sabin1307

Satisfactia spirituala a romanilor, s-o numin asa, nu poate fi cuantificata. Inca nu sunt convins de legitimitatea IPS Daniel de a conduce BOR, dar asta e alta discutie. Autorul articolului de mai sus probabil vroia sa demonstreze cu cifre ca aia care spuneau ca s-au bagat mai multi bani in biserici decat in sanantate si invatamant bat campii. Bineinteles ca astfel de comparatii nu prea isi au rostul, neputandu-se emite o teorema a valorilor numerice pe care investitiile in astfel de domenii trebuie sa le aiba, depinzand de prea multe variabile. Insa aberatiile de care ziceam au nevoie uneori de contraargumente un pic fortate pentru a le demonstra falsitatea sau absurditatea.

Cu ghilimelele de rigoare. E de-a dreptu' uimitor ca lipsesc dovezile. Chiar ma frapeaza faptul ca in lucrarile istorice oficiale sau in manualele scoalare lipsesc rapoartele bolsevicilor cu lista regimentelor masate peste Prut in acea perioada (impropriu spus granita cu Romania). Nu ma asteptam de la liderii rusilor sa radieze dosare sau oameni.

''Câţi bani se dau de la buget pentru preoti si biserici?'', semnat George Damian. http://www.George-damian.ro/cati-bani-se-d...erici-1689.html '' M-am saturat de comentacii de internet care işi dau cu parerea despre câţi bani se cheltuie de la bugetul de stat pentru preoti si biserici. Asa că m-am dus pe pagina Ministerului de Finante si am verificat legile bugetului de stat pe ultimii ani. Oricine poate să facă această verificare. Iar ca să avem o imagine clară am pus si bugetele Ministerului Educatiei si Ministerului Sanatăţii. Acum să vedem cifrele: 2011 Sprijin pentru construirea si repararea lacaselor de cult: 28.386.000 RON (ATENŢIE! nu doar pentru Biserica Ortodoxă Romana ci pentru toate cultele recunoscute) NOTA: pentru anul 2011 Catedrala Mantuirii Neamului a primit 10.000.000 RON, in plus faţă de suma de mai sus Sprijin salarial acordat personalului clerical: 248.637.000 RON (pentru toate cultele!) Ministerul Educatiei si Cercetarii: 8.555.504.000 RON Ministerul Sanatăţii: 4.417.609.000 RON 2010 Sprijin pentru construirea si repararea lacaselor de cult: 40.000.000 RON Sprijin salarial acordat personalului clerical: 278.124.000 RON Ministerul Educatiei si Cercetarii: 14.590.490.000 RON Ministerul Sanatăţii: 4.191.554.000 RON 2009 Sprijin pentru construirea si repararea lacaselor de cult: 105.838.000 RON Sprijin salarial acordat personalului clerical: 270.859.000 RON Ministerul Educatiei si Cercetarii: 11.985.459.000 RON Ministerul Sanatăţii: 4.218.865.000 RON 2008 Sprijin pentru construirea si repararea lacaselor de cult: 123.012.000 RON Sprijin salarial acordat personalului clerical: 168.123.000 RON Ministerul Educatiei si Cercetarii: 15.833.082.000 RON Ministerul Sanatăţii: 4.969.474.000 RON 2007 Sprijin pentru construirea si repararea lacaselor de cult: 67.925.000 RON Sprijin salarial acordat personalului clerical: 157.938.000 RON Ministerul Educatiei si Cercetarii: 11.917.079.000 RON Ministerul Sanatăţii: 3.868.048.000 RON Şi mă opresc aici, pentru mine nu mai are sens să merg mai departe. Puteti verifica aici. Banii alocati pentru biserici si preoti ii gasiti la fiecare an in Anexa 2, dati cautare după cuvantul “culte”. Observatii National Arena inaugurată de curand costă 234 milioane euro (in lei cam 966 milioane – cam cat s-a dat in 10 ani pentru constructii de biserici). Banii cheltuiti de la bugetul de stat pentru salarii de preoti si constructii de biserici (repet, pentru TOATE cultele, nu doar pentru Biserica Ortodoxă Romană) sunt de 29 de ori mai putini decat cei cheltuiti pe educatie si de 15 ori mai putini decat cei cheltuiti pentru Ministerul Sanatăţii (in 2011), de 45 si 13 ori mai putini in 2010, de 31 si 11 ori mai putini in 2009, de 54 si 17 ori mai putini in 2008. Pe scurt: se cheltuiesc mult mai putini bani pentru preoti si biserici de la bugetul de stat decat se cheltuiesc pentru educatie si sanatate. ''

Astea sunt argumente ale pervertirii principiilor umane, naturale, aduse de materialismul scapat de sub control. Daca Paris Hilton, Bianca Dragusanu si becali dau sens activitatii economice, deci sociale, este evident ca e o problema grava. S-au normalizat/standardizat aceste aberatii in numele unei aparente eficacitati economice.

''Boicotul ţăranesc al istoriei'', de prof. univ. dr. Ilie Badescu. Articolul complet http://www.revistaclipa.com/390/2009/01/cr...esc-al-istoriei '' [..] Ar mai putea cineva să stie ce este discretia intr-o lume stridenta zgomotoasa in această tiganiadă inecată de concupiscente si obraznicie nesimtita de colcaială si patimi de pucioasa de voaiorisme scabroase, de atata nesimtire, că parcă veacul tot este o mlastină din care emană miasme si asfixie? Ce fel de etnopsihologie este aceea in care, pentru caracterizarea unui popor, este folosită predilect, metaforic, fecala? Ce fel de „învăţător” este autorul acestor incontinente carti al caror fundal sensibil se compune obsesiv din ceea ce face insul cand se duce la WC? Ca să spui că radiografia spatiului mioritic are culoarea fecalei (1) trebuie să ai obsesii scatofage. Ca să pictezi harta unei ţări suprapunand peste rama cartografică desenul vulgivog al organului genital feminin (2) trebuie să ai obsesii incestuoase. Ca să promovezi asemenea aberatii sub scuza libertăţii de creatie este proba unei degenerescente totale. Dintr-o asemenea „istorie”, in care se dezmiardă grotesc saltimbancii veacului, ţăranul se retrage. O atare subistorie este tinta boicotului ţăranesc. Veacul nu promovează cultura, ci un mizerabil carnaval planetar al subculturilor. Aceasta este fata diurnă si nocturnă a globalismului. Unde ar fi, intr-un atare spectacol nedemn, locul acestei miraculoase culturi ţăranesti cu o durată care-o depăşeste pe aceea a celor mai semete imperii si civilizatii. Toate cele 21 de civilizatii istorice, dintre care mai „traiesc” astazi doar 6, s-au rezemat pe sistemul ţăranesc, s-au hranit din muncile lui, din sensibilitatea lui, din marea lui cultură orala din specificul de viaţă si de manifestare a „societăţilor ţăranesti”. Şi ce-au oferit la schimb aceste trufase civilizatii societăţilor ţăranesti? A hrani miliardele de guri din munca aceleiasi lumi ţăranesti tot mai subtiate, reprezintă o uluitoare performanţă, mai ales că lumea ţăranească s-a facut pe sine gradină pentru marea cultură universală de substrat a omenirii, careia ii datoram folclorul, calendarele etnografice, sarbatorile populare, melosul popular autentic, pentru studiul caruia un savant de talia lui C. Brailoiu a edificat o stiinţă noua etnomuzicologia, povestariul basmelor, paremiologia, depozitul de intelepciuni populare, in genere, un intreg depositum custodi al unei extraordinare mosteniri spirituale, pe care nici o civilizatie n-ar fi fost capabilă s-o acumuleze ori s-o compenseze prin alte posibile depozite spirituale. Toate aceste miraculoase avutii spirituale de substrat ale omenirii sunt astazi periclitate. Melosul popular, incomparabil, stă sub amenintarea de a fi scufundat in subcultură si zbierete, in strambaturi si behaituri, in ofuri si-n monotonia unei octave chinuite, schingiuită si aceea, totul aflandu-se inundat in gesticulatia obscen-oligofrenă a behaitorilor de profesie, care-şi spun cantareti si interpreti, o imensă promiscuitate de sonuri, gesturi si grimase, fară vreo legatură cu lirismul cantecului, desfigurat pană la suprimare, o crimă contra spiritului. Dintr-o asemenea lume livrată nihilismului de forte alterate, ţăranii s-au retras, au boicotat istoria care conduce la un atare deznodamant. Efectele acestui deznodamant n-au fost incă cercetate. Nu se stie ce efect antrenează batjocorirea infamă a zestrei ţăranesti de substrat a omenirii, din care ies ranite mituri, simboluri, paremii si mari poeme apofatice precum incomparabila baladă „Miorita”, desfigurată ori patată de „inimi batrane, urate”, prin larma natangă a mediocrităţilor care se cred „limbă la cumpana Europei”, a caror singură performanţă este zeflemeaua, ironia tampa Ce se va alege de marile culturi ţăranesti ale planetei nu este usor de ghicit. Ceea ce putem arata cu siguranţă este faptul acesta, deopotrivă tragic si absurd, al desfigurarii lor, al inundarii lor in apele otravitoare ale subculturilor erei maselor mediocrizate, inganate de false elite, care-şi fac din uscaciunea sufletului distinctie si flamura Nu vor putea niciodată aceste elite pseudoculte să readucă omenirea la prospetimea gradinilor sufletesti mostenite de la superba lume ţăraneasca '' (1). Comparatia apartine lui Horia Roman Patapievici, presedintele Institutului Cultural Roman (!!!) (2). debitat de BenedeK Levente, sustinut de UDMR

Iti sugerez sa citesti publicistica lui Eminescu, atat cat s-a mai salvat din ea.

Domnu' anchetator, sa vedeti.. N-ai decat sa te simti jenat de istoria poporului roman, aia pe care o stii tu (lucru care reiese din ce spui pe aici). Eu nu am de ce sa ma jenez de istoria poporului meu, ba dimpotriva. Si slava Domnului, mai sunt destui ca mine. La noi comunismul/bolsevismul a fost un proiect identitar, mai mult decat politic. Cu toate astea vreau sa cred, argumente se pot aduce, ca spiritul nostru nu e zdrobit, ci doar tinut in letargie. Discutia e lunga, si ea implica contextul european si mondial. Nu pretind ca am ajuns sa cunosc si sa inteleg toate aspectele, dar din ce am reusit pana acum sunt convins de ideile pe care le vezi aici. Grija locatiei mele o ai tu? Sa nu-mi spui si tu ca sunt un tradator pentru ca momentan nu ma aflu in tara.

De exemplu falsificarea istoriei, uciderea intelctualilor, defaimarea simbolurilor si a valorilor, atrofierea discernamantului, perceperii realitatii, libertatii de a gandi, de a compara, de a anliza, de a vorbi, de a actiona a dus la situatia actuala, in care o mana de asa zisi politicieni talharesc tara, amaneteaza viitorul, fara ca multi dintre conationali sa reactioneze in vreun fel, descurajati de saracie, de cultivarea inculturii si parvenirii, pe acel fond de letargie, de frica, de ignoranta, de teroare mostenit de la comunisti. Poate ar trebuie sa terminam cu offtopicul aici.

David, daca nu poti sau nu vrei sa vezi dincolo de mizeriile manipulatoare si dezinformatoare bolsevice ramai in grota ta 'perceptionala', intelectuala, spirituala si cum mai vrei tu, si nu ma mai dezgusta pe mine cu elucubratiile alea. Nu sunt nici eu vreun expert, dar bagajul tau de informatii ar trebui sa te faca sa eziti inainte de a debita acele maxime. -------- Este de ajuns sa fi trait pe propria piele ciuma rosie sau sa intelegi ca situatia din prezent este rezultatul a ceea ce s-a intamplat. In cazul asta nici nu mi se pare ca ar fi nevoie de o capacitate intectuala geniala, de studii de specialitate sau de ani de lectura si relfectie. Incredibil cum unii par multumiti si impacati cu perpetuarea acestei mizerii.

David, un popor isi poate apara unicitatea, specificul atat timp cat este suveran in interiorul granitelor tarii sale. Pastrarea granitelor tarii este conditie obligatorie a acestei suveranitati, insa nu si suficienta. Atat timp cat media, institutiile, economia nu mai apara interesele poporului sau, cu complicitatea UE, NATO, ONU si cine mai vreti voi, suveranitatea poporului respectiv sta sub semnul intrebarii. Probabil paradigmele actuale cultuvate asiduu in ultimele decenii ne/va impiedica sa intelegem modul in care se actioneaza la nivel global. Modul asta ''s-a perfectionat'' dupa experientele celorlalte internationale, din care s-a luat ce a mers, la care s-au adaugat noi elemente specifice epocii acesteia a informatiei si a tehnologiei, a asa-zisei democratiei si a asa-zisului capitalism. Desi dovezile sunt la tot pasul, ne este greu sa focalizam pe cauzele, izvoarele mizeriei. Totul trebuie privit in ansamblul spatiului si al timpului. Nu se poate analiza individual o piesa a acestui tablou grotesc, pentru ca toate se determina unele pe celelalte, intre ele exista relatii de cauzalitate evidente. De exemplu situatia din Romania la ora asta nu poate fi analizata incepand strict cu ianuarie 1990. Trebuie cautate raspunsuri in urma. Ma rog, discutia e lunga.. Jean-Jeaques Rousseau spunea ceva de genul ''să ne ferească Dumnezeu de dictatura democratiei, pentru că atunci si vointa de a ne analiza veridicitatea si validitatea propriei noastre libertăţi ne va fi supusă!'' Adrian, refuz sa duc discutia in derizoriu. Sper ca ma intelegi. Te salut. le: David, tu numesti dementa aluia curaj? Pai de ce nu mi-ai spus din start ca asa stau lucrurile? Cred ca sunt diferente prea mari intre modurile in care percepem anumite notiuni, ce intelegem prin ele, pentru a spera sa ajungem la un consens.

Prietene, imi demonstrezi ca ai probleme in a intelege niste notiuni elementare. Nu ma deranjeaza ca am un vecin ungur atat timp cat respecta legile tarii asteia, unicitatea ei. Ma deranjeaza cand vecinul pe care l-am primit mi se urca in cap. Tu prin vecin intelegi pe unul care se muta la tine in casa, incepe a te batjocuri pentru ca din punctul lui de vedere modul in care traiesti este aiurea, dupa care incepe sa-ti impuna reguli care par bune prin prisma gandirii lui (deci particulare, nu universal valabile) pentru ca mai apoi sa-ti spuna ca ar fi bine sa pleci? In cazul asta discutia noastra nu are sansa sa duca la un punct comun. De asemenea nu ar avea rost sa continuam ''sa dezbatem'' daca tu nu reusesti sa pricepi ca parerea mea sau a altora despre unii unguri sau evrei nu este o cauza (nu ii ''antipatizam'' din principiu), ci un efect al actiunilor lor, absolut logic si normal? Nu stiu cum sa desenez ca sa intelegi. Chirurgul nu taie o cangrena pentru ca i s-a casunat lui ca bucata aia de carne este de prisos, ci pentru ca a constat ca este nociva. Intelegi legatura dintre cauza si efect? Nu stiu daca realizezi care este diferenta dintre sovinism si nationalism. Sovinismul este ce crezi tu, si se pare ca si Adrian, ca ar fi nationalismul. Nationalismul inseamna sentimentul apartenentei la un grup, la o natie, cu particularitatile ei, reflectate in programe ideologii de 'materializare', daca vrei, a patriotismului. Deci nationalismul este o abordarea a subiectelor astora defensiva, de protejare a traditiiilor, religiei, limbii, unicitatii si asa mai departe, in fata sovinismului comunist sau new-age-ist, in nota in care te incadrezi (sa-mi scuzati fortarile alaturarii de termeni, dar incerc sa fiu cat mai clar; nu stiu daca imi si iese). Deci daca eu sunt patriot si nationalist, imi iubesc si respect pe cat pot traditia, religia, istoria, eroii etc nu inseamna ca vreau ca si ungurii, sarbii, bulgarii sa gandeasca aidoma, sa-si uite istoria lor si s-o stie pe de rost pe a mea. Adevarul meu nu poate fi exact acelasi pentru alte natii, tocmai pentru ca si eu au alte particularitati care impiedica asta in mod cat se poate de normal si de natural. In acelasi timp, daca imi iubesc istoria si natia mea, nu inseamna ca nu pot sa respect alte natii si trecutul lor. Numai o minte limitata sau rau intentionata ar face asta. De asta inca mai exista poporul roman intr-un spatiu geopolitic atat de amenintat de imperii de-a lungul istoriei. Pentru ca a fost patriot, uneori chiar nationalist, si si-a aparat identitatea; asta in ciuda imperialistilor, comunistilor, si mai nou globalistilor care incearca (si din cate se pare cu unii le-a iesit) sa ne convinga ca e de cacao sa fim nationalisti. In megalomania lor bolnava, cum altfel, nationalismul e un obstacol pe care incearca sa-l elimine, insa fara sorti de izbanda. De exemplu o comunitate de oameni X in fiecare zi de sute de ani danseaza intr-un stil anume, fara a ofensa in vreun fel celelalte comunitati. La un moment dat vine o alta comunitate Y peste ei si le spune ca stilul lor de dans e aiurea si ca ar trebui sa-l schimbe. Tot grupul X e vinovat in cazul asta pentru ca incearca sa-si apere stilul, desi grupul Y a pornit conficltul? Inversarea vinovatiei, trecerea acesteia de la calau la victima se pare ca nu e o caracteristica doar a bolsevismului, ci si a globalismului absolut si tamp. Diferenta intre modul cum se realiza atunci si cum se realizeaza acum ar fi ca in vremea noastra totul este cosmetizat, in contextul atrofierii vigilentei de catre aparenta libertate a omului. Ambele ideologii sunt bolnave tocmai pentru ca ignora unicitatea naturala (neimpusa de nimeni) a individului si a natiei, incercand sa le uniformizeze. Unii oameni se pare ca nu au inteles ca ce e impotriva naturii si a firii nu are cum sa reziste. Pacat insa de victimele colaterale ale acestor experimente tampe, insa la scara globala.

Numai o minte limitata, asediata de campania globalismului 'absolut' percepe patriotismul de maniera asta. Nu-mi mai bat capul sa-ti explic de ce. Iti spun atat, tovarase. Daca lui Georgel i se casuneaza sa se mute la tine in casa tu nu-i spui nimic de teama de a nu fi acuzat de fanatism prostesc si periculos in aceeasi masura?

Interviu cu Dan Dungaciu, din revista AS. http://www.formula-as.ro/2011/976/mica-enc...-dungaciu-13920 Dan Dungaciu este profesor universitar si Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI). Prin studiile, materialele si cartile sale despre realitatile politice din stanga Prutului, a ajuns vocea cea mai credibila la Bucuresti, Chisinau si Bruxelles, in ce priveste situatia de ansamblu din R. Moldova. In anul 2010, a detinut functia de consilier prezidential pentru integrare europeana, al presedintelui R. Moldova. '' Momentul de cotitura va fi atunci cand cele doua maluri ale Prutului isi vor asuma si vor intelege ca ceea ce le uneste este incomparabil mai mult decat ceea ce le desparte. Asta e tot. De aici incepe orice discutie. Cand va fi si daca va fi acel moment, urmeaza sa vedem. Eu cred ca pentru a intelege semnificatiile si particularitatile Basarabiei confruntate cu comunismul trebuie sa asezam acest caz pe ecranul mai larg al URSS si sa pornim de la o ipoteza esentiala. Experienta post-sovietica a aratat ca rezistenta la comunism a populatiilor ocupate a fost direct proportionala cu nivelul de constiinta nationala a respectivelor populatii. Cu cat stiai mai bine cine esti, cu atat intelegeai mai bine cum te afecteaza regimul de ocupatie si cu atat mai puternice deveneau reactiile sau instrumentele de rezistenta. Aceasta observatie este cruciala, pentru ca proiectul comunist nu a fost in niciun caz numai unul politic sau economic, ci si un proiect identitar, iar in stanga Prutului - la fel ca si in dreapta lui - acest proiect a devenit evident de la inceput. Diferentele dintre cele doua maluri tin insa nu doar de nivelul de agresivitate identitara a ocupantului - incomparabil mai mare in stanga Prutului -, dar si de nivelul de constiinta identitara a populatiilor (mai precar, istoric vorbind, acolo). La care se adauga actiunea sistematica a ocupantului sovietic din Basarabia de a extermina tocmai purtatorii cei mai competenti de constiinta identitara. Chiar daca cifrele nu coincid de fiecare data, primele actiuni de deznationalizare nu au avut nimic intamplator. Dincolo de romanii care s-au refugiat in dreapta Prutului - si care au slabit si ei consistenta identitara a regiunii -, selectia celor deportati sau ucisi de sovietici nu a fost intamplatoare. Cei exterminati erau selectati in functie de cateva trasaturi esentiale - erau liderii comunitatii, inclusiv identitar, respectiv, cei care aveau capacitatea de a perpetua, si in perioada sovietica, o zestre nationala. Deznationalizarea tarista, intervalul relativ scurt petrecut in Romania Mare, asasinatele sau deportarile bine tintite pentru a elimina purtatorii de constiinta etnica, la care se adauga refugierile masive in Romania, au lasat populatia din stanga Prutului prost inarmata in fata unui ocupant care nazuia sa modifice nivelul cel mai profund al constiintei celor pe care ii ocupase: nivelul identitar-existential. Asumarea reciproca si sincera a comunalitatilor care fac din relatia dintre cele doua state o relatie unica! Daca ne asumam aceasta mostenire comuna, care tine de limba, istorie, unica la nivel european, atunci noi avem obligatii fata de R. Moldova, dar si R. Moldova are obligatii, nu doar fata de UE, dar si fata de Romania. Exista anumite bariere sau limite ale relatiei bilaterale peste care nu putem trece. Sunt, cum ziceam, chestiuni care tin de identitate, sunt chestiuni care tin de limba, nu se poate negocia orice, si nu cred ca Bucurestiul va castiga daca ajunge sa fie incolor etnic si identitar pe relatia cu Chisinaul. Miza principala este aceasta: cum suntem noi in raport cu istoria noastra? Suntem strict "civici", adica nu ne mai raportam la ce ne caracterizeaza din punct de vedere identitar? Dar atunci, de ce o facem cand e vorba de trecutul nostru? De ce suntem romani, cand ni se reproseaza si cand ne asumam - si pe buna dreptate! - politica din anii '40, pe dimensiunea estica (Transnistria, Odesa), dar astazi, brusc, ne decoloram identitar in relatia cu acelasi Est? Daca suntem "civici", de ce sa ne asumam, vinovati, trecutul? Iar daca ni-l asumam din motive "etnice", de ce sa nu ni-l asumam pana la capat? Inclusiv azi? De ce nu spunem, foarte clar, de pilda, ca un tratat dintre Romania si R. Moldova trebuie semnat in limba romana? Ce e atat de greu sa facem asta? Dar, dupa 20 de ani, inca nu reusim ca acest punct, care mi se pare elementar, sa fie convenit si acceptat de catre cele doua capitale. R - Chiar zilele acestea, la Chisinau, ti-a aparut cartea "Basarabia e Romania?" Semnul intrebarii apartine editurii? DD - Ideea titlului mi-a venit atunci cand mi-a trimis cineva o fotografie cu un imens banner afisat la meciul de fotbal Franta-Romania, din 5 septembrie 2010, de pe faimosul Stade de France: "Basarabia e Romania!". ''

Parintele Staniloae avea o pregatire buna in multe domenii (fara de care abordarile sale atat de ample nu ar fi avut calitatea dovedita), lucru demonstrat de standardul argumentelor sale, bazate pe date, acte, statistici. Rationamentele lui denota vastitatea cunostintelor sale si maturitatea discernamantului sau. De multe are un discurs lejer, un vocabular usor abordabil, pentru a fi cat mai usor de inteles, insa lucrarile sale au un nivel academic superior. Reamintesc ca este doctor Honoris Causa la universitati teologice unde nu se preda ortodoxia. El s-a adresat nu numai ortodocsilor. A studiat si celelalte religii, evolutia lor in timp, iar fara cunostinte temeinice de istorie, sociologie, psihologie etc nu ar fi fost posibila realizarea unor lucrari de o asttfel de valoare. Cea mai ampla analiza a catolicismului de la noi tot el a realizat-o. Justificarile sale sunt greu de combatut. Rezisntenta la tavalagul otoman nu incepe sau nu se rezuma la actiunile celor 2 mari figuri ale romanismului, Iancu de Hunedoara si Matei Corvin.