Preafericitul Boroi

Ce înseamnă să ai şcoală.

Floretista de la CSA a mers la Rio fără antrenor. În locul lui, a venit şeful CSA, să antreneze paharele de şampanie după finala de la spadă.

Permalink to Ce înseamnă să ai şcoală

Aurul de la spadă e cheia întrebărilor îngrijorate care s-au aşezat ca păsările negre pe ramurile sportului românesc. Scrima n-a urcat pe podiumuri în toţi aceşti ani pentru că s-au făcut investiţii masive sau pentru că s-a lansat vreun proiect-mamut de puricat aria de selecţie. Singurul lucru care o desparte de minele secătuite de metale preţioase e că şi-a păstrat şcoala. Prin şcoală înţelegându-se profesori şi elevi.

„În unele momente ale zilei, avem şi 150 de copii la sală”, povestea, în mai, Petre Ducu, antrenor de floretă de la CSA Steaua. În interviul din „Observatorul militar”, Ducu estima şi cât i-ar costa pe părinţi să-şi înscrie puştiul la scrimă: 150 lei pe lună, taxa la club, plus 1.000 de lei pe an echipamentul. Scrima nu e un sport scump, nu ca tenisul, singurul lux pe care îl presupune e răbdarea: „Îţi trebuie minim şapte ani pentru a te gândi la rezultate”.

Din bugetul de 1 milion de euro, FR de Scrimă cheltuie în jur de 1.000 de euro pentru organizarea Campionatelor Naţionale de spadă. Marele premiu e un tricou şi o poză de grup. CSA Steaua a dat câte 10.000 de euro pentru organizarea Cupei Europei la floretă, în 2014 şi 2015. „Sper ca floreta românească să revină în prim-plan”, declara comandantul CSA.

Floreta de la Armată
În 2011, Federaţia a decis să desfiinţeze lotul olimpic de floretă. „Noi trebuie să băgăm fonduri acolo de unde poate să iasă ceva”, a explicat preşedinta Ana Pascu, pentru TVR.„Când am auzit vorba aia, mi-a căzut tavanul în cap”, îşi aminteşte Ducu. În 2011, lucra deja la un plan de redresare a floretei. În 2009, timp de opt luni, căutase, testase şi selecţionase 20 de sportive din toată ţara. Dintre ele, una e Mălina Călugăreanu, floretista de la Rio. A ieşit ceva din asta, iată, şi fără federaţia care n-avea răbdare să bage bani.

Pe scaunul antrenorului, şeful CSA
Mălina a avut nevoie de „cei minim şapte ani de pregătire”, până la rezultate. La 19 ani, a prins prima ei Olimpiadă. „Îmi este puţin greu aici, pentru că nu am colegele şi pe antrenorul meu cu mine”, a scris ea pentru Jurnalul de Rio de pe site-ul FR de Scrimă. „Domnul George Epurescu a fost foarte drăguţ şi m-a ajutat puţin. Mi-a dat câteva lecţii de floretă, deşi dânsul e antrenor de spadă”.

În primul tur, floretista noastră a urcat pe planşă împotriva braziliencei Ana Beatriz Bulcao. A condus până aproape de final, dar a fost învinsă, cu 15-12. Lipsa de experienţă n-a fost compensată de prezenţa antrenorului. Pentru ea, n-a strigat nimeni din sală. COSR nu i-a aruncat niciun cotor de şansă când a făcut lista cu delegaţia României.

97 de sportivi şi 93 de oficiali, antrenori, masori, medici s-au urcat de la Bucureşti în avionul spre Rio.

Printre aceştia, George Boroi. Nu în calitate de şef la rugby sau de fost atlet. Nici în calitate de luptător la baionetă prin tribunale, chitit să închidă Maracana. A venit la JO ca antrenor al cupelor de şampanie, în cinstea olimpicilor de la CSA. N-a mai aşteptat să revină în prim-plan floreta românească, i-a luat el faţa.

Important e să ai nervi
Petre Ducu a rămas în sala din Ghencea, încercând să găsească, dintre sute de copii, „pe cei care vor să se bată”. Asta e partea grea. Până-i urci pe planşa de la JO.

La Rio, şefii sportului se felicită pentru randament: un aur olimpic la scrimă. Cu o zi înainte,secretarul general al COSR făcea un „Donald Trump” şi îi acuza pe sportivii români de aroganţă. Iar şeful COSR împărţea sportivii în „importanţi” şi „neimportanţi”. Foarte drăguţ din partea lor. Mălina Călugăreanu probabil a fost trecută în cea de-a doua categorie.

Dacă ar conta numai impresiile şefilor sportului, ar merge numai ei la Olimpiadă. Dar contează şcoala. Adică un profesor, elevi şi o incintă în care nu dau iama oficialii, gradaţi şi înarmaţi cu beţe de „selfie”.

MARIA ANDRIEŞ
Articolul “Ce înseamnă să ai şcoală” este preluat de la blogsport.gsp.ro/andries

Nota Redacției:
Se pune întrebarea: Ce treabă are jurnalista Maria Adrieș cu colonelul George Boroi? Are dreptul să-i ceară socoteală? Păi cam are. Comandantul CSA este fără nicio treabă la Olimpiadă în Brazilia  pe bani publici, nu privați sau din solda lui de colonel. Turist “undercover” pe banii statului. 

După cum vom vedea mai jos, România a cucerit la floretă cele mai multe medali olimpice, all time. Asta până în 1996, că după… pauză. Pauză a fost și după exact 20 de ani de la ultima medalie olimpică la floretă. Un răspuns ipotetic ne-ar da însuși comandantul CSA, colonelul Boroi:

– Fă, Mărie, stimați papagali plătitori de taxe! Din lipsa banilor și pentru gloria floretei românașilor, m-am sacrificat eu. Ditamai Comandantul m-am pus antrenor de scrimă. Da,  eu sunt specializat la garduri, grătare și tunuri, însă le am cu “împunsul” și “trasul”.BoroiCa să știm despre ce este vorba, precizăm că floreta este disciplină sportivă diferită de spadă, unde România este campioană Olimpică la Rio. Mai jos facem o scurtă prezentare.

Scrima este arta de a mânui armele albe. După apariția armelor de foc și-a pierdut progresiv destinația militară, dar folosirea baionetei și practica duelului s-au menținut în Occident până la mijlocul secolului al XX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat ca activitate de agrement. În prezent este un sport de combat în care armele folosite sunt:

  1. Floreta: atât spada, cât și floreta  sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, ci include șpatul. Un scrimer specializat pe floretă este un floretist
  2. Spada: ca și floreta, spada este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai grea din cele trei arme. Suprafața valabilă de lovit cuprinde întregul corp, inclusiv masca, mănușa și pantofii. Cel specializat pe spadă este un spadasin.
  3. Sabia: spre deosebire de floretă și spadă, sabia este o armă de împungere, de tăiș și de contratăiș: tușele se pot executa cu vârful și cu ambele laturi ale lamei. Suprafața valabilă de lovit cuprinde partea superioară a corpului, din cap până în pliu inghinal, și anume, trunchiul, brațele, manșeta mănușii și masca. Cel specializat pe sabie este un sabrer.

Sunt discipline sportive diferite cu tehnici diferite. Limba oficială folosită în cadrul competițiilor internaționale este franceza. O mare parte din vocabularul vine din franceză sau italiană, și cel mai recent din engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiți și trăgători (în franceză tireurs). Ei nu joacă, ci trag. Nu sunt puncte, ci tușe (în franceză touches-atinge) sau lovituri. Lama armei se numește și fierul.  Lupta între doi trăgători este un asalt.

Scrima – ramură sportivă

Scrima este inclusă în programul olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Este și o parte din disciplinele pentatlonului modern. Sportul este organizat și condus de Federația Internațională de Scrimă (FIE), la care în prezent sunt afiliate 145 de asociații naționale.

Scrima devine un sport, în adevăratul sens al cuvântului, odată cu crearea de către Pierre de Coubertin, el însuşi practicant al scrimei, a Jocurilor Olimpice Moderne, la Atena în 1896. La această primă ediţie au fost prezenţi 13 scrimeri, reprezentând 4 ţări, care s-au întrecut la probele de floretă şi sabie, doar la individual.

  • În anul 1900, la J.O. de la Paris, este prezentă şi proba de spadă.
  • Începând cu anul 1924, când este inclusă în programul olimpic proba de floretă feminin, dreptul fetelor de a practica scrima începe să fie recunoscut, dar paritatea băieţi-fete se va finaliza mult mai târziu.
  • În 1921 sunt organizate primele Campionate Europene care, în 1936, sunt transformate în Campionate Mondiale.
  • În 1955 sunt organizate primele Campionate Mondiale de Juniori.
  • În 1936 se foloseşte pentru prima dată aparatul electric de semnalizare a loviturilor, doar la proba de spadă.
  • În 1955 apare floreta electrică, iar în 1989 este „electrificată” şi sabia.
  • Spada feminină este introdusă la C.M. în 1989 şi participă la J.O. în 1996, la Atlanta.
  • Sabia feminină apare în 1998 şi devine probă olimpică la Atena 2004, realizându-se astfel egalitatea dintre sexe.

Competițiile principale

  • Jocurile Olimpice de vară sunt cea mai importantă competiție la scrimă,  inclusă în programul olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Din motive istorice, Federația Internațională de Scrimă este alocată doar zece probe de Comitetul Olimpic Internațional, chiar dacă sunt douăsprezece probe la competiții pe care ea organizează însăși din anul 2008. În consecință, două concursuri pe echipe sunt scoase de la programul la fiecare olimpiadă.
  • Campionatul Mondial de Scrimă se desfășura în fiecare an din anul 1937, cu excepția anilor olimpice pentru probele prezente la programul olimpic.

Jocurile Olimpice – medaliați

2016 – Echipa României (Ana Maria Popescu, Simona Gherman, Simona Pop, LoredanaDinu) – aur în proba de spadă feminin echipe, la Rio de Janeiro
2012 – Echipa României (Dumitrescu Rares, Zalomir Florin, Dolniceanu Tiberiu, Siriteanu Alexandru) – argint în proba de sabie echipe, la Londra
2008 – Brânză Ana Maria – argint în proba de spadă individual, la Beijing
2008 – Covaliu Mihai – bronz în proba de sabie individual, la Beijing
2000 – Covaliu Mihai – aur în proba de sabie individual, la Sydney
1996 – Echipa României (Szabo-Lazăr Reka, Badea Laura, Scarlat Roxana, Vanţă-Grigorescu Claudia) – argint în proba de floretă echipe, la Atlanta
1996 – Badea Laura – aur în proba de floretă individual, la Atlanta
1992 – Echipa României (Tufan Elisabeta, Lazăr Reka, Grigorescu Claudia, Dumitrescu Roxana, Badea Laura) – bronz în proba de floretă echipe, la Barcelona
1984 – Echipa României (Pop Ioan, Szabo Vilmoş, Mustaţă Marin, Marin Cornel, Chiculiţă Alexandru) – bronz în proba de sabie echipe, la Los Angeles
1984 – Echipa României (Dan Aurora, Moldovan Marcela, Tufan Elisabeta, Weber Monica, Husti Rozalia) – argint în proba de floretă echipe, la Los Angeles
1976 – Echipa României (Irimiciuc Dan, Pop Ioan, Marin Cornel, Mustaţă Marin, Nilca Alexandru) – bronz în proba de sabie echipe, la Montreal
1972 – Echipa României (Gyulai Ileana, Szabo Olga, Pascu Ana, Stahl Ecaterina, Ardeleanu Suzana) – bronz în proba de floretă echipe, la Munchen
1968 – Echipa României (Gyulai Ileana, Szabo Olga, Pascu Ana, Stahl Ecaterina, Vicol Maria) – bronz în proba de floretă echipe, în Mexico
1968 – Drâmbă Ion – aur în proba de floretă individual, în Mexico
1960 – Vicol Maria- bronz în proba de floretă individual, la Roma
1956 – Szabo Olga – argint în proba de floretă individual, la Melbourne.

X Ray

  • PS
    Ramona Farcau a fost golghetera la Jocurile Olimpice din 2008, nemultumita pentru ca nu a primit salariul pe ultimele luni, aceasta a lansat un protest pe contul personal de Facebook, facand referire la conditiile in care se practica handbal in Romania. Protestul a fost lansat chiar in noaptea premergatoare meciului decisiv intre Romania si Norvegia de la Rio, care ne-ar putea trimite in sferturile competitiei.

    ”Pentru toti cei care se fac responsabili de declinul sportului romanesc. Pentru toti cei care au ales sa-si asocieze imaginea cu munca sportivilor de performanta, alergand doar dupa propriile beneficii. Pentru toti cei care au ajuns sa conduca destinele sportivilor din Romania fara nici un fel de competenta… Respectati-va valorile!!!”, a scris fosta componenta a lotului olimpic de handbal al Romaniei la JO 2008 de la Beijing.

    Din păcate nu numai la handbal…




    0



    0
  • Nu trageti in boroi ..
    Boroiul ca si talpanul este de-ai nostri de la CSA …
    Ei se lupta cu becalul feroce ….
    Ei ne fac noua echipa sa facem noi coregrafii … oooo ooooo CSA ale ….




    0



    0
  • S-a modificat textul mesajului de interes public al lui Boroi:
    – Fă, Mărie, stimați papagali plătitori de taxe! Din lipsa banilor și pentru gloria floretei românașilor, m-am sacrificat eu. Ditamai Comandantul m-am pus antrenor de scrimă. Da, eu sunt specializat la garduri, grătare și tunuri, însă le am cu “împunsul” și “trasul”.

    PS
    Vă transmit salutări cordiale de la Rio!




    0



    0
  • Ce fata de vali vijelie are garoiul asta, da-i-as la boca.




    0



    0
  • D-le xray, din pacate pentru dvs. nici cel pe care il aparati cu atata patos nu investeste in viitor din acei bani pe care sa lauda ca i-a castigat din club; asa cum a afirmat public ii baga la buzunar.. Va rog acum sa nu trageti concluzia ca as fi fan Boroi.




    0



    0
    • D-le Harald, din pacate pentru dvs. sunteți un obsedat de cioban.

      1) Articolul nu l-am scris eu și nu are nicio legătură cu ciobanul.
      2) În articol nu se vorbește un cuvânt despre Becali și nici nu se face vreo comparație între Boroi și Becali. Nici măcar aluzivă.

      Există vreun lucru pe lumea asta pe care tu să nu-l analizezi prin comparație cu Becali?
      De exemplu, mersul la WC. Cum îți spui: “dacă interlopul pușcăriaș stă o oră pe căcăstoare, atunci eu stau 2 ore că sunt mai deștept ca el și nu mulg Steaua!” Nu? 🙂

      PS
      Să-ți răspund și punctual la problema care te frământă pe tine. Este o imensă diferență!
      – Ciobanul bagă în buzunar profitul legal dintr-o societate comercială privată. Sunt banii lui. Face ce vrea el cu ei!
      – Boroi huzurește prin Brazilia și la CSA pe banii statului, adică ai mei, ai tăi, ai tuturor. Comandantul CSA e 100% bugetar, nu latifundiar ca Ciobandante!
      Pe Boroi îl doare în “cașchetă” dacă CSA învestește în pierdere. Nu sunt banii lui personali și nici din profitul lui. Sunt din taxe și impozite plătite de “prostime”. Ar fi trebuit să observi până acum marea diferența!




      0



      0
      • domnule xray, cred ca va aflati putin in ofsaid cu aceste afirmatii:
        – fiind membru Cosr, Boroi are dreptul legal sa fie acolo
        – daca tot atacati, ar trebui sa mentionati si pe sefii Cosr si Mts, despre care nu ati suflat un cuvintel in interventia dvs. , insa ati dat in exclusiv in Boroi si CSA. Acest lucru l-ati facut evident din motivatia de a denigra Csa in razboiul cu fcsb, unde stim cu totii de ce parte va aflati. V-as ruga sa nu negati evidenta aici.
        – daca ati analiza circuitul banilor ati constata ca si banii ciobanului provin tot de la “prostime”, la fel ca bugetul de stat, nu au aterizat de pe luna in buzunarul lui.




        0



        0
        • @harald
          Bați și câmpii! Habar nu ai nici ce inseamnă bugetul de stat si că banii provin din taxe obligatorii IMPUSE tuturor cetățenilor !
          Cum poți compara bugetul de stat cu banii pe care îi încasează o societate comercìală privată, de unde cumpără (produse și servicii) liber cine vrea? Tu compari statul cu ciobanul? Ești de vis urât! :)) Nu-mi mai pierd vremea cu tine.

          PS. Einstein, COSR are 123 membri! Andrieș a scris de Boroi. Fiind la CSA Steaua, articolul a apărut și aici. Vrei desen?
          Întreabă-ți “frații liberi” că și ei au sărit de fund în sus, ca Maria. Sau acolo ești mucles, numai pe aici esti avocatul lui. :))




          0



          0
          • Haideti domnule xray lasati, nu mai incercati sa va scoateti si sa negati evidenta ca va faceti de ras. Da, articolul a aparut aici in primul rand datorita pozitiei dvs. in razboiul csa – fcsb .
            Cat despre taxe si cumparatul liber, da, aveti dreptate nu am negat ce ati scris, am spus doar ca sursa lor sunt aceleasi buzunare. (ceea ce iarasi ati inteles foarte bine, fiind om de afaceri, insa o intoarceti astfel incat sa ‘iasa bine’ cine trebuie).

            Ps. eu cred ca dvs. cititi mult mai des decat mine pagina..




            0



            0
  • Curat ghinion pentru Marian Dragulescu …. A pierdut o medalie desi a avut sarituri fff ok ….

    Cred ca mustata boroiului i-a purtat ghinion ….
    Baaaaaa avea stema baaa … marcaaaaa baaaa …. si nu a luat nici o medalie …. cum e posibil …. ca noi stiam ca ai marca vine si rezultatuuuu …..
    Brrrrrr …. ce tie si cu marcile astea din sertare …… cum mai scade valoarea lor …. sau creste … s-o aduna costurile cu deplasarea lui boroianu ….
    Beeeee beeeee beeeee …




    0



    0
  • xray… Unde era Steaua inainte sa vina Gigi Becali? Era ingropata in datorii din ce am auzit eu… Iar Becali cand a luat Steaua a luat-o cu tot cu datorii nu?
    Ceea ce priveste ca vezi Doamne s-a sau se imbogateste Becali cu Steaua putin ma intereseaza pe mine atat timp cand Steaua castiga meciuri, trofee si face performanta.
    Sigla sau Emblema este la boroi si talpan si ce au facut absolut nimic si nici nu vor putea sa faca ceva in Liga 1 vor avea Interzis.
    Eu tot Sper sa revina Emblema sau Sigla inapoi pentru ca nu traiesc 1000 de ani si am pierdut prea multe Bucurii adica Victorii si Trofee.




    0



    0
  • trebuia pus ca port-drapel! 😀




    0



    0

Comments are closed.