Leaderboard


Popular Content

Showing most liked content on 10/12/2015 in all areas

  1. 1 like
    Sunt curios daca e cineva care zice nu Unirii si de ce. Si mai ales, asta ma framanta , basarabenii vor Unirea cu noi ??
  2. 1 like
  3. 1 like
    Bine v-am gasit! Ati vazut campania care ruleaza pe internet in ultima perioada - romanii sunt destepti? Ideea e simpla: la initierea cautarii romanii sunt... apar tot felul de sugestii cu caracter negativ. Si noi putem schimba asta! Cautand masiv romanii sunt destepti, putem schimba acest sugestii Google intr-unele cu caracter pozitiv. Putem arata ca ne pasa de imaginea noastra! Implicati-va si voi si shareuiti mesajul mai departe: https://www.facebook.com/romautentic.ro?sk=...277126632324389 Aici un filmulet detaliat despre asta:
  4. 1 like
    Cel mai cunoscut si, totodata controversat regizor roman, Sergiu Nicolaescu s-a stins ieri din viaţă, la varsta de 82 de ani. În perioada comunista cel considerat stapanul absolut al cinematografiei romanesti a introdus in filmele sale numeroase elemente de propaganda Totodata a fost frecvent acuzat că a prezentat istoria poporului roman intr-o manieră distorsionata dar convenabilă fostului regim. Cu aproape 70 de filme la activ, Sergiu Nicolaescu s-a dedicat in cea mai mare parte a carierei sale filmelor istorice si de actiune. Cele mai bune productii, in opinia criticilor, raman insă „Osanda" (1986) si „Atunci i-am condamnat pe toti la moarte" (1971). În perioada comunista multe dintre filmele sale au platit un tribut substantial propagandei de partid, iar istoria a fost „cosmetizată" asa cum cereau „indicatiile". Celebru in acest sens este discursul domnitorului Mircea cel Batran din filmul „Mircea" (1989), discurs ce semana izbitor cu unul tinut de Nicolae Ceausescu la un congres al PCR. Criticul de film Valerian Sava consideră că Nicolaescu a facut atat filme bune, cat si filme proaste si, chiar dacă a fost un opozant al lui, nu-i neagă opera in totalitate. „În ceea ce priveste faptul că Sergiu Nicolaescu a marsat adesea pe latura propagandistica nici macar nu i se poate reprosa lui in exclusivitate", a declarat Sava pentru „Romania liberă". „El nu a facut filme de autor, ci era adaptatorul si ilustratorul unor texte date de altii. Ceea ce a facut el valid s-a datorat, in mare parte, calităţii lui de cineast apt să işi aleagă colaboratori buni, in primul rand scenaristi, aici mă refer mai ales la Titus Popovici (şi dacă tot vorbim de concesii facute regimului in filmele lui Nicolaescu, in mare masură acestea au venit din scriitura lui Titus Popovici), si apoi actori, pentru ca să nu uitam, in peliculele lui a aparut toată elita actoriei romanesti, incepand cu Amza Pellea si continuand cu Gheorghe Dinica Mircea Albulescu, Ion Besoiu si multi altii. Eu am fost un opozant al lui, dar nu i-am negat opera in totalitate", a adaugat Valerian Sava. „Ca orice regizor, a facut si filme bune si filme proaste. Iar creatiile sale nu pot fi desprinse de contextul istoric in care au fost realizate. Sigur că in filmele sale istorice, atat in cele in care prezenta figuri medievale, cat si in cele cu comunisti ilegalisti, el a inclinat Balanta catre interesele propagandei, careia i-au platit tribut atat el, cat si Titus Popovici. Modul caricatural, nedrept, fals in care anumite fapte istorice erau prezentate, distorsionarea adevarului istoric, latura atee, manifest-persiflantă la adresa clerului, toate acestea tineau de mentalitatea epocii", este de parere Valerian Sava. Criticul crede că lucrurile devin cu adevarat complicate in ceea ce-l priveste pe Sergiu Nicolaescu atunci cand vine vorba de figura publică si de omul politic, care au starnit chiar mai multe controverse decat regizorul Sergiu Nicolaescu. Cristi Puiu: „Noi, tinerii cineasti, nu am fost niciodată colegi cu Nicolaescu Una dintre marile acuze care i se pot aduce lui Sergiu Nicolaescu este si aceea că a fost mereu in conflict deschis cu noul val al cinematografiei romanesti, adică exact cu acei regizori care au adus cu adevarat glorie filmului nostru. Despre acest lucru, regizorul Cristi Puiu ne-a declarat: „Noi, tinerii cineasti, nu am fost niciodată colegi cu Sergiu Nicolaescu, nici nu am fi avut cum să fim vreodata El a fost intotdeauna un privilegiat al tuturor regimurilor si a facut filme după filme din postura de stapan de tarla, de tartor al cinematografului romanesc. Sigur că in ultima vreme devenise batran si neputincios si nu mai putea face rau nimanui, dar la ora la care am debutat noi era foarte vioi si ne punea bete-n roate cat putea. Şi putea foarte mult pentru că era chiar factor de decizie, politician si senator. Noi, ca să ne realizam filmele, a trebuit să facem o adevarată cursă cu obstacole si să sarim peste toate barierele puse in calea noastră de el si de oamenii lui. S-ar putea crede că dacă iubesti cu adevarat cinematograful nu te poti opune dezvoltarii lui, dar asta este o naivitate pentru că atat pentru Sergiu Nicolaescu, cat si pentru cei din jurul lui, nu a primat niciodată interesul filmului romanesc, ci strict interesul personal. Să-şi faca adica doar filmele lui. Te-ai fi asteptat ca un om ajuns la o varstă venerabilă să fie si generos, dar nu a fost cazul lui. Lumea insă nu se va schimba acum că a murit Sergiu Nicolaescu si nici cinematografia romană nu va fi condusă altfel, să nu ne facem iluzii". Cristi Puiu mai regretă si faptul că Sergiu Nicolaescu nu a avut niciodată un moment de sinceritate, in care să işi facă mea culpa pentru colaborarea cu regimul comunist, dar si cu cel postdecembrist: „Pe undeva imi pare rau că a plecat fară să dezvaluie nimic din ceea ce stia despre cum functiona masinaria de propagandă comunista cinematograful de atunci si cel de acum. În loc să işi protejeze propria imagine, ar fi trebuit să işi recunoască deschis, barbateste, greselile facute si ca artist si ca om politic. La iesirea din scenă ar fi putut să deschidă si niste dosare doar de el stiute, ar fi fost momentul să spuna in sfarsit, adevarul. Ar fi fost frumos să facă această spovedanie, cred eu, obligatorie, inainte de marea plecare. Îţi trebuie insă multă intelepciune ca să-ţi faci mea culpa. Dar el s-a crezut mereu deasupra tuturor si nu suporta nici o critica oricat de mica Îmi amintesc că atunci cand incepusem filmarile la «Moartea domnului Lazarescu» m-a rugat un jurnalist de la Deutsche Welle să apar ca martor intr-un proces pe care i-l intentase Sergiu Nicolaescu. Motivul? Pentru că ziaristul indraznise să spună că «marele» Sergiu Nicolaescu facuse multe filme proaste. Ei bine, m-am prezentat la proces. Eram in a doua zi de filmare si, in loc să-mi vad de treaba m-am dus să apar dreptul la opinie al unui cronicar. Ţin minte si acum că judecatoarea mă intreba cum se poate face distinctia intre filme bune si filme proaste, iar eu vorbeam despre dreptul la liberă exprimare". În ceea ce-l priveste pe regizorul Sergiu Nicolaescu, Puiu consideră ca in calitate de creator, „Nicolaescu este o gluma El nu a facut film de arta să fim bine intelesi, ci doar niste productii audio-vizuale de consum, de propaganda de diseminare in masă a confuziei privind istoria, care nu se deosebesc cu nimic de filmele facute cu plutonul, la comanda in epoca de tristă amintire". Revolutionarul Sergiu Nicolaescu: „Rog muncitorii să intrerupă lucrul" Un moment important din viata lui Sergiu Nicolaescu il constituie Revolutia din decembrie 1989. Imaginea regizorului in studioul TVR, in după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, alaturi de Mircea Dinescu si Ion Caramitru, a ramas bine intiparită in memoria romanilor. La cateva minute după fuga cuplului Ceausescu cu elicopterul, Nicolaescu le cerea romanilor să iasă in strada „Fac apel in primul si in primul rand la muncitorime. Rog muncitorii din fabrici să intrerupă lucrul. Dacă nu intrerupeti lucrul imediat, dacă nu veniti aici, in fosta piaţă Stalin, dacă nu veniti aici la Televiziune să vă alaturati noua să stiti că ceea ce vedeti acum ar ramane un foc de paie. Şi eu nu vreau să ramană un foc de paie. Vreau să veniti aici milioane. Bucurestiul are două milioane, un milion să fie aici!", este o parte din discursul lui Nicolaescu rostit atunci la TVR, unul mobilizator, emotionant si logic, despre care unii istorici, mai tarziu, au speculat că a fost atat de coerent, spre deosebire de ale celorlalti, incat e posibil să fi fost pregatit dinainte. „Nicolaescu a avut sansa să prindă evenimentele din decembrie 1989 pe viu si a intrat in acest rol cu naturalete. I-a placut să joace rolul de revolutionar in acele zile", a comentat pentru RL istoricul Bogdan Murgescu. Devenit ulterior parlamentar pe listele FSN, Nicolaescu a condus Comisia senatorială „Decembrie 1989" in perioada 1990-1992, iar pană in 1996 a fost vicepresedintele acestei comisii. Scopul infiinţării acesteia a fost dezlegarea misterelor din acele zile revolutionare in care peste o mie de romani si-au pierdut viata, mistere care nu au fost elucidate nici pană astazi. Sergiu Nicolaescu a fost nu doar unul dintre actorii Revolutiei din 1989, dar a si scris pe această temă cateva carti, dintre care prima, "Un senator acuză", a fost publicată in 1996, urmată de "Cartea revolutiei romane decembrie '89", la editura Ion Cristoiu, in 1999. În decembrie 2005 a publicat, la editura ALL, volumul "Lupta pentru putere. Decembrie '89" si, la editura Topaz Bucuresti, "Revolutia. Începutul adevarului". Cea mai recentă carte a sa este „MamaLiga a explodat! Decembrie 1989", lansată in anul 2011. Potrivit autorului, cartea s-a dorit a fi mai mult un raspuns dat acelora care se indoiesc de Revolutia Romana La lansarea volumului, in martie 2011, Nicolaescu a spus că participarea la Revolutie a fost "cel mai important lucru" pe care l-a facut, potrivit Mediafax. De asemenea, cineastul a avut si o intensă activitate politica Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar in 1990, pe listele FSN, iar in actuala legislatură a incheiat al cincilea mandat in Parlament. Singura legislatură in care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008. Ultimul discurs tinut la tribuna Parlamentulu În 12 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu le-a multumit colegilor din Senat pentru perioada petrecută impreuna precizand că nu a mai candidat pentru un nou mandat deoarece mai are putini ani de trait pe care vrea să-i termine in profesia sa. „Vreau să vă multumesc pentru acesti patru ani minunati pe care i-am petrecut impreuna in care dumneavoastră mi-ati daruit stimă si consideratie, simţăminte pe care si eu vi le datorez. Mai am putini ani de trait si mi-am dorit să-i termin in profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» si vreau să vă spun in acelasi timp «La multi ani!» si sarbatori fericite", a fost ultimul discurs al lui Nicolaescu de la tribuna Senatului. Ultimul drum Trupul neinsufletit al lui Sergiu Nicolaescu va fi incinerat sambata la ora 12.00, la crematoriul Vitan Barzesti din Bucuresti. Potrivit Mediafax, incinerarea va avea loc in cadru restrans, nefiind permis accesul presei. De altfel, Dana Nicolaescu, sotia regizorului, a solicitat presei să trateze "cu decenta si respectul cuvenite" tragicul eveniment cauzat prin disparitia sotului ei. Romania Libera Moartea domnului Nicolaescu (Cristian Tudor Popescu) Moartea domnului Nicolaescu mă emotionează tot atat cat moartea comisarului Miclovan sau Moldovan, zambind relaxat cu borsul la gură "Un fleac, m-au ciuruit..." sau receptIonand ploaia de gloante ca pe un vibromasaj sub dus Despre calitatea domniei-sale de executant al programului de propagandă national-comunistă comandat de Ceausescu am scris de nenumarate ori analizandu-i filmele. N-am s-o fac si acum, cand nu mai este, desi valul de encomiasme care crapă ecranele de azi dimineaţă ar merita macar un canal de deversare. Voi face doar, in calitate de cinefil, o marturisire rusinoasă: niciodata niciunde, nicio imagine din filmele domnului Nicolaescu nu mi-a starnit vreo emotie. Mă numar printre astfel de handicapati sufleteste, nu multi, din fericire pentru vigoarea romanilor ca natie. Domnul Nicolaescu a fost, cu siguranţă, cel mai bun manipulator al maselor de figuranti neplatiti in cinematografia romană sub comunism. Altfel, opera sa este o uriaşă, sistematică si tenace colectie de clisee, conserve de cinema in sos de viu. Nicio idee cinematografică originală nu tulbură acest mareţ edificiu - singurele impurităţi creative pot fi gasite printre dialogurile si situatiile imaginate de scenaristul sau, Titus Popovici. Umorul si sensibilitatea domnului Nicolaescu sunt perfecte pentru a-l face să radă sau să verse o lacrimă pe domnul Becali. Şi dacă asupra evidentei că domnul Nicolaescu este cel mai mare regizor roman sunt unii care mai cartesc, domnul Becali este cel mai bun roman fară niciun fel de discutie. Ultimul film al domnului Nicolaescu vazut de subsemnatul a fost "Poker", după care am simtit nevoia să mă spal cu spirt pe ochi. Nu pot să nu mă intreb cum ar fi aratat urmatoarele bijuterii cinematografice ale maestrului dacă traia 100 de ani. Pentru pacatul acestui gand sper că voi fi sanctionat de romanii crestini adevarati, in vreme ce pe domnul Nicolaescu urmează să-l ierte Dumnezeu. Sergiu Nicolaescu sau Hollywood-ul comunist (Cristian Campeanu) A modelat cultura populară cum nimeni nu a reusit in ultimii 50 de ani. A mistificat istoria pană la caricatură si a construit mitologii nationaliste care au ramas adanc impregnate in imaginarul colectiv. A servit regimul comunist cu osardie si a fost cel mai eficient agent de propagandă al national-comunismului lui Nicolae Ceausescu. A fost printre cei care s-au suit pe tanc in decembrie '89 imaginandu-se general desi a fost de departe cel mai rasfăţat "artist" al regimului, dar, in cele din urmă a ramas un soldat fidel lui Ion Iliescu si FSN, PSD, etc. A scris scrisori odioase impotriva lui Lucian Pintilie si, pe masură ce devenea si mai irelevant in film, s-a luptat din rasputeri să oprească noul val al cinematografiei romanesti. Un personaj slab, lipsit de consistenţă si moralmente falimentar. Şi totusi... Ultimul Bond, Skyfall, debutează cu o urmarire de motociclete pe acoperisul marelui bazar din Istanbul. 50 de ani si 23 de filme mai tarziu, un regizor care a câştigat Oscar-ul cu American Beauty si tot ce au putut să facă este o urmarire de motociclete, urmată de clasica luptă pe acoperisul vagoanelor unui tren. Dar tocmai aici zace geniul filmului - de departe cel mai bun Bond facut vreodată - in faptul că exploatează fară complexe si fară rusine toate cliseele cinematografice create vreodata Lupta dintre Bine si Rau (cu un "rau" excelent construit de Javier Bardem), conspiratie, intorsaturi de situatie, impuscaturi, emotie, dramă si, bineinteles, urmariri de masini, dintre care, celebra Aston Martin DB5 este cireasa de pe tort. Niciun cliseu nu este ratat. Kitsch total, dar kitsch cu stil si cu autoironie tipic britanica Acum, dacă ideea ta despre film inseamnă Fellini, de Sica, Rossellini, Renoir, Truffaut ori Godard, (inevitabilul) Tarkovski sau, mai spre noi, von Trier, si dacă preferi "Hotii de biciclete" lui "From Russia with love", sau "Padurea Spanzuratilor" si "Reconstituirea" lui "Nea Marin Miliardar", atunci este perfect in regulă să dezaprobi entuziasmul nostru pentru ultimul Bond. Dar adevarul simplu este că toată lumea adoră o bună urmarire de masini si undeva, foarte adanc, toată lumea se bucură să privească o confruntare intre "baietii buni" si "baietii rai", fie intr-un film Politist, intr-un western, in Hobbit-ul sau intr-un film cu spioni. E, ca să folosim cuvinte mari, paradigmatic, si de aceea Bond "ţine" de 50 de ani si va mai tine incă cel putin pe atata. Şi aici intră in scenă Sergiu Nicolaescu. Filmele sale s-au dorit riposta sistemului comunist la Bond. Nicolaescu a facut din Mihai Viteazul un John Wayne si din comisarul Miclovan/Moldovan un Clint Eastwood (cel din Dirty Harry) reprezentativ nu numai pentru comunismul romanesc, dar si pentru intregul sistem, dovadă stand succesul de care s-a bucurat in intregul "bloc socialist". Din punct de vedere artistic, ar fi putut face orice. A facut filme grele precum "Atunci i-am condamnat pe toti la moarte", "Osanda" sau "Ciuleandra", filme populare, cum a fost seria "comisarilor" si filme care, in Romania acelor ani, au reprezentat o mică revolutie ideologica cum a fost "Nemuritorii". Dar a ales să işi lege numele de unele dintre cele mai odioase productii ale propagandei national-comuniste: "Dacii", "Mihai Viteazul", "Mircea". Şi nu mai amintim de o serie de gunoaie cinematografice din respect. Sergiu Nicolaescu a fost cel mai eficient agent al regimului comunist si al nationalismului ceausist, pe care le-a imbracat in haine sexy si le-a vandut poporului in ambalajul irezistibil al filmului. Pe vremea cand Hollywood-ul era acuzat că reprezintă cel mai bun agent de propagandă al sistemului capitalist, Sergiu Nicolaescu a fost riposta comunistă la Hollywood. Şi s-a bucurat din plin de această postură privilegiata in contra rivalilor sai, in contra celorlalti regizori, in contra artei filmului in ultimă instanţă. Ramane inscrisă in istoria infamiei artistice scrisoarea pe care Nicolaescu i-a scris-o lui Ceausescu pentru a denunta atitudinea "necomunistă" a lui Lucian Pintilie, dovadă a unui caracter mic si ranchiunos. Caracter pe care l-a aratat din plin si după 1989. Lipsit de suportul ideologic al regimului comunist, faţă de care a fost perceput, in mod gresit si manipulator ca altceva sau chiar ca un rebel, si o dată cu libertatea de expresie care a adus adevaratul Hollywood in Romania, Nicolaescu s-a stins in irelevanţă. Toate filmele pe care le-a facut după 1989 au fost esecuri majore, atat de casă cat si de public. Recuperat politic de un Iliescu recunoscator pentru "meritele" sale din trecutul comunist, Nicolaescu s-a dovedit un politician mediocru si obedient. Mai mult, s-a dovedit si incredibil de obtuz, declanşând o luptă ridicolă impotriva noii scoli de cinematografie romanesti reprezentata ca varfuri de lance, de Mungiu, Puiu, Porumboiu, dar nici pe departe epuizată de ei. Dar cu toate acestea, filmele lui Sergiu Nicolaescu raman adanc inscrise in cultura populară romaneasca pe care au modelat-o intr-un mod fundamental, cum nu a reusit nimeni să o faca În cea mai mare parte, imaginea Romaniei creată in aceste filme este profund distorsionata dacă nu de-a dreptul gresita dar pe de altă parte, nu mai poate fi schimbata Ceea ce, in bine sau rau este o realizare remarcabila În final, trebuie să remarcam faptul că Nicolaescu a cultivat actori exceptionali precum Amza Pellea, Gheorghe Dinică sau chiar Jean Constantin, care au facut roluri mari in filmele lui. Putini stiu in Romania cine este minstrul de interne, dar toată lumea stie cine este Lascarica În cele din urma putini işi vor aminti de "Dacii" sau de "Mircea", dar multi işi vor aminti cu nostalgie de impuscaturile, urmaririle de masini si motociclete din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Nu e chiar Bond, dar e cea mai bună aproximare, semn ca in loc să contracareze tentatia Occidentului, a amplificat-o. Ceea ce inseamna ca, in final, Bond a castigat, iar Sergiu Nicolaescu a pierdut.
  5. 1 like
    E vorba despre o parte frumoasa din istoria romanilor, pentru ca arata de ce sunt capabili, dar si urata, fix din acelasi motiv. Nu stiu despre voi dar eu ma enervez foarte tare cand citesc cum romanii se bateau intre ei pentru putere. Link: http://www.descopera.ro/descopera-istoria-...odul-de-cremene Ioan Voda cel Cumplit – Voievodul de Cremene Oricat veti cauta in colbul istoriei noastre un personaj asemanator Voievodului Ion Armeanul, rar veti gasi vreunul. Oricat veti cauta in Istoria Universala un razboinic asemenea Mariei Sale, nu veti afla unul care sa se apropie de bravura, forta si neinduplecarea sa. Readucerea aminte a faptelor si vietii unuia dintre cei mai straluciti strategi ai Europei crestine, este o adevarata datorie de onoare. Europa alienata Secolul XVI al erei noastre surprindea Batranul Continent intr-o etapa de tensiuni sociale, fierbere politica si consolidare a artelor si civilizatiei Apusului. Imperiul Spaniol se afla la apogeul fortei si dezvoltarii sale. Fanaticul rege catolic Filip al II-lea era cel mai bogat monarh al vremii, in porturile peninsulei hispanice acostand galioane pline cu comori si sclavi adusi din Europa, Africa, Asia si America. Anglia isi definitiva noua sa orientare constitutionala reformata, alaturi de revizuirea politicilor coloniale. Franta se vedea aproape condusa de miscarea hughenotilor. Taratul moscovit era o imensa pustietate asupra caruia flutura steagul insangerat al unei adevarate fiare, Ivan cel Groaznic pe numele sau. Pe fondul acestei Europe alienate si dezbinate, Imperiul Otoman continua sa muste hulpav bucati din trupul Continentului cel Vechi. Forta sa militara si cruzimea pasalelor inspaimantau orice Armata. Si acesta in ciuda faptului ca la Stambul domnea Sultanul Selim cel Betiv, un suveran care nu calcase in viata sa pe un camp de batalie, un notoriu obsedat sexual interesat doar de frumusetea roabelor din Balcani si Caucaz si nu in ultimul rand un mare betivan, dupa cum i-a ramas si numele. In aceste conditii, intr-un marunt voievodat romanesc, apare un mare conducator de osti, pe care numai soarta cea nedreapta alaturi de o tradare devastatoare, l-au oprit sa nu schimbe fata Europei. Armeanul cel Cumplit de Viteaz Dupa moartea Marelui Stefan, tronul Moldovei a fost ocupat vremelnic de fiul sau, Bogdan cel Chior. Fiul celui din urma, Stefan cel Tanar sau Stefanita Voda, muri la randul sau fara de urmasi legitimi. Pe tron se inscauna Petru Rares, un copil din flori al lui Stefan cel Mare . In scurta sa perioada de domnie, Moldova a stralucit totusi datorita talentului sau diplomatic, Petru Rares dovedindu-se un voievod iubit de popor, care baga iarasi groaza in randurile dusmanilor. Urma apoi cruda domnie a lui Voda Alexandru Lapusneanu, ale carui excese si carnagii au ramas intiparite chiar si in literatura romaneasca, sub pana lui Costache Negruzzi. In tot acest rastimp, un alt vlastar din trupul lui Stefan cel Mare, crestea necunoscut in strainataturi, departe de ochii celor care se luptau intre ei pentru tronul Moldovei. Este vorba de fiul bastard al lui Stefan cel Tanar, Ioan sau Ion, depinde de cronicar. Mama acestui adevarat stranepot al lui Stefan cel Mare a fost o femeie de neam armean din familia Serpega. Vitejia, gandirea strategica, forta fizica si neinduplecarea o mosteni de la tatal sau, Stefan cel Tanar, descris in letopisete drept un personaj dintr-o bucata, cu un caracter bataios. De la mama sa, Ioan Voda a mostenit o fizionomie tipic armeneasca, ten masliniu inchis la culoare, o frunte inalta si lata, dar neromaneasca, dupa cum aminteste si B.P. Hasdeu, par des si negru, nas oriental precum al tuturor negutatorilor armeni care strabateau Moldova. Moldovenii si-au denumit intotdeauna domnitorii bastarzi dupa numele mamei, ca o ramasita straveche a matriarhatului in taramurile locuite de daci. Astfel, Alexandru Voda a fost numit Lapusneanu, dupa mama sa, Lapusneanca. Petru Voda a ramas cu numele de Rares, dupa Raresoaia, porecla mamei sale. Prin urmare, in aceiasi nota, poporul l-a numit Ioan Armeanul pe stranepotul lui Stefan cel Mare. In anul 1561, la varsta de aproape 40 de ani traiti in anonimitate, Ioan Armenul se face remarcat pentru prima data intr-un context destul de neobisnuit. Datorita situatiei politice nefavorabile, paraseste regatul polon si apare drept refugiat in Crimeea, la curtea hanului tatar Mehmet Kalga, a carui admiratie si prietenie o cucereste definitiv, dupa ce-l insoteste pe tatar intr-o campanie de lupta contra armatelor rusesti. Acolo, intr-o lupta crancena de pe malul Volgai, remarcabilul sau sange rece alaturi de forta-i fizica de proportii herculeene, au smuls strigate de admiratie incercatilor calareti ai stepelor. Simpatia lui Kalga-Han pentru Ioan era atat de puternica incat trimite o scrisoare regelui polonez Sigismund-August : "Te rog foarte mult a binevoi a tine in gratiile tale pe acest fiu de domn din Moldova". La acea data regatul polonez tremura de frica tatarilor. Pana la urma, ura boierilor impotriva lui Bogdan Lapusneanu, fiul lui Alexandru, precipita situatia in favoarea lui Ioan Armeanul, ale carui eforturi de a cuceri tronul Moldovei ajunsesera deja la urechile imparatului Germaniei, regilor Ungariei si Poloniei, precum si sultanului turc. Profitand de situatia-i favorabila si bazandu-se pe curajul sau nemaiintalnit, Ioan ajunge in sfarsit Voievod al Moldovei. Doi ani cat o eternitate Inscaunat in luna februarie a anului 1572, Ioan a domnit doar pana in iunie 1574, cand moartea sa de martir l-a trecut deopotriva in istorie si legende. Primele clipe de domnie au fost marcate de tensiuni si hartuiri reciproce cu regatul polonez. Exelent politician, Ioan Voda redobandeste pentru Moldova cetatea Hotinului, cea mai puternica fortificatie romaneasca din acele timpuri. Crestin de rit armean inca din nastere, luteran in Polonia, convertit la islam in Stambul, Ioan Voda trece la ortodoxie in uralele multimii. Un strateg de talia sa, animat de ambitia libertatii ar fi trecut la catolicism daca s-ar fi inscaunat rege al Spaniei sau ar fi aderat la confucianism, daca astfel ar fi devenit suveran al Chinei. In scurta sa domnie, Ioan a savarsit o serie de reforme nemaivazute pana atunci in Tarile Romane. Cunoscator al limbilor turca, greaca, polona si armeana, domnitorul aplica controlul personal al actelor emise de cancelaria domneasca. Decide schimbarea capitalei de la Suceava la Iasi, trece la eliberarea oamenilor de rand de sub jugul boierilor si clerului. Pentru a salva averea tarii, ordona sa fie batute monezi nationale de arama in loc de aur si argint. Prima inscripitie in limba romana apartine banilor de arama pe care Ion Voda a ordonat sa se inscriptioneze "Teara Moldovei". Tot el impune o strictete de fier contributiilor fiscale ale oricarui moldovean, fie el simplu taran sau logofat. Toate aceste masuri nu au facut decat sa inteteasca ura boierimii si a clerului contra lui Ion Voda. Parca pentru a inaspri situatia, Ioan Voda se tine tare si nu face rabat de la principiile sale. Astfel, pe o inalta fata bisericeasca care ar fi savarstit pacatul sodomiei, o pedepseste prin arderea de viu. Pentru a-l consola, Ioan Voda aminteste preotului nefericit ca este mai bine sa-i arda trupul cel pacatos aici pe pamant, decat sufletul sa-i fie ars pe veci in Gheena. Pe un boier care tradase trei domnitori anteriori si se facuse haiduc, Ioan Voievod il ingroapa de viu in pamant, cerand familiei boierului sa nu fie mahnita, deoarece numai pamantul putea inghiti un asemenea ticalos. Ura sa impotriva boierilor si preotimii nu cunoaste margini, in opinia voievodului aceste doua clase sociale fiind vinovate de slabirea tarii, jaful taranilor si cultivarea unei adevarate arte a tradarii si intrigilor. Pentru a controla si limita puterile boierimii si influenta clerului, Ioan Voda face o miscare politica fara precedent pana atunci in istoria interna a principatelor romane. Spre surpriza tuturor, redutabilul voievod ia mosiile manastiresti pentru a le darui unor boieri. Tot asa procedeaza si cu mosiile, domeniile turmele, si hergheliile boierimii. In scurt timp, aceste bogatii erau daruite unor manastiri. Astfel, scandalurile, invidia si ura dintre preotime si boieri se tineau lant. Succesul voievodului era de o simplitate neobisnuita. Ioan nu-i lasa nici pe boieri nici pe preoti sa abuzeze de roadele muncii taranilor. Razesii erau taria armatei, cu cat erau mai bine hraniti cu atat luptau mai destoinic. Domnitorul, totusi, nu i-a improprietarit pe tarani, deoarece se temea ca o astfel de masura ar fi nascut o criza ce ar fi dus la situatii anarhice in Moldova. In schimb, lua taxa de la tarani doar o zecime din cat le luau boierii. Prin acesta metoda, a reusit in scurt timp sa umple vistieria tarii si totodata sa devina eroul maselor populare. Evident, datorita acestor masuri si-a atras Ioan numele de cel Cumplit sau cel Rau, dupa cum il aminteste un cronicar mitropolit. Intrigile boierimii au atins cele mai indepartate colturi ale Europei. Despre mazilirea si uciderea lui Ion-Voda se vorbea nu numai in cancelariile din Ungaria, Polonia, Valahia sau Stambul. Pana si in indepartata Franta se puneau la cale planuri care vizau inlaturarea sa de la tron. In acea perioada, Moldova platea Inaltei Porti un tribut anual de 40.000 de galbeni. Turcii observara prosperitatea tarii in timpul domniei lui Ioan si aproape dublara tributul. Insa, Ioan Voda cel Cumplit nu putea accepta lacomia turcilor. Tot mai multe amenintari se strangeau la adresa sa. Cea mai mare venea din partea Doamnei Chiajna in persoana. Acesta adevarata Lady MacBeth a istoriei romanesti platise deja in avans multi galbeni Inaltei Porti in scopul cumparararii tronului Moldovei pentru fiul sau, Petru Schiopul sau Petru cel Tanar. Turcii se pregatesc de razboi. In fata unei asemenea amenintari , Ioan Voda cel Cumplit tine in fata divanului boieresc o cuvantare ramasa la cunostinta noastra datorita lui cronicilor lui Grigore Ureche. Neinduplecatul voievod prezinta situatia si se pregateste de razboi impotriva celei mai mare forte militare din vremea sa. Moldoveni si Cazaci - Luptatori fara egal Ioan Voda studiase arta militara a turcilor, tatarilor, polonezilor si germanilor, astfel incat cunostea atat punctele tari, cat si pe cele slabe alte armatelor respective. Aici intervine geniul sau militar desavarsit. Intr-un avant de-a dreptul revolutionar, Ioan Voda anticipeaza importanta artileriei si a infanteriei pe campul de lupta. La momentul respectiv, niciun alt suveran european nu gandea atat de vizionar. Franta avea la acea data doar 30-40 de tunuri, Ioan Voda avea 200 de guri de foc. Tunurile europene din acea perioada erau niste masinarii imense, greoaie si foarte dificil de manevrat. Ion Armeanul este constient de acest neajuns si isi doteaza Armata cu tunuri mult mai mici si mai mobile. Daca un tun de la curtile Europei putea fi carat cu 4 sau 6 cai, un tun modovenesc patentat de voievod putea fi deplasat cu o singura pereche de cai. Modovenii se distingeau prin revolutionara lor artilerie de camp, fapt subliniat si de Nicolae Balcescu care declara: "Artileria la romani a fost mult mai in buna stare decat la cele mai multe neamuri". Cu nimic mai prejos se prezenta Armata moloveneasca compusa in mare masura din razesi si boieri de rang mic. Toti acesti oameni erau caliti in lupta si cunosteau la perfectie arta manuirii armelor. Luptele de sute de ani cu turcii, tatarii, ungurii si polonezii au dus la desavarsirea unui tip de razboinic de neinvins in Europa. Arcasii moldoveni erau superiori in tactica si mobilitate celor occidentali. O alta arma pe care se bazau razesii luptatori erau teribilele ghioage sau fusturi. Realizate din lemn de esenta tare si ghintuite la capat, acestea puteau usor zdrobi coifurile si armurile vrajmasilor. Sabia era la mare cautare, tipul de palos moldovenesc aducea mai degraba la forma cu iataganul. Razesii nu au ales niciodata sabiile grele si impractice de tip european, folosite indeobste de polonezi si unguri. Fiecare grup de infanterie avea cate o ceata de sateni inarmati cu coase folosite pentru a taia picioarele cailor sau ale calaretilor, in functie de conjunctura luptei. Caii moldovenesti erau o rasa unica, din nefericire disparuta azi. Extrem de pretuiti de hanii tatari sau pasalele turcesti, caii moldavi nu au fost foarte aratosi, dar erau deosebit de iuti si de rezistenti. La nasterea manjilor, razesii le taiau narile pentru a inlesni astfel procesul respiratiei accelerate pe timp de galop. Codul martial al moldovenilor se rezuma la un singur alineat: "Fugarul carele va lasa campul bataliei, sa fie pedepsit cu o moarte mai cumplita decat aceea ce i s-ar fi putut intampla in lupta din partea vrajmasului". Marturiile cronicarilor straini cu privire la spiritul de lupta al romanilor din acele vremuri sunt edificatoare: "Ei se bat cu o asemenea indrazneala si dispret fata de dusmani, cu o asemenea incredere in sine, incat cu o mana de oameni infransesera mari armate ale vecinilor" spune Graziani. "E un popor totdeauna foarte ciudat, capritios, tafnos, dar atat de dur si razboinic incat nu o data a dat lectii acelora care nu-l lasau in pace" citim la Vigenere. "Neamul moldovenesc e feroce, cam barbar, dar foarte ager in arta militara" declara Reichersdorf. "Ostasii moldoveni sunt viteji si mesteri in lupta, desi sunt niste tarani prosti, luati de la plug" ne spune Bielski. "Sunt oameni groaznici si foarte viteji; si nici ca este pe fata pamantului un alt popor care pentru gloria razboinica si eroism sa apere o tarisoara mai mica contra mai multor dusmani, atacandu-i si respingandu-i fara incetare" zice si Orzechowski. In acelasi timp, in istoria universala isi fac aparitia teribilii cazaci. La marginea hotarului Poloniei cu tinuturile tatarasti apare o natie compusa in mod egal din fugari refugiati din Rusia, Polonia, Moldova, Kalmukya si Cerchezia. Vorbeau o limba amestecata pe care o intelegeau cu totii. Urau de moarte pe musulmanii turci si tatari precum si pe polonezii cei catolici. Impotriva acestora porneau in fiecare an in expeditii de jaf si pedepsire, fiind condusi de cate un ataman. Resedinta lor era la gurile Niprului si Volgai unde isi injghebasera chiar si o flota de barci cu care jefuiau negutatorii turci si genovezi. Erau luptatori rebeli, violenti si temperamentali. In lupta dadeau dovada de o cruzime nemaintalnita nici macar la tatari. Ingroziti, turcii i-au denumit Cozaq, adica "nebun liber". Bazandu-se pe credinta comuna ortodoxa, Ioan Voda angajeaza douasprezece sotnii cazacesti sa lupte de partea sa impotriva Semilunei. Istoria nu i-a dat alti aliati, polonezii si ungurii, vecinii crestini ai Moldovei, tremurau de frica ienicerilor. Atamanii cazaci Pokotilo si Swiercewski i-au fost credinciosi voievodului pana la moarte. Prima mare victorie a lui Ioan Voda cel Cumplit a fost cea de la Jiliste, langa Ramnicu Sarat. Acolo cei 9.000 de modoveni si sotniile cazacesti decimeaza o Armata formata din 20.000 turci, 40.000 de munteni si 2.000 de secui, practic intreaga Armata a lui Petru cel Schiop, care marsaluia din Tara Romaneasca pentru a se sui pe tronul Moldovei. Petru cel Schiop scapa cu greu, refugiindu-se in cetatea Brailei. Ioan Voda cel Cumplit inainteaza pana la Targoviste unde il inscauneaza pe aliatul sau Vintila Voda. Napraznicul voievod se indreapta apoi spre Braila unde se angajeza in asediul cetatii. Turcilor nu le venea inca sa creada. O solie din cetate ajunge la Ion Voda cu un mesaj simbolic: zece gloante, zece ghiulele si zece sageti. Ion Voda nu gusta ironia amara a turcilor si taie buzele, urechile si nasurile turcilor dupa care-i rastigneste in fata cetatii, transmitandu-le turcilor ca aceasta soarta urmau sa aiba si cei din cetate, daca nu-i deschideau portile. Turcii se incapataneaza. Voievodul ordona escaladarea zidurilor, iar Braila cade in mainile moldovenilor si cazacilor. Urmeaza scene de cosmar pentru musulmanii din cetate. "Nimeni nu fu crutat; sangele curgea parau in Dunare. Nu au fost ucisi doar oamenii, pana si cainii au trecut prin sabie. Nu a ramas piatra pe piatra. Focul mistui ce nu a ucis sabia" ,aminteste cronicarul polonez Gorecki. Dincolo de infrangere, dincolo de moarte, dincolo de uitare Succesele militare ale voievodului il indreapta spre recucerirea Cetatii Albe si a Chiliei, denumite de turci Akkerman, respectiv Bender. In acest scop isi indreapta armele spre Bugeac, unde valurile de turci si tatari pribegi alungasera deja populatia romaneasca. Batalia de la Lopusna a fost un nou exemplu de strategie militara spontana, adaptata la teren si la armatele turco-tatare. Raidurile lui Ioan-Voda devasteaza cele doua cetati construite de Stefan cel Mare, iar populatia musulmana care se instalase acolo este masacrata fara crutare. La Tighina si Cetatea Alba, Ioan-Voda infrange trei corpuri de armate turcesti. In lupta de la Roscani, voievodul isi uimeste ostasii, demonstrandu-si forta herculeeana. Un tun se impotmolise in noroi, singur, Ioan-Voievod apuca tunul de franghii si il smulge, tragandu-l pe o pozitie noua de unde trage asupra turcilor. Forta colosala a voievodului este atestata de marturiile cazacesti. Pentru a-si distra ostenii obositi, Ioan Voda obisnuia sa franga in maini potcoave de cai. Exasperati de victoriile domnitorului, otomanii trimit in vara anului 1574 o noua expeditie militara. Armata uriasa era compusa din turci, tatari si munteni. Un puhoi de 200.000 de oameni se indrepta contra celor circa 35 mii de luptatori ai voievodului Ioan. In acelasi timp, o alta oaste de tatari se pregatea sa-l atace pe voievod. Impotriva armatei turcesti care se apropia de Dunare, voievodul il trimise pe Ieremia Golia, omul sau de incredere. Avand parca o presimtire Ioan il pune pe Golia sa jure pe Cruce si Evanghelie ca nu va trada. Insa, langa lacul Cahul, Golia impreuna cu cavaleria moldoveana tradeaza si trece de partea turcilor pentru 30 de pungi cu galbeni…Sosirea unei noi armate de tatari copleseste oastea moldo-cazaca si o obliga sa se retraga in satul Roscani din apropiere. Exasperati de rezistenta romanilor, turcii ataca in valuri succesive. Dupa ce moldovenii resping al treilea val de ieniceri, turcii trimit in lina intai pe Ieremia Golia si oamenii sai. Tradatorii sunt macelariti de sageti si ghiulele. Uluiti, cu pierderi uriase, turcii incerca un nou asalt. Dezastrul vine insa din partea naturii. Seara se porni o ploaie torentiala care uda pulberea necesara tunurilor romanesti. Furia romanilor nu mai putea fi oprita, ataca cu sabiile pozitiile turcilor care-i copleseau numeric. Urmeaza trei zile de canicula ucigatoare. Ioan-Voda mai ramasese doar cu 7.000 de osteni. Respinsese timp de o saptamana atacurile concentrate a 200.000 de dusmani. Oamenii sai suferau cumplit de sete. Nobletea si sacrificiul sau unic ii impun sa se preda in schimbul crutarii soldatilor sai. Primul pas il fac turcii care-i trimit o solie in cea de a patra zi. Ion cel Viteaz accepta sa se predea cu trei conditii: ostenii moldoveni supravietuitori sa fie crutati, cazacii sa fie lasati sa se intoarca la setciile lor zaporojene, iar el personal sa fie trimis viu si nevatamat sultanului Selim al II-lea. Turcii primira. Ahmed Pasa jura de 7 ori pe Coran, Petru cel Schiop care ravnea Moldova, jura la randul sau de 7 ori pe Biblie. Ostenii sai plangeau, multi nu vroiau sa-l lase sa se duca la turci. Voievodul lasa credinciosilor cazaci armele si bijuteriile sale. In cortul turcilor, respinge toate acuzatiile seraskirului, declarandu-i ca nu va vorbi decat cu sultanul. Mandria sa infioara pe turci. Atunci, un aventurier italian din Napoli, pe numele sau Scipione Cigalla, trecut la islam cu numele de Cigalazade, savarsi infama fapta. Sperand la o recompensa, infipse cutitul in inima voievodului neinarmat. Ienicerii incurajati, taiara capul trupului lipsit de viata, dupa care legara puternicul sau trup de patru camile care, fiind biciuite, sfasiara in bucati corpul eroului. Intr-un ritual dement, ienicerii se inghesuie sa culeaga oasele domnitorului, fiind convinsi ca ramasitele viteazului erau moaste si talismane. Pasalele isi umezesc iataganele in sangele sau, rugandu-se lui Allah sa le dea si lor curajul si puterea lui Ion Voda. In fata unui asemenea spectacol oribil, moldovenii dezarmati din suita domnitorului sar cu pumnii goi pe turci. Sunt ucisi pana la ultimul de ieniceri, drept lectie pentru oricine ar fi incercat sa se rascoale contra Semilunei. Vazand cum isi tin turcii cuvantul, cazacii ataca cu furia disperarii. Supravietuiesc doar 12, in frunte cu atamanul Swiercewski. Impresionati de bravura zaporojenilor, turcii cedeaza si-i lasa in viata chiar si pe cazacii raniti. Astfel s-a savarsit din istorie unul dintre cei mai viteji conducatori ai romanilor. Fratele sau, Nicoara Potcoava, ajunge ataman al tuturor cazacilor zaporojeni, si ocupa vremelnic tronul Modovei. Astazi, cei doi eroi sunt pe nedrept trecuti in uitare…
  6. 1 like
    Stie careva o biblioteca online ? Exista asa ceva , dar sa fie si buna ?
  7. 1 like
    MoWeed 1. Stii de faza cu ideologia de la mine. Ca am explicat acum ceva vreme in detaliu cam ce inseamna marxism si ce e comunismul stalinist. Asa ca las-o moarta cu ideologia. 2. Du-te si intreaba-l pe taica-to daca comunismul in Romania insemna capitalism. 3. Ca nu s-a aplicat comunismul lui Marx, asta nu inseamna ca nu s-a aplicat comunismul sovietic. Acum, du-te tu si intreaba daca in URSS existau clase sociale diferite. Erau doar poporul si cei de sus. Atat. Tu te cramponezi de niste exceptii. Incearca sa intelegi asta. Comunismul era doar pentru cei multi, nu pentru cei care conduc. Baga-ti asta in cap. Si ma refer la comunismul sovietic, leninisto-stalinist, nu la cel marxist. Daca intelegi, bine. Daca nu... Am pus pe topicul cu primul razboi mondial niste harti in care am aratat pana unde a ajuns Armata romana in transilvania in primul razboi mondial. Imi pare bine sa vad ca le-am pus degeaba. Data viitoare nu o sa ma mai obosesc. Acolo poti vedea cat a inaintea Armata Romana. Si asta era in 1916, inainte sa fie trupele romanesti intoarse din drum si obligate, dupa ceva vreme, sa incheie pace. Acum, sa comparam cu Basarabia. Merge comparatia? Merge pe dracu! Basarabia a fost luata toata in al doilea razboi mondial. Transilvania nici macar un sfert. Daca nu era Wilson cu alea 14 puncte ale lui... Ma rog, uite unde am ajuns. Am ajuns sa discutam primul razboi mondial pentru ca tu mi-ai zis ca comunistii i-au divizat pe romani folosindu-se de capitalism. Asta e ceva extraordinar! Adica, in facultati, pe langa economia comunista se facea economia capitalista si nimeni nu isi dadea seama, oare, ca ce spun comunistii e tot una cu ce spun capitalistii? Ia uite: Perfect! Daca vrei sa mai faci o facultate, hai la Cluj, la economice. Stiu eu un profesor care te-ar da afara in suturi din facultate pentru afirmatia asta. Cu asta m-ai dat gata! Pai, ba! Vanzatoarea de la magazin e erou anticomunist. Uitati aici oameni care au luptat impotriva sistemului. Si voi il pupati in fund pe Goma care doar a scris carti, nu a facut nimic altceva. Pai, vanzatoarea era eroul ba! Ca ne dadea la toti carne in plus daca o cunosteam. Uite, asa s-a propagat ideea de ura intre regiuni. Tu te auzi ma ce zici? Tu ai habar ce cozi erau la alimente inainte? Cozile alea erau pentru ca unii cunosteau pe vanzatoare sau pentru ca era tot poporul in aceeasi oala? Tu mergi pe o cale gresita si nici nu iti dai seama. Tu crezi ca, doar pentru ca oamenii incercau sa faca sa le fie lor bine, statul ii hranea cu ideea asta. FALS! Oamenii incercau sa le fie lor si familiilor lor bine pentru ca existau lipsuri. Cand aveai copil si nu era lapte, te mai duceai, mai ziceai sa iti puna cineva o vorba buna, mai pupai un fund, etc. Ca sa iti fie tie bine. Dar asta nu ti-o zicea statul. Nu venea nimeni de la CC sa spuna: "sa luptati impotriva capitalismului dar intai luptati unul impotriva celuilalt". Asta e o prostie. Eu am inteles ca prietenii tai de aici nu vor sa intervina in subiectul asta. Dar nu ar strica sa o faca, macar pe privat. Ca sa nu te mai faci de rusine continuand sa spui ca comunismul din Romania era de fapt capitalism sub acoperire. Prietene, ia uita-te tu in toata istoria romanilor sa vezi de cate ori au luptat romanii intre ei. Pentru numele Lui Dumnezeu, Matei Corvin era roman si s-a pus pe invadatul Moldovei. Dupa cum am spus inca de la inceput, poporul roman a fost tot timpul dezbinat, asta fiind ca o a doua natura. Ca, pana la urma, de la asta a plecat discutia noastra, nu? Ia uita-te de cate ori au luptat romanii intre ei pentru putere. Asta in primul rand. Pentru ca doar cei cu putere au luptat. Romanul de rand, iobagul, astia au avut vreun cuvant de spus? Niciodata. Cate rascoale au avut loc in ultima mie de ani? Putine. Cele mai multe in transilania: Gheorghe Doja, Horia, Closca si Crisan, Avram Iancu. Pentru ce? Pentru unire sau pentru libertate? Ideea de unitate lansata de Mihai Viteazul a stat si a dormit 300 de ani. Si, ca sa stiti si voi, a stat si a dormit doar in romani. Pentru ca, pe la 1800, Napoleon avea idei mari pentru romani. Voia sa faca din cele 3 provincii romanesti un singur stat, un centru de greutate intre imperiul lui Napoleon, cel tarist si cel otoman. Dar nu s-a intaplat niciodata pentru ca Napoleon si-a luat-o. A fost nevoie sa vina sfarsitul secolului 19 si sa inceapa razboiul rece al continuitatii romanilor. A fost nevoie sa vina cineva sa ne spuna ca noi nu suntem romani pentru ca romanii sa vrea unire, pentru ca intelectualii vremii sa se apuce sa faca cercetari pentru a arata continuitatea poporului roman si faptul ca sunt unul si acelasi neam. Asta e rusinos oamenilor! Foarte rusinos. In 2000 de ani de existenta noi am luptat pentru unire doar in ultima suta si ceva de ani. Si voi va apucati acum sa vorbiti ca poporul asta a fost intotdeauna unit? De ce nu v-ati intrebat niciodata de ce Moldova si Tara Romaneasca nu s-au unit in perioada in care tarile romane erau respectate de catre toti? Pai nu s-au unit pentru ca nu a fost in interesul lor, al conducatorilor care acum sunt eroi nationali. Sunt lucruri urate ale istorie noastre. De ce sa ne ascundem, de ce sa nu le recunoastem? Pana si spaniolii, care acum se urasc de moarte intre ei(astia chiar se urasc!) au realizat ca cea mai buna miscare pe care o pot face e sa se uneasca. Ca sa fie puternici. Dar noi... Ma rog, mai bine mai tarziu decat niciodata. Era o mica ironie prin care voiam sa scot in evidenta ca voi cautati eroi peste tot. In momentul in care titlul de erou e acordat asa usor, incepe sa isi piarda din valoare. Serios?! Pai, cateluso, daca sistemul era asa naspa, de ce nu a luptat nimeni impotriva lui? Hmmm.... poate pentru ca acolo, in acele centre de reeducare, erau bagati doar cei care voiau sa lupte contra sistemului? De unde rezulta concluzia fireasca ca, din moment ce nu toata populatia a ajuns acolo, exista o mare parte care nu voia sa lupte. Nu? Si sigur se va gasi cineva care va spune ca nu au luptat de frica. Ok. Le era frica. Dar ungurilor de ce nu le-a fost frica? Hai sa dam exemplu de la noi. In 89 de ce nu le-a fost frica? Si aici revenim la ideea cum ca romanii sunt lenesi rau de tot. Putem sa credem ca toate torturile comuniste au distrus spiritele oamenilor dar, daca stam sa ne gandim bine, lenea e adevaratul raspuns. Aceeasi lene care i-a oprit pe romani sa se uneasca(A fost nevoie sa vina un neamt ca sa ne elibereze si alt neamt ca sa ne uneasca - astia da romani adevarati!), aceeasi lene care ii opreste acum sa fie mai buni. V-am spus si o sa va mai spun. Timpul asta pe care voi il pierdeti pentru a gasi scuze pentru defectele romanilor ar fi mult mai bine folosit pentru a indrepta acele defecte. Da' lasa ca citim ce zice Goma si ne simtim romani. Mai scriem pe forum, mai dam un pic vina pe comunisti. Pac, pac! Romani adevarati! Greenyes Si asta ce trebuie sa insemne? Ca trebuie sa ne cramponam de trecut la nesfarsit? Prietene, daca voiai sa dai un citat cum trebuie, puteai sa zici din Iorga: " Cei ce refuza sa invete lectiile istoriei sunt condamnati sa o repete" Ce ati invatat voi din ultima suta de ani? Ca comunistii sunt rai si legionarii sunt buni? Atat? Si ne mai plangem ca, cica, de ce nu ne merge bine. Pai, noi inca avem mentalitatea de sclavi pe care o aveau stramosii nostri acum 200 de ani. Da' continuati sa acuzati pe evrei si pe comunisti. Ca asta e drumul spre progres.
  8. 1 like
    Daca e pe net inseamna ca asa e.