Iata un interviu cu Acad. Solomon Marcus, unul dintre cei mai mari oamenii de stinta pe care i-a dar Romania vreodata, despre fotbal si echipa nationala :
„Fotbalul este prin excelenta spectacol, ca si teorema“
Reporter: Fotbalul nu jigneste inteligenta?
Solomon Marcus: Exista diferite feluri de inteligenta, nimeni nu le are pe toate. In fotbal este nevoie de o inteligenta a intuirii asteptarilor adversarului, pentru a le insela. Pacalirea este un act de inteligenta si, uneori, de simt al umorului. Este nevoie si de intuirea corecta a actiunii propriilor tai coechipieri, altfel nu se formeaza echipa. Autogolul este un rezultat al incalcarii acestei conditii.
Rep.: Cum de un tip ca dumneavoastra, care stie ce este infinitul, poate iubi o ciolaneala plina de virgule, nule si fracturi?
S.M.: Fotbalul te incinta prin cu totul altceva decit matematica (desi au un puternic numitor comun: jocul). De aceea, el este o alternativa interesanta la efortul cerut de matematica. Dupa citeva ore de matematica, ma relaxez mai degraba privind un meci bun de fotbal decit jucind sah. Fotbalul este prin excelenta spectacol, ca si teorema, care, dupa etimologia sa greaca, inseamna spectacol. Dar diferenta de natura dintre cele doua spectacole este esentiala.
„Golul al treilea a fost si o demonstratie splendida de ironizare a adversarilor“
Rep.: Cine cistiga Campionatul European?
S.M.: Sanse de cistig: Spania, Olanda, Portugalia si Germania. Jocul Spaniei in meciul cu Rusia ramine un termen de referinta pentru modul in care fotbalul poate fi arta. Jucatorii au actionat intr-o concordanta perfecta, s-a vazut in primul rind echipa. Mergind la personalitati, cele trei goluri marcate de David Villa au dat masura unei tehnici superioare, iar golul al treilea a fost si o demonstratie splendida de ironizare a adversarilor. Daca mai adaugam faptul ca acelasi Villa a marcat golul victoriei in meciul cu Suedia, se profileaza portretul unuia dintre cei mai buni jucatori de la EURO 2008. Olanda si-a intimidat adversarii, Italia si Franta, este intr-o forma de zile mari; pare mai convingatoare decit Spania, care, in meciul cu Suedia, nu s-a mai ridicat la nivelul jocului ei cu Rusia. Portugalia, cu Ronaldo, si Germania, cu capitanul ei, sunt si ele la inaltime.
Rep.: Ati pariat? Faceti pronosticuri?
S.M.: Nu fac pariuri, nici pronosticuri, excelenta in fotbal este variabila de la o zi la alta si, deci, imprevizibila.
Rep.: Ce va face Nationala in campionatul acesta?
S.M.: Partida cu Italia a fost superioara celei cu Franta si am fi tentati sa credem ca Nationala nu trebuia sa uite in fata unei echipe care a umilit Italia si Franta ca am fost deficitari la citeva capitole: timpul de pastrare a balonului, viteza in joc, timpul de joc in jumatatea de teren a adversarului, numarul relativ mare de cartonase galbene primite (de citiva dintre cei mai buni jucatori). In ambele partide, dar mai ales in cea cu Franta, Nationala a fost timida din punctul de vedere al crearii unor faze periculoase la poarta adversarului. Nu putem omite nici faptul ca arbitrajul ne-a favorizat in partida cu Italia.
Rep.: De ce mereu sintem pesimisti in ceea ce priveste Nationala? sunt de vina Draghicescu, Blaga, Ionesco, Eliade si Cioran, insi care in viata lor nu au pus piciorul pe o minge?
S.M.: Faptele invocate la raspunsul precedent sunt o parte din explicatie. Dar, de fapt, nu este vorba atit de pesimism, cit de o insuficienta comunicare cu lumea, de pe urma careia perceptia situarii noastre in lume apare mereu deformata, cind in sens negativ, cind in sens pozitiv. Victorii izolate am avut si impotriva Germaniei, si impotriva Spaniei etc. Problema este aceea a stabilitatii, a persistentei in timp a acestor performante. Pentru Italia sau Franta, s-ar putea sa fie vorba numai de un accident. Nu numai in fotbal, ci si in cultura se manifesta aceste oscilatii intre timiditate si aroganta, dar sunt tot mai multi cei realisti.
„Chivu inspira stabilitate“
Rep.: Mutu? Chivu, ce teorema intruchipeaza?
S.M.: Mutu este nascut pentru gol, tipa talentul in el; daca-mi cereti o metafora matematica a lui, as spune ca are un comportament fractal, care il pune in deruta pe adversar. Numai ca acest comportament s-a extins, uneori, si in viata sa din afara fotbalului, iar derapajele sale au dat emotii admiratorilor sai. Chivu, in schimb, inspira stabilitate, parca se afla mai putin sub influenta imprevizibilului. El demonstreaza ca poti straluci si fara a fi un „copil teribil“.
Rep.: Piturca, un ins cenusiu, cum de antreneaza Nationala?
S.M.: Indiferent de evolutia ulterioara a Nationalei, Piturca s-a dovedit a fi unul dintre cei mai buni antrenori ai ei. De ce il considerati cenusiu?
Rep.: La ce e bun Banel?
S.M.: Nicolita este jucatorul remarcabil prin mobilitatea sa si prin eficacitatea centrarilor sale. Isi are locul in Nationala.
„Portarul este, intr-un fel, cel mai important in fotbal“
Rep.: E un ghinion scoaterea din joc a lui Coman? Ce inseamna sa fii portar?
S.M.: Nu vad cum ar fi putut fi mai bun Coman decit Lobont; acesta din urma a aparat impecabil in partida cu Italia. Portarul este, intr-un fel, cel mai important in fotbal, deoarece la poarta pe care o apara se decide nemijlocit rezultatul jocului. Nici o alta functie nu cere atit de mult curaj si nimeni nu risca mai mult decit el de a fi lovit la modul fizic. Tipul de inteligenta de care are nevoie portarul este de o mare complexitate si este diferit de cel cerut jucatorilor de cimp. A decide instantaneu daca este cazul sa vii in intimpinarea mingii sau sa ramii la locul tau, a actiona in concordanta cu coechipierii tai din aparare, a citi in ochii celui care executa o lovitura de la 11 metri directia in care va trimite mingea, iata numai citeva dintre responsabilitatile sale. Intr-un fel, portarul este capitanul simbolic al echipei.
Rep.: Unde a gresit Piturca?
S.M.: Poate ca nu s-a preocupat suficient de latura umana. Trebuia sa-i educe pe jucatori in ceea ce priveste comportamentul in situatii in care se considera nedreptatiti. Este penibil sa vezi ca cei mai buni jucatori primesc cartonase galbene sau avertismente.
„A fi fost campion trece in uitare“
Rep.: Hagi, Dobrin? La ce folosesc nemuritoarelor lor fente efemere?
S.M.: Gloria acestor mari jucatori vine in primul rind din frumusetea fotbalului pe care ei l-au practicat, a golurilor pe care le-au marcat. A fi fost campion trece in uitare. Ce s-a ales din echipa Greciei, campioana a Europei? Mirajul a fost de o clipa, in momentul obtinerii titlului. Valoarea trebuie reconfirmata mereu. Italia si Franta, campioane de ieri si de alaltaieri, n-au putut opune gloria lor de altadata elanului olandez de azi. Hagi si Dobrin au fost capabili sa iubeasca fotbalul pentru gratuitatea lui, pentru pura placere a jocului. Ei ne avertizeaza ca, dincolo de latura financiara a fotbalului, jucatorul si publicul trebuie sa savureze placerea jocului, inainte de a se intreba care sunt sansele calificarii intr-o etapa ulterioara. Visam sa ne calificam la turneul european, apoi visam sa ne calificam in sferturi, apoi in semifinale, apoi in finala, apoi… constatam ca titlul obtinut nu a stralucit decit o clipa si toata osteneala trebuie luata de la capat. In ultima instanta, competitia isi atinge scopul numai in masura in care stimuleaza calitatea jocului; dar rareori s-a intimplat ca partidele cele mai frumoase sa fie cele din semifinale si din finala. Toti acesti jucatori care au iubit fotbalul in toata gratuitatea lui ramin in admiratia mea (il includ aici, de exemplu, pe Oliver Kahn, portarul recent retras al echipei Germaniei).
„Pe post de bec la echipa strazii Iernii din Bacau“
Rep.: Ati jucat la FC Bacau? Ati faultat memorabil?
S.M.: Nu am fost jucator la FC Bacau, ci… la echipa strazii Iernii din Bacau, strada pe care mi-am trait copilaria. Eram pe post de bec (fundasul de azi), nu imi amintesc nici fente, nici goluri, nici faulturi. Visam atunci la Ripensia si la Dobai, primii mei idoli in fotbal.
Interviul a fost realizat pe 16 iunie 2008.(Academia Catavencu)
