mdionis

Spoiala de civilizatie este un artefact cultural rezultat din cateva sute de mii de ani de evolutie din care abia cateva ultimele zeci (sau sute, cu ingaduinta) au marcat o constientizare minimala a optimizarii calitatii vietii prin civilizatie nonviolenta. Omul insa este o maimuta ucigasa de cateva milioane de ani incoace, de cand niste australopiteci bipezi au inceput sa pape regulat carne de animale si s-au transformat usurel in primii membri ai genului Homo. Este cel putin un ordin de marime in plus pentru pornirile de pradator si violenta asociata: spoiala culturala deocamdata le ascunde cu greu si ele sunt gata sa iasa la lumina din trecutul nostru animalic de fiecare data cand sunt create conditiile. Poate peste vreun milion de ani vom fi conditionati si genetic sa fim buni, pasnici si blanzi cu semenii si cu celelalte vietati terestre, deocamdata ramanem niste maimute ucigase conditionate cultural si constient ca unele chestii nu se fac. Insa evident avem si partea buna a fortei in noi...

Nu. O demonstratie matematica nu devine aprioric valabila daca autorul declara sub prestatie de juramant ca e doctor in matematica. Iar daca dumneata chiar esti matematician sau fizician, ar trebui sa stii asta la fel de bine ca si mine. O idee foarte buna.

B = arctg(1/2) ~ 26,565° C = arctg(1/3) ~ 18,435° E adevarat ca ai scris valorile lui 2*B si 2*C insa nu ai explicat de unde le-ai scos: pare ca te-ai uitat la poza si ai spus ceva de genul: mi se pare mie sau unghiul ala chiar e 53,13°? Serios vorbind, aceea nu e o demonstratie a problemei ci o demonstratie a faptului ca dumneata ai rezolvat-o (altfel nu aveai de unde sa gasesti valorile corecte): distinctia este subtila dar evidenta. Daca ai fi facut vreo aluzie in scris la 2*arctg (1/2) atunci am fi fost pe drumul cel bun. ... insa de regula nu le cantaresti in vid, si atunci intrebarea capata sens. ... si pe o arie a forumului care poarta numele "Discutii libere", ceea ce inseamna ca se poate conversa despre orice, inclusiv despre hobby-urile unei minoritati nereprezentative a utilizatorilor site-ului.

Na ca abia vazui problema, cateva raspunsuri dar nici o demonstratie. Oare de ce?! Notam unghiul rosu 2A, iar celelalte cu 2B si 2C. Orice relatie intre ele se mentine si pentru jumatatile lor ale caror tangente sunt in ordine 1, 1/2 si 1/3. Unghiul A are deci tg A = 1, iar suma celorlalte doua are tangenta tg( B+C ) = ( tg B + tg C ) / ( 1 - tg B * tg C ) = (1/2 + 1/3) / (1 - 1/6) = 1 de unde rezulta ca suma lor este egala cu A. De observat ca este crucial pentru problema ca dreptunghiurile identice mici in care sunt inscrise triunghiurile problemei sa fie patrate, altfel egalitatea nu mai este verificata. O problema aparent banala ce necesita totusi o mica analiza semantica si fizica a situatiei ar fi urmatoarea: ce este mai greu, un kilogram de mere sau uul de plumb?

Ermm. Nu. Pe 13 aprilie 1941, Japonia a semnat un pact de neutralitate cu URSS pentru 5 ani Pe 22 iunie 1941, Romania (impreuna cu Germania, Italia si Bulgaria) a declarat razboi URSS Pe 6 decembrie 1941, Romania a declarat razboi Marii Britanii. Pe 7 decembrie 1941, Japonia a declarat razboi SUA, Marii Britanii si dominioanelor ei (Canada, Australia, Noua Zeelanda etc.) Tot pe 7 decembrie 1941, Marea Britanie si cele 3 dominioane mentionate raspund declaratiei de razboi a Romaniei cu o declaratie similara. Pe 8 decembrie 1941, SUA au raspuns atacului de la Pearl Harbor si declaratiei de razboi japoneze cu o declaratie de razboi similara (That the state of war between the United States and the Imperial Government of Japan which has been thrust upon the United States is hereby formally declared [...]) Pe 11 decembrie 1941, Germania si Italia au declarat razboi SUA Tot pe 11 decembrie 1941, SUA raspunde cu o declaratie de razboi similara. Pe 12 decembrie 1941 Romania (urmand Bulgaria, Ungaria si Slovacia) declara razboi SUA Abia pe 5 iunie 1942 SUA raspunde declaratiei de razboi a Romaniei cu o declaratie de razboi oficiala (adresata si Bulgariei si Ungariei) Pe 8 august 1945 (!) URSS declara razboi Japoniei in pofida tratatului de neutralitate;starea de razboi a intrat in vigoare a doua zi Asadar, pe 8 decembrie 1941, SUA au declarat razboi exclusiv Japoniei, stat agresor. In acel moment, Japonia nu era in razboi cu URSS, deci intrarea in razboi a SUA nu a insemnat formal alinierea langa URSS. Acest lucru s-a produs abia dupa ce aliatii europeni ai Japoniei (aflati in razboi impotriva URSS si Marii Britanii) au declarat formai razboi SUA. SUA a raspuns imediat Germaniei si Italiei, state efectiv implicate in operatiuni de razboi impotriva Marii Britanii, insa mult mai tarziu Romaniei, Ungariei si Bulgariei implicate doar in razboiul impotriva URSS. Totusi formal, Romania era in razboi impotriva Marii Britanii inainte de acest moment. Cred ca s-a ajuns la cam prea mult de la o simpla ciocolata cu rom.

Evident. Ticleanu a declarat deja ca de-aia au pierdut fiindca nu au reusit sa depaseasca socul infrangerii cu Steaua.

Propunerea de banner se refera desigur la eliminarea cateilor, nu e indreptata impotriva Unirii.

In turceste nu stiu, pe romaneste si in stil liber vine "tragerea la sorti [pentru grupe] ii apare mare lui Arda Turan". E un titlu bombastic care nu spune decat ca Galata s-a calificat mai departe si asteapta cu incredere viitoarele tragei la sorti.

Cu o echipa mult mai buna, rezultatele ar fi fost cam aceleasi indiferent de cat (nu) s-ar fi strofocat pe teren. Poti influenta rezultatul atunci cand e la indemana ta, cu un adversar mai slab.

Sursa?! Rodica Zafiu sustine oleaca altceva. in revista Romania Literara, iar in GRL 2005 se afirma textual: ÃŽn uzul neliterar, apar frecvent formele de imperfect vroiam, vroiai. Pasajul in italice reprezinta un citat din forumistul Dan Preda care sustine o teorie personala despre niste decizii-fantoma ale Academiei Romane cu privire la grafie.

Cunosteam pozitia regretatului George Pruteanu, insa ea reprezinta o parere personala, nicidecum o decizie oficiala a Academiei Romane. Mai mult, in 2009 Academia Moldovei a cerut deja Parlamentului moldovean sa dispuna adoptarea acelorasi norme de scriere a LR cu cele adoptate oficial in Romania: La solicitarea Consiliului Ştiintific al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinte a Moldovei din 24 noiembrie 2009 si in conformitate cu Hotararea Adunarii Generale a Academiei Romane din 17 februarie 1993, privind revenirea la a si sunt in grafia limbii romane, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă si Dezvoltare Tehnologica intrunit in ziua de 25 decembrie 2009, a hotarat să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugamintea de a lua o hotarare in problema revenirii in grafia limbii romane la utilizarea lui a in interiorul cuvintelor, a formei sunt (suntem, sunteti) si la normele ortografice cuprinse in Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (DOOM, editia a II-a, Bucuresti, 2005).[...] . Eu cred ca daca ar fi existat o decizie oficiala a AR de revenire la grafia cu "î" in interiorul cuvintelor, fratii de peste Prut nu ar mai fi avut motive sa propuna adaptarea grafiei LR din R. Moldova la decizia AR din 1993. Si mai cred ca dumneata nu ai o referinta clara, asa cum ti-am cerut eu (revista, numar, pagina, eventual citat) fiindca o astfel de referinta academica nu exista (Mai consultati si voi directivele Academiei Romane. S-a revenit la scrierea cu "î". De vreo citiva ani, nu de astazi.)

Ar fi fost putin relevant daca golul neregulamentar ar fi fost cel de-al doilea si s-ar fi marcat cu jumatate de minut inaintea fluierului final. Din pacate, golul neregulamentar a fost primul, cel care a deblocat situatia intr-un moment in care scorul era alb iar echipa nu reusea sa descurce jocul. Daca nu ar fi fost validat (asa cum ar fi fost normal) poate ca echipa din teren nu ar mai fi reusit sa se descatuseze si sa inscrie cel putin o data pana la final. Sau poate ca ar fi inscris de trei-patru ori. Cert este ca validarea lui a schimbat net cursul jocului, obligand Unirea Alba Iulia sa se descopere daca dorea sa ramana "in puncte". Daca greseala tusierului ar fi fost una "de joc" (usor explicabila prin dificultatea fazei de analizat) nu ar fi fost atat de trist si as fi zis ca se mai intampla; problema e ca o astfel de greseala e prea gogonata pentru a fi atribuita neatentiei tusierului sau dificultatii inexistente a fazei, iar daca greseala este intentionata, atunci clubul Steaua este indirect pus intr-o lumina extrem de proasta. Evident, in acest caz firele poarta toate catre gibonul din loja oficiala.

Da, la un moment dat in cursul jocului, Kapetanos a fost pe linie cu fundasul de la Unirea Alba Iulia. Necazul e ca, in momentul in care pleaca pasa lui Janos Szekely, Pantelis Kapetanos nu mai era pe linie cu fundasul ci cu mai mult de jumatate de metru mai aproape de poarta decat acesta. Si pardalnica de lege a ofsaidului spune ca pozitia de afara din joc se evalueaza in momentul in care pleaca pasa, nu inainte. Daca nu te-ai convins, vezi stop-cadrul prezentat mai sus. Ai voie cu rigla. Dumneata te discreditezi complet sustinand chestii impotriva evidentei. Nu, nu cred ca esti Argaseala, ala macar este tusier de meserie si nu imi inchipui ca ar putea sa isi ia peste picior in asa hal fosta indeletnicire.

Exact si una si alta. In perspectiva, toate liniile paralele cu o directie data, concurente intr-un punct de la infinit corespondent, apar in proiectie plana concurente la o distanta finita (dupa cum se poate observa si din imaginea de mai jos, in care si linia de fund trece prin punctul de intersectie al celorlalte doua linii). Pentru necredinciosii care sustin ca prima poza e irelevanta, fiind oleaca inaintea sutului, iata si imaginea din momentul plecarii mingii din piciorul lui Szekely (cu Pantelis la fel de afara din joc). LE: nu e lipsit de interes general cum trebuie sa judece arbitrul de tusa o astfel de situatie. El "fotografiaza" dispunerea jucatorilor in momentul plecarii mingii. Regulamentul arbitrilor spune ca el trebuie sa stea permanent "in linie" cu ultimul aparator, astfel incat in campul sau vizual terenul de joc sa apara mereu impartit in "partea buna" (cea hasurata cu verde, aflata mai departe de poarta decat linia ultimului aparator) si "partea rea" (cea aflata mai aproape de poarta decat aceasta linie). Tusierul retine deci care sunt jucatorii aflati in "partea rea" (in cazul nostru, in afara de Kapetanos, alti 3 jucatori stelisti identificati A, B, C sunt in pozitie sanctionabila, plus jucatorul D aflat oarecum pe linie si asupra caruia poate fi in dubiu legitim). Evaluarea regularitatii pozitiei se face nu la nivelul trunchiului ci se considera partea de corp a atacantului cea mai apropiata de poarta si care poate juca mingea in mod regulamentar (adica oricare alta parte a corpului in afara bratelor). Dupa "fotografiere", urmeaza o noua evaluare: care dintre atacanti incearca sa joace mingea si/sau participa activ la faza? Atacantii care se stiu in pozitie sanctionabila ar trebui teoretic sa se dezintereseze ostentativ de faza pentru a arata ca nu vor sa ia parte la joc; practic, cei care stau in fundal si se agita degeaba nu sunt luati in seama chiar daca nu se dezintereseaza de faza. In cazul de fata, tusierul are o minima circumstanta atenuanta in faptul ca exista jucatorul D care ar putea juca mingea. Jocul ar putea decurge normal daca jucatorul D (unicul aflat cam pe linie) ar fi singurul care incearca sa joace mingea (si eventual inscrie) iar ceilalti nu incearca sa participe activ la faza. In practica, Pantelis este cel care joaca mingea iar arbitrul de tusa ar trebui sa ridice fanionul in momentul in care el pune piciorul pe minge, demonstrand astfel ca participa cat se poate de explicit la faza. In cazul prezentat mai sus, tusierul greseste evident fiindca sta in pozitia corecta, Pantelis este in pozitie sanctionabila si inainte si dupa plecarea pasei si nu se poate invoca faptul ca ar fi tasnit din spatele liniei pe-aproape de momentul pasei fiindca el este oarecum static (el crede ca fundasul inca este mai aproape de poarta). Revenind la jucatori, A, B si C nu au ce cauta in pozitiile respective: se afla in pozitii sanctionabile, nu pot inscrie fiindca ar fi in afara din joc si dauneaza fazei daca ar incerca sa joace mingea. Cel mai in culpa dintre ei este A fiindca el vede efectiv ca fundasul este mai departe de poarta decat se afla el. Niste atacanti decenti incearca sa se mentina pe linie sau putin dincoace de ea (in "partea buna"), sunt atenti la minge dar si la fundasii adversi: ceea ce se vede acolo este o greseala tehnica elementara si din partea atacantilor Stelei. De data aceasta a "iesit bine" fiindca tusierul a gresit grav, insa in mod normal aceasta era o posibila ocazie de gol aruncata pe apa Sambetei de inconstienta atacantilor.

Dupa cum se vede, cu o fractiune de secunda inainte sa plece mingea, Pantelis se gaseste in intregime dincolo de linia rosie intrerupta care marcheaza paralela la linia de fund pe care se afla partea cea mai apropiata de poarta a ultimului fundas (piciorul sau stang). Deci este in pozitie afara din joc, cu atat mai mult cu cat fundasul se departeaza de poarta si in momentul in care piciorul ridicat al Janos Szekely loveste efectiv mingea, el se afla inca mai departe de propria linie de poarta cu cativa centimetri. Sa observam si plasamentul perfect al asistentului de pe acea parte (Iulian Szekely), in linie cu ultimul fundas asa cum scrie la carte: era imposibil sa nu vada pozitia neregulamentara a lui Pantelis in momentul pasei. Singura explicatie posibila ar fi confuzia generata de prea multii jucatori ai Stelei aflati dincolo de linia ultimului fundas din care s-a ales nu cel mai apropiat de poarta ci unul intr-o pozitie intermediara, insa altminteri chestiunea este elementara si un tusier decent nu ar fi trebuit sa o comita in acest fel.

Cu atributele uzuale, cel mai probabil mintea omului. 10-55 e un numar mindboggingly (© Douglas Adams) insignifiant. Cam asta e proportia noastra ca ordin de marime fata de Univers. OK: am realizat, insa mai exista si alte lucruri pe care le putem face in viata in afara de a contempla cat de mici suntem. De aceea eu (cel putin) prefer sa conversez pe alte tematici (in afara cazului in care m-as apuca de scris poezii cu continut ideatic similar Scrisorii I a tizului Misu). Nu. Exista o anumita filogenie. Stiinta reuseste in momentul actual sa aiba o imagine relativ realista despre ce s-a petrecut in Univers dintr-un moment de timp aflat la o catime de secunda de Marele Poc, incoace. Ce a fost inainte (si daca are sens sa vorbim de un "inainte") nu e deocamdata lamurit. Religiile ofera un raspuns comod la orice intrebare de acest gen, raspuns care nu explica realmente ceva ci atribuie o eticheta divina diverselor chestiuni ce depasesc puterea de reprezentare. Nu. Fara alte comentarii. Nu chiar. Exista modalitati destul de clare de a deosebi stiinta de pseudo-stiinta si de nestiinta. Cultura stiintifica serveste in buna masura la crearea deprinderii de a face diferenta intre ce se stie, ce se presupune si ce sunt doar vorbe goale ce din coada au sa sune. Deja grecii in vechime aveau o problema cu reprezentarea infinitului, atat in mare cat si in mic. Nici azi nu e chestiunea reprezentarii complet lamurita. Insa e clar ca daca numim "Univers" totalitatea celor existente (infinita sau nu), nu are sens sa vorbim de "dincolo de". "Dincolo de" este un concept antropic legat de perceptia comuna a spatiului. Pentru chestiunea creatiei, stiinta spune ca din momentul in care a inceput sa functioneze fizica, nu e nevoie de ipoteze explicative suplimentare. Pentru ce a fost inainte, nu avem raspuns. A se vedea si mai sus. Este un numar natural ce se scrie factorizat ca 22*503. LE A, daca e vorba de a.D. 2012 si de teoriile catastrofiste despre ce va pati Terra/omenirea, pot sa spun ca nu exista nici un fel de argument serios in favoarea acestora.

Bravo, deci intr-adevăr vorbeam de acelaşi lucru. Ardipithecus ramidus, cunoscut sub numele prescurtat Ardi a fost descoperit in 1996 şi are o vechime estimată de 4,4 milioane de ani. Dacă ai fi urmat linkul către revista serioasă Science in care au fost publicate cele 11 articole ştiinţifice iar nu nişte comentarii şi extrase precum in revista cu soldatul american, ai fi avut ocazia să citeşti exact ceea ce au scris respectivii. Că veni vorba, deja primul articol pe care l-am citat ar fi trebuit să iţi atragă atenţia intrucât unul dintre coautori era chiar antropologul Owen Lovejoy. Mă rog, ideea principală nu era fix asta ci faptul că anumite caracteristici (intre care mersul biped) sunt oleacă mai vechi decât se estimase până acum. Însa "incă de la inceput" este desigur o greşeală de interpretare. Trebuie să definim "inceputul", iar dacă prin acest termen inţelegem momentul separării intre liniile evolutive care au dus la genul Homo modern şi la primatele de astăzi (intre care cimpanzeii), acest moment trebuie plasat cu aproximaţie in jurul a 7 milioane de ani inaintea prezentului. Între 7 şi 4,4 milioane de ani, timpul este mai mult decât suficient pentru dezvoltarea unui mers biped parţial, aşa cum il avea Ardi. Da, exact asta am spus şi eu: Aceasta presupunere vulgarizata si trasa de par este la originea legendei urbane "omul se trage din maimuta" in care prin "maimuta" se intelege o creatura esentialmente identica cu cimpanzeii de astazi., vezi de citeşte şi frazele succesive, plus citatele oferite. Uite incă un citat lămuritor, de data aceasta din ultima carte a lui Richard Dawkins:"[...] it is unfortunately necessary to explain, again and again, that modern species don’t evolve into other modern species, they just share ancestors: they are cousins. This, as we shall see, is also the answer to that disquietingly common plaint: ‘If humans have evolved from chimpanzees, how come there are still chimpanzees around?’". Dacă dumneata nu ai fi trăit cu ideea falsă că teoria evoluţiei inseamnă că omul se trage dintr-un fel de cimpanzeu, afirmaţia nu ar fi trebuit să te surprindă. Asta este strict problema dumitale. Evoluţia speciilor este un dat de fapt demonstrat, mult mai bine documentat decât o grămadă de alte date de fapt pe care ştiinţa le acceptă net: unica diferenţă este că acest dat de fapt al evoluţiei ii deranjează metafizic pe unii care şi-ar dori, precum alde Napoleon, ca Laplace să fi avut nevoie de ipoteza divină cam peste tot in cosmogonia propusă. După cum am afirmat - şi reafirm aici - singurul punct oarecum in dispută astăzi este dacă selecţia naturală a fost secondată şi de alte mecanisme (naturale, nu intervenţia divină) de inclinat Balanţa către una sau alta dintre variantele evolutive. Ce e aia APA? Sper că nu e vorba de H2O. Dacă e vorba de ea, nu văd ce are de-a face cu chestiunea evoluţiei. Oricum, e absolut sigur că a preda Mecanica Fluidelor (chestie pentru care ai nevoie de oleacă de analiză matematică pentru derivate parţiale cât cuprinde şi de inţelegerea minimală a ce păţeşte un volum elementar de fluid in mişcare, nu de cunoaşterea istoriei Terrei) nu te face câtuşi de puţin expert in domeniul geologiei sau paleontologiei. Uite pentru final un alt citat care indeamnă la oleacă de reflecţie: The fact that one of the first candidates for a man-ape fossil to be discovered turned out to be a hoax provided an excuse for history-deniers to ignore the very numerous fossils that are not hoaxes; and they still haven’t stopped crowing about it. If only they would look at the facts, they’d soon discover that we now have a rich supply of intermediate fossils linking modern humans to the common ancestor that we share with chimpanzees. On the human side of the divide, that is. Interestingly, there are as yet no fossils linking that ancestor (which was neither chimpanzee nor human) to modern chimpanzees. Perhaps this is because chimpanzees live in forests, which don’t provide good fossilizing conditions. If anything it is chimpanzees, not humans, who today have a right to complain of missing links! Nu ar trebui. Nici măcar toţi religioşii nu au imbrăţişat negaţionismul faptelor evoluţioniste pentru că interpretările lor deranjau credibilitatea unui tip de predică bazată pe interpretarea ad litteram a cărţilor sfinte. Însă este adevărat că există o credinţă difuză şi stupidă cum că ar fi de datoria oricărui religios de a combate acele chestiuni ştiinţifice deranjante (aşa a fost un timp heliocentrismul, teoriile cosmogonice, teoriile geologice, cireaşa de pe tort fiind desigur evoluţionismul), şi este din păcate un obicei prea răspândit ca unele instituţii de invăţământ cu specific religios să ii grupeze deliberat in corpul didactic pe adversarii cei mai inverşunaţi ai acelor chestiuni ştiinţifice deranjante.

Ba stim. De la Grigore Moisil (matematicianul) citire: orice om are dreptul sa bea un paharel. Dupa ce bea paharelul, devine alt om. Deci are dreptul la un alt paharel, conform afirmatiei precedente. Inductie dupa n...

Site-ul revistei cu referenti "Science" (pe care l-am indicat mai sus) are mult mai multa prestanta in lumea stiintei decat "descopera.ro". Evident, "Time" este o referinta de valoare stiintifica nula asa cum am si sugerat mai inainte, insa ceea ce scrie acolo nu este aprioric o adunatura de aiureli. Problema sta in interpretarea deformata a cititorilor cu prejudecati.

Depinde. Daca este vorba de un jurnal monden, atunci credibilitatea stiintifica este zero. Daca este o revista stiintifica cu referenti, treaba se schimba: aia care publica acolo chiar se pricep. Stiinta se produce azi esentialmente ca publicatii in reviste stiintifice serioase, cartile sunt lucrari mult mai rare si care sumeaza si dezvolta continutul de idei al multor articole pritocite indelung de comunitatea stiintifica.

Aaaa, prestigioasa revista stiintifica "Time": locul perfect de unde se poate extrage informatia stiintifica de cel mai inalt nivel. De curiozitate: e cumva vorba de linkurile urmatoare? http://www.time.com/time/health/article/0,...1927200,00.html http://www.time.com/time/health/article/0,...27200-2,00.html Ele fac referire la numarul din 2 octombrie al revistei Science dedicat in intregime unor articole despre Ardipithecus ramidus. Evident, este vorba de un "hominid" (nu de o fosila "umana" asa cum scrii dumneata), deci de inca un punct intermediar intre punctul de bifurcatie intre ramurile ce aveau sa duca la primatele moderne si la specia umana de azi si prezent. Mai precis, pentru a il cita pe unul dintre autorii articolelor, "It [Ardi, fosila respectiva] has features that are intermediate between the last common ancestor and australopithecines." (Alan Walker). Care dintre ei spune asa ceva? Cumva este o referire la primul articol din serie (Ardipithecus ramidus and the Paleobiology of Early Hominids - T. D. White, B. Asfaw, Y. Beyene, Y. Haile-Selassie, C. Owen Lovejoy, G. Suwa, G. WoldeGabriel) in care se afirma textual For Darwin and Huxley, the basic order in which human anatomies, physiologies, and behaviors were assembled through time was unknown — indeed unknowable — without an adequate fossil record. They were forced to employ extant ape proxies instead. The latter are now shown to be derived in ways unrelated to the evolution of hominids? Pasajul se refera evident la putinatatea fosilelor disponibile pe timpul lui Darwin si Huxley si la neplacuta necesitate a acestor savanti (in urma cu 150 de ani) de a isi argumenta ideile nu cu surse directe ci indirecte. Intre timp, situatia s-a schimbat radical, paleoantropologia a facut niste pasi uriasi inainte, si comparatiile indirecte cu maimutele stravechi nu mai sunt de acualitate. In realitate, Ardipitecul are o importanta de alta natura; el arata ca unele caracteristici umanoide pe care multi paleoantropologi le credeau relativ recente sunt ceva mai vechi. Aceasta credinta este originata in ultima instanta tot de perspectiva excesiv centrata pe propria specie la care am facut aluzie in fraza "Evolutia nu are finalitate decat in perspectiva oamenilor cu ego-ul de specie hipertrofiat." si care se rezuma la diferite forme de a spune ca "omul este culmea creatiei -> evolutiei". Perspectiva finalista este responsabila si pentru tentatia unor paleoantropologi de a presupune ca evolutia ramurii homo ar fi fost mai rapida decat cea a celorlalte primate (care chipurile nu s-ar fi schimbat mai deloc fata de punctul de bifurcatie cu hominidele). Aceasta presupunere vulgarizata si trasa de par este la originea legendei urbane "omul se trage din maimuta" in care prin "maimuta" se intelege o creatura esentialmente identica cu cimpanzeii de astazi. Evident, tot lantul de presupuneri de mai sus nu este altceva decat expresia unei prejudecati centrate pe propria specie si, precum cele mai multe prejudecati, este inexact. Ardipitecul ne permite sa spunem One conclusion is that chimps have specialized greatly since then and thus are poor models for that ancestor and for understanding human innovations such as our ability to walk. (Brooks Hanson)si sa rezumam informatia la We have seen the ancestor, and it is not a chimpanzee (Tim White), ceea ce era de asteptat pentru oricine nu se lasa impresionat de prejudecati. In particular, unul dintre vizionarii respectivi cu mintea libera de prejudecati a fost chiar... Darwin was very wise on this matter. Darwin said we have to be really careful. The only way we're really going to know what this last common ancestor looked like is to go and find it" (T. White). Evident, importanta esentiala a Ardipitecului este ca el acopera o perioada de timp semnificativa din istoria genului Homo, inainte de Australopiteci si ne permite clarificarea caracteristicilor lineajului evolutiv in anumite puncte intermediare. http://www.sciencemag.org/ardipithecus/ Oricine poate citi articolele, daca nu prin institutia de apartenenta, prin inscriere individuala gratis: "Science is making access to this extraordinary set of materials FREE (non-subscribers require a simple registration)." In stiinta rolul credintei este limitat si ar fi bine sa ramana asa. In rest, liberul arbitru...

Cred ca intrebarea este fara sens in religie. Despre divinitate, religia afirma ca este (ba chiar niste nume practice pentru fiinta suprema inseamna chiar "cel care este"). Daca iesim din sfera religioasa, exista alte explicatii, insa nu cred ca despre ele era vorba. Pentru a fi mai precisi, arborele filogenetic al oamenilor se separa de celelalte ramuri evolutive cu niscai piteci arhaici, niste primate ce nu se confunda cu primatele de azi. Maimutele moderne tip cimpanzeu sau gorila nu sunt stramosii nostri ci niste veri mai mult sau mai putin indepartati. Fosile intermediare exista cu duiumul. Mitul "verigii lipsa" este o legenda urbana intretinuta cu grija de opozantii principiali ai ideii de evolutie. Ceea ce ii este clar oricarui om de stiinta este ca nu trebuie sa ne asteptam ca descoperirile sa acopere un continuum matematic de tip axa reala. In alte cuvinte, este principial imposibil sa descoperim o infinitate de puterea continuului de fosile in subsolul terestru corespunzand tranzitiei de la A la B (numarul de atomi de pe Terra este mare dar finit). Mai mult, este improbabil ca prin niste sapaturi mai mult sau mai putin norocoase sa scoatem la lumina un numar de fosile corespunzator unei diviziuni a intervalului [A,B] in subintervale evolutive arbitrar de mici. De ceea ce dispunem pana in momentul de fata este o pavoazare suficient de densa a intervalului evolutiv respectiv cu puncte evolutive intermediare, pentru ca din punct de vedere al probabilitatii, filogenia genului homo sa se afle dincolo de orice dubiu stiintific rezonabil. O analogie cu o manifestare sportiva: la o cursa lunga de alergare, participantii trebuie sa semneze intr-un numar de puncte de pe traseu pentru ca organizatorii sa stie ca respectivii concurenti nu au trisat. Evident, in mod strict semnaturile arata doar ca participanti au trecut prin punctele intermediare de pe traseu alese de organizatori pentru semnatura, nu spun daca intre doua astfel de puncte concurentii au facut vreo bucla, s-au urcat in vreo masina sau au pedalat pe o bicicleta pe care au aruncat-o mai apoi in vreun tufis, insa de regula ele se considera a fi o dovada suficienta a corectitudinii cursei concurentului. In ceea ce priveste "semnaturile" date de mama natura in punctele intermediare de care dispunem, ele sunt suficiente pentru a ne spune ca a participat la o cursa evolutiva de la A la B. Spre deosebire de oameni, mama natura nu incearca sa triseze, sa ne pacaleasca, n-are nici un interes in acest sens. De aceea in stiinta este acceptat ca principiu fundamental ca natura nu induce deliberat in eroare; aplicat in cazul de fata, natura nu incearca sa ne faca sa credem ca desi a semnat de trecere prin anumite puncte intermediare de la A la B, de fapt nu ar fi mers de la A la B. Problema negationistilor evolutiei este ca ei vor mereu cate o noua veriga intermediara, cate un nou punct intermediar fiindca altfel cica nu ar fi demonstrat nimic. Iar daca dintr-o intamplare fericita este descoperit un punct intermediar in conditiile respective, vor dori mereu un alt punct. Desigur, abordarea de acest gen este irationala, insa are o priza la public teribila, mai ales daca este sustinuta si cu niste argumente religioase pe fundal sau cu auto-victimizarea impotriva unei asa-zise "stiinte oficiale" care ar suprima/ascunde adevarul. Da. Pentru mai multa claritate: teoria evolutionista este astazi demonstrata si acceptata pe baza de criterii stiintifice, nimeni dintre paleontologii si biologii normali nu o mai pune la indoiala. Ceea ce mai suscita unele dispute la nivel stiintific este daca selectia naturala (la fel de indiscutabil existenta in natura) combinata cu variabilitatea speciilor (asigurata de genetica) este suficienta pentru a explica evolutia asa cum o cunoastem, sau exista si mecanisme alternative care contribuie si ele intr-un fel sau altul la evolutie. Haldane spunea cu o replica intrata in istorie ca ar fi de ajuns un singur iepure fosil din precambrian pentru a nega teoria evolutionista; pana la identificarea iepurelui respectiv (si avem motive sa apreciem ca nu va fi niciodata descoperit), evolutionismul ramane un dat de fapt. Ar fi fost chiar surprinzator sa faca asa ceva. Evolutia nu are finalitate decat in perspectiva oamenilor cu ego-ul de specie hipertrofiat. In realitate, omul asa cum exista el astazi este rezultatul unui sir de evenimente aleatoare. Este cu totul improbabil ca acelasi sir sa se repete independent si la un moment de timp ulterior la o alta specie. Mai mult, in momentul de fata nisa "specie tehnologica care stie sa faca focul" este ocupat de noi, iar competitia interspecifica face inca mai improbabil ca din natura sa se desprinda o alta specie care sa faca aceleasi lucruri (iar noi sa o lasam). In sfarsit, ceea ce observam noi la primatele actuale este o fereastra de timp extrem de limitata la nivel evolutiv: abia au trecut ceva mai mult de 200 de ani de cand Hutton a deschis larg fereastra geologica a trecutului, impingand varsta Pamantului mult dincolo de cele cateva mii de ani propuse de adeptii ferventi ai cronologiei biblice; omul s-a definit ca specie in niste milioane de ani. Pentru noi, evolutia este deci practic imperceptibila, se petrece la o cu totul alta scara de timp decat viata umana sau chiar varsta civilizatiei moderne.

Care este scopul acestei postari? A spus cineva ca Dayro Moreno si-ar fi facut cu varf si indesat datoria fata de echipa pana acum in toate partidele in care (nu) a jucat?! Deocamdata in aceasta partida intrarea lui s-a vazut pe tabela de marcaj: un fapt incontestabil pe care il observam. In rest, bla-bla.

Pana la urma pare-se ca a fost totusi o schimbare inspirata, nu?!

Daca sunt umflati de presa, poate ca ar fi de datoria lui ca selectioner sa convoace un grup de jucatori care nu sunt umflati de presa si nici impresariati de fratii Becali. Iar daca nu o face, a cui e vina?!