduiesc să raspund cit mă pricep de bine, dar de multe ori nu am reusit să raspund asteptarilor. Oricum, nu am evitat niciodată intrebarea si aceasta nu va fi intiia data

 

Cind incep un nou proiect de consultanță aici, sunt constient că am o serie de preconceptii asupra a ceea ce aș putea gasi, bazindu-mă pe experienta locala Îmi dau seama că am de-a face cu trasaturi specifice muncii in Romania. Cu toate acestea, pun in discutie aceste preconceptii ca fiind foarte probabil neadevarate pentru o multime de organizatii, regiuni si oameni din Romania. În plus, pentru mine este foarte important să abordez orice nou proiect, organizatie sau client cu mintea deschisa liber de pre-judecăți sau partialitate.

 

Ca să abordez una dintre deosebirile care m-au socat aici, aș incepe cu o calitate a romanilor. De fiecare dată cind vin in Romania sunt impresionat de prietenia si respectul oamenilor. Există aici foarte multă civilitate, politete, bonne éducation, cum spun francezii. Romanilor le place să aibă oaspeti, să-i intimpine, să-i gazduiasca să-i facă să se simtă comfortabil, si să arate că ascultă si apreciază ceea ce ai de spus. Cultura si oamenii sunt calzi si deschisi față de ceilalti, mai degrabă decit competitivi sau rezistenti. Relatiile sunt politicoase, demonstrind respect, si a salva aparentele este important. Acesta este unul dintre aspectele foarte placute, mai cu seamă prin comparatie cu alte medii mai directe si mai putin respectuoase, cum intilnesti uneori in Franta.

 

Reversul monedei ar fi că uneori imi pot da seama că lucrurilor nu li se spune pe nume, că nu există comunicare, ci retinere, tocmai pentru a salva aparentele unei relatii bune. Organizatiile si culturile care favorizează relatii aparent bune mai presus de orice au limite contraproductive insemnate. Membrii lor vor raspunde adeseori diferentelor de opinii cu o pasivitate care ar putea fi in mod gresit luată drept acceptare. Contradictiile sunt rezolvate intr-un mod extrem de indirect, sinuos si uneori manipulant. Conflictele nefiind aparente sunt cu atit mai primejdioase.

 

Am descoperit că relatiile sunt atit de importante in unele companii romanesti, incit deseori au mai multă greutate decit eficienta sau rezultatele. Identificarea si rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, managementul activității sau eficientizarea companiei, toate acestea par să treacă pe locul al doilea, după dezvoltarea sau mentinerea bunelor relatii cu ceilalti si alimentarea retelelor de influență.

 

Mai mult decit in alte parti, se pare că pentru romani este important să dezvolte si să intretină coalitii si aliante, să aibă autoritate asupra celorlalti prin secrete si informatii confidentiale, să creeze prietenii solide cu potentiali parteneri aflati in posturi strategice, mai degrabă decit să se concentreze asupra unor obiective stimulatoare, termenelor care trebuie respectate sau unor rezultate financiare masurabile.

 

Fară relatii nu ajungi nicaieri ar putea fi motto-ul care desemnează relatiile ca principala cale catre succes. Aceasta ar fi trasatura orientală a Romaniei in cultura ei de afaceri. Paradoxal, insa se pare că uneori dezvoltarea acestor relatii bune sau folositoare a devenit un job full-time care nu duce nicaieri altundeva. Pare să fi devenit un scop in sine pentru o multime de oameni.

 

Mi s-a spus că piata joburilor este in general dificilă. Acest lucru este interesant si ne arată ceva. Să gasesti deschidere nu este usor pentru oricine, indiferent de pozitia sa. Acest lucru se datorează in parte, dacă inteleg corect, foarte rarelor restructurari din organizatiile romanesti. În mod traditional, există foarte putină mobilitate.

 

Oamenii intră intr-o organizatie sau își gasesc un loc de munc㝠prin relatii. Apoi ramin acolo cit mai mult timp posibil, dezvoltindu-și reteaua de relatii ca să-și asigure pozitia. În acest scop, se intimplă in mod obisnuit să angajeze prieteni vechi, să aducă chiar si o parte din familie, să-și creeze legaturi personale puternice cu cei aflati deja acolo. Implementarea acestei strategii le ocupă tot timpul de lucru, iar rezultatul este o pozitie sigură pe viață.

 

La inceput am fost socat de cantitatea de timp si energie irosite in ceea ce se poate totusi considera birfă. Cine cui ce i-a facut, ce i-a facut si celalalt in schimb. Apoi cine a intervenit ca să rezolve situatia, cine a fost jignit sau suparat. Pare că se joacă tot timpul o piesă dramatic㝠care atrage atentia organizatiei si intretine discutiile confidentiale intre spectatori nu tocmai inocenti. Totusi, dincolo de birfa este considerat aproape vital in unele cercuri să fii la curent cu informatia relatională si să stii cine iese victorios. Evident, invingatorul capată cea mai mare trecere si a fi prieten cu el ar putea prinde bine cindva.

 

De aceea să parasesti o organizatie poate reprezenta un risc in Romania, nu doar pentru că iți pierzi slujba si un salariu, ci pentru că va trebui să-ți reconstruiesti baza relatională de la inceput, intr-o altă organizatie, care are deja retele sociale foarte solid structurate, rezistente la noii veniti. Vei fi nevoit să pierzi o gramadă de timp si energie invățind noile sfere de influență, descoperind care sunt sursele de informatie bune si dezvoltind legaturile potrivite. Lucru foarte costisitor.

 

Dar asta ne aduce la unul dintre punctele forte ale acestui tip de cultură de organizatie relationala Ea seamană cu un clan ai carui membri sunt strins si puternic uniti intre ei. Clanul iși face o obligatie insemnată din a-și proteja membrii. Din acest motiv ei sunt legati prin grija pe care si-o arată unii altora, sprijin si solidaritate. Fidelitatea este foarte apreciata Clanul te va proteja dacă si tu il protejezi pe el, indiferent ce se intimplă sau ce face. Să ne amintim că este vorba aici de angajamente pe viață. Aceste retele sociale pot supravietui unor rasturnari economice si politice majore. Banuiesc că unele se află aici de foarte multă vreme.

 

Reversul medaliei il reprezintă dimensiunea extrem de conservatoare a clanurilor bazate pe relatii. Schimbarea poate fi primejdioasă pentru ierarhia lor internă sau reteaua de influență. Orice vine din exterior poate intrerupe subtilul echilibru relational. Unele organizatii strins unite de tip clan ar prefera să se stingă decit să accepte schimbarea. Sau să ignore mediul in care traiesc decit să crească si să-și vadă temelia puterii modificată in detrimentul lor. A proteja clanul este vital. Celelate obiective vin abia după acesta.

 

Este foarte dificil pentru un strain, expatriat sau consultant din afara necunoscator al acestei situatii, să lucreze cu companii care sunt atit de implicate in retele de influență complexe la toate nivelurile.

 

Pentru a fi acceptat de o companie relatională cu o cultură de clan, trebuie mai intii să arăți că accepti premisele si principiile ei de operare. Ceea ce e chiar contradictoriu pentru cineva din afara un consultant sau un expatriat care se află oficial acolo pentru a ajuta la implementarea schimbarii. Pentru aceasta, este nevoie să propui noi principii de bază si să ajuti la implementarea unor principii de operare diferite si mai eficiente. De asemenea este nevoie să modelezi diferite moduri de comportament si relationare. Or, dacă reprezinti schimbarea pentru un clan foarte unit, este mai mult ca sigur că vei fi respins ca inacceptabil.

 

Există insă citeva cai pentru a depăși acest obstacol. Vom gasi obligatoriu in orice organizatie cîțiva agenti ai schimbarii puternic motivati, care sunt mai mult decit dornici să imprime un viitor diferit organizatiei lor. Evident, ar fi de mare folos ca printre acestia să se numere si lideri sau proprietari, ca si membri ai celor mai influente clanuri. Dar asta nu este suficient pentru a determina o schimbare organizationala

 

Mai există un criteriu in ceea ce priveste afacerile si consultanta in Romania, care trebuie luat in discutie in acest punct. Se pare ca in general, mai mult decit in alte parti, angajatii romani au asteptari exagerat de mari de la liderii lor, si, ca o consecință, sunt mult mai dezamagiti de ei.

 

Există o credință larg raspindita potrivit careia schimbarea trebuie să vină de la virf in jos pe scara ierarhica iar dacă cei aflati la conducere nu o planifică si nu o implementează corect de la inceput pină la sfirsit, atunci nu prea se mai poate face mare lucru. După parerea angajatilor, s-ar parea că liderii sunt responsabili pentru orice, si le sunt datori celor dintii cu rezultate bune. Angajatii iși petrec vremea tragindu-i la raspundere pe liderii lor pentru rezultate, si nu invers, cum ai putea vedea intimplindu-se prin alte parti. Este uimitor să constati cîți oameni consideră că evolutia propriilor lor profesii, pozitii si slujbe, ba chiar a vietilor lor, nu depinde de ei, ci de cei aflati la conducerea organizatiei in care muncesc.

 

Această tendință de a delega responsabilitatea in sus si a astepta schimbari semnificative intr-o atitudine mai mult sau mai putin pasivă ori expectativă face si mai dificilă automotivarea oamenilor in a determina vreo schimbare, chiar si neinsemnata in mediul lor de lucru imediat.

 

Aproape toată lumea impartășeste această convingere, anume că responsabilitatea schimbarii revine cuiva acolo sus, dacă se poate unui lider bine intentionat sau, mai vag, unui sistem. Individul este neajutorat si nu poate face mare lucru ca să schimbe ceva in bine, in sfera sa proprie de responsabilitate. O povară greu de purtat pentru orice lider!

 

În ceea ce priveste angajatii, tipul acesta de convingere sau atitudine prezintă citeva avantaje personale si colective. Unul dintre ele ar fi că nu trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru obiective si rezultate. Ori de cite ori se intimplă să nu se realizeze ceva, in mod invariabil raspunderea va fi pusă pe seama deciziilor liderului sau a contextului, sau chiar a amindurora. Dacă avem convingerea că liderii nostri sunt totodată pe deplin raspunzatori si nu prea competenti, nu va trebui niciodată să ne simtim responsabili pentru insatisfactia pe care ne-o dau propria noastră viață sau rezultate.

 

Pentru un consultant care lucrează in Romania, a trata această delegare de responsabilitate catre superiori, ca si pasivitatea care rezultă de aici, este greu de realizat. Oamenii sunt de acord cu ceea ce are de spus un expert, dar nu trebuie să ne asteptam să-și schimbe obiceiurile. Pentru ei, schimbarea este sarcina consultantului. Pentru asta este platit. Există tendinta de a incerca să-i delege lui sau ei toată cercetarea, analiza, deciziile si responsabilitatea pentru probleme si solutii, si de a astepta rezultatele intr-o atitudine pasivă si critica Ca si cum cineva ar putea să predea eficienta si alte cai catre succes unor studenti increzatori, dar pasivi.

 

Și in acest caz, strategia pe care trebuie s-o adopte consultantul nu este asumarea aparentei provocari. De fapt e vorba de o capcana Nimeni nu poate ajuta o echipă sau o companie să crească sau să-și rezolve problemele, dacă nu există o minoritate activ㝠de angajati gata să infrunte provocarea. Organizatia si angajatii ei trebuie să-și dorească reusita in mod activ, inainte ca aceasta să fie atinsa Abia atunci un consultant poate fi de folos ca mijloc in atingerea acestui scop.

 

Asadar, primul pas pentru un lider sau un consultant care vrea să aducă schimbarea intr-o organizatie este să dezvolte un cerc activ de agenti interni ai schimbarii. O nouă retea de influenț㝠de angajati cheie, care pot fi formati să sustină schimbarea, să se mobilizeze si motiveze, să ia initiative, să ramină concentrati pe cresterea eficientei si să se mindrească cu obtinerea unor rezultate. Această retea de agenti ai schimbarii va trebui să fie bine aleasa structurata formată si urmarită indeaproape, pentru a fi de succes intr-un mediu rezistent.

 

Ca oriunde altundeva, un consultant care lucrează in Romania are de infruntat citeva obstacole si, ca de obicei, există mai multe strategii si solutii pentru a le depăși. Aceste piedici pot fi intilnite si aiurea, in alte companii sau culturi, dar mie mi se pare că putem vorbi de un amestec specific Romaniei. Asta este ceea ce face munca unui consultant atit de palpitantă: cautarea si aflarea constantă a unor noi cai de a invăța si a ne dezvolta impreuna

 

Alain Cardon, Septembrie 2001

Share this post


Link to post
Share on other sites

@lari deci daca este sa mergem dupa mottoul acela...eu ca membru nou in AISS ar trebui sa ma insor cu sora vreunuia din cei "vechi" sau sa va dau spaga pentru a putea sa si fac ceva pentru AISS ?

 

intr-adevar are o viziune destul de sumbra nene ala asupra noastra si presupun ca din moment ce ai postato si tu ii impartasesti intr-o oarecare masura gandurile...dar ar trebui sa te gandesti mai bine...oare asa se definteste poporul roman? asa te definesti si pe tine insuti? :P

 

 

si faza cu attila..........=)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

Edited by Robert Aeroth

Share this post


Link to post
Share on other sites
@lari deci daca este sa mergem dupa mottoul acela...eu ca membru nou in AISS ar trebui sa ma insor cu sora vreunuia din cei "vechi" sau sa va dau spaga pentru a putea sa si fac ceva pentru AISS ?

Pai crezi ca atunci cand ii dai de baut lui Stanici nu e un fel de spaga? Sora are tizul tau de la Brasov, ia intreaba-l duminica... :))

 

 

On-topic: Din pacate descrierea aia se potriveste unei portiuni semnificative din populatia romana de azi. Asta este urmarea a vreo 70 de ani de indobitocire continua...

Edited by MoWeed

Share this post


Link to post
Share on other sites

:P

 

Voi credeti ca asta se datoreaza comunismului? Doamne, sunteti mai naivi decat credeam. E o constanta a romanilor din secolul 19, cel putin din punctul de vedere al calatorilor straini. Initial s-a dat vina pe fanarioti, care veneau din Stambul cu 100 de rude si amici, pusi imediat in functii de conducere si de incredere. Dar apoi s-au descoperit Cantacuzinii si Balacenii secolului 17, ce uzau de aceleasi mijloace. In fapt, tanara birocratie romaneasca e conceputa in acelasi secol pe exact principiile pe care le injuram astazi: nepotism, relational, spaga...

 

Edit: pentru cei mai tineri, vedeti "Chirita in provincie" si "O scrisoare pierduta", ambele etalon pentru birocratia romaneasca de secol 19.

Edited by Alexandru H.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Coruptia, nepotismul, bacsisul, toate le-am imitat datorita influentei si exemplelor turcesti.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@Robert Aeroth

Eu nu am oferit un punct de vedere personal. Am incercat sa pornesc un soi de dezbatere.

 

Si iti spun din proprie experienta ca multe din alea de-acolo sunt inca teribil de functionale, dupa aproape zece ani. In TOATE domeniile de activitate.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@Alexandru h. adica tu crezi ca romanul este genetic programat sa dea spaga?:))

spaga a fost inventata in statul cu ce-a mai buna organizare administrativa in secolele 15-16 respectiv imperiul otoman.

 

intrebarea zilei : de la cine au invatat romanii spaga , nepotismul si coruptia?

 

sa nu creada cineva ca arunc cioara in curtea vecinului. romanul este cel care o practica (ca doar nu vine turcu si cu iataganu il obliga pe roman sa ia o mica atentie)

 

@lari din moment ce l-ai citat pe nene ala ma asteptam ca opinia ta sa coincida cu postarea:P daca nu este cazul imi cer scuze ( nu doresc sa iti aduc nici o calomnie)

 

da ai dreptate coruptia si tot ce implica sunt prezente peste TOT. bun , ce putem face ca sa le oprim? stiu ca romanului ii place sa se vaite....dar ce poate face sa indrepte lucrurile ?

mi se pare o discutie mult mai constructiva decat vai ce corupti sunt romanii.

 

mama cat am scris:)). repet tot ce spun este opinia mea si trebuie tratat ca atare

Share this post


Link to post
Share on other sites

@Robert

 

Oricat de mult as refuza eu sau tu sa dam spaga, sunt multi altii care o dau fara sa se gandeasca de 2 ori. Ba mai mult, o mare parte din populatia saraca intelege spaga pe motivul ca "e normal sa castige si ala ceva".

 

Din pacate trebuie sa recunoastem ca oamenii care sa mai aiba sisteme de valori in care sa nu apara banii, oamenii care stiu ce ar implica normalitatea si ar vrea asa ceva/ar fi duspusi sa lupte pentru asa ceva si in Romania sunt foarte putini.

In primul si in primul rand, trebuie educata majoritatea pentru ca, realist vorbind, fara concursul majoritatii, nu vom schimba nimic.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Spaga nu a fost inventata in sistemul birocratic turcesc. In Republica Romana ajunsese o plaga provinciala din cauza atator guvernatori si birocrati, ce plecau dupa 2 ani de acolo bogati precum Cresus. Spun doar ca inceputul birocratiei moderne in spatiul romanesc inseamna si inceputul spagii organizate. Nu suntem nici primul nici ultimul popor in situatia asta; din pacate, lipsa dezvoltarii ne-a condus catre o adevarata institutionalizare a acestei practici, in timp ce in lumea vestica a fost aproape extirpata.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Coruptia e de cand lumea. Pentru ca, de cand lumea, se merge pe ideea: "adica familia mea sa nu mananca?!"

Share this post


Link to post
Share on other sites
@Robert Aeroth

Eu nu am oferit un punct de vedere personal. Am incercat sa pornesc un soi de dezbatere.

 

Si iti spun din proprie experienta ca multe din alea de-acolo sunt inca teribil de functionale, dupa aproape zece ani. In TOATE domeniile de activitate.

 

So what ? Dupa vreo 5 ani de munca aproape exclusiv pentru strainatate, as putea sa enumar lucruri similare despre alte popoare. Am lucrat cu americani, italieni, francezi, indieni, englezi, canadieni si nici una, dar absolut nici una dintre nationalitatile enumerate nu mi-a lasat vreo impresie extraordinara. Un italian de exemplu mi-a cerut sa sabotez proiectul unui coleg de-al lui ca sa-l poata face de rahat in fata consiliului de director (era vorba de o banca). Altul cu 30 de minute inainte de nu stiu ce sedinta cauta disperat pe la noi pe cineva sa-l ajute cu o problema extrem de banala de Excel. Am avut contacte de lucru cu americani atat de lenesi si aiuriti incat nu inteleg nici azi cum de ajunsesera in pozitia pe care o aveau (mai bine zis nu vreau sa inteleg). Cand am avut de-a face cu francezii, am vazut cantitati absolut impresionante de vorbarie inutila, complet pe langa subiect, ingamfare complet nejustificata si nationalism prostesc de tipul "in aceasta sedinta se discuta doar in franceza" sau "email-urile schimbate sa fie tot in limba franceza", etc, etc.

 

In fine, am fost intotdeauna un adversar al extremelor clasice romanesti : romanii nu sunt nici buricul pamantului, destepti, frumosi, ospitalieri, "foarte" toleranti si alte clisee dar nici "cei mai lenesi, cei mai hoti, cei mai mizerabilie", etc, etc. Suntem, asa cum ar fi zis Caragiale, un popor nici prea-prea nici foarte-foarte. Exista episoade urate sau nefericite in istoria noastra, ca in cazul oricarei alte natiuni si exista si victorii. Am vazut romani care intrati intr-un mediu sanatos, profesionist, se integreaza perfect si functioneaza la fel de normal ca orice american, neamt, englez, samd. Nu avem nici o "eroare" genetica imposibil de inlaturat.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!


Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.


Sign In Now