mdionis

Seniori
  • Content count

    539
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    14

mdionis last won the day on August 19 2021

mdionis had the most liked content!

Community Reputation

11 Good

About mdionis

  • Rank
    "stelist pana la moarte"

Contact Methods

  • ICQ
    0

Profile Information

  • Gender
    Male

Recent Profile Visitors

2,723 profile views
  1. Traiasca alcoolicii anonimi!
  2. Dat fiind ca samanta de scandal continua sa agite apele in presa scrisa si audiovizuala, am decis sa analizez in mod obiectiv masurabil (atat cat este posibil) imaginile incriminate de la al doilea gol. Am ales o imagine prezentata pompos drept "dovada" in fituica online ProSport (cercul galben le apartine). Am tras o linie rosie ajutatoare (paralela cu directia longitudinala a terenului) care se termina in punctul E ("baza" discului mingii, punct ce reprezinta cea mai buna aproximatie a punctului central de contact cu terenul al acesteia). Am marcat pe aceasta linie ajutatoare punctele C si D in care linia intersecteaza interiorul si respectiv exteriorul liniei delimitatoare a terenului. Diametrul mingii este mai usor de masurat precis in orizontala intre A si B (insa este acelasi dupa orice directie). Acum niste matematica rece. Pe imaginea marita, AB = 158 pixeli, CD = 75 pixeli, DE = 53 pixeli (cu aproximatie de circa 1-2 pixeli, sa zicem) Diametrul mingii in realitate este de circa 22 cm. Inseamna ca 158 pixeli de pe imagine corespund la 22 cm si deci 1 cm este reprezentat de 158/22 = 7,2 pixeli. Verificam scara cu grosimea liniei de fund: 75/7,2 = 10,4 cm , rezultat consistent cu dimensiunile regulamentare care plaseaza grosimea liniei intre 4 si 5 inci (intre 9,6 si 12 cm circa). Se poate avea deci o buna incredere in masuratoare. Distanta esentiala este DE, intre exteriorul liniei de tusa si proiectia centrului mingii pe sol. 53/7,2 = 7,4 cm. Aceasta este distanta, cu aproximatie de circa 3 MM. Dat fiind ca circumferinta mingii se afla la o distanta de centru egala cu raza (adica diametru/2 = 11 cm) si dat fiind ca 11 > 7,4, rezulta ca circumferinta mingii este cu peste 3,5 cm deasupra liniei de tusa, o cantitate net dincolo de limita erorilor de masura. Asadar mingea din fotografia incriminata din Prosport se afla in joc iar nu in afara suprafetei terenului, chiar daca vazuta din unghiul videocamerei "pare" sa fie afara. Concluzii: 1. Jurnalistii (toti) sunt absolut ignoranti in ceea ce priveste legile perspectivei 2. Jurnalistii nu au nici macar bunul simt sa isi dea seama ca, daca nu se pricep, ar trebui sa lase cel putin posibilitatea dubiului in loc sa faca afirmatii pompoase pe un ton peremptoriu 3. Pentru jurnalisti, ideea scandalului este mai importanta decat realitatea obiectiva (pana aici de fapt nimic nou) 4. Ce pazeste acolo absolventul de facultate tehnica MM Stoica? Ca oierul spune o chestie sigur pe dansul este lipsit de relevanta intrucat nu are instrumentele mentale de a distinge intre realitate si dorinta (in ipoteza ca ar dori sa fie sincer), dar un desen precum cel prezentat de mine este usor de facut si de inteles. Daca MM Stoica ar dori sa apere clubul, ar avea la dispozitie competentele sale tehnico-matematice pentru a dezminti exact asa-zisele "probe" ale infractiunii precedente celei de-a doua lovituri de pedeapsa. 5. Dincolo de gluma facuta pe seama numelui sau, Orbulet a vazut foarte bine ca imaginea mingii era taiata de linia barei si deci mingea nu iesise complet. 6. Daca totusi apare o imagine nemasluita care sa arate ca mingea ar fi trecut de 11 cm distanta fata de exteriorul liniei de fund, sunt dispus sa imi reconsider analiza. Insa nu cred ca o astfel de imagine va aparea, banuiesc ca postacii jurnalisti au selectionat "dovada" care le sustinea cel mai elocvent cauza dupa intelegerea lor limitata. 7. In general, orice afirmatie trebuie sustinuta cu probe si un rationament corect relativ la acestea. Diletantismul este o boala grea si datul cu parerea de aflare in treaba trebuie evitat pe cat posibil pe post de sursa de adevar.
  3. Într-un comentariu la cronica meciului menționat în titlu am făcut o serie de afirmații obiective referitoare la (auto-)golul încasat de echipa noastră. Atunci când fac afirmații obiective, pot să îmi susțin aceste afirmații cu probe. Mai jos, câteva imagini comentate. 1. Am afirmat că timpul fiziologic de reacție este de același ordin de mărime cu timpul care se scurge din momentul in care mingea pleacă din genunchiul lui Vinicius și ajunge în dreptul lui Vlad. Acest din urmă timp este de circa 0,29 s, să îl rotunjim la 0,3 s. După cum se observă, timpii de reacție fiziologici (permiși de biofizica transmiterii și prelucrării minimale a influxului nervos) se află esențialmente în jurul a 500 ms = 0,5 s. Există foarte puține cazuri în care timpul de reacție scade sub 0,3 s, graficul arată că practic nu avem timpi de reacție sub 250 ms = 0,25 s. În situația discutată aici, Andrei Vlad începe să își miște brațul drept înspre minge cam cu 0,05 s înainte ca mingea să ajungă în dreptul lui, ceea ce înseamnă că timpul său de reacție este de circa 0,3 - 0,05 = 0,25 s, la limita inferioară a timpilor fiziologic permiși. Această măsurătoare obiectivă ne spune că portarul a avut o excelentă viteză de reacție, în total contrast cu afirmația lui Ioan FCSB care susține textual „Al nostru nu are niciun reflex”. Mai mult, aceasta înseamnă că el nu avea nicio șansă de a interveni la minge. Singura posibilitate de a para ar fi fost ca el să se găsească din întâmplare pe direcția mingii, caz în care contribuția lui ar fi putut fi să rigidizeze brațul pentru a nu îi fi dat peste cap. Însă această posibilitate eventuală (care oricum nu depindea de el) nu s-a realizat. Deci în mod obiectiv, portarului nu i se poate imputa în niciun fel primirea golului: el făcea ceea ce trebuia stând cu brațele desfăcute pentru a maximiza spațiul acoperit, totuși este evident că nu putea acoperi unghiul solid al întregii porți. 2. Reacția fiziologică de agitație posterioară momentului trecerii este riguros lipsită de influență în ceea ce privește traiectoria mingii. După ce mingea trece de el, Vlad se mișcă în mod „ciudat” dar coerent cu conștientizarea faptului că există o minge ce se îndreaptă către poartă, moment natural decalat față de reacția reflexă imediată. Modul ulterior de a se coordona poate fi criticabil (sau nu) dar nu mai are legătură cu faza în sine. 3. Sub nicio formă nu se poate spune că mingea „îi venea în față” lui Vlad. Dacă ne uităm la momentul trecerii dintr-o singură perspectivă, poate părea că portarul era pe punctul de a fi lovit în față de minge: Dacă examinăm însă și alte perspective, ne dăm seama ca nu poate fi vorba de așa ceva: Pe baza ultimei imagini în care vedem că mingea se află deasupra mâinii drepte a lui Vlad, putem estima numeric și distanța la care trece mingea de capul portarului. Distanța între barele laterale este de 7,32m în realitate și de cam 400 de pixeli în imagine. Distanța între minge și capul lui Andrei Vlad este pe imagine de circa 36 de pixeli. Așadar distanța reală la care trece mingea față de capul lui Vlad este de 7,32*36/400 = 66 cm, în perfect acord cu estimarea făcută de mine în primul comentariu (i.e. 60-70 cm). Ceea ce se poate vedea în „slow-motion” este aceeași informație prezentată aici ca stop-cadru. Că există persoane incapabile să dezvolte o analiză coerentă obiectivă iarăși este un dat de fapt.
  4. Intrebarea este pertinenta. Au trecut mai mult de doua saptamani si nu am observat nicio schimbare in bine, numai invitatii de a folosi un alt instrument de socializare pentru comentarii. Aceasta "solutie" de avarie era admisibila pentru cateva zile, nu este acceptabila pe termen mediu si lung. Sper ca indaratul ei nu se ascunde altceva mai grav. Putina transparenta cu privire la starea tehnica actuala si masurile in curs ar fi binevenita, nu numai in semn de respect pentru (inca) utilizatorii fcsteaua.ro.
  5. Da, "se vede", insa exista inca persoane care nu au reusit sa constate inca evidenta. Pentru aceste persoane, ramane de examinat poza cu linii ajutatoare de mai sus. La gol am aratat si eu ca nu a a existat vreo neregularitate a pozitiei.
  6. Pentru cine nu este inca convins de pozitia in care s-a produs hentul si nu e in stare sa vada corect in spatiu, iata geometria situatiei cu linii ajutatoare. Stop-cadrul este facut o fractiune de secunda dupa incetarea contactului intre antebratul lui Acka si minge. Pentru a aprecia pozitia mingii fata de planul vertical al liniei suprafetei de pedeapsa trebuie sa trasam verticala locului in care perpendiculara pe linia de fund (trasata la nivelul solului, din punctul deasupra caruia se afla mingea) intersecteaza linia suprafetei de pedeapsa. Pozitia precisa a proiectiei mingii pe sol nu este determinabila cu siguranta absoluta, insa poate fi estimata cu un grad de precizie mai mult decat suficient pentru demonstratie. Cu albastru continuu este trasata perpendiculara trecand prin varful pantofului drept al lui Acka care se afla la nivelul solului si intr-un plan mai indepartat decat cel al mingii (ne amintim ca in aceasta imagine mingea tocmai a fost "carata" cu bratul drept departat de corp, deci intr-un plan mai apropiat de telecamera). Cu rosu continuu este trasata verticala intersectiei acestei linii cu limita suprafetei de pedeapsa. Mingea este continuta in totalitate la stanga acestei linii. Asadar, chiar neglijand diferenta de adancime de imagine intre piciorul lui Acka si minge, rezulta clar ca mingea se afla cu totul in afara suprafetei de pedeapsa si ca incetarea contactului intre antebrat si minge s-a produs la o distanta fata de limita acestei suprafete inca mai mare decat diametrul mingii (circa 20 cm in aceasta versiune subestimata). Daca vrem sa facem o estimare realista, putem plasa centrul mingii la circa 15-20 cm fata de corpul lui Acka si sa materializam aceasta distanta pe imagine printr-un punct situat in prelungirea labei piciorului cam la jumatate din lungimea acesteia. Rezulta perpendiculara trasata cu albastru intrerupt precum si verticala estimata corespunzatoare (cu rosu intrerupt) care introduce inca vreo 10 cm suplimentari intre minge si suprafata de pedeapsa in momentul surprins in imagine. Desigur, pentru cineva obisnuit cu reprezentarile spatiale, nu e nevoie de linii ajutatoare.
  7. Raspund aici deoarece in articol nu pot atasa imaginile. Parerile nu au ce cauta aici, exista imagini clare care permit elucidarea chestiunii: Este un stop-cadru facut imediat dupa ce inceteaza contactul intre minge si mana lui Acka. Mingea se afla inca in afara suprafetei de pedeapsa in care urmeaza sa intre peste cateva fractiuni de secunda, deci contactul se produce in mod necesar in afara acestei suprafete. Alte observatii: 1. este adevarat ca faza este foarte rapida si apropiata de limita suprafetei de pedeapsa, pentru a nu vedea in timp real ca infractiunea se petrece riguros in afara nu e nevoie de rea-vointa/intentie ci de un moment de lipsa de concentrare maxima, "impresia artistica" la derularea normala e ca ar exista contact si in vreme ce mingea se afla deasupra liniei (deci inauntru); 2. omeneste vorbind, nimeni nu poate functiona ca un robot (deci nici tusierii care, cu toata bunavointa, pot cadea prada "impresiei artistice" din cauze fiziologice si nu de alta natura); 3. pe de alta parte este de observat ca initial contactul se petrece destul de evident in afara suprafetei de pedeapsa: si deci un arbitru atent trebuie sa considere ca infractiunea se produce acolo unde incepe contactul, chiar daca acesta continua pe o anumita distanta dintr-un motiv sau altul: sub acest aspect, decizia luata in partida este atacabila; 4. orice fotbalist cu un minim de inteligenta stie ca nu trebuie sa comita greseli de acest gen in apropierea suprafetei de pedeapsa pentru ca distantele sunt greu de controlat si chiar daca infractiunea se produce la limita in afara, arbitrii pot sa greseasca (cu sau fara intentie). Nu e, fara parere: Linia rosie ce trece prin piciorul ultimului aparator reprezinta limita de afara din joc din momentul pasei. Cea mai inaintata parte din corpul atacantului cu care poate juca mingea este umarul sau stang care se afla indaratul planului vertical ce contine dreapta limita (de la nivelul solului). Deci pozitia este regulamentara.
  8. A, in esenta era o idee gresita de care m-am mai lovit si cu alta ocazie, si anume ca mecanica cuantica ar avea de-a face cu relativitatea la nivel de teorie. Cu cativa ani in urma, am intalnit pe un alt forum un inginer care sustinea aceeasi bizarerie, a avut insa buna inspiratie sa se documenteze dupa ce l-am atentionat iar astazi imi este foarte recunoscator ca a avut ocazia sa inteleaga mai bine si corect unele lucruri ca urmare a discutiilor noastre. Evident, atat relativitatea cat si mecanica cuantica sunt modele descriptive ale realitatii ce ne inconjoara si, din aceasta cauza, se aplica in ultima instanta la aceleasi obiecte fizice, insa acest aspect nu le "leaga" la nivel fundamental. Exagerand (numai) putin, sa le pui intr-o oala e ca si cum ai spune ca gravitatia lui Newton se refera la cultivarea merelor intrucat si una si alta se aplica la mere: gravitatia actioneaza asupra marului, acesta cade, fizicianul observa si gata teoria . Partea cu popularitatea lui Einstein in randul profanilor nu e relevanta din punctul de vedere al unui fizician: de exemplu e clar ca marea majoritate a publicului habar nu avea acum cativa ani cine este 't Hooft (si pot sa pariez ca, fara un motor de cautare, marea majoritate a forumistilor de aici nu are idee nici astazi idee daca joaca la Den Bosch sau la Nijmengen ), insa pentru noi, tipul era un personaj de referinta inca dinainte de a primi premiul Nobel; de ce? fiindca colegii de specialitate stiau exact ce a facut si care este valoarea lucrarilor sale. Sistemele de valori cu care lucreaza publicul si oamenii de stiinta sunt diferite.
  9. O conditie necesara (nu si suficienta) pentru a purta o discutie decenta la un seminar stiintific este onestitatea intelectuala. Calea inselaciunii nu duce nicaieri iar cel ce o urmeaza se cere de unul singur afara. Din punctul meu de vedere nu mai e nevoie sa astept vreun raspuns.
  10. Imi dau seama ca ai scris asta. Totusi nu inseamna ca ai si dreptate. Sa lamurim mai intai un lucru: meseria mea este de fizician, cu specializare in fizica teoretica. Chestiile astea le-am facut in sala de curs, de o parte si de cealalta a catedrei, pentru a nu mai mentiona activitatea de baza din cercetare; se poate presupune deci ca ma pricep intr-o masura semnificativ mai importanta decat restul lumii la mecanica cuantica si relativitate, elemente care constituie parti integrante ale pregatirii mele profesionale si obiect al muncii curente. Teoria relativitatii restranse nici macar nu se refera esentialmente la lumina ci la niste proprietati de invarianta ale spatiu-timpului, invarianta vitezei luminii fiind un postulat de selectie intre cele doua posibilitati fizice distincte (daca esti interesat cum vine treaba, poti arunca un ochi aici). In orice caz, chiar referindu-ne la abordarea initiala a lui Einstein in care lumina pare sa aiba un rol mai important, articolul din 1905 se intituleaza "Zur Elektrodynamik bewegter Körper"; cand spunem "electrodinamica" vorbim de ecuatiile Maxwell si de consecinta lor imediata, undele electromagnetice (dealtfel primele cuvinte din articol sunt: "Dass die Elektrodynamik Maxwells ..."). TRR a aparut in contextul contrazicerii povestilor cu eterul luminifer, mediul ipotetic in care s-ar fi propagat undele electromagnetice (inclusiv lumina); Einstein este primul care spune clar si raspicat ca nu exista eter luminos. Nicaieri in articolele initiale si nici in alte parti nu apare vreo legatura intre relativitatea restransa si fotoni, cursul din anul II-III de la facultatea de specialitate se cheama "Electrodinamica si teoria relativitatii", nu "Fotoni si relativitate", ecuatiile Maxwell duc in mod inexorabil la concluzia ca viteza luminii trebuie sa fie independenta de referential. In particular, E = mc2 a fost dedusa tot in context electromagnetic ("Ein System von ebenen Lichtwellen [...]"), nu are de-a face cu fotonica. Pentru precizie, mentionez ca Planck a initiat discursul mecanicii cuantice cu referire nu la propagare ci la emisia/absorbtia energiei radiante sub forma de pachete discrete de energie proportionala cu frecventa: aceasta a fost contributia lui initiala. Insa tot Planck considera ideea sa nu o realitate fizica ci mai curand o "gaselnita" matematica de care inca mai cauta sa scape; Einstein l-a scutit de eforturi ulterioare in acest sens atunci cand a descris fenomenologia efectului fotoelectric in termeni de fotoni. Aceasta este o descriere generica a unor caracteristici ale TRG. Totusi TRG este fundamentata pe principiul echivalentei intre masa inerta si masa grea, matematica aferenta este o consecinta a aplicarii acestui principiu in mod sistematic. Evident, nu are nimic de-a face nici cu lumina si nici cu caracterul ei cuantic. La fel de evident, curbura spatiului face ca propagarea undelor electromagnetice sa urmeze niste geodezice care nu mai sunt linii drepte, insa aceasta face parte dintre consecintele TRG, nicidecum dintre fundamente. Desigur, daca vrei sa bagi totul intr-o oala, poti sa spui ca TRG are consecinte asupra oricarui obiect fizic din univers, inclusiv lumina considerata sub aspect corpuscular, totusi aceasta nu o face o teorie cuantica. De fapt, inca in ziua de astazi nu dispunem de o teorie satisfacatoare de gravitatie cuantica, una si cu alta nu stau bine impreuna in cateva puncte esentiale. "Aia cu „si-a facut o groaza de dusmani” e de cancan si ține de nonconformism comportamental si embargoul comunicarii pe timpul razboiului, nu de stiinta." Nu e cancan: de ce crezi ca a luat Premiul Nobel pentru efectul fotoelectric si nu pentru relativitate?! E adevarat ca "Hundert Autoren gegen Einstein" a aparut in 1931, insa inamicitiile datau de multa vreme. Aberant. Pentru cei care conteaza, Einstein era deja un membru al clubului restrans (s-a numarat printre invitatii la primele doua conferinte Solvay, 1911 si 1913, acolo unde nu se ajungea pe baza de pile sau popularitate). Pentru publicul larg, da, Einstein era mai putin cunoscut. Dar publicul larg nu conteaza in stiinta ci doar pentru publicul larg insusi. Acesta este un aspect irelevant. Nu am sustinut nicaieri ca Albert ar fi fost cel mai destept om de pe planeta, in calitate de fizician am oroare organica de ierarhii aberante de acest gen si nu inteleg de ce trebuie subliniat ca a fost sau nu o chesie absolut nemasurabila in mod obiectiv. Einstein a fost un tip foarte inteligent care a obtinut rezultate fundamentale in fizica teoretica, lucru pentru care merita mult respect. Ditirambicele sunt pentru gura-casca. "– MAXWEL a unificat fortele electricitatii cu magnetismul." Numele geniilor trebuie scrise corect: (James Clerk) Maxwell. De fapt a facut oleaca mai mult decat sa isi puna intrebari la care nu s-a raspuns nici astazi. In general, A.E. nu a fost un elev stralucit dar nici unul slab. Trebuie retinut ca modul de notare din occident nu avea si nu are nici astazi tendinta de a scoate "zecisti" in serie ci acorda de obicei note intermediare. Nu se poate compara direct prin proportionalitate o medie tipica de premiant RSR (de tip 9,50+) cu mediile elevilor germani pentru a decide ca X a fost elev mai bun sau mai prost decat Y. Einstein a fost un elev bunicel, care excela in matematica si fizica insa avea unele probleme cu franceza. Din cate se pare, a iesit din el un fizician bun, nu un expert in franceza. Nu ma insel. "L’idée fondamentale de [ma thèse de 1924] était la suivante : « Le fait que, depuis l’introduction par Einstein des photons dans l’onde lumineuse, l’on savait que la lumière contient des particules qui sont des concentrations d’énergie incorporée dans l’onde, suggère que toute particule, comme l’électron, doit être transportée par une onde dans laquelle elle est incorporée […] Mon idée essentielle était d’étendre à toutes les particules la coexistence des ondes et des corpuscules découverte par Einstein en 1905 dans le cas de la lumière et des photons." Dumneata ai spus textual "Abia in 1924 Louis de Broglie a impus teoretic dualismul corpuscul-undă al luminii" ceea ce constituie o eroare grosolana. In 1924, dualismul corpuscul-unda pentru lumina era deja recunoscut (reamintesc ca premiul Nobel al lui Einstein din 1921 fusese acordat tocmai pentru aceasta teorie). In teza sa de doctorat, de Broglie a propus inter alia ca particulelor materiale (e.g. electronii) sa li se asocieze o unda pilot. Prima parte a frazei e corecta. A doua cam scartaie: lumina (si particulele materiale) nu sunt "unitatea celor doua" ci sunt obiecte (sisteme) cuantice cu proprietati specifice pe care e mai bine sa ne abtinem sa le calificam cu termeni intuitivi corespunzatori conceptelor matematice din mecanica clasica. Dumneata poti sa dialoghezi linistit cu mine pe sectiunea libera a forumului; am insa rugamintea sa nu incerci sa imi explici cum sta treaba cu fizica fiindca inca nu m-am ramolit.
  11. Ia uite ce mai zice JJ: Eu nu zic deocamdata nimic.
  12. Cu dumneata m-am lamurit deja mai sus ca nu se poate avea o conversatie civilizata. Retine doar ca nu te "acuz" ca nu te uiti la meciurile ei, am constatat intr-o anumita ocazie ca nu o faci suficient pentru a iti da cu parerea in mod informat. Eu le-am vazut pe toate 10, pe unele atat in direct cat si in reluare si inca nu consider ca dispun de o informatie completa; in mod sigur insa dispun de mai multe date despre jocul ei decat detractorii ocazionali care rasar regulat dupa infrangeri pentru a isi etala micimea in public.
  13. Se putea sa nu rasara vreun comentariu profund dupa prima infrangere a sezonului?! Nu, ar fi fost probabil prea dificil. Simona ce a jucat in primele 9 meciuri ale anului a oscilat intre versiunile 2.0 si 2.5 . Asta-noapte a fost Simona 1.0, niciodata cu mintea in meci, Simona noua si-a luat o pauza. Nu stiu de ce a venit pauza si nu vreau sa speculez, in orice caz explicatia nu este esential corelata cu jocul adversarei (care nu este o ilustra necunoscuta din abisurile clasamentului) ci cu Simona insasi. Nu inteleg afirmatia "rezultatele sunt slabe". Simona a jucat 10 partide in acest sezon, a castigat 9 mai usor sau mai dificil si a pierdut una singura. Un meci nu constituie nici pe departe un ansamblu statistic relevant pe care sa tragi concluzii cu inalt grad de siguranta. Rezultatele nu sunt nici bune nici rele: a ajuns in aceeasi faza la AO ca anul trecut, a pierdut tot in mod stupid, pe propria cadere nu pe forta reala de joc, insa la o adversara aflata totusi in preajma primelor 10. Sigur, ar fi fost mai bine sa isi confirme statutul de cap de serie nr.3 si sa ajunga cel putin in semifinale, insa i-a lipsit un meci. Rezultat slab ar fi fost sa piarda in primele trei tururi. Jocul Simonei este in mod vizibil imbunatatit in anumite aspecte (numai cineva care a vazut exclusiv ultima partida si o considera in mod abuziv reprezentativa pentru Simona in 2015 poate sa isi inchipuie altceva). Serviciul este mai puternic (atat primul cat si al doilea), numarul de asi a crescut, repertoriul de lovituri a inceput sa fie punctat cu unele scurte si lovituri taiate pe care inainte Simona de regula nu le executa. Abordarea partidelor a devenit ceva mai ofensiva, e de vazut daca va fi si eficienta cu adversarele mai tari: Simona este inca in crestere si trebuie sa isi slefuiasca jocul. Spre deosebire de cele mai multe vecine de clasament WTA, Simona in continuare are cum sa isi perfectioneze jocul, prezinta disponibilitatea de a o face si chiar o face: parerea mea (care actualmente se afla in acord si cu parerile altor persoane care se pricep la tenis mai mult decat toti forumistii fcsteaua la un loc) este ca este doar o chestiune de timp pana cand isi va trece si niste titluri (la plural) majore in palmares. Parerea nu imi poate fi schimbata de un eveniment izolat despre care stim ca se intampla absolut oricui din lumea tenisului incepand cu #1 Serena W. Daca nu i-ai urmarit nici meciurile din 2015 (daca vrei, iti pot indica de unde sa le iei in HD) si nici nu ii cunosti programul de antrenament, ar fi probabil mai indicat sa nu mentionezi nimic din ceea ce nu poti sustine cu altceva decat aflarea in treaba.
  14. Daca pleaca acum la arabi, Lucian face o eroare: 1. iese din circuitul echipei nationale 2. va deveni legat ca soarta de Piturca 3. e posibil sa dea de vreun jucator mai tembel care sa intre la rupere si sa ii incheie cariera in regim de urgenta. Singurul avantaj al mutarii este cel financiar, insa ramane de vazut cat timp va dura si acesta.