Gandalf the White

Doar daca-i "CU DE TOATE"...

Da` nu i-a zis-o bine?

"Mihai Stoica este un Botezatu al fotbalului". dar Catalin Botezatu este un MM al modei? Parerea mea ca nu. MM e un Botezatu al fotbalului, dar inversa nu-i valabila. Din mai multe motive care tin de logica. Cristian Petre ii raspunde lui Mihai Stoica: "Esti un Botezatu al fotbalului! Mai multă decenţă nu strică!"

Gică Hagi asigură că Ianis e viitorul nationalei: "Este unic, mai bun decit eram eu" Fotbalul romanesc nu trece prin cea mai bună perioada dar Gică Hagi, cel mai mare jucator roman al ultimilor 20 de ani, stie deja ce fotbalist il poate depăşi. Este vorba chiar de fiul sau, Ianis Hagi, cel care a reusit să marcheze un gol superb in meciul cu Turcia U-15, cîştigat cu 4-3 de Romania. Iar Gică Hagi a vorbit la emisiunea Contraatac de la GSP TV despre evolutiile lui Ianis: "Este mult mai bun decit eram eu la virsta asta. Loveste cu ambele picioare la fel de bine, este unic din punctul asta de vedere, a dat gol cu dreptul din lovitură libera acum a sutat cu stingul. Nu are astfel de probleme. Pasează si mai bine decit o faceam eu, este un jucator de echipa Dar un jucator ofensiv care trebuie să joace in jumatatea adversa Trebuie să fie serios in continuare, vorbesc mereu cu el despre fotbal să vad cum il intelege" Titlu cap de coloana gsp.ro: Gica Hagi asigura: "E mai bun decat eram eu" _________________________________________________________________ Hagi a gresit-o grav aici. L-a expus inutil de fiu-sau. In primul and, Ianis asta e umflat destul de mult si sustinut de tot ce misca, raul, ramul, sunt altii mult mai talentati decat el. Dar chiar daca ar fi fost cel mai fenomenal talent - ceea ce nu e -, nu ar fi trebuit sa-l expuna in modul asta. Ridica niste stachete la un nivel urias, iar asteptarile si judecatile ulterioare se vor face la aceste stachete. Ii creaza un handicap urias. Daca Ianis ar deveni un jucator sub-mediu de Liga I (ceea ce deja mi se pare o performanta), adica un fel de Chiacu sau un fel de Cristocea, sau un fel de Al. Grigoras, ar fi considerat o panarama, un ratat, un nus cum. Ca doar taica-su, nu altcineva, a zis cutare si cutare. Desi a fi fotbalist de Liga I e o mare performanta raportata la media de fotbalisti care termina junioratul si ajung sa evolueze la acest nivel. Cred ca e un raport de vreo 1/100. Observati titlul bombastic, fortat, dat de astia de la gsp. Chiara daca Gica nu a zis ce apare in titlu, ci ceva destul de diferit, presa o sa speculeze si o sa foloseasca asta pentru a vinde. Singurul lucru normal pe care-l poate face un parinte in situatia asta e sa spuna tat: "Vedem ce va fi, ii place, e important ca vrea, ramane ca viitorul sa decida cat poate. Fie si numai pentru el, dac nu va face peformanta, anii astia il vor forma pentru viata, pentru ca-l vor invata camraderia, spiritul de competitie, lupta dreapta, bla, bla. Rolul formator... etc., etc.". Mai ales ca Hagi spune ca fii-su era mai bun decat era el la varsta lui, dar nu spune ce s-a intamplat cu aia care erau mai buni decat el la varsta lui.

Mdea, deci: 1) Nourescu asta e un spagagist notoriu - da` absolut notoriu -, plus un jeg fara minima constinta (daca statutul de "spagagist" nu exprima, oricum, in mod direct asta): acum vreo 12 ani, primul numar al Gazetei Sporturilor sub redactoratul-sef al lui Horia Ivanovici a avut ca tema principala o facutura de proportii otv-esti, doar ca, raportata la vremurile alea, a fost ceva absolut penal. Prsonajul principal a fost hahalea asta de Nourescu. Toata lumea, inclusiv Tolontan, care l-a angajat si l-a tinut angajat atatia ani, stia de ce facusese lepra asta. Vezi aici articolul lui Nazare Deci, "respectul pentru public" a fost pista atunci cand, stiindu-se cine e si ce a facut, a fost angajat si tinut sa se exprime public, atatia ani. 2) Motivatia oferita in cazul lui Nourescu (care, desi nu cunosc speta, e mai mult ca sigur adevarata), se aplica in fix in acelasi mod domnului Catalin Oprisan. E diferenta de caracter si de altele intre ei doi, unul e un jeg, celalat nu e, dar motivatia unica a ruperii colaborarii nu a facut referire la caracter sau la alte circumstante, ci la un fapt determinat. Acel fapt se aplica exact in ambele cazuri. Toate articolele lui Oprisan sunt pline-pline de "citate neatribuite, idei sau expresii" - toate sunt traduse din surse nementionate, n-am vazut neam o minima referire undeva jos, cu un corp de litera minuscul: "The history of soccer. Barnes&Nobles. Londra 2007" sau nus ce. Avand surse mai elevate si mai greu identificabile din doua clickuri, nu inseamna ca nu face exact acelasi lucru (nu comentam daca bun-rau) pentru care a fost repudiat Nourescu. De unde aveti impresia ca sunt luate toate subiectele articolelor? Nu mai vorbesc de copyrightul pentru imagini. Adevarat, nu stim in ce masura sunt "citate neatribuite, idei sau expresii", dar pun pariu ca daca sta cineva sa fac o minima verificare, il pune intr-o postura net inferioara fata de Nourescu. Va dau in scris ca omul traduce la greu din vreun almanah englezesc pe care l-a gasit la vreun anticariat, asa ca sunt penibili astia de la gsp cu reactiile la plagiat. Mai mult decat Oprisan nu ciordeste nimeni. Iar daca asta nu se considera plagiat, atunci ce-ati avut cu Nourescu? Doar ca a fost mai prost si a ciordit de pe bloguri spaniole? Priviti ultimele patru articole, fara o minima referinta bibliografica: Nettie fotbalista Sahistul Doctorul ce rupe bara East Bank Mare actiune de asanare morala a facut gsp-u. Vrajeli de prostit lumea.

Maestrul Tudor Octavian da de pamant cu rromul Mircea Pamant Raul, fratele vitreg al binelui Ne pacalim incă o data bucurindu-ne că pacalim iar pe toată lumea O zicală veche decide că in orice rau există o parte de bine si-n orice bine, o parte de rau. Solicitat să comenteze condamnarile din procesele comisioanelor, Mircea Lucescu face o observatie din care e peste puterile romanului să decidă ce a fost bine si ce a fost rau, daramite să-l si masoare. Din tranzactiile cu definitie penala “s-a obtinut mult mai mult pe fotbalistii romani decit meritau ei” spune Mircea Lucescu. E o chestiune de patriotism si de interes national, carevasazica să fraieresti lumea, să le iei banii prostilor de nemti, de turci si de chinezi ! Ţin minte dialogul plin de legitimă mindrie istorică dintre doi homlesi, după onorantul si bine platitul transfer al lui Hagi in Spania. I-am smecherit, le-am luat banii si la ăştia!, ziceau cei doi flaminzi, simtindu-se nu numai solidari cu milioanele lui Hagi, ci si nitel satui. Mă intreb dacă un sondaj de opinie, referitor la binele pe care i l-au facut fotbalului romanesc samsarii si patronii cu puscaria la uşă n-ar constitui un recurs popular in favoarea acestora, mai consistent decit recursul avocatilor? Sentintele au si o consecinţă productiva in ce priveste abordarile mediei. Impresarii nostri n-au fost subiecti decit in secundar, prin fotbalistii vinduti ori cumparati prin firmele lor si adesea pe sub mină si sub acoperire. Numele si afacerile impresarilor ar trebui să devina mai mult decit o preocupare penala una de drept civil. E destul să-i inventariem pe strainii cu care acestia au pacalit toate Ligile noastre, ca să realizam că binele pomenit de Mircea Lucescu e un nimic, in comparatie cu raul importat, cu ce au distrus ei in tară prin batalioanele de neispraviti, de cotonogiti, de terminati si de dusi cu mintea, pe care niste prosti de patroni au dat milioane de euro. La multe s-o fi pricepind domnul Copos, dar nu si la oameni. Nu trebuie să fii starostele mondial al psihologilor ca să-ţi dai seama cum se miscă si ce maniere de discotecă de mahala au strainii Rapidulu. Şi nu doar să nu-i cumperi, ci să-ţi sfatuiesti si prietenii să-i evite! La Steaua, i s-au bagat pe git domnului Gigi atitea muhaiele incit te intrebi dacă nu cumva ii place să fie pacalit, ca să poată apoi să facă teatru. Izgonirile cu tam-tam de la Steaua au fost mai complete, ca efect publicitar, decit sosirile de brazilieni pitici si bulgari galactici. Impresarii sunt niste negustori ca toti negustorii. În orice afacere, sunt cel putin doi termeni, iar dacă unul il prosteste pe celalalt, vina nu-i niciodată a negustorului cu chemare de escroc. Multi oameni au vocatie de fraieri. Punctul lor slab e trufia, e in convingerea că banii pe care i-au facut, pacalind statul ori pe unii mai vulnerabili ca ei, le garantează imunitatea la toti escrocii din lume. Lucescu e un antrenor de clasă mare, dar nu si un diagnostician social. Doza de eroare, din judecăţile dumisale din presa e adeseori mai mare decit cea de adevar. Ne pacalim incă o data bucurindu-ne că pacalim iarăşi pe toată lumea. Tudor Octavian ____________________ Vezi aici judecata tiganeasca din fundul cortului

DESPRE... Patinajul artistic la televizorul alb-negru: Sportul pe care Cristian Ţopescu l-a comentat intotdeauna cu placere, după cum insusi a declarat, si pe care l-ar privi ore in sir fară să se plictisească este patinajul artistic. Cristian Ţopescu povesteste: „La patinaj, in vremea in care toate televizoarele din tară erau alb-negru, mi-am format obiceiul de a descrie costumele patinatoarelor, in primul rand, si ale patinatorilor, in al doilea rand. Nu pot să afirm că sunt un mare cunoscator in ale costumatiilor, dar, in limita bunului simt spuneam ce culori au rochitele patinatoarelor si bluzele patinatorilor. La un moment dat insa a aparut televiziunea in culori. Eu mi-am pastrat obiceiul si mi-am atras unele critici, de natura urmatoare: «Ia mai lasă-ne domnule cu costumele, că acum le vedem si noi, nu ni le mai descrie»“. Pasiunea pentru munca: „Sunt ca un elev care işi face lectia zilnic si nu asteaptă examenul pentru «a ingrăşa porcul in Ajun». Nu mă pregatesc numai două-trei zile inaintea competitiei pe care urmează să o comentez, ci de cate ori vad in presa sportivă din Romania sau din alte ţări o informatie interesantă despre un sportiv, o echipă sau despre un arbitru, o decupez si o pun intr-un dosar al sportului respectiv. De cate ori aud in discutiile cu specialisti din sportul respectiv o idee interesanta mi-o notez si o pun la dosar“, spune Cristian Ţopescu. Asa se face că a adunat, de-a lungul timpului, dosare voluminoase catalogate pe sporturi, pe echipe, pe personalităţi si pe alte diverse informatii. __________________________ Ilie Nastase: „Vocea lui Cristian Ţopescu si pasiunea si tot ce punea in transmisie ii faceau pe cei ce ascultau si vedeau meciul la televizor să preia o parte din ceea ce simtea el“ Nadia Comaneci: „Nu mi-am inchipuit niciodată că ar fi putut să comenteze altcineva. Era deja o asociere... in momentul in care spuneai «gimnastică» in Romania, comentatorul era Cristian, adică trebuia să fie Cristian, pentru că asa simteam cu totii.“

Mitocanii marca Gigi Becalli. Psiholog: „Becali joacă un rol“ Prezenta lui Ciobanul in studiourile televiziunilor aduce rating-uri consistente, dar nu putine au fost momentele in care europarlamentrul si-a pierdut controlul. Invitat in studio sau prin telefon, Ciobanul reactionează dur atunci cand ceilalti invitati ii dau replici pe care nu le apreciaza Psihologul Hanibal Dumitrascu consideră că iesirile lui Ciobanul reprezintă un rol pe care latifundiarul si-l asumă si il joacă pană la capat. „Ciobanul este un om de 50 de ani care in spatiul public se comportă ca un copil de 10 ani. Este un personaj furtunos, coleric. Marea greseală este a celor ofensati de acest personaj. Ei incearcă să ii dea replica, dar nu fac altceva decat să toarne gaz pe foc. Ciobanul este suficient de abil să conducă acest tip de dialog. El stie să mentină tonul ridicat pană la capat, de aceea câştiga Să nu credeti că Becali este prost. Nici macar dobitoc, cum l-a facut Neagu Djuvara. El joacă un rol si il fructifică la maxim. Îşi cunoaste atuul si il potenteaza Echipa de strategi a PNL ştia exact ce face cand l-a adus pe Becali in echipă“, a declarat Hanibal Dumitrascu pentru adevarul.ro. De cand a anuntat că va candida la alegerile parlamentare din 9 decembrie, Ciobanul a avut parte de confruntari tumultoase cu o parte a invitatilor prezenti in studiourile televiziunilor. Becali catre Adriana Saftoiu: „Pufuletul lui Basescu“ Ciobanul pare că s-a specializat in jignirea femeilor din studiourile de televiziune. După certurile cu Andreea Pora sau Monica Tatoiu, in vizorul lui Becali a intrat si Adriana Saftoiu, fost parlamentar din partea PNL. „Eu dacă aș avea o femeie ca tine in familie, aș exila-o. Ar fi cea mai mare rușine a familiei mele", a pornit Becali tirul de jigniri. "Aveți curajul să vorbiți de Dumnezeu. Cine sunteți să vă exprimați mie?", i-a replicat Adriana Saftoiu. Ciobanul a continuat atacurile si a numit-o pe Adriana Saftoiu "Pufuleț". "Ce e Pufulet te-ai suparat?…că așa ii spunea Basescu. Ai barbat acasă și erai Pufulețul lui Basescu“. Gigi Becali catre Mitrea: „Mai, Mitreo, nu fi obraznic!“ Iesirile lui Ciobanul in această campanie electorală l-au adus faţă in faţă cu "greul" PSD, Miron Mitrea. Candidatul liberal nu s-a putut abtine, iar cand Mitrea i-a dat o replică mai acida latifundiarul a dat in clocot. „Vezi că si tu ai să-mi dai 30.000 de dolari pentru 1000 de metri patrati, dar te-am lasat atunci că aveai anchetă penală si mi-era milă de tine!", a spus Becali. "Despre ce vorbesti, omule, esti nebun? Doamne, e dus cu capul asta", a spus consternat pesedistul. Becali a continuat in acelasi ton: "Mai, Mitreo, nu fi obraznic! Ce, crezi că am uitat?“, i-a spus Ciobanul lui Miron Mitrea, in direct la RTV. Becali catre Andreea Pora: „Ea este ciocanitoarea Woody“ O altă „victimă“ a lui Ciobanul a fost ziarista Andreea Pora, pe care Becali a numit-o ciocanitoare. Desi Becali, contactat telefonic, a declarat că refuză dialogul cu jurnalista, nu s-a putut abtine să nu o jigneasca „Nu intru eu acum in discutie cu Andreea Pora. Eu, Becali, cu ciocanitoarea Pora. Ea este ciocanitoarea Woody“, a spus Ciobanul, potrivit rtv.net. La randul ei, Andreea Pora a replicat că paraseste studioul dacă Becali continuă să i se adreseze. „V-am spus dinainte că nu doresc să am nici o discutie cu domnul Becali si că o să plec din emisiune. Nu vreau mahala de Ferentari aici, nu vreau ridicat de poale in cap, nu mă interesează persoana domnului Becali“, a replicat jurnalista. Moderatoarea emisiunii a continuat insă să-l chestioneze pe Becali. Întrebat ce ar face dacă ar fi numit ministru intr-un viitor cabinet, după alegeri, Becali a raspuns glumind că ar dezvolta „piata de ciocanitoare“: „Aş face multe colivii pentru ciocanitoare“. Latifundiarul nu a incetat cu jignirile, iar in cele din urmă Andreea Pora a parasit studioul. Becali catre Tatoiu si Bodu: „ Amandoi sunteti dusi cu capul“ Tot la RTV, Ciobanul a atins performanta de a jignit doi dintre invitati ale aceleiasi emisiuni. Protagonistii: Monica Tatoiu si Sebastian Bodu. Monica Tatoiu a aratat că se simte lezată de apelativul cu care a numit-o latifundarul, Monicuta, si l-a taxat pe loc. „Monicuta sunt, eventual, pentru sotul si mama mea si prietenii mei. (...) Sunteti mitocan in comportamentul faţă de femei. Le recomand femeilor din sectorul 6 să nu vă voteze“, a reactionat Monica Tatoiu. Colegul de emisiune al Monicai Tatoiu, europarlamentarul Sebastian Bodu, nu a suportat să fie jignit de Becali. Pe scurt, Becali ceruse ca Bodu să fie filmat „la genunchiul stang“. Înainte de a parasi studioul, Bodu a replicat scurt: „Cred că nu face subiectul. Ce treabă are lucrul asta? Am spus intotdeauna că dacă intră Ciobanul intr-o emisiune, eu plec. Dacă in momentul asta nu il scoateti pe Becali... Alegeti intre mine si Ciobanul“. Plecarea lui Bodu nu l-a linistit pe Ciobanul care a continuat să o jignească pe Monica Tatoiu. Patronul Stelei a continuat tirada de jigniri la adresa Monică Tatoiu: „Pleacă si tu după Bodu, că amandoi sunteti dusi cu capul“. VIDEO cu scena in care Bodu pleacă din emisiune din cauza lui Ciobanul Becali catre Neagu Djuvara: „Un moş senil“ Cooptarea lui Ciobanul in PNL nu putea ramane fară o reactie din partea liberalilor cu state vechi. Istoricul Neagu Djuvara declara la scurt timp că actuala politică a PNL este „o harababură“ și că-i este rușine să fie coleg cu Ciobanul. „Am 170 de ani de liberalism (familia sa - n.r.), n-am voie să-mi dau demisia din asa ceva, dar cu cei de azi nu am nicio legatura Un partid liberal care fuzionează cu ramăşitele lui Voiculescu, pe urmă il primeste si pe Becali, asta nu mai e Partidul Liberal. Desi instoricul si-a exprimat nemultumirea vizavi de cooptarea lui Becali in PNL, acesta nu a reactionat. Însa la scurt timp, Djuvara a iesit cu un nou atac la adresa lui Becali. Într-un interviu acordat televiziunii RTV, istoricul l-a catalogat pe latifundiar drept un cretin profund. „Becali asta e un primitiv, e un cretin profund, cum poti să faci politică cu ăştia. Este o harababura Strainii nu mai ințeleg nimic din ce se intamplă in țara Destituirea lui Basescu, revenirea lui, alianța unui partid liberal cu unul socialist, sunt așa de nebunești, incat mi-e rușine. Strategia adusă de actualul PNL nu-mi convine deloc, mă fac că nu-i cunosc“, a declarat istoricul. Replica lui Ciobanul nu s-a lasat asteptata numindu-l moş senil. „Am virat cei 400.000 de euro in contul Institului de Istorie. Ştiu că a luat si Neagu Djuvara din acesti bani. Chiar că sunt un cretin profund că dau 400.000 de euro, ca să ia Djuvara bani (...) Nu contează ce spune despre mine un moș senil (...)“, a conchis Becali. VIDEO cu momentul care a declansat razboiul dintre Becali si Djuvara Becali catre Pavelescu: „Taci din gura papagalule!“ Nici in ziua sfantă de duminica Ciobanul nu se poate abtine să nu jigneasca Aurelian Pavelescu, aflat tot intr-un studio de la RTV, i-a atras atentia lui Becali că atitudinea faţă de unii colegi politicieni nu este corecta „Este inaccpetabil, Gigi, să spui despre un om că e homosexual (n.r. Becali l-a numit homosexual pe Sebastian Bodu) cand nu este adevarat. Nu se poate. Zici că esti crestin, zici că ai familie si ai fete in casa si ataci un om incercand să-l discreditezi stiind că nu e asa. Unde e moralitatea ta? Vreau să te opresti si nu vreau să fac o ceartă cu tine la televizor. Opreste-te o data Circul pe care-l faci are o limită .Te-am scos din puscarie, fară mine erai in puscarie. Limitează-te! Nu ti-am cerut onorariu pentru puscarie. Nu mai ride. Abtine-te, te-am scos din puscarie. Nu-ţi ridica fustele la televizor!, a spus Pavelescu. Becali a replicat imediat: „Auzi ce minte. Nu ti-e rusine, ma să minti in halul asta. Eu aveam 20 de avocati si aveam nevoie de tine care nu te inghiteau judecatorii?“. După un alt schimb de replici, Becali a tinut să aibă ultimul cuvant si inainte de a inchide telefonul l-a numit pe Pavelescu: „papagal“. „Taci din gura papagalule. Îl salut si pe avocatul mic cu capul mare!“. VIDEO cu scena dintre Becali si Pavelescu Becali catre Radu Carp: „Îmbracat urat e, urat e, prost e“ Ciobanul a avut o iesire nervoasă si impotriva fostului sef al Institutului Diplomatic Roman, Radu Carp, care i-a transmis europarlamentarului că o eventuală candidatură a sa la Parlamentul Romaniei are legatură cu obtinerea imunităţii. Furios, Ciobanul i-a adresat cuvinte dure si l-a jignit in mod repetat. „După ce că e prost, n-are nici faţă macar. Îmbracat urat e, urat e, prost e... Dacă nu-l jignesti vine iar la televizor si iar minte. Cum te cheama bă baiatule, ba“, a intrebat Becali. Radu Carp nu a apucat să ii dea replica pentru că Ciobanul a continuat. "Auzi cine e? Radu Carp, seful Institutului Diplomatic Roman! Îţi dai seama ce diplomatie are tara asta dacă asta e seful diplomatiei Romaniei. El care habar n-are că imunitatea in Parlamentul Europei este de 10 ori mai puternică decat imunitatea in Parlamentul Romaniei, ce să mai discutam, mai oameni buni. Habar n-are“, a continuat Becali. Vezi aici sursa articolului si clipurile cu reprezentantul absolut al clubului Steaua

Interviu-eveniment Cristian TOPESCU Cristian Ţopescu recompune momente memorabile din cariera sa de comentator sportiv incepută in copilarie, cand descria, din buza ferestrei, trecatorii si tramvaiele. A fost la 13 editii ale Jocurilor Olimpice - 8 de vară si 5 de iarnă -, a insotit sportivii romani la cele mai mari victorii ale lor, iar suporterii au aflat despre succesul international ascultandu-i vocea inconfundabila A fost purtatorul de cuvant al sportului romanesc. Cristian Ţopescu are ceva din blandetea unui urias Ne spune „copii" si foloseste această expresie arareori intalnită intre jurnalisti: „admiratie profesională". Cristian Ţopescu are 75 de ani si nu e schimbat nici macar putin, e acelasi cavaler riguros al fairplay-ului. Şi nu-i deloc usor să tii fluierul sus atatea decenii. „Weekend Adevarul": Tatal dumneavoastră a fost pe front, in razboi. Vă amintiti acea perioada Cristian Ţopescu: Stateam aici, in aceeasi casă ca acum (n.r. - in Bucuresti, zona Piata Victoriei). Au fost niste bombardamente pe la Gara de Nord, care nu e foarte departe de aici. Îmi amintesc bombardamentul din 4 aprilie 1944. Atunci, tatal meu m-a dus pe Calea Grivitei, unde am vazut pentru prima dată un om mort. Pană atunci nici nu stiam cum arată un om mort. Şi am vazut acolo, in apropierea Garii, atatea cadavre ca fiind copil, m-a impresionat teribil. Altfel, n-am avut contacte vizuale sau verbale cu razboiul. Tatal meu a luptat in razboi, dar nu-mi povestea. N-avea niciun rost să-mi povesteasca - De la tatal dumneavoastră ati mostenit pasiunea pentru hipism. - Tatal meu a practicat sportul hipic de performanţă, a participat la Jocurile Olimpice, a câştigat premii internationale. Normal, din fragedă copilarie, m-a molipsit. Cum sunt toti tatii care vor ca fiii să le urmeze traditia. Asa că m-am imprietenit cu aceste animale care, de multe ori, sunt mai bune, mai generoase, mai prietenoase decat multi oameni. M-a urcat in saua unui cal la 7 ani. Am inceput să particip la concursurile de juniori la 13 ani si, la maturitate, am câştigat două titluri de campion national. Evident, neridicandu-mă la valoarea internatională a tatalui meu. Aveam 25 de ani. Cum ati trecut de la sportiv la comentator sportiv? La concursurile hipice, in probele in care nu concuram, mă duceam la microfonul arenei - unde e acum cadavrul acela de beton care se numeste Casa Radio - unde povesteam, informam publicul despre cai, despre calareti, fel de fel de amanunte. Mai spuneam si cate-o gluma Era o arenă superba cu 3.000 de locuri, cu nocturna Ce v-a facut să mergeti la microfon? Ştiam foarte multe despre cai si calareti si nu exista nicio persoană care să tină publicul spectator in priză cu tot felul de informatii. Mai intai cu o oarecare stangacie, apoi m-am rodat. Obisnuinta mea cu microfonul se trage din casă: stateam la geam, luam una dintre cupele tatalui meu si ziceam că e microfon. Mă uitam pe geam si descriam ce vedeam pe stradă: trecatori, tramvaie, masini. Mă jucam de-a crainicul strazii. Nu pot să spun că lucrul asta a fost hotarator, dar, oricum, m-a invăţat să vorbesc liber, adică să descriu ceea ce vad. Lucrul asta la radio s-a amplificat. Şcoala radioului mi-a folosit foarte mult, pentru că m-am obisnuit cu microfonul, m-a obligat să am dictie. La radio cum ati ajuns? Un cetăţean care lucra la radio, Corneliu Armasu, m-a auzit vorbind pe arena hipică si m-a intrebat dacă nu vreau să fac un reportaj pentru Radio Bucuresti. „Da, fac!" Mi-a adus un magnetofon imens, se numea Nagra, ceva greu, m-am asezat in fund, in coltul arenei, in timpul unei probe, si am facut reportajul pentru radio. A placut, asa că am fost intrebat dacă mă mai pricep si la alte sporturi. Coincidenţă: in perioada aia, eram student la Institutul de Cultură Fizică (n.r. - in prezent ANEFS) si eram obligat să invăţ toate regulamentele sporturilor si, evident, vocabularul lor. „Da, mă pricep", am spus si am inceput să comentez si pentru radio. Ce sporturi comentati? Volei, baschet, handbal, am ajuns, inevitabil, si la fotbal, pe vremea cand era emisiunea „Minut cu minut". E, in pauzele meciurilor de fotbal de pe stadionul „23 August", se puneau obstacole pe pista de atletism si se organizau niste demonstratii hipice. La un moment dat, TVR a hotarat să nu mai intrerupă transmisia in pauză si să difuzeze imagini si de pe pista de atletism, pe care am inceput să le comentez eu. A urmat aceeasi intrebare, dacă mă mai pricep si la alte sporturi, si am continuat la TVR cu volei, baschet, handbal si, evident, si fotbal. Ati intrat si in televiziune. Eu am uitat să spun ca in timp ce faceam sport la Steaua, eram si ofiter. Eu am facut o scoală de ofiteri in prima mea tinerete. La Graniceri, singura armă care mai avea cai pe vremea aceea. Facusem si o echipă la Oradea, se numea „Granicerul Oradea", după care, in '57, m-a racolat Steaua. La TVR, cand am ajuns in calitate de colaborator, in '65, seful TVR de atunci, Octavian Paler, si Tudor Vornicu, care tocmai venise din Franta, m-au intrebat: „Nu vrei să lucrezi la televiziune?". Fiind ofiter, tatal meu, care si el a fost ofiter, cand a venit această propunere, m-a sfatuit: „Nu te duce la Televiziune, că acolo se schimbă sefii si odată vine unul care nu te place si te dă afară! Ramai in Armata institutie serioasa avansezi in grad usor, cu timpul". N-ati respectat sfatul. Ba da, am urmat sfatul tatalui meu si am spus: „Domnilor, vin, dar eu din armată nu plec!". Lucram la TVR, dar mă platea Armata. Erau multe cazuri de genul asta, erau ofiteri specializati in chimie, industrie, aviatie, care ramaneau in armată si lucrau in ministere civile. Oricum, previziunea tatalui meu s-a confirmat in 1983, cand am spus ce-am spus si TVR n-a mai avut nevoie de mine. Asa că am putut să mă intorc la clubul Steaua cu gradul militar pe care mi-l pastrasem. De ce-ati fost dat afară din TVR? Am comentat meciul Suedia-Romania de la Stockholm, câştigat de ai nostri cu 1-0, gol marcat de Camataru, Lucescu - antrenor. Se discuta, in anturajul echipei nationale si prin presă - Adrian Paunescu era un sustinator al ideii - ca fotbalistilor romani care au oferte de la echipe din strainatate să li se permită să plece. Eu aveam obiceiul ca, la fiecare intrerupere de meci, să spun cate o chestie despre tara in care mă aflam, despre stadion, despre public. La un moment dat, Ilie Balaci a fost faultat si a stat pe teren două-trei minute, primind ingrijiri medicale, iar mie mi-a revenit in minte această idee cu fotbalistii romani peste hotare. Am spus exact urmatoarele cuvinte: „Avand in vedere că mai multi fotbalisti romani de valoare internatională si-au facut datoria faţă de echipa Romaniei - Lung, Ştefanescu, Bölöni, Balaci, Camataru, dintre cei care erau atunci pe teren -, cred că ar fi bine să li se permită să joace in echipele de valoare din strainatate care-i solicită pentru că asta ar avea efecte pozitive asupra lor, cluburilor lor, federatiei romane si fotbalului romanesc, in general". Ce s-a intamplat? Prim-ministrul de-atunci, Dascalescu - asta am aflat-o de la Şerban Mihailescu, care i-a fost sef de cabinet si care, acum, e coleg cu mine in Parlament - a sunat-o pe tovarăşa de la Cabinetul 2 (n.r. - Elena Ceausescu) si i-a raportat: „Ţopescu a indemnat tinerii din Romania să plece din tară!". Care tineri din Romania?, că nu mă referisem nici macar la toti fotbalistii din Romania! N-ati fost constient de gravitatea politică a acestei declaratii? Ce politica Era vorba de sport! Era o opinie de comentator sportiv, n-avea nicio legatură cu politica! A venit, evident, sentinta. Cand am ajuns pe aeroport, colegul meu de la Steaua, Octavian Vintila fost campion la scrima a venit si mi-a soptit: „Te-a dat afară din televiziune!". „Bine, ma Tavi, ce să fac?" A doua zi, a fost o sedinţă. Presedintele TVR de-atunci, Ilie Radulescu, un activist, m-a chemat in prezenta secretarului de partid, Astefanei, cu seful meu de-atunci, Ion Lavric, si m-a pus in fata faptului implinit. Nu le-ati explicat si lor? Nici macar nu m-a lasat să ascult din nou caseta, pentru că eu sustineam că n-am pledat pentru plecarea tinerilor romani din tara „Lasa tovarăşe, ce să mai ascultam? Ştim noi ce-ai spus dumneata!" Acest Astefanei, secretar de partid, a scos o agendă cu coperte negre si a inceput să o rasfoiască: „Dumneata, in 1972, ai comentat o finală a Cupei Campionilor la fotbal". „Am comentat." „Care s-a jucat la Belgrad, intre Ajax Amsterdam si Juventus Torino." Notase tot! „Ai spus că suporterii echipei Juventus Torino, care reprezintă concernul Fiat, au venit cu autocare să sustină echipa." „Am spus. Am vazut in piata centrală autocare." „Da, dar dumneata ai vrut să spui altceva: că muncitorii romani n-au posibilitatea să-şi insotească echipele in strainatate asa cum o fac italienii." „Ce muncitori romani? Nici nu m-am gandit eu la muncitorii romani!" Mai dă o foaie: „Dumneata, in 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal, ai afirmat că negrii sunt foarte buni alergatori de viteza dar sunt foarte slabi inotatori. Asta este o teorie rasista" „Nu e rasista e stiintifica am citit-o intr-un ziar." Mai dă o foaie: „Dumneata, tot in 1976, la Montreal, ai spus că n-ai bani să inchiriezi o masină si, in consecinţă, circuli cu mijloace de transport in comun." „Pai, asa era! Diurna mea era de 3 dolari, nu puteam să invit la o cafea nici macar pe un bulgar, că ala avea 40 de dolari." V-ati mai intalnit cu Astefanei? Ironia sortii: imediat după Revolutie, presedinte al TVR era Razvan Theodorescu. El se tot straduia să mă convingă să fiu adjunctul lui, dar eu refuzam cu incapăţanare. Mă rog, aici am facut bine, că l-au pus pe regretatul Emanuel Valeriu si, in 1990, eu am plecat la Cupa Mondială din Italia, iar in TVR au intrat minerii care au facut prapad. Miron Cozma s-a dus in biroul lui Emanuel Valeriu, unde ar fi trebuit să fiu eu dacă acceptam si, cu un pistol in mana i-a spus că-l aruncă pe geam dacă se declară nu-ştiu-ce pe post. 1990, Razvan Theodorescu, tovarăşul Astefanei. În antecamera lui Razvan Theodorescu, da. Cand m-a vazut, s-a ridicat in picioare, s-a apropiat de mine cu bratele deschise: „Vă multumim că o să ne salvati!". Nu-mi dadeam seama la ce se refera Dacă aş fi acceptat o functie de adjunct, credea că eu n-o să-i dau afară pe fostii activisti de partid. Nici pomeneală! A ajuns pe undeva, pe la Arhive, de unde s-a si pensionat. În 1983 ati plecat din TVR, insă deja vă stia lumea. Nu punea intrebari? În anii '70, faceam o emisiune de televiziune care se numea „De la A la infinit", colaborand cu Tudor Vornicu. După ce m-au dat afară din TVR, prima intrebare care mi se punea si la care nu puteam să raspund direct, că „baietii cu ochi albastri" inregistrau, era: „De ce nu mai comentezi, nea' Cristi?". Şi le raspundeam in felul urmator: „Baieti, nu fiti tristi, de la A la infinit totul are un sfarsit!". Nationala Romaniei, gata de razboi De la primul meci al nationalelor, din 1936, echipa Romaniei nu a reusit să invingă Ungaria decat in 1999. Cristian Ţopescu işi aminteste presiunea care era asupra jucatorilor in preajma uneia dintre intalniri, din anul 1972. Victoria ar fi adus echipei noastre calificarea la Campionatul European. „Generalul Marin Dragnea, seful Sportului, militar de cariera merge la Saftica inainte de meci cu o zi si le tine urmatorul speech, la care am fost martor: «Baieti, maine trebuie să jucati in felul urmator: fundasii să fie ca artileria care aruncă mingi in faţă catre echipa adversa mijlocasii să fie ca infanteria care provoacă derută in dispozitivul advers si inaintasii - precum cavaleria, care dau lovitura de gratie». Fotbalistii deja işi dadeau coate, zambeau, cand se ridică in picioare Cornel Dinu: «Tovarăşe general, vă multumim că ati venit să ne incurajati! Vom juca asa cum ne-ati spus dumneavoastra dar mai lipseste ceva!» «Ce este, Dinule, ce lipseste?» «Tovarăşe general, lipseste aviatia, să zboare pe deasupra noastra să ne bombardeze cu hartii de o sută!»" Ati ramas fară serviciu in '83. Unde v-ati dus? M-am intors la Steaua, unde am inceput să lucrez in biroul de presă exact in perioada de aur a echipei. Emeric Ienei si Anghel Iordanescu mi-au spus: „Nu vrei să ne ajuti si pe noi? Avem nevoie de cineva care să filmeze meciurile si să facă apoi o sinteză cu elemente de ordin tehnic, tactic". Am invăţat cu ocazia asta să filmez. Una dintre sarcini era educarea suporterilor. Brunetul „Pepsi", seful galeriei Steaua Cum adica Îi educati inainte de meci? Odată pe saptamană mă intalneam cu nucleul galeriei steliste, că nu puteam să mă intalnesc cu toti. Şeful galeriei era un tip brunet, motiv pentru care era poreclit „Pepsi". Eu le aratam casete cu meciurile din Anglia si incercam să-i conving: „Mai, copii, nu vă mai consumati energia huiduind si scandand porcarii la adresa adversarilor. Nu mai bine incurajati echipa noastra Că mai mare e efectul!". Scandau porcarii si pe vremea aia? Cum să nu?! Aia cu „Su....", cand degajează portarul advers din coltul careului de sase metri de-atunci se trage! Şi-acum se foloseste. Mă rog, le tineam astora prelegeri si vine un meci cu Dinamo. „Pepsi" se ridică din mijlocul suporterilor: „Nea' Cristi, dumneavoastră ne invăţati atatea lucruri bune pe care ar trebui să le facem, dar vă rugam să ne iertati! Cand vine meciul cu Dinamo, noi vedem rosu in fata ochilor si uitam tot ce ne-ati spus. Nu vă mai obositi! Cand jucam cu Dinamo nu putem să ne comportam asa cum ne-ati spus dumneavoastră". A ramas rivalitatea asta intre cele două tabere pană astazi. Se bat ca niste chiori pe unde se prind. Ati fost la Sevilla, in '86? Nu, pentru că in perioada aceea foarte bună a echipei Steaua eu nu mai aveam iesire din tara nu mai aveam pasaport. De ce? Pentru că fosta mea sotie era plecată in Germania. M-am dus la securistul clubului, unul din comuna Brebu. Ţinea cu Petrolul, care era in „B". „Tovarăşu' maior, eu de ce nu am viză de iesire din tara" „Pai, sotia dumneavoastra.." „Dar eu m-am despartit de sotia mea acum 10 ani! Ea a plecat din tară legal, n-a fugit!" „Da, dar e ruda dumneavoastră de gradul I." „E fosta mea sotie!" Dar n-aveau ce face. Am mers la finala cu AC Milan, in '89, insă pentru Sevilla, in '86, n-am fost trecut pe lista Am stat acasa m-am uitat la televizor cand a aparat Duckadam. Atunci, impreună cu Vintila trebuia să facem un program al meciului Steaua-Barcelona, in limbile romană si spaniola care să fie raspandit la Sevilla in randul suporterilor ambelor echipe. Am facut un program avand pe copertă stemele celor două echipe si ne-am dus cu el la seful pe linie de propaganda generalul Gainuşă, sotul fostei activiste de partid Alexandrina Gainuşă. S-a uitat, s-a gandit: „Nu e bine!". „Ce nu e bine?" „Aici, in loc de steme, trebuia să-i puneti pe Traian si Decebal! Să afle si spaniolii din cine ne tragem noi!" Norocul meu ca in momentul ala, secretara lui l-a chemat in birou, pentru că am facut o criză de ras cu lacrimi! Nu mă mai puteam opri! I-ati pus pe Traian si Decebal pe coperta Cand s-a intors generalul Gainuşă, si-a dat seama, vazandu-mă cum incă mă stergeam la ochi: „Ce este, tovarăşe? Ai ras de ce-am spus eu?". Vintila campion al spontaneităţii: „Tovarăşu' general, noi ne-am dat seama cată dreptate aveti si cat am gresit noi". Pană la urmă i-am pus. Cine stie ce păţeam dacă-şi dadea seama generalul că am ras de el. Spuneati c-ati fost, in schimb, la finala cu AC Milan. Cum ati reusit să plecati atunci? Fotbalistii de la Steaua erau superstitiosi. Purtatorul lor de cuvant - Marius Lacatus Protectorul echipei Steaua - Valentin Ceausescu. Am fost inclus in delegatie pentru că Lacatuş i-a spus lui Ceausescu: „Nea' Vali, dacă o să comenteze maine nea' Cristi, câştigam precis!". Valentin Ceausescu m-a chemat, cu o zi inainte de meci: „Tovarăşu' Ţopescu, dumneata vei comenta maine meciul la Televiziunea Romană". Bombă! „Eu obisnuiesc să mă pregatesc cu cateva zile inainte." „Lasa că-ţi faci pregatirea la noapte!" În dimineata meciului, vine un avion cu mai multi ziaristi, printre care si Octavian Vintila care mă ia deoparte: „Am să-ţi transmit ceva. A zis nea' Ilie (n.r. - Ceausescu) că soarta ta depinde de tine. Să nu vorbesti nimic despre tara in care ne aflam, despre oras despre stadion, despre numarul suporterilor italieni - care erau vreo 10.000, in timp ce ai nostri erau 100 -, să nu spui ce echipe a invins inainte Milan - batuse pe Real Madrid in semifinală cu 5-0 -, să nu spui ce prime au italienii in comparatie cu ai nostri". Ce mai ramanea de spus? Numele jucatorilor pe la care trece mingea, asa am comentat. În tară s-au facut pariuri dacă sunt sau nu eu, că nu-mi recunostea nimeni stilul. Nici n-am prea avut ce nume să spun, pentru că ne-a zdrobit Milan cu 4-0. A fost cea mai bună echipă echipă a clubului din istoria lui, cu cei trei olandezi: Frank Rijkaard, Ruud Gullit si Marco van Basten. Treceau pe langă Bumbescu al nostru... Cand mai comentati? Cand ajunge echipa natională a Romaniei in finala Cupei Mondiale. Dar asta va fi in secolul urmator. Pe coperta a patra a volumului dedicat dumneavoastră aveti patru nume: Patzaichin, Comaneci, Nastase si Hagi. Pe care dintre ei i-ati lua cu dumneavoastră pe o insulă pustie? Îmi pui intrebari din astea banale! Pe căţelul meu Rex, poftim! Care dintre sportivii acestia este cel mai mare? Fiecare in felul lui si fiecare in perioada lui. Mă leagă atatea amintiri si de Gica si de Nadia, si de Ivan, si de Ilie, că mi-e greu să fac un clasament. Am tot primit din partea multora intrebarea: „Care este cel mai bun fotbalist roman al tuturor timpurilor?". Care este? Domn'le, au fost trei. În trei perioade diferite. Cand fotbalul se juca intr-un anume fel: Dobrin, Balaci si Hagi. Nu poti să-i compari. Asistam la discutiile dintre doi mari ziaristi, Ioan Chirilă si Eftimie Ionescu. Ani de zile s-au certat pentru cine e cel mai mare fotbalist: Pelé sau Maradona. Domn'e, nu se intelegeau deloc, fiecare avea argumentul lui. Pai, cum să-i compari? Fiecare era in altă perioada Pelé a fost campion mondial in '70, Maradona 16 ani mai tarziu. Dacă esti maradonist, felicitari! Cică s-a facut un cimitir langă stadionul Boca Juniors si Maradona va fi inmormantat acolo. Serios! În ziar am citit. Şi la Schalke 04 il vor inmormanta pe Ciprian Marica (rade). Mai e loc de fairplay in sport? Cand ii vorbesti cuiva astazi despre fairplay iţi zambeste, se uită la tine: „Asta o fi fost pe vremea dumitale". Spre exemplu, ciclistii se dopează pentru că sunt premiile foarte mari, iar aceste controale antidoping se fac prin sondaj, nu-i iau pe toti. Al doilea sport cu doping masiv e haltere. L-am intrebat odată pe prietenul meu, Nicu Vlad: „Ma Nicule, cum naiba ridicati voi, ma sutele alea de kilograme fară să vă stimulati?". „Nea' Cristi, dacă nu luam niste pilule, niste hormoni de crestere, n-avem cum." Merită să-ţi risti cariera? În primul rand e riscul deformarii fizice, pentru că acesti hormoni iţi umflă muschii, dar, la un moment dat, devii un monstru. Din punctul meu de vedere, lupta cu dopingul e pierduta din cauza ispitei financiare. Sunt atat de mari premiile, sportul a devenit un business, astfel că marii sportivi nu rezistă la această ispita Şi atunci mai merită să-ţi dai copilul la un sport? Eu am o idee total utopică: revenirea la sportul amator. Cand a aparut in sport, banul a avut un efect pozitiv: a motivat. Dar a avut si multe efecte negative, dintre care dopingul e cel mai daunator. Întoarcerea la sportul amator ar insemna insă disparitia banilor si reaparitia sportului de placere. Pai, ce? Dobrin avea banii pe care-i are Mutu acum? Putem face vreo comparatie intre generatia lui Dobrin, poate chiar a lui Balaci, cu cea de acum? În politică e fairplay? Acolo cred că e ultimul loc. Atunci, de ce-ati vrut in politica Acum patru ani, un deputat liberal, domnul Catalin Nicula - era atunci presedintele Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputatilor -, a incercat si a reusit să mă convingă să candidez pentru Parlament. Argumentul a fost urmatorul: trebuie să existe o voce care să sustină sportul. Asta am facut. Toate initiativele mele s-au referit la sport, la miscare, la orele de educatie fizica la sport pentru sanatate. Dar nu mai candidez acum. Ati mai fi vrut să continuati in Parlament? Da, sigur. Însă mă voi intoarce la uneltele mele de bază: vorbitul si scrisul in mass-media. Voi scrie o carte, că mi s-a trezit condeiul, care are un titlu provizoriu: „Patru ani in Parlament". Este o experienţă de viaţă foarte interesantă pe care n-o regret. Dati din casa O să se supere oamenii. Nu dau nimic din casa O să descriu ce-am vazut acolo. Cum e cu jocul de Solitaire? Din afară e vazut intr-un fel. Înauntru să stii că e cu totul altfel. Or, eu voi descrie din interior. Cine nu are simtul umorului si o să se supere, să fie sanatos. Nu voi jigni pe nimeni. Voi descrie această experienţă pe care dacă n-o faceam, nu regretam. La Revolutie unde-ati fost? Lucram la sediul administrativ al echipei Steaua, care era deasupra tribunei a doua. Şeful sectiei de fotbal era Cristian Gatu. În noaptea de 16 spre 17 eram acasă si am primit un telefon de la ofiterul clubului: „Tovarăşu', Radu cel Frumos". Asta era alarma. Mi-am luat valiza cu pasta de dinti, crema de cizme, cum e-n Armata si m-am dus la clubul Steaua. Acolo, langă cimitirul Ghencea, erau niste trasoare care treceau pe langă geamurile noastre! Noi am crezut că sunt teroristi. „Murim ca prostii dacă vin teroristii peste noi", ne gandeam. N-aveati arme? Ce arme? Ştii ce-aveam? Cristi Gatu primise de la un impresar din Belgia un bax de sticle de whisky. „Hai să bem, macar să ne ridicam moralul." Cam asa a fost Revolutia. În zilele alea, a aterizat pe unul dintre terenurile secundare un elicopter din care au coborat generalul Stanculescu, Virgil Magureanu, generalul Mugurel Florescu si generalul Dan Voinea. Veneau de la Targoviste, unde lichidaseră cuplul Ceausescu. Au lasat coletele cu cadavrele pe teren si au venit in birourile noastre. Stanculescu: „Hai, Gatule, dă si tu un whisky!". V-ati gandit să vă luati dosarul de la CNSAS? M-am intalnit odată cu domnul Dinescu, care mi-a zis să-i fac o cerere să-mi dea dosarul. „Domnule Mircea, nu vreau să mă uit. Ce să citesc in dosarul ala? Că anumite persoane au scris lucruri urate despre mine? Mă amarasc de pomană", i-am spus. Am sters din memorie tot ce-a fost. Pe dumneavoastră nu vă puneau să scrieti cand vă intorceati din deplasari? Asta era regulă! Absolut! La inapoiere, era un formular tip. Ca-n armată: „În timpul serviciului meu nu s-a intamplat nimic". Trebuia să scrii: „În timpul deplasarii mele in orasul X, din tara Y, m-am intalnit cu Z." Ce puteam să scriu, că eu mă intalneam numai cu ziaristi cu care discutam despre competitie. CV Este general de brigadă cu o stea Numele: Cristian Ţopescu Data si locul nasterii: 26 martie 1937, Bucuresti Starea civilă: casatorit, are trei copii Studiile si cariera: - A absolvit Şcoala de Graniceri de la Oradea si Institutul de Cultură Fizica - În perioada 1964-1999 a lucrat la Televiziunea Romana unde a fost reporter sportiv, realizator de emisiuni, comentator, redactor-şef si director general adjunct (detasat de la clubulu Steaua - n.n.). - A publicat, in colaborare cu alti ziaristi, volumele „Fair Play" (1980), „Steaua - performanţă si prestigiu" (1987) si „Evenimente, succese, sanctiuni la microfonul TV" (2002). - A fost inaintat la gradul de general de brigadă cu o stea la 25 octombrie 2007 de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu. - În 2008, a fost ales senator de Bucuresti, candidand pe listele PNL. Laurentiu Ungureanu, Cristian Delcea (Adevarul) __________________________ Om cu multe bune si cu cateva rele (mai recente). O personalitate per total pozitiva si f. interesanta din istoria clubului Steaua.

Recuperarea din America nu a avut rezultatele asteptate?! O revistă dedicată lui Mihai Nesu – “Nesu Magazine” – a aparut, ieri, in Olanda, pretul publicatiei sustinute de fundatia romanului fiind de cinci euro. Tatal fostului fotbalist, Mircea Nesu, care a decis in urmă cu un an să nu mai vorbească despre cazul fiului sau, a acceptat, ieri, să poarte un dialog pentru cititorii ziarului “ring”. Despre evolutia starii de sanatate a lui Mihai n-au mai aparut informatii de luni bune. Asta si pentru că “Bisonul” a hotarat să nu mai acorde niciun interviu. Ultima noutate este că s-a intors in Olanda după aproximativ cinci luni petrecute in America, işi poate misca partial bratul drept si putin pe cel stang. “Îmi vine foarte greu să povestesc despre drama prin care trecem. Ştiti că am decis să nu vorbesc despre acest subiect”, au fost primele cuvinte ale medicului Mircea Nesu. Fostul arbitru si-a deschis apoi putin sufletul pentru presa din Romania, intr-o zi in care pe tarabele olandeze aparea “Nesu Magazine”: ”Nu l-am mai vazut pe Mihaiţă de ceva vreme, vorbim la telefon. Ultima oară chiar de Sfintii Mihail si Gavriil”. Ultima veste “caldă”, in mai anul acesta Întrebarea ce pare că-l tulbură din nou pe tatal lui Mihai este legată de cum a mers recuperarea. “Îşi simte mainile?”. Raspunsul nu vine imediat. “Mda”…, apoi cateva secunde de liniste, după care vocea lui Mircea Nesu se aude, stinsa din nou in telefon. ”Vă dati seama de cat optimism ai nevoie intr-o asemenea situatie! Numai el poate descrie asta”….Întelegem perfect. Nu e nevoie de cuvinte pentru a pricepe că nu s-a intamplat niciun miracol in lunile petrecute la clinica americana „Stau in picioare din nou si imi misc putin corpul datorită unui aparat senzational”, declara Nesu pe Twitter la finele lunii mai, unde a postat chiar si o fotografie de la clinica americană datatoare de speranţă. A fost ultima veste “caldă”.De atunci, liniste totala Şi-a inchis conturile de pe toate retelele de socializare. “Asta a fost decizia lui. Poate asa consideră el că e cel mai bine să comunice… ceva. Atunci cand are ce. Prin intermediul revistei”, a conchis Mircea Nesu, scuzandu-se totodată că trebuie să inchidă telefonul. “Nesu Magazine”, 5.000 de exemplare Drama lui Nesu a inceput in mai 2011, cand a suferit o accidentare la una dintre sedintele de pregatire ale formatiei Utrecht si a ramas paralizat de la gat in jos. Publicatia dedicată fotbalistului roman, “Nesu Magazine”, a aparut, ieri, pe piaţă la pretul de cinci euro, intr-un tiraj de 5.000 de exemplare. Primul numar contine interviuri cu fostii colegi ai “Bisonului”, Jan Wuytens, Michael Zullo sau Dries Mertens, cu antrenorul Jan Wouters, dar si cu patronul batavilor, Frans van Seumeren. În cele 68 de pagini sunt multe informatii despre Nesu, editor fiind jurnalistul Martin Veldhuizen. Toti banii incasati din vanzarea publicatiei vor reveni Fundatiei “Mihai Nesu”. ziarul ring

In opinia mea, clipurile ar fi ceva esential, foarte bine-venite. Dar nu insistat pe injuraturi si scalambaieli, ca asta se stiu bine si nu au nicio insemnatate, ci mai ales pe "contraziceri", pe concet, pe diferentele intre what he practice si what he preach. Asta ar putea fi si bine, dar si f.f. rau. Io spun ca o sectiune "anti" - in conditiile date - e ceva cu potential f.f. rau, total nerecomandat, din niste motive complexe si esentiale.

Romanul care a fermecat Europa! "De ce ma zapaceste toata lumea cu suzete si biberoane? Eu vreau MINGEA! Daaaa, vreau mingea! Dati-mi mingea! Voi chiar n-ati inteles ca eu nu sunt ca toti ceilalti copii? Haaaaideti, dati-mi mingea! Vreau mingea". Daca scolile n-ar fi atat de plictisitoare, ar invata oamenii sa caute esentialul in viata. Cum ar fi ca facultatile sa te ajute sa-i intelegi nevoile copilului tau nou nascut? Cum se traduce primul sunet pe care il scoate si ce vrea de fapt cand iti testeaza reflexele cu aruncatul suzetelor? In cazul asta, nu mai e niciun mister. Sufletul care te face sa nu-ti mai intelegi limba nu-ti cere decat mingea. Are 7 luni, dar stie deja ce-o sa faca in viata. De cand a vazut sfera, s-a prins ca n-o sa se mai desparta niciodata de forma asta. Dar NICIODATA! Stefan Kovacs si-a invatat parintii sa ii accepte alegerile inca dinainte sa poata sta in picioare. La propriu. Laptele de fiecare zi, somnul de pranz si sucul de fructe au fost doar accesorii intr-o copilarie care a alergat dupa minge. Pisti chiar n-a trecut prin dramele pustilor banali. A fost suficient de istet incat sa-si accepte prioritatile printre pasiuni si a reusit sa traiasca linistit din asta. Inainte sa fie antrenorul preferat al geniului Cruyff sau sa isi mute casa la Paris pentru un dream-job la nationala Frantei, Kovacs le-a aratat romanilor ca oamenii-diamant traiesc printre ei. I-a placut atat de mult mingea, incat n-a putut niciodata s-o loveasca la fel de bine ca un indiferent. Adversarii aveau oroare sa-l atace, insa asta n-a fost un criteriu de performanta. Kovacs a crescut zambind cand primea vesti de la Nicolae, fratele sau mai mare. "Miklos" a participat cu Romania la toate cele 3 editii ale campionatului Mondial dinaintea celui de-Al Doilea Mare Razboi si era motivul absolut de mandrie la venirea postasului. Scrisorile erau trendul absolut si se pastrau ca dovezi ca familia inseamna a ajuns departe, departe de tot. Stefan a vrut sa fie la fel de bun, insa Romania i-a ignorat cariera de jucator. A stiut ca tot ce face nu e decat un antrenament pentru viitorul in care creierul face diferenta. Kovacs le-a antrenat timp de noua ani pe rivalele din Cluj, U si CFR, apoi a decis ca trebuie sa vrea mai mult de la talentul sau. A ajuns asistent la echipa nationala, iar in 1967 a acceptat Steaua in CV. In 4 ani, a luat 3 cupe nationale si un titlu. Pana sa primeasca telefonul misterios nu si-a imaginat ca poate fi ATAT de bun. "A venit la mine si mi-a zis ca il cauta Ajax. Ce era sa-i spun? Du-te! Du-te! Du-te! Era cea mai puternica echipa din Europa in momentul ala, il avea pe Cruyff, care daca ar fi jucat azi ar fi fost langa Messi si Ronaldo. N-avea cum sa refuze o asemenea sansa, era imposibil", spune Angelo Niculescu, prieten cu Kovacs si colaborator la nationala Romaniei. Datorita originilor evreiesti, lui Kovacs i-a fost acceptata cererea de a parasi Romania, lucru aproape imposibil pentru majoritatea antrenorilor din spatiul inchis de comunism. Kovacs a ajuns la Amsterdam imediat dupa omul principiilor totale, Rinus Michels. Nu a vrut sa cunoasca vedete, ci le-a cerut baietilor lui sa fie OAMENI. La primul discrus, Cruyff a ramas interzis, cu tigara ascunsa la spate, in vestiar. Nu-i venea sa creada ca nu-i poate inspira teama celui din fata sa. S-a obisnuit greu sa taca pentru a-l lasa pe Michels sa vorbeasca, dar cu Stefan Kovacs era altceva. A acceptat greu schimbul de glume cu antrenorul roman, pana a inteles ca spiritele le sunt compatibile. Kovacs a ignorat mofturile vedetelor lui. A acceptat moda parului lung ("Nu sunt frizer. Daca sotiile va plac asa, eu ce sa comentez?"), sfaturile lui Cruyff si noptile lungi care il lasau cu niste stafii la antrenament. Totul pentru ca avea incredere maxima ca meciurile ii vor aduce barbatii inapoi si ca niciun urias din Europa nu se poate compara cu Ajax-ul sau. In doi ani, a luat TOT cu echipa lui! Doua Cupe ale Campionilor Europeni, doua campionate, o Cupa, o Supercupa Europeana si o Cupa Intercontinentala au aparut in CV-ul lui Pisti. Comparat din superficialitate cu Dracula, Kovacs n-avea nicio din coltii celui mai celebru vampir. "Sa-i reprosez ceva? Hmm... Era prea bun! Cred ca asta e! Era prea bun! Michels era profesionist, cu el jucam altfel. Kovacs a fost un antrenor excelent, am jucat chiar mai bine pentru ca ne dadea mai multa libertate, insa la un moment dat ne-am dat seama ca e prea bun si ne permiteam excese", isi aminteste Gerrie Muhren. Cruyff mai are si acum bancnota de 100 de guldeni care l-a ajutat sa-si cunoasca mai bine antrenorul. "Mister, ma doare genunchiul. Azi nu ma antrenez". "Da? Bine." Kovacs scoate banii din buzunar si il atinge pe Cruyff in zona afectata. Zambetele amandurora salveaza ziua. Kovacs a fost popular printre ai lui, dar a plecat dupa doi ani de la Amsterdam. Sezoanele in care a confundat visul cu o realitate perfecta l-au ajutat sa-si valideze principiile. A ajuns la Paris, la nationala Frantei, l-a vazut bun pe Platini si l-a adus in tricoul albastru, apoi s-a intors acasa. Ca sa povesteasca TOT: "Ce am facut eu? Pai, altii nu cantau. Muzica ne uneste pe toti, ne face mai puternici, mai tineri. Noi, cei de atunci, n-am avut obiective mari, ci suflete mari. Asa i-am invatat si pe cei de la Ajax: sa cante!". Previzibil pentru un om caruia nu poti sa-i reprosezi decat ca a fost prea bun. Emanuel Rosu (100% tradus de pe undeva, probabil din cartea biografica) P.S. Rog cei indrituiti sa mute acest topic unde ii este locul - la "Gloriile Stelei".

Bah incultule, cu lama taia usturoiu` Paulie Cicero, care luase un an pentru sfidarea Curtii, in Goodfellas. Nimic nu stii, panarama. Pe Mitza o s-o puna sa joace rolu` lu` nevasta lu` ala care-si luase un Cadillac roz dupa ce dadusera spargerea Lufthansa. Ala pe care l-au gasit in camionul cu carne, cu carligul intre ochi. O sa fie frumos.

"NESU MAGAZINE" se numeste revista care va fi lansata maine in Olanda, din pacate in absenta lui Mihaita, aflat la tratament in SUA. In ea vor putea fi gasite stiri si interviuri legate de... nu am inteles prea clar ce; ("proiecte de viitor, evolutia starii sale"). Pretul unui numar va fi de 5 euro. cf. realitatea

Mitzo, sa nu scapi sapunul. S-o iei pe uscat.