FCSTEAUA.RO

Cronica cusurgiului: Hapoel Beer Shava – Steaua 1-2

Trei din trei

Acu` să nu-mi spuneți că nu v-ați temut de meciul ăsta, doar ați văzut ce-a făcut Hapoel Be`er Sheva cu Inter. Inter-Inter, din Milano, nu vreun Juventus din Colentina… Și de- abia trecu anul de la acel 2-0 de pe ”Giuseppe Meazza” , urmat apoi de un 3-2 de senzație, revenind de la 0-2 în min 25…

Știu, e dureros pentru unii că Steaua, fără să joace cine știe ce, a obținut a treia victorie consecutivă în grupă, ceea ce-i deschide calea spre ceea ce așteptăm cam de multișor (ei, nu chiar ca alții care se pregătesc, ei știu pentru ce, de au și uitat de când…) – meciuri în Europa primăvara. Mai țineți minte? Grupa cu Stuttgart, FC Copenhaga și Molde, meciul de coșmar de pe o Arenă plină ochi, 1-5 cu Stuttgart, dar calificare de pe primul loc! Apoi senzaționala elimnare a Ajax-ului și ratarea de puțin a unui alt rezultat mare, cu Chelsea… La primăvară se fac cinci ani…

Dar să lăsăm amintirile. Desigur, grupa de acum e mult mai ușoară, dar, hai să ne gândim: ar fi ea la fel de ușoară pentru altă echipă românească? Poate că da, dar mai degrabă nu. Pentru că, din ce am văzut, cele trei adversare din grupa Stelei nu sunt chiar de lepădat. Nu, nu sunt galactici, dar și noi suntem departe de… stele. Sunt cluburi serioase, care, ca și noi, tind să progreseze. Ați auzit ce salarii au adversarii noștri de aseară? 50, 75… De mii. De euro. Pe lună… Păi, cui dai atâția bani? Unui oarecare mingicar? Unuia care se-mpiedică-n propriile picioare? De acord, sunt echipe care vin dintr-un fotbal mic, modest, dar om fi noi mai breji? Și, dacă ei sunt mai slabi, ce să facem? Să ne dăm la o parte, de milă? Nu, bre, ăsta-i fotbalul, ăsta-i sportul. Faci ce poți ca să învingi. Și Steaua lui Dică, Steaua României, cu Sărmăluță și Bizonu` a reușit.

N-am să spun multe despre meci, l-ați văzut, v-ați bucurat, ați tremurat pe final și ați închinat un ultim pahar după ultimul fluier al olandezului ăla, să-i dea Dumnezeu sănătate. Am pierdut destule meciuri din cauza unor colțești, las` să mai avem și noi parte de de-alde astea… Știți cum se zice, scorul de pe tabelă rămâne. Și, fără să fi prestat un joc  extraordinar, Steaua a meritat victoria, un egal ar fi fost mincinos.

Atât despre meci, dar nu pot să nu mă iau iar de mâzgălicii care scriu cu unghia-n gât. De data asta nu de ăla cu fake-urile, Scutariu, ci de unul care tare mi-e că și-a spart tastatura scriind articolul publicat în Adevărul.  Titlul spune tot: Arta de a câştiga fără a juca nimic. Jaf la drumul mare în „Ţara Sfântă“. Așa a văzut el meciul…

Mai întâi suntem puși în temă, ca nu cumva să credem că a fost cine știe ce victorie: ”Bucureştenii au nimerit într-o grupă atât de slabă, încât nici nu contează că evoluează fără să impresioneze… FCSB e de departe cea mai bună trupă din această serie … Joi seara, românii s-au bucurat şi de o susţinere importantă a brigăzii care a condus partida. Gazdele au avut un gol valabil şi li s-a refuzat un penalty clar pe final.” Cred că omul și-a stors batista după ce a scris astea…

Totul a fost în favoarea Ste…, pardon, FCSB-ului: ”noroc cu carul la tragerea la sorţi, nimerind într-o grupă de liga a doua a fotbalului european… nu joacă mai nimic, dar adună puncte.”  Nu ni se precizează că adversarele alea de ne-au adus norocul peste noi, de liga a doua a fotbalului european, provin din țări aflate deasupra României în clasamentul UEFA (Cehia 13, Elveția 15, Israel 19, România 21). Dar, ca să-l cităm pe mâzgălici, ”nici nu contează”… Aseară am văzut ”campioana Israelului din sezonului trecut”, dar, ni se precizează prompt, ”actualmente pe locul 5 în campionat”. Deci, un fel de Botoșani, ceva mai sus decât Dinamo, deci… M-am uitat să văd cum de-au ajuns așa rău campionii Israelului. Păi, cum? Abia s-au jucat 6 etape și au 3 victorii, 2 remize și  o înfrângere. ”Nici nu contează”, important e să știe rumânu` că ”ăia”-s un mizilic de locul 5, nu?

Ia să vedem cum a fost cu ”jaful la drumul mare”… Se trece-n fugă peste minutul 2, ”o ocazie bună pentru Budescu”, ca apoi să ni se explice că ”norocul a început să curgă în favoarea românilor”. Adică: ”tuşierul le-a anulat gazdelor un gol pentru un ofsaid dubios”. Dubios, dubios, dar ni se atrage atenția: ”reluările sugerând că, mai degrabă, Beer Sheva ar fi trebuit să aibă 1-0.” Ce ți-e și cu sugerările astea! Și norocul continuă: ” Niţă şi-a salvat echipa”. În loc să se dea la o parte, presupun… Și iar noroc: ”şutul-fulger … fără preluare, l-a lovit direct pe Niţă, încă o dată norocul venind în ajutorul celor de la FCSB” Al drac` Niță ăsta, ce baftă pe el… După ce aflăm că Bizonu` i-a împuns pe be`erșeveni, ni se descrie cu tristețe golul al doilea, pe când ”Beer Sheva a reluat dominarea teritorială în căutarea egalării”. Ați ghicit, iar noroc! ”Pe un contraatac, apărarea gazdelor şi-a arătat naivitatea. Budescu a fost lăsat liber ca păsărea cerului pe banda dreapta, iar de acolo i-a pus mingea pe cap lui Gnhoere (așa scrie omu`, așa-l las) pentru 2-0”. Se știe, 2-0 e scor periculos, mai ales că, vă amintiți, până și Inter (Milano, nu Pitești) a pățit-o pe propria piele, luând trei boabe de la hapoelii ăștia, nu? S-a făcut 2-1 în min 87 și am avut parte de emoții mari. Dar, iar ați ghicit, norocul… Și nu numai, că olandezul ăla le-a înfipt cuțitul în spate israelienilor. Ia citiți acilea: ”n-a văzut un penalty clar pentru gazde, după ce Planići (așa-l scrie, așa-l las) a comis henţ în careu. Centralul şi-a completat „capodopera“, lăsându-l pe teren pe Ovidiu Popescu, deşi acesta trebuia să vadă „roşu“ în prelungiri! ” Eu zic să-l căutăm de… valize, că știm noi cum e cu GgB al nostru, nu?

Și-n loc să-l lase-n durerea lui pe mâzgăliciul ”Adevărului”. GgB îi răsucește pumnalul în rană. Păi, bine, bre, după ce că  ” vicecampioana României a învins cu mare noroc… au pedalat în gol mai bine de 60 de minute, … gazdele au avut cele mai mari ocazii şi …arbitrul a fost al 12-lea jucător al FCSB-ului”, mai vine și patronul, care vorbește la superlativ despre tot! Păi, treabă-i asta? Să nu spumege el că n-au venit băieții lui bătuți de-acolo? Să-i laude pe Dică, pe Tănase, pe Planić, pe toți? Peste putință! Săracu` mâzgălici. Și are și un frumos nume neaoș românesc: Amir Kiarash.

Și încă două vorbe. Să nu vă mai prind că ziceți ceva de echipa aia care se pregătește. Ei au coregrafie și, mai mult, sunt prezenți peste tot… unde joacă Steaua. Iată dovada. Proaspătă. De aseară, de la Be`er Sheva…

 

Andrei Sava
Blog  Sam Murray  – 20 Oct 2017

Publicitate

1. Văd că ”Adevărul” a schimbat titlul articolului lui Kiarash cu unul neutru:

Hapoel Beer Sheva – FCSB 1-2: Gnohere a semnat o dublă şi a adus victoria vice-campioanei, care n-a avut însă un joc strălucit.
Probabil că modificarea s-a făcut în urma comentariilor cititorilor. Unul concluzionează: ”Se vede din tot articolul ura si rautatea fata de Steaua. Pare un articol scris de un dobitoc ca Borcea, care spunea ca a plans de ciuda dupa finala de la Sevilla din 1986.”   Amire, nu te văd bine…

2. Ce Scutariu? Ce Kiarash? Tot Leapșă e tăticul lor. Scrie ăsta de e-n stare să facă să râdă și un cortegiu funerar… Amuzați-vă și voi: http://1923.ro/2017/10/csa-steaua-afc-rapid-victorie/ Nu uitați să condimentați spanacul repărului cu lectura comentariilor. Bună dispoziție garantată!

Andrei Sava
Blog  Sam Murray  – 20 Oct 2017

 

Nota Redacției: Din prețuire pentru Andrei Sava, colegul nostru de „suferință roș-albastră”, am decis să-i încadrăm savuroasele analize cu meciurile Stelei într-o rubrică specială intitulată Cronica „cusurgiului”, cum el însuși se autodefinește în glumă. Tot în spirit de glumă am preluat și noi ideea de la el pentru titlul rubricii. Altfel, în realitate, Andrei Sava este un om normal, echilibrat, obiectiv și un excelent condei.