All posts by xray

Rânduri către un prieten lup

Salut, bre, bine reveniși…

Felicitări echipei care, presupun, e adevărata Petrolul și, la anu`, va reveni în prima ligă. Să fie primit…

Chiar dacă am mai explicat, văd că n-am fost destul de clar. Pe scurt:  nu am nimic cu Rapidul, e un club respectabil și… singurul care mi-a propus să evoluez sub tricoul vișiniu cu roată cu pene. O, tempora… Ce am eu e cu fanii ăia pe care-i știi și tu. Niște caraghioși care se împopoțonează cu merite existente doar în mintea lor, scornind neîncetat legende vișinii. Treaba cu clubul sărman și oprimat s-o spună altora, nu moșului, care le știe foarte bine istoria măsluită… Iar ultima fandoseală, cu Academia lu` Pește, cu proptele de la PSD, Primăria sectorului 1 și Gruia Stoica cel vestit, care e sprijinită zgomotos de fanii decedatei, apoi ai AFC-ului, e de pomină. Tocmai ei care-o țineau langa cu Clona FCSB…

Văd că n-ai priceput nici cum e cu CSA și cu FCSB. Eu sunt stelist, suporter al echipei care joacă în acest campionat din 1947, fără întrerupere. Dacă întâmplarea face ca patron să fie o ființă care mi-e total antipatică, n-am ce-i face, nu eu am făcut afacerea, nu eu am băgat banii, nu eu am riscat să-i pierd (așa cum au făcut-o alții…). Pe mine mă interesează băieții ăia care luptă în teren, care reprezintă Steaua de azi, cu cele bune și cele rele.

Pe de altă parte, dacă CSA s-a gândit să reînființeze secția de fotbal la care renunțase în 1998 din lipsă de bani, iar n-am ce-i face. Dar nu pot să fiu împotriva echipei Armatei. Chiar dacă, după părerea mea, nu are dreptul să se considere continuatoarea echipei înființate în 1947.  Dar e vorba de echipa Armatei… Mi-am exprimat de mult părerea: aici e vorba de bani. Nicio altă echipă departamentală privatizată nu trece prin balamucul declanșat de Talpan. Pentru că ar fi caraghios ca oricare dintre foștii proprietari, fie MAI, CFR, Ministerul Petrolului sau alții să ceară chiar și o zecime din sumele pretinse de Talpan. Nu i-ar primi în veci… GgB a reușit să facă profit, e singura lui afacere de succes, și asta fără niciun pic de ajutor din partea MApN, ba dimpotrivă. E drept, s-or fi săturat și ei de mârlăniile lui GgB, așa că nu-l mai vor și s-or fi gândit la următorul scenariu:

  1. Cu milioanele pe care speră să le câștige în urma procesului, și nu-s puține, vor crea baza unei viitoare super-echipe. Ai văzut ce subțire e echipa de puști a Fiarei…
  2. Ulterior, un investitor agreat de minister, care să ofere oareșce avantaje (chirii, sponsorizarea altor secții, a învățământului militar, a spitalului militar etc.) și să n-aibă ifosele bădăranului, ar prelua echipa.
  3. Un duel New Steaua-FCSB ar avea efecte benefice pentru fotbalul românesc – salariile ar atrage cei mai buni jucători români, dar și ceva străini mai răsăriți. În cazul în care New Steaua ar depăși FCSB, GgB ar putea să cedeze și să aibă loc, nu știu sub ce formă, reunificarea mult așteptată și împăcarea între facțiunile steliste aflate într-un infantil război civil. Și, sub lozinca ”Steaua este numai una”, pe noul și luxosul stadion din Ghencea, va începe hegemonia anunțată de MM, pe care, vai, acum o așteptăm ca Dinamo cempionzligul…

Bre, așa văd eu lucrurile, nu știu ce și cum va fi, dar ar fi prea frumos să văd tot poporul stelist sub aceeași flamură roș-albastră, fără GgB, fără MM, dar, Doamne ferește, nu cu vreun Copos, Moraru, Borcea, Turcu sau Negoiță…

Andrei Sava
Blog  Sam Murray  – 23 Apr 2018

Ce-aveți, bre, cu bursucu`

Nu intenționam să văd meciul de la Iași, eram sigur că ”bursucii” vor învinge o echipă cu mari probleme financiare și fără vreun interes deosebit. Dar, până la urmă, am preferat să amân continuarea seriei ”Varg Veum”, să mă lungesc comod în pat, cu berica alături și să dau pe Digi…

Un meci în care Iașiul n-a mai avut prestația foarte bună din meciul cu Steaua, mult-lăudații Xaqa și Platini fiind foarte șterși, dar are meritul de a fi luptat corect. CFR a jucat așa cum ne-a obișnuit, puchinos, cu multe faulturi și simulări penibile, mai ales Țucudean și Culio, dar Hațegan nu a reacționat deloc. Doar un cartonaș galben, acordat în prelungiri lui Culio, pentru proteste… Singurul decent a fost Deac, cu multe pase bune pentru coechipieri.

Fotbal a fost destul de puțin, mi s-a părut mai mult o luptă care pe care, cu îmbrânceli, coate, piedici și mingi bubuite. CFR a deschis scorul după o fază întâmplătoare, ba chiar cred că a fost și nițel offside la circarul Țucudean. A trecut pe lângă majorarea scorului prin alt beneficiar al clemenței lui Hațegan, Omrani. Ieșenii au egalat dintr-un penalty care n-a fost, dar asta am văzut-o după multe reluări ale fazei.

Adevăratul spectacol a fost după meci! Camora și Dan Petrescu s-au dezlănțuit, au acuzat arbitrajul și… Steaua, care ar fi în spatele ”campaniei anti-CFR”. Bietul Bursuc a reușit să fie mai penibil decât e deobicei prin scălămbăielile de saltimbanc de pe marginea terenului. S-a declarat șocat. Cică, de ce cei de la Astra mâncau pământul la meciul cu CFR, dar cu Steaua n-au existat. Și Iașiul, la ce i-o fi trebuit punctul, că tot n-aveau ce face cu el ? Ba, ochiul ager al lui Dănuț a remarcat că, la Craiova,  ieșenii și-au lăsat jucătorii de bază pe bancă. Desigur, se odihneau pentru a-și da viața în lupta cu clujenii… Am verificat și eu, de curiozitate, și am văzut că portarul fusese altul, iar Cristea și Jo intraseră după pauză. În rest, absolut aceiași jucători…Suficient ca Bursucul să tragă concluzia :”E clar că sunt făcute cărțile. E clar că Steaua e cea mai avantajată în play-off. Dacă știu să se descurce, ok, să ia titlul, dar nu e meritat.” Singurii care ar fi meritat sunt, bineînțeles, alde Țucu, Culio și Omrani, care ar fi arătat Europei cum arată fotbalul la Cluj… Așa că, vai, ce-i mai rămâne de făcut cavalerului tristei figuri? ”Mai stau 3-4 meciuri, nu cred că mai pot să continui aici. Nu sunt respectat.” Și ar mai fi ceva : ” Nu ne rămâne decât să câștigăm cu Steaua.” Păi, vezi, bre ? Asta ar trebui să te preocupe. Numai să poți…

Deocamdată, la ce să ne așteptăm? Poate că iese iar Muri cu vreun memoriu în care să ceară depunctarea echipei de pe primul loc. Și, eventual, a echipelor care au îndrăznit să se împotrivească ”mândriei Ardealului”, să joace, în loc să accepte  din start înfrângerea…

Așadar, mai e o săptămână până la meciul care ar putea decide câștigarea celui de-al 27-lea titlu. Pornim cu 2 puncte avans și clasamentul ar arăta foarte bine așa: 1. Steaua 45 p. 2. CFR 40 p… Victorie și doar victorie! Pohta ce-am pohtit…

Andrei Sava
Blog  Sam Murray  – 23 Apr 2018

Mincinosul domn Mara. Documentele prin care CFR vrea titlul la masa verde

Aseară, Bogdan Mara, director sportiv la CFR, a intrat în direct la Digisport Special. Vali Moraru l-a întrebat despre memoriul depus de CFR împotriva lui Becali.

Ca un mare nesimțit, Bogdan Mara a mințit că CFR NU a cerut depunctarea Stelei, lăsând Comisiile să decidă pedeapsa.

“Memoriul depus de CFR impotriva lui Gigi Becali contine toate declaratiile facute de el impotriva CFR-ului. Si nu am cerut depunctarea, ci judecata comisiei. Am introdus in dosar toate declaratiile, inclusiv despre CFR <echipa ungureasca>. Pe 25 se va judeca. Noi nu am cerut depunctarea, am cerut sa se ia o masura conform regulamentelor” a spus Bogdan Mara la Digi (scrie și  sport.ro).

 

Din păcate nu am înregistrarea completă și cu referirea de mai sus, ci doar cu miciunile pe seama Stelei pe care Mara  le-a îndrugat în ton cu Petrescu. Despre care am vorbit în articolul anterior “Hoțului îi e frică de furat!”.

Azi, Digisport Special a publicat documentul în care se vede cât rahat mănâncă ăștia de la CFR în public!!! Mai jos am pus un print screen cu dovada minciunii lui Mara.

Fotografia postată de Steaua roș-albastră.

Despre asta s-a scris în articolul După 71 de ani, 1947-2018, va fi Becali & FC Steaua un alt caz Mociorniță & Carmen?

Documentele prin care CFR cere sancționarea FCSB cu 3 puncteGigi Becali CFR

Lupta la titlu dintre FCSB și CFR a depășit suprafața terenului. Clubul din Gruia a depus un memoriu la Comisia de Disciplină și Etică a FRF, prin care cere depunctarea roș-albaștrilor cu 3 puncte, dar și suspendarea lui Gigi Becali de la 6 la 12 luni, cu o penalitate de 300.000 de lei.

Mai jos, puteți vedea declarațiile incriminate de CFR, dar și documentele trimise de ardeleni la FRF.

Sursa digisport.ro

X Ray

“Hoțului îi e frică de furat!”

Dan Petrescu acuză Steaua de manevre cu arbitri, după meciul CSM Iași – CFR 1-1

E o vorbă din popor: “Hoțului îi e frică de furat!” În acest sezon, până în 22 Martie 2018, situația arăta așa:

  • Club Erori pro Erori-Contra (GSP)
    CFR 15 – 9
    FCSB 9 – 9 

Tot timpul CFR a fost favorizată în Liga 1. Mai jos sunt dovezi clare furnizate de statistica presei, nu vorbe în vânt. Voi lua doar din ultimii 7 ani, să nu dezgropăm morții de când e CFR-ul în Liga 1.

25 Februarie 2011.  Articol: Clasamentul erorilor de arbitraj: CFR a fost cea mai favorizată în tur, iar Craiova, cea mai lovită (click)

  • “Cei care îi apără pe arbitri spun că, pînă la finalul unui sezon, balanţa erorilor pro şi contra se echilibrează, astfel că despre nici o echipă nu se poate spune la sfîrşit de campionat că a fost nedreptăţită sau susţinută decisiv. Dacă regula chiar ar funcționa, asta ar presupune că în acest retur Craiova va fi echipa în favoarea căreia s-ar face cele mai multe erori. Pentru că oltenii au fost loviţi rău în tur: 12 greşeli grave au făcut arbitrii împotriva grupării din Bănie. Campioana CFR a beneficiat de cele mai multe “atenţii”. Iată mai jos clasamentul complet al erorilor din toamnă:”

23 Martie 2012. Articol: CFR Cluj este cea mai favorizată echipă de arbitri după 22 de runde (click)

  • “După 22 de etape, CFR Cluj e lider în campionat, dar este şi cea mai avantajată echipă de către arbitri. Conform unei statistici a Gazetei, prezentate şi la emisiunea Contraatac, pe GSP TV, 12 erori de arbitraj au fost pro-CFR, în timp ce doar 4 au fost contra pînă acum. Rapid e a doua în topul echipelor favorizate de arbitraje, cu un raport al deciziilor PRO – CONTRA de 11-4.

Sezonul 2017-2018

28 Septembrie 2017. Articol: Arbitrii au viciat clasamentul şi au făcut-o pe CFR lider (click)

“Gazeta a realizat ierarhia primei divizii dacă n-ar fi fost nicio eroare majoră de arbitraj, iar topul se schimbă radical: pe primul loc ar fi FCSB, urmată de Craiova, în timp ce trupa din Gruia ar fi abia pe locul 3… Eroare majoră înseamnă: penalty neacordat sau inventat, un cartonaş roşu neacordat sau o eliminare nejustificată, plus un gol nevalidat sau o poziţie de ofsaid nesemnalizată la o reuşită anume.”

15 Martie 2018. Articol: Un meci din două se viciază! Număr uriaș de greșeli în duelurile CFR Cluj – FCSB, majoritatea într-o singură direcție [CFR] (click)

“Dacă e meci CFR – FCSB, unul dintre cele mai importante aspecte, dacă nu cel mai important, e numele arbitrului. Motivul? Istoria recentă spune că mai bine de un meci din două disputate între aceste formaţii a fost făcut praf de brigada care a oficiat. Gazeta a monitorizat ultimele 10 confruntări directe, iar acestea au fost influenţate din plin de intervenţia greşită a “centralilor” şi asistenţilor.

Mai mult de jumătate dintre partide au conţinut erori grave de arbitraj, iar pe lista celor care au comis greşeli sunt aproape numai arbitri care au ecuson FIFA. Exemple: Ovidiu Haţegan, Cristi Balaj, George Găman. În general, proporţia erorilor în aceste jocuri, care au avut loc în intervalul august 2014 – februarie 2018, balansează în favoarea clujenilor: nu mai puţin de 10 greşeli pro CFR şi doar 3 în favoarea FCSB!

Cristi Balaj e cel care a greşit flagrant în două meciuri şi în ambele deciziile lui au fost doar în favoarea clujenilor.

Şi în turul actualului sezon regulat au existat multe decizii care n-au respectat regulamentul. A arbitrat Ovidiu Haţegan şi a avut 3 greşeli pro CFR şi una în favoarea celor de la FCSB. “

Joi, 22 Martie 2018. Articol: Război în birouri! FCSB o somează pe CFR: “Cereți arbitru străin” » EXCLUSIV Răspunsul dat de clujeni: “Doar cu o condiție”

“În actualul sezon s-au disputat 3 confruntări directe între CFR şi FCSB. Două în sezonul regulat şi una în play-off. De fiecare dată a condus trupa lui Dan Petrescu, scor 1-0, dar mereu s-a terminat egal, 1-1. Doi arbitri au oficiat jocurile: Ovidiu Haţegan şi Marcel Bîrsan. Acesta din urmă, care nu are ecuson FIFA, a condus perfect partida de pe Arena Naţională, motiv pentru care a fost notat cu 8 de către Gazeta Sporturilor.

În schimb, Haţegan a comis erori mari în ambele partide pe care le-a arbitrat. Şi pro CFR, dar şi pro FCSB. La meciul tur din Gruia, prestaţia lui a fost apreciată de GSP cu 5, iar la cel din play-off, duminica trecută, a luat şi mai puţin, 4.

CFR e pe plus, echilibru la FCSB

Există o diferenţă importantă în comparaţia dintre cele două formaţii în privinţa raportului erori pro – erori contra pe parcursul actualului sezon. CFR e pe plus şi are o balanţă chiar consistentă prin care a beneficiat de greşelile grave ale arbitrilor. După meciul din Gruia, FCSB a ajuns la un echilibru total: de câte ori a beneficiat de o eroare, tot de atâtea ori a şi fost dezavantajată.

Club Erori pro Erori-Contra
CFR 15 – 9
FCSB 9 – 9

WTF!!! Despre ce vorbesc frânarii când acuză Steaua de arbitraj?

X Ray

Play off – #6: FC Viitorul – FC Steaua 2-2. Treziți din pumni

Vicecampioana ratează,  în repriza a doua, victoria în deplasare cu Campioana, după o revenire spectaculoasă de la 2-0 într-o nebunie de meci, cu 4 goluri, două bare și ratări incredibile! Au marcat: Vână (’19), Gavra (’36), respectiv Man (’45) și Budescu (’56).

În acest sezon de Play off, echipa lui Dică s-a răzbunat pe ediția trecută și i-a lui Hagi 4 puncte.  La final, Regele a recunoscut cu fairplay valoarea echipei Steaua.  Evident, nu ne încântă prea tare. Noi ne doream victoria! Totuși, dă bine la imagine.

  • Hagi: “Steaua este o echipă valoroasă, peste noi. Steaua are jucători fantastici. Steaua mi-a dat puțin impresia că a tratat superficial prima repriză. Steaua e echipa mare, iar când sunt conectați la maximum știu sa joace fotbal. Adevărata Steaua este cea din repriza a doua.”

Steaua a început partida cu aerul de învingător prin simpla prezentare și a tratat cu lejeritate prima repriză. Cum am anticipat în Avancronică, mânjii Viitorului și-au dat viața în prima repriză, cu intrări foarte agresive, tolerate ori neobservate de centralul Marcel Bârsan. Însă fără vreo realizare ofensivă, până în minutul 19, când la primul lor șut pe poarta lui Bălgrădean, Ionuț Vână a marcat cu o torpilă de la 20 metri.

Steaua a încercat să revină pe tabelă, dar a primit al doilea gol, în minutul 31, la al doilea șut expediat de poartă de Viitorul. De data asta a marcat  Cristian Gavra dintr-o mare învălmășeală în careul Stelei. A fost momentul psihologic al primei reprize, care a dat  super-aripi trupei lui Hagi. Puștii și-au ars toată benzina în 10-15 minute, perioadă în care au dominat  și și-au creat ocazii de gol. Au dat o bară și au mai ratat de vreo două ori desprinderea la 3-0. Spre final Steaua și-a revenit și a redus diferența de pe tabelă prin Dennis Man (’45) care a bifat al 10-lea gol în Liga 1. A fost al doilea moment psihologic, când steliștii s-au trezit ca din pumni și au revenit în joc cu altă atitudine.

Video. Golul lui Dennis Man

După pauză Dică a schimbat exact pe cine trebuia, înlocuind verigile slabe, Alibec și Ovidiu Popescu, cu Teixeira și Gnohere. Treziți și de Dică la cabine, steliștii au intrat hotărți să întoarcă soarta partidei și i-au dominat copios pe elevii lui Hagi. Practic, în a doua repriză nu a existat decât Steaua pe teren. Roș-albaștrii au egalat prin Budescu, au dat o bară prin Teixeira, și au mai ratat alte ocazii mari prin Budescu, Man, Tănase și Pintilii.

Video. Golul lui Budescu

În cronologia evenimentelor partidei, Steaua  a ratat victoria în a doua repriză. Roș-albaștrii au controlat mitanul secund și finalul de joc, dar nu au reușit să înscrie și golul victoriei, Viitorul fiind incapabilă să mai amenințe cu ceva poarta lui Bălgrădean.  Steaua va rămâne lideră indiferent de rezultatul partidei CSMP Iași – CFR Cluj, exceptând o victorie a ceferiștilor cu un scor fluviu, minim 6-0.

 

Video. Rezumatul meciului

Caseta tehnică

Statistică

Echipe

Viitorul: Cojocaru – Mladens , Ţîrus (Hodorogea), Ghiţă, Ganea – Cicâldău, Băluţă, Vână – Măţan (Casap 59), Gavra (Căpuşă 70), I. Hagi
Rezerve: Buzbuchi, De Nooijer, Drăguş, Lopes

FCSB: Bălgrădean – R. Benzars, Planics, Bălaşa (J. Morais 72), Momcilovic – Pintiliis, Ov. Popescu (Teixeira 46) – Man, Budescu, F. Tănase – Alibec (Gnohere 46)
Rezerve: Vlad, Nedelcu, L. Filip, Coman

Felicitări băieților pentru repriza a doua, rușinică pentru prima!

X Ray


Avancronică


FC Steaua și Viitorul se vor duela sâmbătă, 21 aprilie,  pe stadionul Academiei de Fotbal Gheorghe Hagi din Ovidiu, într-un meci contând pentru etapa a 6-a din Play-off-ul Ligii 1.  Partida este programată să se dispute de la ora 20:45  și va putea fi urmărită în direct pe  Digi Sport1 TV, Telekom Sport TV și Look TV.

Marcel Bârsan a fost delegat de CCA la meciul dintre Viitorul și FC Steaua, la o săptămână după ce a arbitrat meciul de Liga a 4-a  CSA Steaua – Academia Rapid. Deși  nu este pe lista FIFA a României, “centralul” de 36 de ani, jurist de meserie, dar și profesor de educație fizică și sport, primește partide tari din Liga 1. După ce-a fost delegat la derby-ul dintre FC Steaua – CFR Cluj, dar și la Astra – Viitorul, Kyros Vassaras l-a ales tot pe Bârsan pentru o nouă partidă extrem de importantă.

  • Marcel Bârsan se află la cel de-al 18-lea său meci din sezonul curent și cel de-al 90-lea din întreaga carieră din Liga 1. În actualul campionat a arătat patru cartonașe roşii şi a dictat trei penalty-uri.
  • Steaua a fost arbitrată de Bârsan la Ovidiu de două ori  în actualul sezon. Au pierdut 1-0 la Iași și-au terminat la egalitate, 1-1, cu CFR Cluj  la București.
  • Viitorul a fost arbitrată de același arbitru de 4 ori în actualul sezon: o singură victorie, 2-0 în deplasare cu Astra, în rest două remize, cu FC Voluntari și ACS Poli, și o înfrângere, cu FC Botoșani.
Ultimele 10 confruntări

Viitorul vs Steaua în Liga 1: 17 jocuri – 3 victorii Viitorul – o remiză – 13 victorii Steaua.

  • 11 noiembrie 2012: prima partidă a avut loc la Constanţa şi s-a încheiat cu 4-0 pentru FCSB, goluri Chipciu, Gardoş şi Rusescu dublă.
  • 19 mai 2013, întâiul succes al dobrogenilor: FCSB – Viitorul 2-5 (Nikolic, Rocha / Chiţu dublă, Dică, Larie, Nikolov).
  • În ediţia 2013-2014, Steaua a câștigat ambele jocuri, 4-0 acasă și 3-0 în deplasare.
  • În turul sezonului 2014-2015, roş-albaştrii s-au impus foarte greu, scor 1-0, gol Gabi Iancu din penalty. Trupa antrenată la vremea respectivă de Bogdan Vintilă a terminat meciul cu doi oameni în minus, Țîru şi Buzbuchi fiind eliminaţi. A urmat o nouă partidă câştigată la scor de bucureşteni, 4-1 acasă, pe 22 martie 2015.
  • Mult mai echilibrate au fost cele două jocuri din sezonul regulat 2015-2016, ambele încheiate cu 1-0 pentru roş-albaştri. În play-off, experienţa multiplei campioane şi-a spus cuvântul, ceea ce a dus la alte două succese izbutite de actuala FCSB, 3-1 în deplasare şi 3-0 acasă.
  • Al doilea succes al celor de la Viitorul a venit după un meci pe teren propriu, scor  3-1 (18 martie 2017). Cele patru reușite au purtat semnătura lui Florinel Coman, Vad Morar, Carlo Casap, respectiv Denis Alibec.
  • Singura remiză s-a înregistrat pe 24 aprilie 2017, FCSB – Viitorul 1-1 (Mihai Pintilii, respectiv George Ţucudean), punctul scos de Hagi fiind decisiv în câștigarea campionatului.

Steaua are palmares pozitiv cu Viitorul gazdă: 8 jocuri – două victorii Viitorul – 6 victorii Steaua. În acest sezon, pe 9 septembrie 2017, a fost ultima dispută de la Ovidiu: Viitorul – Steaua 1-0, în turul sezonului regulat.

Cea mai recentă confruntare directă  a fost pe 11 martie 2018 în turul Play off-ului, FC Steaua -Viitorul 2-1 (Budescu, Momcilovic / Mladen).

FC Viitorul de azi a apărut parcă de “nicăieri”  cu un lot de 28 de jucători a cărui medie de vârstă este de  22 ani şi 4 luni( FCSB – 26 ani şi 4 luni) și cotat la 11,08 mil. €. După ce Hagi și-a împrăștiat pe bani (sau liberi) majoritatea jucătorilor din echipa cu care a luat titlul, puțini îi mai dătea șanse la Play off. Recunosc că nici eu! Însă după începutul dezastruos, Viitorul a renăscut sub bagheta regelui ca pasărea Phoenix și din etapa a 14-a nu a mai coborât din zona de play-off.  Am fost plăcut surprins și de jocul frumos practicat de Viitorul. Poate cel mai bun din Liga 1. Alături de Craiova, Viitorul avea potențial să atace titlul și anul acesta. Favoritele la titlu, în opinia mea, erau  CFR, Craiova și Viitorul. Toate cele 3 au management sportiv foarte bun, scounting profesionist, loturi bine echilibrate valoric pe posturi, antrenori buni și stadioane proprii  dotate modern.

După ce a bătut lejer în deplasare pe Iași și Astra cu 2-0, Viitorul a intrat puternic pe turnantă spre podium și Hagi “amenința” titlul, într-o conferință, dacă va bate CFR-ul la Ovidiu. Astfel această partidă a devenit una crucială pentru campioana en titre! Însă regele s-a lăsat tăvălit copios de Bursuc pe malul mării și a pierdut. E drept, și CFR-ul l-a făcut campion în ultima etapă din sezonul trecut.” Prietenii știu de ce”.

Conferință de presă Gheorghe Hagi

FC Steaua are nevoie de victorie să rămână în fotoliul de lider. Dacă Steaua face un pas greșit și pierde locul 1, atunci adio titlul !  CFR Cluj are deja pârtia făcută începând de la FRF. Teoretic, Dan Petrescu are o deplasare ușoară la Iași. Echipa lui Stoican a fost “dezmembrată ” etapa trecută  de oltenii lui Devis Mangia cu 4-1  și mai sus de locul 5 din 6 nu mai are alt orizont în Play off.

Nicolae Dică susține că nu sunt probleme medicale la lot, dar recunoaște că va avea o partidă grea la Ovidiu cu echipa lui Gică Hagi, super motivată să facă pârtie la Cluj, zic eu, dar și să-și consolideze locul 4 și a ataca cu succes locul 3.

Conferinţa de presă premergătoare meciului cu FC Viitorul din cadrul etapei a șasea de play-off.

Echipa probabilă: Bălgrădean – Benzar, Planic, Balașa, Momcilovic – Pintilii, Ovidiu Popescu – Man, Budescu, Florin Tănase – Gnohere

Delegația Stelei a ajuns vineri seara la Hotelul Vega din Mamaia, unde ros-albaștrii s-au cazat înaintea meciului cu FC Viitorul.

 

Le urăm succes roș-albaștrilor!

X Ray

După 71 de ani, 1947-2018, va fi Becali & FC Steaua un alt caz Mociorniță & Carmen?

Fotografia postată de Steaua roș-albastră.

CFR vrea titlul la masa verde!!! “Cheferiștii” au depus dosar la Comisiile FRF solicitând depunctarea Stelei. Ardelenii își bazează memoriul pe declarațiile lui Becali “echipă ungurească”, dar au inclus și faptul că Becali a încălcat regulamentul când l-a contactat pe “Bursuc”.

Ieri, 20 aprile, Dan Petrescu a avut o atitudine fairplay, spunând presei că discuția cu Becali a fost total inofensivă: “Gigi Becali m-a contactat cu o zi înainte de meci, dar n-a încercat să mă influențeze. Nu e problema mea ce face clubul”.

Referitor la convorbirea telefonică cu Dan Petrescu

Despre această convorbire a spus public însuși Becali la TV, acum o lună de zile.  “Fostul” patron al Stelei a recunoscut ca l-a sunat pe antrenorul CFR-ului chiar în ziua meciului dintre cele două echipe, pe fondul replicilor acide care apăruseră intre MM Stoica și Dan Petrescu.  Becali l-a sunat pentru că Petrescu a spus: “dacă sunt bărbați  să mă sune pe mine nu să-mi spună prin presă”

  • MM are el prietenia lui cu Dan Petrescu, îşi permit să se ironizeze. Eu am vorbit cu Dan Petrescu. A zis că dacă era bărbat, suna. Şi i-am zis: da, băi, Dane. Eu sunt bărbat şi te sun pe tine. Şi îţi spun aşa. Băi, eu nu am nicio treabă cu tine.Nu te-am jignit niciodată cu nimic şi nu am zis să pleci din ţară. Tu dai în România. Eu o iubesc şi o accept aşa cum e şi am făcut şi puşcărie. Asta nu înseamnă să înjuri tu arbitrii. Acolo tu eşti comandant, tu eşti preşedinte, eşti tot. Noi avem un război cu tine până la final. La final, mâ întâlnesc cu tine, te îmbrăţişez şi cu asta basta”, a declarat Gigi Becali la DigiSport pe 22 martie.
  • Video cu declarația lui Becali din 22 martie, care sunt o probă pentru spusele lui Petrescu din 20 aprilie 

Referitor la “echipă ungurească”

“Mă lupt împotriva ungurilor! Cum să fie CFR campioană în centenarul României? Orban, premierul Ungariei, vrea cu disperare CFR campioană. Eu, Becali, îi spulber pe toți. Să nu creadă ei vreodată că o să-i mai ajute arbitrii, în centenarul României!”
Gigi Becali, la începutul lunii februarie

Echipa se numește CFR Cluj 1907! Se știe că între 1868 și 1918 Transilvania a fost încorporată părții maghiare a Imperiului Austro-Ungar. Deci, la origine e echipă ungurească. Se numea, Kolozsvári Vasutas Sport Club (KVSC) și a luat ființă în noiembrie 1907.

În România anilor ’50 și ’60 a existat Regiunea Autonomă Maghiară. Era o jignire dacă spuneai cuiva de acolo ungur (maghiar = ungur în DEX!)? Comuniștii spuneau de fiecare dată când se adresau poporului: “români, maghiari și alte naționalități”. Îi jignea?

  • Regiunea Autonomă Maghiară  (Magyar Autonóm Tartomány) a fost o diviziune administrativ-teritorială a Republicii Populare Române, înființată în anul 1952  și care a existat până în anul 1960, când a fost înființată regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, până în 1968, când s-a trecut la  administrarea pe județe.

Patronul echipei CFR Cluj, începând cu 2001, a fost tot un ungur, Árpád Pászkány. A spune echipă ungurească e la fel de “jignitor” cum ai spune că  FC Botoșani e echipă moldovenească. Mai mult, oficial se scrie și se spune “cetățean român de naționalitate maghiară”, valabil  și pentru ungurii născuți în România, nu doar cei veniți de pretutindeni! Ce, e o rușine să te numești ungur??

Referitor la cerea de depunctare pe motivul de mai sus

În 1947 a fost posibilă, prin comanda “Sistemului”, chiar și o excluderea a unui club din fotbal pentru  ceva asemător. Echipa Carmen a fost exclusă de FRF datorită ironiilor făcute de patronul echipei, Ionel Mociorrniță, la adresa evreilor și echipelor sindicatelor comuniste.

  • Ionel Mociorniţă a fost un entuziast al fotbalului interbelic. Beneficiind de marea avere a tatălui său, Dumitru Mociorniţă, a preluat destinele echipei „Întreprinderii de Pielărie Mociorniţă”, pe care a transformat-o într-un adevărat colos fotbalistic, Carmen Bucureşti.

Mociorniță, un avocat slobod la gură,  declarase ironic, cam ca Becali, că pentru el nu contează campionatul național, ci lupta pe care o duce împotriva echipei Ciocanului (echipa comunității evreieşti, viitorul Dinamo) şi împotriva echipelor ceferiste (CFR București-viitorul Rapid și CFR Timișoara), cluburi ale sindicatelor comuniste. „… cu una ne răfuim rasial, cu celelalte ne răfuim politic”, spus atunci Mociornița. De fapt cu acele echipe se lupta la titlu.

  • Pe 20 august 1947, FRF a decis „excluderea grupării Carmen din Bucureşti din cadrul Organizaţie Sportului Popular”. Extras din ziarul Sportul popular, din 21 August 1947,  care a publicat decizia FRF. „Făcându-ne datoria şi eliminând din sport această rămăşiţă reacţionara care prin gura conducătorilor Mociorniţă şi Vizante nu se sfiiesc să afirme că pentru ei nu contează campionatul naţional, decât lupta pe care o duc împotriva Ciocanului şi împotriva echipelor ceferiste declarând `cu una ne răfuim rasial, cu celelalte ne răfuim politic.`” Ca urmare, gruparea este radiată, iar „jucătorii sunt liberi să se legitimeze la orice grupare din cele indicate de federaţie”. 

 

Ăsta a fost motivul oficial al FRF, de fațadă, în fapt Sistemul voia să se scape de incomodul Mociornița și echipa lui Carmen. Ceea ce s-a și întâmplat. Au exclus echipa, iar mai apoi l-au arestat și pe Mociorniță confiscându-i toată averea.

Proaspăta înființată (în același an, 1947), AS Armata, deși fusese înscrisă în Divizia B, a fost mutată peste noapte de FRF în Divizia A pe locul echipei Carmen în aceeași zi în care a fost exclus clubul lui Mociorniță! Pe ce criteriu s-a făcut? De ce ASA, o echipă nou înființată și nu alta din Divizia B, sau una din recent retrogradatele sportiv din Divizia A? Păi, e simplu, comanda Sistemului!

  • Pe data de 21 august 1947  Sportul Popular care anunța ”introducerea” nou înființatei echipe A. S. Armata în Divizia Națională A. ”Prin excluderea grupării Carmen din mișcarea sportivă, s-a creat un loc liber in competiția diviziei naționale A de football. În fața acestui fapt, comitetul executiv al F.R.F.A a decis în ultima ședință, introducerea echipei A. S. Armata, în locul vacant. Prin hotărârea luată se dă o deplină satisfacție armatei (…) De acum încolo, în fiecare zi, de la ostașul simplu, până la cel mai înalt grad vom urmări rezultatele clubului nostru A. S. Armata.

Notă. Înainte de excludere, pentru a-și apăra echipa de comuniști,  Mocioniță  a recurs și el la o stratagema cu sindicatele, ca Becali cu acțiunile, încercând să mimeze neimplicarea și amatorizarea jucătorilor. Nu i-a ajutat la nimic! “Soarta” îi era deja scrisă de Sistem.

Va avea Becali soarta lui Mociorniță?

Acum, după 71 de ani, tot cu ajutorul unui CFR și FRF, Burleanu și Talpan pot da lovitura. Primul a spus public, chiar în campanie, la sport.ro, că vrea să dispară Becali din fotbal, al doilea, Talpan, ar vrea locul FCSB-ului din Liga 1, ca în 1947!

Cert este că Becali are alura unui om disperat, iar acțiunile lui din ultimele zile, de când a aflat de la Argăseală și de demersul CFR-ului, trădează gesturile unui om cu frica în oase, vânat din toate pozițiile. Pe lângă jalba CFR-ului, mai sunt din partea CSA și 2 procese mari pe rol: cel legat de nume, Recurs la ÎCCJ și cel pe un prejudiciu clamat de 37 mil euro, aflat la instanța de Fond.

Să inventariem evenimentele majore:

  1. Becali, patronul FC Steaua. Pușcăria încasată numai de la ÎCCJ în dosarele care vizau CFR Cluj – cazul valiza (transformarea peste noapte a unei premierii folosite legal zeci de ani, în mită ) și Statul (un schimb de terenuri cu statul, inițiat de stat și aprobat de CSAT, devine brusc ilicit cu privatul vinovatul principal). Ambele procese au fost câștigate la Fond și Apel, dar l-a înfundat ÎCCJ. 
  2. FC Steaua. Deposedarea de marcă (tot numai la ÎCCJ, după ce a câștigat la Fond și Apel), de Numele Steaua (la Curtea de Apel, după ce a câștigat la Fond) și de cele 37 milioane euro vizate în procesul pe rol.

Notă! Iuliu Mureșan, președintele de la CFR Cluj, recunoaște public în 2004 că au premiat exact ca în cazul valiza. DNA nu s-a mai autosesizat și nu au pățit nimic. În schimb Becali a luat 3 ani de pușcărie pentru aceeași faptă!!

Cele scrise mai sus par toate decupate  din același același film: “Steaua căzătoare a lui Becali”, în regia Sistemului!

Astfel, o depunctare sau o excludere din Liga 1 nu ar mai mira pe nimeni!

Prietenul nostru de suferință roș-albastră, Andrei Sava, a scris in 18 august 2010 un articol special despre evenimentul cu Mociorniță, pe îl găsiți mai jos. Îl postez aici pentru a se înțelege mai bine ce s-a întâmplat atunci și ce asemănări pot fi cu zilele noastre. Dacă sunt!

X Ray


Refuzul lui Mociorniţă

În 1937 se înfiinţează echipa de fotbal a întreprinderii de pielărie Mociorniţă. Peste trei ani, fiul lui Dumitru Mociorniţă, Ionel, un tânăr avocat de 23 de ani, preia conducerea clubului şi îi schimbă numele în Carmen. În timpul războiului, Ionel Mociorniţă avea chiar să joace în cadrul echipei, iar după război o va antrena o scurtă perioadă de timp.

Pentru a putea participa la primul campionat de după război, Mociorniţă a fost obligat să schimbe, formal, statutul echipei într-una sindicalistă, membră a O.S.P. (Organizaţia Sportului Popular), condiţie obligatorie pentru a se putea înscrie. Dar se ştia că rămăsese echipa lui, iar patronul cheltuia sume foarte mari pentru pasiunea sa, ceea ce a dus la o luptă crâncenă cu celălalt frumos nebun al fotbalului, baronul Neumann, patronul ITArad.

30 noiembrie 1945. „Gazeta sporturilor” titra mare pe prima pagină: „Dinamo (Tbilisi) joacă la 6 şi 9 decembrie pe stadionul ANEF cu Carmen şi C.F.R.” Normal, doar pe vremea aia nu existau clonele comuniste, nu? Ulterior, dintr-un alt număr, aflăm că primul meci nu s-a disputat din cauza refuzului patronului Carmen, Mociorniţă. Cauzele au fost dezvăluite de fiica lui Ionel Mociorniţă, Marie-Rose: „… ministrul de Externe, Ana Pauker, l-a chemat pe Ionel Mociorniţă într-o întrevedere particulară, unde i-a cerut pierderea meciului de către Carmen pentru a demonstra publicului român superioritatea indiscutabilă a omului sovietic.”

Gruzinii n-au mai jucat nici cu C.F.R. Cu toate acestea, n-au fost prea supăraţi (stătuseră vreo lună în România, unde cu siguranţă era mai bine decât la ei acasă…) şi, pe 4 ianuarie 1946, „Sportul popular” publica telegrama adresată de conducătorii clubului sovietic primului ministru dr. Petru Groza: „Venirea noastră în România ne-a arătat că s’a pus bază temeinică prieteniei între poporul român şi cel sovietic. Trăiască democraţia română, bla-bla-bla.” Groza a dat şi-o recepţie la plecarea delegaţiei sportive sovietice, iar în cuvântarea rostită a afirmat: „doresc revederea echipei care ne-a delectat”. E evident că s-au făcut eforturi serioase de a face uitat refuzul lui Mociorniţă.

Pe aceeaşi primă pagină apare, însă, şi un articol în care se anunţă „Clubul Carmen în cercetarea Comisiei sportive a Confederaţiei Generale a Muncii”. Judecata a fost rapidă, clubul fiind „suspendat de la orice activitate în viaţa sportivă”.

Pe 19 aprilie 1946 s-a dat următorul verdict în acest atât de mediatizat caz: „Se aplică mustrare publică grupării Carmen şi i se interzice, pe timp de un an, de a juca cu grupări străine”.

Sfârşitul a venit în vara lui 1947, după un meci în care Carmen zdrobise Ciocanul (fostul Macabi, echipa comunităţii evreieşti) cu 6-0, pe stadionul Giuleşti. Povesteşte Angelo Niculescu: „Am încins o horă la mij­locul te­renului, pa­sând min­gea de la unul la altul. Câţiva jucători de la Cio­canul au încercat să ne fure mingea, ceea ce a stârnit hohote de râs în tribună. Am văzut oameni care s-au prăbuşit ţinân­du-se cu mâinile de burtă. Mai apoi, Bazil Ma­rian a adus publi­cul în culmea isteriei, după ce s-a aşezat pe minge în cercul de la centrul terenului şi şi-a dus mâna la ochi, făcându-se că îşi caută adversarii. Tot stadionul era în delir.”

Ca urmare, pe 20 august 1947 s-a decis „excluderea grupării Carmen din Bucureşti din cadrul Organizaţie Sportului Popular”. Motivaţia este extrem de interesantă: „Făcându-ne datoria şi eliminând din sport această rămăşiţă reacţionara care prin gura conducătorilor Mociorniţă şi Vizante nu se sfiiesc să afirme că pentru ei nu contează campionatul naţional, decât lupta pe care o duc împotriva Ciocanului şi împotriva echipelor ceferiste declarând `cu una ne răfuim rasial, cu celelalte ne răfuim politic.`” Ca urmare, gruparea este radiată, iar „jucătorii sunt liberi să se legitimeze la orice grupare din cele indicate de federaţie”.

Locul Carmenului a fost luat de nou înfiinţata echipă a Armatei, ce fusese înscrisă iniţial în divizia secundă. Totuşi, la ASA au ajuns doar Panait şi Gheorghe Popescu, care erau militari. Cei mai buni jucători, internaţionalii Valentin Stănescu şi Bazil Marian, au fost racolaţi de CFR Bucureşti. Deşi nu erau ceferişti…

Ionel Mociorniţă a fost arestat la 10 mai 1948, făcând şapte ani lungi de puşcărie comunistă. Dupa eliberarea din închisoare, a lucrat ca simplu muncitor într-o fabrică de pungi de hârtie, locuind într-o mansardă mizeră, cu WC-ul şi apa în curte. Din când în când, mai treceau cunoscuţi, foşti fotbalişti ai Carmenului, frizerul de la fabrică şi alţii care mai aduceau câte ceva de-ale gurii sau, pur şi simplu, să îl vadă. Era felul lor de a mulţumi omului care îi ajutase la nevoie şi a cărui lozincă era: „Să fii om oricât ar costa!”. În 1974, soţia (pictoriţă de icoane bizantine) şi fiica au reuşit să plece în Canada. La insistenţele guvernului canadian, i s-a permis şi lui Ionel Mociorniţă să emigreze, în 1977. S-a întors imediat după Revoluţie, dar a plecat dezamăgit, aşteptînd o schimbare reală. Avea să mai facă o încercare în vara lui 2005, când l-a împiedicat starea sănătăţii. De altfel avea să moară la sfârşitul lui octombrie.

Andrei Sava


Patron la Steaua. Interviu cu Vasile Geambazi

”Vasile Geambazi va prelua clubul, şi aşa el îl finanţează de doi ani. Nu vor fi probleme, e mai bogat decât mine”, a anunţat Gigi Becali. Numele introdus de Becali în spaţiul public este unul nou, însă omul de afaceri în vârstă de 36 ani, nepot al latifundiarului, are legătură cu FCSB de mai bine de 13 ani.

ProSport a luat legătura cu Vasile Geambazi, noul patron al vicecampioanei României, şi vă prezintă punctul lui de vedere, dar şi detalii despre activitatea lui în fotbal şi în afara sportului.

Related imageReporter: Gigi Becali a anunţat că sunteţi noul patron al clubului, deşi sunteţi acţionar de circa 13 ani. Ce implicare aţi avut în club până acum?
Vasile Geambazi: Nicio implicare! Numele meu a apărut în discuţii după ivirea scandalului cu Sebastian Bodu (n.r. – în 2005), atunci când au trecut acţiunile pe numele meu. (n.r. – Vasile Geambazi are 44% din FCSB, Constantin Geambazi are 56% din FCSB)

Gigi Becali a anunţat că dumneavoastră finanţaţi oricum clubul de doi ani. Baza din Berceni, apărută în această perioadă, a fost construită din banii dumneavoastră?
În familie nu se poate vorbi despre fonduri proprii, cel puţin în familia noastră. Nu există ”banii lui Gigi” sau ”banii mei”.

Cât a costat baza?
Cât a costat, dacă eliminăm din discuţie ceea ce era deja acolo? Pentru că achiziţionarea a ceea ce exista deja în Berceni a costat 33 de milioane de euro. Baza ARCOM atât a costat. Eu am adaptat totul pe construcţiile existente, am reinvestit, am remodelat acea bază. Pentru transformarea a ceea ce era în ceea ce există acum, până în octombrie 2017 a fost investită suma de două milioane de euro, două milioane şi ceva de euro.

”Nu mă deranjează că (CSA) Steaua şi-a făcut echipă. Nu voi folosi FCSB 2 ca să îi încurc”

Aveţi de gând să consolidaţi FCSB ca brand de sine stătător sau veţi continua asocierea forţată cu ceea ce înseamnă Steaua Bucureşti, brandul Armatei?
Instanţa a zis un singur lucru, că SC FCSB SA nu poate folosi numele ”Steaua Bucureşti” fără acordul Ministerului Apărării Naţionale. Asta a câştigat Florin Talpan, a exclus numele ”Steaua Bucureşti” din Europa şi din Liga 1, apare ”FCSB” acum. Credeţi că cineva are o problemă cu formarea echipei Armatei? Că pe mine mă deranjează că Steaua îşi făcea echipă? Eu vreau binele fotbalului, aşa putem creşte. E greu să promoveze, fără investiţii nu poţi face asta. Sau poate că pot promova în liga a treia, dar de acolo e şi mai greu.

Pentru că acolo dau de FCSB 2?
Nu neapărat. Eu nu am FCSB 2 ca să încurc pe cineva sau ca să opresc pe cineva. Eu am FCSB 2 ca să îmi cresc tinerii jucători.

Gigi Becali a zis că va folosi FCSB 2 pentru lucrul ăsta, să stopeze Steaua Bucureşti.
Ştii de ce? Pentru că CSA nu a procedat corect. Să fac o paralelă. CSA e un părinte amărât care l-a dus la orfelinat pe copilul pe care nu a avut cu ce să-l crească. Copilul fiind secţia de fotbal. Aveau datorii la cei cu nocturna, nu mai puteau plăti jucătorii cu contracte în dolari la vremea aceea. Ei, aceşti părinţi au dus copilul la orfelinat, au acceptat lucrul ăsta. Apoi, în 2013, când văd că Steaua a trecut pe profit… Pentru că până în 2013 erau 10 milioane de euro datorii. Dar l-am vândut pe Chiricheş, am intrat în Champions League, au apărut banii. Şi copilul din orfelinat s-a făcut Făt-Frumos peste noapte. Când ne-am dus la ANAF să declarăm cei 10 milioane de euro profit, cineva a făcut scurt-circuit. Când orfanul a ajuns cineva, părinţii au zis că vor copilul înapoi. Cam asta e paralela, e o poveste foarte tristă. N-ar fi fost frumos să existe Steaua Bucureşti şi CSA Steaua Bucureşti în Liga 1, două echipe tari? N-ar fi frumos ca stadionul Steaua să nu fie demolat şi să ne trezim cu cine ştie ce ansamblu rezidenţial, răsărit dintr-odată?

”Toată lumea ştie cine e Steaua, toţi ştiu cine suntem noi, nu ar exista confuzie”

Sună ca un lucru imposibil. Compania Naţională de Invesiţii a prezentat public proiectul.
Lucrez de atât de mulţi ani în construcţii încât îmi permit să am o părere, să fiu pesimist. Ai văzut ce s-a întâmplat cu discursul lui Gică Popescu? De la ”le facem, le facem, le facem”, am ajuns la ”cel puţin un stadion va fi gata până în 2020”. Da, Arcul de Triumf este cel mai realist proiect, că poate fi refăcut în trei luni de zile. Dar să îmi zici tu mie că până în iunie e gata demolarea în Ghencea? Să fim serioşi!

Aveţi de gând să propuneţi Ministerului Apărării un proiect care să vizeze reluarea colaborării, aşa cum s-a întâmplat până în 2015?
Totul depinde de MApN! Ei trebuie să îmi dea voie să folosesc numele Steaua. Brandul FCSB e inventat din 2008 sau 2009 de Bobby Durbac, de pe vremea în care aveam magazinul, revista cu sigla FCSB. Mergeau în paralel. Folosim acum FCSB pentru că nu am acordul MApN.

Da, însă întrebarea este dacă îi veţi aborda pentru a primi dreptul de a folosi numele, sigla şi tot ceea ce ţine de ”Steaua Bucureşti”.
Da, desigur! Mi se pare normal. Toată lumea ştie cine e CSA Steaua, toată lumea ştie cine e clubul din Liga 1, nu ar exista niciun fel de confuzie.

Nu ar exista confuzie chiar dacă Steaua Bucureşti joacă în Liga 4 şi îşi propune să ajungă în prima ligă?
Nu mă deranjează deloc. Îmi pare rău de suporterii care se duc în liga a patra. De ce să mă deranjeze, că îmi vor face concurenţă? Dacă suntem realişti vom vedea că ei nu pot trece de liga a doua, nu au voie. Dar n-ar fi rău să ai echipă în Liga 1, Liga 2 (n.r. – CSA Steaua), Liga 3 (n.r. – FCSB 2) şi să faci una şi în Liga 4 ca să ai juniori şi totul pus la punct. Pe mine nu mă deranjează, le doresc să ajungă puternici! Dar au început prost, au pierdut circa 700.000 de euro pe an doar din chiria stadionului, cu tot cu impozitele pe care le plăteam. Din 2014 până acum sunt aproape 3 milioane de euro pe care le-au pierdut. Bani pe care nu ai cum să îi produci în Liga 4. Haideţi să lucrăm împreună pentru numele Steaua Bucureşti, să vă ajutăm şi noi pe voi, eventual cu jucători pentru a putea promova până în liga a doua.

Concret, când veţi aborda MApN?
Din păcate, până când nu se conving că nu pot câştiga despăgubirile de 37 de milioane, nu se poate. Pentru că ei se duc cu jalba în proţap la ministru şi îi zic că vor câştiga 37 de milioane. Evaluarea lor e făcută şi pe rezultatele financiare ale FCSB-ului, cum să faci asta? Valoarea brandului e dat de produsele vândute, dacă nu se vinde, brandul moare.


Cum a ajuns Vasile Geambazi patronul clubului

EXCLUSIV | Vasile Geambazi, noul patron FCSB: "Voi cere Armatei dreptul de a folosi numele Steaua. Noi şi CSA putem lucra împreună, putem să fim puternici!". Cine este omul căruia Gigi Becali i-a predat clubul din Liga 1

Vasile Geambazi şi Constantin Geambazi au devenit patronii din acte ai clubului lui Becali, atunci când ultimul a vândut acţiunile pentru a scăpa de sechestrul pus de ANAF. Din acel moment, acţiunile au fost împărţite între Constantin Geambazi (56%), Vasile Geambazi (44%) şi alţi acţionari minoritari. Vasile Geambazi deţine în acest moment 44% din FC FCSB SA, societatea care administrează clubul de fotbal din Liga 1. În portofoliul său se mai află 50% din acţiunile R.W.A.-Investiţii şi este administrator la Arcom şi Arcom – Mecon Galaţi, companii de construcţii, dar şi la Romes, companie producătoare de componente electronice.

Sursa prosport.ro

[Video] Becali “renunță” oficial la orice implicare în clubul FC Steaua

Rezultatul alegerilor de la FRF, în care Răzvan Burleanu l-a zdrobit pe Ionuț Lupescu cu tot alaiul lui de susținători, de la Generația de Aur, figuri marcante din fotbal european, presa sportivă, televiziuni, până la susținerea publică a unor partide politice, i-a băgat frica în oase lui Becali.

Toată campania, Becali a avut un discurs foarte virulent la adresa lui Răzvan Burleanu. Pe lângă miza “all in” pusă pe un necâștigător, știe că jignirile nemăsurate aduse șefului FRF pot afecta în viitor clubul FC Steaua.

Pentru a nu păți ca în cazul procurorilor și judecătorilor pe care i-a jignit public și apoi l-au băgat la pușcărie, Becali a ieșit ieri “oficial” din sfera de conducere (neoficială) a clubului, pentru a preveni depunctarea sau alte consecințe ale comportamentului său față de FRF.

La fel a procedat și în 2010 când a renunțat la toate acțiunile deținute la FC Steaua, în favoarea rudelor. Asta pentru a evita sechestru din procesele pe care le avea pe rol, dar și a evita probleme de la UEFA pentru cazul valiza. Mai mult, și atunci Argăseală a scris o adresă la LPF, FRF și UEFA că Becali este doar simpatizant și nu ocupă nicio funcție în club.

Evident, este doar o stratagemă, pentru a putea spune la TV ce vrea fără ca FC Steaua să pățească ceva. Argăseală a fost ales în Comitetul executiv FRF ca reprezentant al cluburilor din Liga 1 în urma votului din cadrul Adunării Generale din 18 aprilie.

  • Tot miercuri, 18 aprilie, s-au votat și membrii Comitetului Executiv al FRF. Noua componență a acestuia este:
    Președinte: Răzvan Burleanu (președinte FRF)
    Vicepreședinți: Gino Iorgulescu (președinte LPF) și Octavian Goga (reprezentant al Asociațiilor Județene de Fotbal)
    Membri: Valeriu Argăseală (reprezentant Liga 1), Cristian Tănase (reprezentant Liga 1), Marius Burcă (reprezentant Liga 2), Marcel Ghergu (reprezentant Liga 2), Florin Dăscălescu (reprezentant Liga 3), Florin Spînu (reprezentant Liga 3), Alin Cioban (reprezentant fotbal feminin), Cătălin Cighir (reprezenant cluburi cu activitate exclusivă de copii și juniori), Cristi Vornicu (reprezentant futsal), Kyros Vassaras (președinte CCA), Emilian Hulubei (președintele sindicatului fotbaliștilor), Mihai Stoichiță (președintele Comisiei Tehnice a FRF).

Într-o intervenția la emisiunea ”Sinteza zilei” de la Antena 3, patronul lui FCSB a anunţat că nu îşi doreşte să se mai implice la echipa antrenată de Nicolae Dică, toate acestea după ce Răzvan Burleanu a fost reales preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal.

VIDEO

”Imediat după ce a ieșit Burleanu am trimis o hârtie la clubul Steaua, pe care îl patronam eu și familia mea, și am decis să mă retrag din fotbal. Am dat act la club, toate acțiunile mele vor fi preluate de nepoți. Eu nu mai am nicio legătură cu Steaua. O să rămân părintele fondator. Voi merge la meciuri, dar atâta timp cât se întâmplă ceea ce se întâmplă în fotbal, eu nu mai am de a face.

Nepotul meu Vasile Geambazi va lua cheile de la mine. Atât timp cât se întâmplă ce se întâmplă în fotbal, când e votat un om ca Burleanu, eu nu mai am de-a face. Am luat această hotărâre. Mâine apare comunicatul. Clubul va trimite la Federație și la Ligă hotărârea mea, ca să nu mai fiu considerat factor de decizie la Steaua. Asta am decis, după ce a ieșit Burleanu președinte. Dacă vreți este și un protest, dacă ne comandă fotbalul feminin și futsalul…Nu mai vreau să mă pronunț și să fac păcate.”, a spus Becali

X Ray

 

Habemus papam… pardon, presidentum!

Vă spun sincer, nu m-au interesat alegerile FRF și m-a enervat să văd că GSP era plin de articole pe tema asta, neglijându-se faptul că leaderul din play-out și-a consolidat poziția după magistrala victorie pe terenul Voluntarilor…

În fine, vin și eu acasă după o zi infernală în care am alergat încolo și-ncoace de m-ar fi invidiat și Pintilii, și mă uit pe site-ul GSP. Surprise-surprise! Mult-atacatul (și cam pe drept…) Burleanu a zdrobit opoziția mai ceva ca Steaua pe Astra. Din ce citisem ici și colo în zilele precedente eram sigur că vom avea un nou președinte (la FRF, bre…), cel sprijinit de Generația de Aur și de… dom` Liviu din Pădurea Nebună (turc. Deli Orman, bulg. Ludogorie, rom. Teleorman). Adică, știm cu toți, Ionuț Lupescu.

Și când colo, ce-mi văd ochii: RĂZVAN BURLEANU A CÂȘTIGAT DIN PRIMUL TUR ALEGERILE FRF, CU 168 de VOTURI: Ionuț Lupescu a avut 78 de voturi, Marcel Pușcaș 8, în timp ce Ilie Drăgan nu a primit niciun vot. Hai, că de conu` Drăgan n-am auzit, da` Pușcaș să ia doar 8 voturi? Ce să mai zic de favoritul tuturor? 78-168? Bizar, inexplicabil, uluitor… Mă rog, nu știu ce ar fi schimbat presupusul nou președinte Lupescu. Dar știți cum sunt românii: speră, săracii, speră… Iar Bad Boy Burli, sfidând cohorta ce părea invincibilă a comis o aroganță pe care nici GgB n-ar fi îndrăznit s-o arunce: ”Deși nu a fost chiar un fleac, i-am ciuruit!”

Totuși, alegerile astea sunt dătătoare de speranțe. Pentru mine măcar… I-auziți ce zisese înainte de alegeri mai vechiul meu client Dichisitu`, aka Rareș Bogdan: „Aveți de ales între impostorul Burleanu și legenda Lupescu! Dacă Burleanu iese președinte, mă gândesc să trăiesc în altă țară, desigur având totuși în curte tot un steag al României” Bre, dichisitule, îți promit că-ți cumpăr eu steagul ăla, numai duuuuu-te, duuuu-te, du-te!

Ar mai fi și nea Nelu Crăciunescu, care zisese încă de-astă iarnă că va pleca definitiv în Statele Unite, la fiica sa, dacă Burli va obține un nou mandat. Dar, din partea mea, să fie sănătos și să-și ducă viața unde i-o place, că nu Burleanu e răul major al țării ăsteia…

Dar coronița tot GgB a luat-o. Pierderea alegedrilor de către favoritul său, Lupescu, l-a speriat nițel. Dar doar nițeluș. Așa că s-a înfoiat și a grăit: ”Burleanu nu se poate răzbuna în niciun fel. Campionatul îl câștigă Steaua pe teren, nu au cum să ne atace. Dacă se întâmplă ceva cu arbitrajul, mergem la DNA și facem denunț, așa e normal.” Hai, că la asta cu mersul la DNA nu v-ați fi așteptat… Treaba lui, da` să se țină de vorbele astea: ”Campionatul îl câștigă Steaua pe teren.” Restul e cancan…

Andrei Sava

Blog  Sam Murray  – 18 Apr 2018

 


  • Burleanu, inca 4 ani la FRF ! Prima reactie :“N-a fost un fleac, dar i-am ciuruit!”

  • Ionuț Lupescu, flash interviu după alegeri

  • Reacția lui Becali pentru FC Steaua, club care l-a susținut pe Lupescu. Posibile efecte pe viitor

De ce cheltuieşte Armata României bani publici pe lăutari şi huliganisme?

De ce cheltuieşte Armata României bani publici pe lăutari şi huliganisme?În mod normal, după 1989 toate bazaconiile inventate de bolşevici pentru sport şi cultură ar fi trebuit să dispară. Echipele de fotbal să găsească suporteri şi oameni de afaceri dispuşi să investească (aşa cum e în toată lumea civilizată), sportivii din întrecerile individuale să găsească sponsori şi entităţi non-profit care să-i ajute, lăutarii să se întoarcă la lăutăria lor, cu bilet de intrare şi onorariu negociat. Dar n-a fost aşa…

Mă uit în DEX după cuvântul „SPORTIVITATE”: „s.f. Însuşirea de a fi sportiv; disciplină, conduită, atitudine cinstită, leală, plină de respect a unui sportiv faţă de partenerii şi de adversarii săi. – Din fr. sportivité”.

Evident, sună bine. Şi face ca sportul să fie privit ca o întrecere de gentlemeni, în care chiar şi atunci când se împart pumni cu nemiluita, în ring, totul se întâmplă după reguli precise şi sub zodia respectului. Mă rog, cât respect poate exista în acţiunea de a-i căra pumni în cap preopinentului.

În teorie, cei care susţin sportivii – suporterii adică – sunt nişte oameni care ar fi vrut să facă sport, să guste din cupa victoriei, dar pentru că n-au fost hărăziţi cu suficientă forţă, viteză, minte ori talent (după cazul fiecărei discipline sportive) trebuie să se mulţumească prin a-i încuraja pe competitori. „SUPORTÉR, -Ă, suporteri, -e, s. m. şi f. Susţinător, simpatizant al unui sportiv sau al unei echipe sportive”, ne spune aceaşi DEX.

Nu mă îndoiesc de faptul că unii membri ai Armatei Române sunt sau ar putea fi sportivi de excepţie. Nu mă îndoiesc nici de faptul că şi militarii sunt şi ei tot oameni, deci au simpatii sportive (dincolo de cele politice, artistice samd) şi au dreptul să susţină anumite cluburi sau competitori individuali. E bine, e sănătos, e democratic.

În acelaşi timp, însă, rămân convins că statutul de suporter implică trei condiţii esenţiale. Prima: manifestarea pasiunii trebuie să se materializeze la nivel individual (nu instituţional). A doua: suportul moral trebuie să se bazeze doar pe sportivitate (căci nu este vorba de o cafteală de mahala, ci de o întrecere de gentlemeni, cum spuneam). A treia: suportul material (dacă există) trebuie asigurat exclusiv din banii proprii şi privaţi ai cetăţeanului care se declară suporter.

Având în faţă acest model moral şi financiar corect şi logic se cuvine să analizăm acum ceea ce face Ministerul Apărării Naţionale în privinţa sportului. Un minister care, vă reamintim, se bate cu cărămida-n piept că vrea bani mai mulţi, tot mai mulţi, pentru a apăra ţara. De cine, n-am aflat încă, dar bănuiesc că vom fi având noi nişte potenţiali duşmani, n-om fi chiar cei mai anonimi dintre pământeni.

Noi, contribuabilii, le dăm banii, că de aia suntem contribuabili. Iar ei de aia sunt militari: să ne apere. Din fondurile adunate (ceva la sută din PIB, nu intrăm în amănunte contabile) se plătesc lefurile militarilor profesionişti, li se cumpără haine frumoase (şi practice), sunt hrăniţi (toţi militarii primesc în afara salariului şi o aşa numită „normă de hrană”), li se cumpără arme, tancuri, corvete, avioane, cartuşe şi ce le-o mai trebui acolo. Până aici, totul este foarte în regulă, de necontestat (evident, dacă nu vorbim despre licitaţiile controversate privind achiziţiile, dar asta este o altă poveste).


“Însă nu toate cheltuielile Armatei Române au treabă cu apărarea naţiei. Printr-un artificiu literalmente comunist (căci comuniştii l-au inventat, iar în ţările democrate nu există; o să explic de ce mai încolo un pic), Ministerul Apărării Naţionale cheltuieşte o parte din banii noştri (nişte zeci de milioane de euro anual) pentru sport.”


Ok, zic. Militarii au nevoie de baze de antrenament, căci o condiţie fizică adecvată unui eventual război doar prin sport se poate face. Dar nu. Nu antrenamentul militarilor e problema, ci faptul că pe statele de plată ale ministerului (prin intermediul unor subterfugii juridice) se află sportivi profesionişti care ar trebui să se afle pe state de plată ale unor entităţi private sau, la o adică, ale unor entităţi non-profit fără implicare guvernamentală. De altfel, consider că banii publici nu au ce căuta în sportul profesionist decât cel mult prin intermediul unor finanţări strategice făcute de Ministerul Tineretului şi Sportului. Aşa cum e prin Anglia, Franţa, Germania, Spania samd.

Faptul că entităţi publice cu rol strategic, precum Armata (dar şi Poliţia), toacă bani publici pentru cu totul altceva decât le este menirea fundamentală, este în esenţă o invenţie comunistă. Căci, în goana lor disperată de a arăta lumii ce tare e „homo sovieticus”, comuniştii au inventat, după 1947, cluburile sportive departamentale, susţinute din bani publici, precum şi ansamblurile şi orchestrele în care lăutarii lucrează pe soldă în loc de bacşiş.

Căci sportul e doar o faţă a chestiunii, iar prostul obicei este extins şi în alte domenii, cum ar fi muzica, dansul, arta. Armata şi Poliţia sunt pline de colonei şi colonelese care toată viaţa lor doar au cântat pe diverse scene, pe la nunţi şi pe la cumetrii (deseori pe onorarii grase) sau au fugărit mingea pe stadion, dar habar n-au ce aia militărie şi de la ce capăt se apucă puşca. Mai nou, unii au ajuns chiar generali (cazul Anghel Iordănescu este emblematic), de se răsucesc în mormânt marii generali ai neamului care au vărsat sânge în războaiele mondiale.

În mod normal, după 1989 toate aceste bazaconii inventate de bolşevici ar fi trebuit să dispară. Echipele de fotbal să găsească suporteri şi oameni de afaceri dispuşi să investească (aşa cum e în toată lumea civilizată), sportivii din întrecerile individuale să găsească sponsori şi entităţi non-profit care să-i ajute, lăutarii să se întoarcă la lăutăria lor, susţinută financiar pe bază de bilet de intrare şi onorariu negociat. Simplu, democratic, ca-n economia de piaţă. Însă ce mai e normal în România?


“La aproape trei decenii de la căderea comunismului, struţo-cămilele generate de el rezistă în continuare. Armata are şi acum pe statul de plată lăutari (vezi stufoasa organigramă a ansamblului „Doina Armatei”), Ministerul de Interne aşijderea, iar mai nou şi primăriile se întrec în a toca milioane de euro pentru a susţine cluburi sportive profesioniste.”


Vi se pare normal, spre exemplu, ca Primăria Capitalei să suporte 90% din bugetul (deloc mic) al CSM Bucureşti? Mie nu! Şi pe oricine am întrebat, a fost de acord cu mine că primăria trebuie să facă şcoli şi grădiniţe (cu săli şi terenuri de sport aferente), străzi (cu piste pentru biciclişti), spitale şi, în general, să se ocupe de calitatea vieţii plătitorilor de impozite, nu de salariile sportivilor de performanţă.

Mai nou, Armata României (prin Clubul Sportiv Steaua) a reînfiinţat costisitoarea a secţie de fotbal. Şi nu pentru a bate mingea pe maidan, în timpul liber, căprarii şi plutonierii, ci pentru a face performanţă. Cu aplombul unor patroni de firme private, generalii insistă că echipa lor (oare de ce „a lor”?) trebuie să ajungă în prima Ligă şi chiar în întrecerile europene. Deşi asta ar însemna că nişte milioane de euro din bugetul de apărare al ţării s-ar duce pe lefurile babane ale unor inşi care nu ne apără de nimic. Nici măcar de muşte.

Iar pentru ca lipsa de logică în administrarea banilor publici să ajungă şi mai departe, la mult-mediatizatul derby din Liga a IV-a CSA Steaua-Academia Rapid, găzduit de Stadionul Naţional zilele trecute, Armata României, în calitate de – atenţie! – organizator, a generat o manifestare huliganică extremă ce a dat ocol televiziunilor din lumea întreagă. Ăsta i-o fi rolul constituţional?

Şi încă nu-i tot. O parte din recuzita aşa-zişilor suporteri (în fapt, nişte huligani de care s-ar ruşina până şi locuitorii unei mahalale sordide; generalii Armatei nu…) a fost asigurată din banii Armatei Române. Adică din banii noştri, ai tuturor, cei ce contribuim pentru a avea o armată profesionistă, care să ne apere de agresiunile externe. Însă ea, Armata, socoteşte că este mai nimerit să ne toace banii pentru a satisface frustrările unor generali de carton şi pornirile animalice ale unor găşti de interlopi mărunţi care se declară suporteri. Încă nu mi-e clar cine-i idiotul la faza asta, dar e evident cine-s fraierii…

Preluare de la cotidianul  Adevărul.ro

Cronica cusurgiului la Astra 0-3 Steaua: “steaua căzătoare”

Etapa a 5-a a play-off-ului a început surprinzător. Craiova, pe care Steaua a învins-o fără drept de apel, a bătut măr o echipă care le-a scos păr alb steliștilor din teren, din tribune și din fața televizoarelor. Parcă jucau alte echipe… La Ovidiu, echipa care îmi plăcuse cel mai mult în acest play-off a fost anihilată de CFR-ul  Bursucului, care părea că-și pierduse suflul în meciurile precedente. Ciudat…

Două rezultate care complicau situația. Dacă până acum vedeam Steaua campioană și CFR luptând din greu pentru locul 2 cu Viitorul, iată că trecusem la alte calcule, mai ales că Iașii și Astra par să acuze șocul nesiguranței financiare de la echipe.

Vânătorul de elefanți s-a plictisit de fotbal, asta e clar. După ce și-a vândut cei mai buni jucători, l-a prostit pe Eddy Iordănescu să accepte să antreneze ce-a mai rămas. O comparație cu ce lot avea Astra pe vremea cimpanzeului roz și ce are acum ar fi făcut pe oricine să întrevadă un picaj zdravăn. Dar, spre lauda lui, Eddy a făcut treabă bună, chit că era faultat de patron cu orice ocazie. S-a calificat pentru play-off, spre deosebire de o echipă aflată într-o situație mai bună.  (Știți care, aia cu lot bunicel, antrenori nebătuți la cap de un patron cu probleme infinit mai mari prin alte părți. Numai că acum se zbat să devină campionii play-out-ului. Poate se dă vreun decret să-i trimită direct în finala cempionzligii pentru care se pregătesc de… de… am uitat de când.) Până șa urmă, Eddy a cedat nervos și i-a spus ”pa!” baronului de Giurgiu. Rezultatul l-ați văzut aseară, când Steaua a călcat în picioare echipe care i-a provocat o grămadă de necazuri în ultimii ani. Astra a ajuns o stea căzătoare…

Un joc bun, în care n-a mai apărut lehamitea aia care-i cuprindea pe băieți de cum intrau pe teren. Am văzut, în sfârșit, fragmente din ceea ce ar trebui să joace Steaua noastră meci de meci. Că, zău, m-am săturat să pierdem puncte prostește.  Nici nu mai vreau să mă gândesc cum ar fi arătat clasamentul acum fără sincopele cu care ne-au obișnuit Budi&co.

O primă repriză mai echilibrată a fost decisă de mărinimia piticului Avram, care ne-a cadorisit cu un penalty pe care Bizonul l-a transformat cu multă siguranță. Acum, dacă mă gândesc, să fi fost mai atent, arbitrul ar fi acordat lovitură liberă de la marginea careului. Și Budescu era acolo… Rușinea aia de arbitru mai greșise până atunci și avea să mai fluiere aiurea și după aia, dezavantajând ambele echipe, parcă mai mult pe ai noștri, permițând jocul dur al lui Stan sau Urko Vera. Slavă Domnului, asta n-a influențat rezultatul, diferența dintre cele două echipe a fost uriașă, repriza a doua putând intra în istoria campionatului prin scor, dacă steliștii ar fi fost mai serioși, mai concentrați. Cred că s-a ratat cât pentru 5-6 meciuri.. Bălgrădean a reușit să mă convingă că m-am îndoit degeaba de justețea aducerii lui la echipă. Fără el, neglijențele din apărare ne-ar fi putut costa. Mai ales penalty-ul apărat, chiar și la 3-0, trebuie aplaudat. Așadar, ratări în atac, gafe în apărare, vedeți că tot am găsit cusururi? Chiar și după o victorie atât de clară… Dar ce să mai zic, că, după nu știu câte pronosticuri care nu mi-au ieșit, de data asta am prezis scorul exact. Dar tot nu mă apuc de pariuri, că precis o zbârcesc…

Remarcabil, din nou, Pintilii, care și-a încununat evoluția cu o torpilă trimisă în poarta lui Iliev, șut pe care nu-l vom uita multă vreme. Buni mi s-au părut Man, Tănase și Popescu, periculoși în atac Benzar și Marko, care însă au mai zbârcit-o în apărare, ca și Planić și Bălașa, de altfel. De Budescu, știți, nu-mi place să vorbesc, dar tot i-aș bate nițel obrazul… Gnohere s-a zbătut, de altfel în nota echipei, care a practicat un pressing incomod pentru adversar.

Una peste alta, am mai uitat și noi de meciurile alea chinuite, la care am tremurat până în ultima clipă. Am văzut faze frumoase, șuturi multe, păcat de ratări. Un scor fluviu i-ar fi speriat și pe ceilalți adversari… Am rămas pe primul loc, acolo unde sper să văd Steaua și la sfârșitul campionatului. Acum depinde și de buturuga mare de care ne-am împiedicat mereu – GgB. Ce poți să zici când îl auzi: ”Vând pe oricine dacă vine ofertă. Când primesc bani pe marfă, eu vând.” Păi, după vorbele astea, cui să-i mai ardă de ceva? Or începe și ei, mai pe șest, niscai tatonări…

Andrei Sava
Blog  Sam Murray  – 17 Apr 2018

Video Interviu! Dorin Goian, stâlpul defensivei la Steaua UEFAntastica

Nicolae Dorin Goian,  născut pe 12 decembrie 1980 la Suceava, este un fost fotbalist marcant al Stelei UEFAntastice. Fundașul central s-a remarcat la FC Steaua prin fairplay, spirit de echipă, devotament în teren și față de culorile roș-albastre, înălțime ( 1.94 m), plasament și forță. Urca la cornere și lovituri libere, marcând din lovituri cu capul aproape toate golurile carierei sale. Nu de puține ori, Goian a fost folosit pe final de meci și vârf de atac. Ca fundaș central la echipa FC Steaua București (2004-2009), a format un cuplu redutabil cu Sorin Ghionea.

Fundașul venit de la FCM Bacău pe 1 martie 2004, a jucat în tricoul roș-albaștrilor cinci sezoane, bifând în toate competițiile 153 de meciuri, 15 goluri și 6 pase de gol. Timp de cinci ani cât a evoluat la Steaua, Dorin Goian a câştigat două titluri, o Supercupă a României şi se poate mândri cu o evoluţie europeană extraordinară pentru un club din România: o semifinală de Cupa UEFA în 2006 și trei calificări consecutive în grupele Ligii Campionilor (2006-07, 2007-08, 2008-09). Una cu Lăcătuș pe bancă!

Goian, Ogăraru, Lăcătuș și Kapetanos în 2008

Pe 6 august 2009 a semnat cu echipa italiană US Palermo, FC Steaua București primind în urma transferului său 2 milioane de euro. A jucat în Italia timp de doi ani, marcând un gol în 30 de partide jucate în Serie A. În 2011 a ajuns la Glasgow Rangers, iar în 2012 s-a întors în Italia, la Spezia. Ultimul club pentru care a evoluat, înainte de a se retrage în august 2016, a fost Asteras Tripolis.

Ai făcut parte din echipa Stelei care, după ani buni, reuşea adevărate performanţe în Europa. Ce vă motiva înaintea acestor meciuri?
Pe noi ne motiva atunci foamea de performanţă. Plus că abia aşteptam să jucăm meciurile din Europa. Stadioanele erau pline, atmosfera era superbă.
Care crezi că era principalul atu al vostru atunci şi ce lipseşte Stelei actuale?
Dorin Goian: Pe lângă valoarea echipei, noi eram un grup extrem de unit. Atât în cantonamente şi pe teren, cât şi în afara fotbalului.”, spunea Goian  la GSP în 2012.

  • Dorin Goian a fost component al echipei naționale, pentru care a marcat cinci goluri, cel mai important gol fiind cel marcat cu Olanda în 2007. Atunci Romania a câștigat derby-ul grupei G din Preliminariile EURO 2008 cu Olanda, scor 1-0, disputat la Constanța. Golul tricolorilor a fost marcat de stelistul Dorin Goian, fundașul golgheter (trei goluri în aceste preliminarii). Prin aceasta victorie, Romania este calificata la EURO 2008. A jucat în majoritatea meciurilor din preliminarii și în primele două meciuri din Grupa D a Euro 2008. La națională făcea pereche cu Sorin Ghionea, Vlad Chiricheș sau Gabriel Tamaș.

Sâmbătă, 14 aprilie 2018, Dorin Goian a rememorat pentru TOP STORY momentul din 2004, când a intrat pentru prima oară în vestiarul Stelei, și respectul uriaș nutrit față de noii lui colegi steliști. Goian a vorbit și despre marele emoțiile la primul contact cu presa din Capitală din postura de jucător al Stelei.

  • ”Am ajuns la etajul 1, eram cu fratele meu şi domnul Chivorchian, mergeam spre birouri şi când am văzut un puhoi de oameni cu microfoane şi camere, sincer, eraţi voi în fața mea, eram la un metru de voi. Dacă filmaţi partea de la brâu în jos vă spun sincer că îmi tremurau picioarele, genunchii, vroiam să mă controlez, dar dacă îmi filmați picioarele în momentul ăla eram pe la toate știrile. Ce jucători aduce Steaua, nişte căcăcioşi care le tremură picioarele”, a spus Dorin Goian.
  • Deşi Goian era văzut ca un lider al vestiarului, lucrurile nu au stat aşa încă de la început. ”Nu puteam să ridic capul în vestiar. Erau alte vremuri. Mi-era ruşine să vorbesc cu ei. Să mă uit în ochii lor. Erau fotbalişti care jucau cupe europene, în naţională şi practic jucători cu personalitate. Nu puteai intra în vestiar şi să te duci tu la Rădoi să spui salut Mirele. Trebuia să te pui în locul tău, așteptai ușor, uşor să-ți vină rândul”, a mai spus Goian.

Interviu realizat de Top Story, Telekom Sport.

X Ray

Play off – #5: Astra – Steaua 0-3! Unitatea de Elită Steaua, defilare fără fanfară într-o demonstrație de forță

Steaua s-a distrat cu fost campioană României, Astra, cu care a făcut instrucție la Giurgiu. Fără fanfară și imn național, Unitatea de elită a Stelei a defilat pe arena Marin Anastasovici, într-o demonstrație de forță în care doar norocul a ferit echipa lui Mulțescu să părăsească gazonul cu numai 3 goluri încasate. Dacă era 10-1 nu mira pe nimeni.

  • “Am participat la spectacol”,   a tras Mulţescu concluziile după înfrângerea categorică suferită. “Am întâlnit o echipă foarte bună, joc solid, jucători valoroși. Noi am încercat, dar nici n-am fost lăsați. Am încercat să construim, să participăm și noi la spectacol, atât cât am putut.”

După reușitele lui Gnohere (27′ – penalty), Dennis Man (47′) și Mihai Pintilii (49′), Steaua a revenit pe primul loc al Play-off-ului, cu două puncte mai mult decât CFR Cluj.  În runda următoare, Steaua joacă în deplasare cu Viitorul, iar CFR Cluj merge la Iași pentru confruntarea cu CSM Poli.

clasament

Odată cu acest succes, ros-albaștrii au strâns în turul Play-off-ului 13 puncte din 15 posibile, Bizonul a ajuns la cota 14 și e liderul golgheterilor  în Liga 1, în timp ce tânărul Dennis Man a bifat și el a 9-a reușită (a 12-a în toate competițiile). Liderul de facto al echipei,  Pintilii, a închis tabela  cu o rachetă “sol-plasa porții”, din afara careului, desăvârșind astfel o seară minunată pentru el, echipă și milioane de suporterii steliști.

  • Video. Racheta lui Pintilii

Roș-albaștrii au început tare și au lăsat tot timpul de înţeles că este o chestiune de minute până va marca. O putea face Budescu, încă din minutul 4, dar şutul din unghi a lovit vinclul la colţul lung. Peste un minut, Gnohere a avut și el golul în gheată, dar șutul lui din careu a fost reținut de Iliev. Dennis Man, în minutul 16, a plasat excelent un șut din afara careului, dar mingea pe care scria gol a lovit stâlpul porții.

Steaua a deschis scorul în minutul 27, însă dintr-un penalty contestat și de Ion Crăciunescu. Fostul mare arbitru a admis faultul, dar susține că tinerea de mână a început la câțiva centimetri în afara careului, deși Benzar era cu picioarele în suprafața de pedeapsă. Faza cu mâna este absolut relativă, la viteza fazei, pentru că nu este vorba de o simplă atingere pe care să faci stop cadru, ci o ținere scurtă, timp în care acea mâna a lui Benzar ajunge vizibil în careu.

  • Notă. În general, fostul mare arbitru își pierde obiectivitatea de fiecare dată când e vorba de Marius Avram. Între Ion Crăciunescu și fostul șef al CCA Vasile Avram, tatăl lui Marius, este o veșnică ură viscerală din cauza șefiei arbitrajului. Ura asta este una reciprocă. Cât timp a condus CCA-ul, Vasile Avram  l-a “urgisit” și el la greu pe băiatul lui Ion Crăciunescu, arbitrul Teodor Crăciunescu. Idem Crăciunescu, când a fost șef CCA, pe fiul Vasile Avram. Este vorba de delegări puține, pedepse aspre, nepromovarea pe lista FIFA etc.

Telekom Sport  TV spune că  “Golul a venit însă dintr-un penalty discutabil”, nu inexistent. În fine… nici eu nu mă pot pronunța exact pe acest caz. Las specialiștii.

Budescu, executantul de drept desemnat de Dică, l-a lăsat pe Bizon aflat în luptă cu Țucudean pentru titlul de golgheter. Gnohere a transformat fără emoţii lovitura de pedeapsă obținută de Romario Benzar la  ținerea lui Buș. A fost și scorul primei reprize.

La pauză Dică l-a lăsat la cabine pe Budescu și Filip, iar în locul lor i-a introdus pe Teixeira și Ovidiu Popescu. O măsură înțeleaptă pentru că Budescu a risipit multe mingi în faze în care Steaua avea poziții foarte bune de atac. În plus, Budi încasase din nou un galben și era pus pe harță cu arbitrul Avram.

La două minute după revenirea de la vestiare, Man a majorat diferența, dintr-o pasă excelentă a lui Pintilii. Tot Pintilii a liniștit definitiv lucrurile, după alte două minute, când a marcat pentru 3-0 cu o execuție superbă,  o rachetă cu exteriorul de la 25 de metri care l-a învins pe Iliev, altfel îngerul păzitor al Astrei în partida de aseară.

Ros-albaștrii și-au creat o multitudine de ocazii de a înscrie. Practic a cam fost atacul și ocazia. Doar norocul că steliștii au ratat cu seninătate i-a lăsat pe giurgiuveni să nu părăsească terenul fără vreo 10 goluri încasate.  Spre final Steaua a redus turația și  Astra putea să marcheze golul de onoare în prelungiri, însă Florentin Matei a ratat un penalty acordat după un henț involuntar comis de Planic, mingea ricoșând din el în mână. O fază asemănătoare a fost și la Filip, pe la mijlocul terenului, când și-a șutat în mână, dar atunci Avram a considerat hențul involuntar.

La meci a fost prezent și un grup restrâns de suporteri steliști care au cântat pe toată durata partidei, acaparând fondul sonor de pe stadion. La final, trupa lui Dică a venit și i-a salutat!

Bannere afișate de suporterii echipei FC Steaua. 

După meci, a început fiesta în vestiarul roș-albaștrilor. Muzica s-a auzit și la flash-interviuri. “Nu știu ce melodie era acolo. Budi e responsbil pentru asta” a dezvăluit Dennis Man, semn că Budescu n-a fost deranjat de faptul că a fost înlocuit la pauză. Nu ştiu ce cântă, aştept să mă duc să văd şi eu” a recunoscut și Mihai Pintilii. Deși a fost MVP-ul meciului, Pintilii a ținut să-l laude la final pe Lucian Filip. “După câte accidentări a avut, e un jucător incredibil. Jos pălăria în faţa lui!”, a recunoscut liderul vestiarului roș-albaștrilor.

Caseta tehnică

  • Astra: Iliev – Cl. Iordache, Polczak, Erico, Stan – Takayuki Seto, Dandea (Bicianu ’46) – Balaure (V. Gheorghe ’46), Fl. Matei, L. Buş (Butean ’65) – Urko Vera. Antrenor Gheorghe Mulţescu.
  • Steaua: Bălgrădean – R. Benzar, Planici, Bălaşa (Junior Morais ’73), Momcilovici – Pintilii, L. Filip (Ov. Popescu ’46) – Man, Budescu (Teixeira ’46), Fl. Tănase – Gnohere. Antrenor Nicolae Dică.
  • Catonaşe galbene: Stan ’37 / Budescu ‘7
  • Arbitru: Marius Avram.

Rezumatul meciului

Meciul întreg

Felicitări băieților pentru joc și victorie!

FORZA STEAUA!

X Ray


AVANCRONICĂ

Fotografia postată de FC Steaua Bucuresti.


FC Steaua va întâlni Astra  luni, 16 aprilie,  pe stadionul Marin Anastasovici din Giurgiu, într-un meci contând pentru etapa a 5-a din Play-off-ul Ligii 1.  Partida este programată să se dispute de la ora 20:45  și va putea fi urmărită în direct pe  Digi Sport1 TV, Telekom Sport TV și Look TV.

Ultimele 10 confruntări

În toată istoria lor, cele două echipe s-au mai întâlnit de 32 de ori în Liga 1, de 11 ori au câștigat giurgiuvenii, de 14 ori s-au impus steliștii, iar 7 jocuri s-au terminat la egalitate.

  • 5 decembrie 1998, primul meci: FCSB – Astra 1-0, gol Eugen Trică. În returul campionatului 1998-1999, s-a consemnat întâia remiză, 1-1 la Ploieşti.
  • Prima victorie a Astrei a venit pe 5 aprilie 2000, Astra – FCSB 1-0, gol Florin Pogăcean. Pe băncile celor două echipe s-au aflat Costică Ştefănescu, respectiv Victor Piţurcă.
  • În sezonul 2000-2001, la finalul căruia Victor Piţurcă a câştigat singurul titlu din carieră ca antrenor, Astra a fost echipa care a învins-o pe actuala FCSB în ambele partide, 3-1 în Bucureşti şi 3-0 la Ploieşti.
  • Cele mai multe goluri s-au consemnat pe 28 iulie 2012, Astra -FCSB 3-4 (antrenori Bogdan Stelea / Laurenţiu Reghecampf).
  • Două remize albe s-au consemnat în campionat, dintre care una singură pe terenul astralilor (12 aprilie 2015).
  • În stagiunea 2015-2016, la finalul căreia giurgiuvenii au cucerit titlul, Astra a câştigat ambele meciuri din sezonul regulat, 2-0 acasă şi 1-0 în deplasare. În play-off, bucureştenii s-au impus pe teren propriu cu 2-0, acelaşi scor înregistrându-se şi la malul Dunării, dar pentru elevii lui Marius Şumudică.
  • Cele două confruntări din sezonul regulat 2016-2017 s-au terminat de fiecare dată cu 1-0 pentru gazde (Boldrin a marcat pentru FCSB pe Arena Naţională, Budescu a înscris pentru victoria Astrei de la  Giurgiu). În play-off, ambele jocuri au fost câştigate de gruparea “roş-albastră”, 3-0 acasă şi 1-0 în deplasare.

Palmares cu Astra gazdă vs Steaua: 16 jocuri – 9 victorii Astra – 4 remize – 3 victorii FCSB.

Loturile de jucători din acest sezon

AFC Astra are 9 victorii, 2 remize şi 3 înfrângeri pe teren propriu ăn ediţia curentă a Ligii 1. În confruntarea directă cu Steaua, Astra a luat 4 puncte din 6 posibile în sezonul regulat 2017-2018, 1-1 în deplasare (Gnohere / Moise) şi 2-0 acasă, pe 26 noiembrie 2017 (Ioniţă II din penalty şi Abang).

În mod surprinzător, Astra a intrat în Play off deși și-a schimbat din temelii lotul și antrenorul. Mai mult, în iarnă și-a vândut  golgheterul, pe Alex Ioniță, la CFR.  Despărțirea cu cântec de Edi Iordănescu părea că va atrage un recul în exprimarea echipei, însă Astra, cu Mulțescu pe bancă, a detonat bomba în Gruia smulgând un egal cât o victorie.

Atacantul Astrei, Urko Vera, se află într-un controversat conflict de interese. Spaniolul are stipulat în contractul cu CFR un bonus de 100.000 de euro dacă titlu va ajunge în Gruia. El a semnat cu trupa lui Dan Petrescu astă-vară și a fost împrumutat în iarnă la Giurgiu, după ce a fost adus  Țucudean.  Astfel, Urko va fi cel mai motivat astral să o bată pe Steaua, mai ales că, aseară, Viitorul a depus în mod surprinzător armele în fața CFR-ului, scor 2-1, după o primă repriză foarte slabă prestată de trupa regelui, cu 2 goluri încasate.  Mulțescu are și el super motivația de câine pentru a împiedica Steaua cu orice preț. Luni va apela la toate “armele” pe care le are la dispoziție pentru a-și atinge scopul.

FC Steaua are nevoie de victorie să refacă, față de CFR, ecartul înregistrat după etapa precedentă. Însă Dică va avea o misiune foarte grea la Giurgiu, chiar dacă  Pintilii va reveni în formula de joc  după două etape de suspendare. La conferința de presă Dică a anunțat că Teixeira reclamă ceva probleme la stomac, iar Găman și Alibec s-au retras de la antrenamentul de duminică din tot motive medicale. Cei trei sunt dați incerți pentru partida de luni.

Conferinţa de presă premergătoare meciului cu Astra din cadrul etapei a cincea de play-off.

Echipa probabilă: Bălgrădean – Benzar, Planic, Momcilovic, Morais – Pintili, Nedelcu – Man, Budescu, Florin Tănase – Gnohere

Le urăm succes roș-albaștrilor!

X Ray

 

 

 

Fuse și se duse

Ei, am văzut și minunea minunilor, meciul secolului, derby-ul derby-urilor. Arena Națională a găzduit un meci de liga a 4-a, iar lumea s-a îmbulzit mai abitir decât la moaștele sfintei Parascheva…

Desigur, era clar pentru toată lumea că spectacolul va fi în tribune, că eroii vor fi ”adevărații”, nu amărâții ce-și dădeau cu stângu-n dreptul pe teren. Ați văzut coregrafie, cearceafuri pictate, lozinci mobilizatoare, coruri etc. Dar nu se putea să nu se ajungă la momentul pentru care veniseră mulți dintre cei ce se agitau prin tribune – caftul!

Cu toată impresionanta desfășurare a forțelor de ordine, zăbăucii s-au dat în stambă iar, televiziunea transmițându-ne scene absolut oribile. Musculoșii, burtoșii, tatuații nu veniseră pentru meci, ei veniseră să-și facă numărul, să-i vadă țara cât sunt de fioroși…

Image result for csa - rapid
À la guerre comme à la guerre
Image result for csa - rapid copii
Cu copiii la meci

În teren, echipele ce visează o promovare prin decret direct în liga a II-a ne-au oferit o partidă la care aș fi renunțat după un sfert de oră. Dar curiozitatea a fost mai mare. Deh, Abibas contra Panasoanic… De ce naiba s-or fi agitat cei fără număr din tribune (cică, oficial, ar fi fost 26.045 de suflete, ca după zece minute să se facă…36.277!!!) să vadă așa ceva? Academia a fost, evident, mai bună. Veteranii cu vechi state de serviciu în prima divizie, ba chiar și prin campionate din Europa, erau mai pricepuți decât împiedicații Fiarei. O apărare comică, intervenții ce te făceau să te gândești la blaturi stângace, iar mijlocașii și atacanții păreau că se văd pentru prima oară. Prea mici pentru un război atât de mare… Și e vorba de aceiași flăcăi care șterg pe jos cu romprimii, rompreștii și toți ceilalți, îi bat la scoruri de maidan. Păi, la ăia înseamnă că-i tragedie mare, bre…

Oricum, meciul anunțat cu surle și trâmbe, ”reînvierea tradiției” etc. n-a făcut decât să arate ce departe e drumul până la prima ligă. Totuși, e de apreciat modul în care gândesc lucrurile cei de la CSA  – construirea unei echipe de tineri care să crească, să capete experiență în viitor. Cât de capabili sunt băieții de aseară, asta e de discutat. Dincolo, la Academie, știți, la ăia care nu sunt pentru cupe si flori, ci din pasiune pentru culori, trag cu dinții de promovare unii care nu mai au loc prin primele divizii. Juniorii să stea cuminți și să aștepte până (și dacă…) le vine rândul. Deocamdată să se uite la nea Panco, nea Vasile sau nea Nico…

895566-cp-056Au fost și momente amuzante la meci. Academicienii au întins un cearceaf uriaș pe care erau pictați cei ce ar fi trebuit să fie Pancu, Niculae, Maftei etc. Asemănare aproximativă… La peluza stelistă a apărut imediat un banner mare: ”Niște garoi pe scripeți spânzurați”. Ba, cu referire la nu`ș ce șef de galerie corsicană, au mai scos și unul pe care scria: ”Bocciilor!

Alte bannere steliste: „Degeaba v-ați pus nume de «Academie» / Tot „școala vieți” pe diplomă vă scrie„, „Academia cu bani de la primărie… / Ajutorul social, un obicei în ursărie„, „La cât ați fost ajutați / Să dea dracu’ să nu votați„. Sunt curios cu ce sancțiuni se va lăsa.

Academicienii au fost mai mult… guriști, dar au comis-o, involuntar: „Din Giulești pân’ la Madrid, s-a dus faima de Rapid„. Păi, cam așa e, mi-aduc aminte cum cerșea o țigancă lângă o biserică de pe-acolo. Nevastă-mea, mai miloasă, i-a băgat câțiva euro în țoalele puradelului…

Talpan

Le jour de gloire…

La meci a apărut și… Talpan, care a declarat jenat că nu a primit invitație la tribuna oficială. Și-a găsit niște fani care l-au aplaudat.

O încercare de a atrage atenția… UEFA (!?!) le-a jucat o festă ”anti-gigiștilor”. Pe un banner scria: ”UEFA: This is Steaua!”, ceea ce ar părea mai degrabă ca un citat dintr-un mesaj al UEFA, care se știe pe cine consideră drept Steaua. Dacă ar fi scris și ei ”UEFA, this is Steaua!” ar fi fost altceva…

Ce rămâne după meciul ăsta? Indiferent de rezultate, play-off-ul va începe bizar. Indiferent de punctajul acumulat în ”regular”, locul 1 va începe cu 3 puncte, iar locul 2 cu 2 puncte, chiar dacă, să zicem, diferența dintre leader și locul 2 ar fi fost de 20-30 de puncte.  Așadar, tot ce s-a întâmplat până acum nu prea înseamnă ceva. Meciul direct va fi ca o finală în care una dintre combatante va avea un punct mai puțin decât cealaltă. Dar nu pot să nu mă întreb: și unde va avea loc meciul? Cine va mai avea curaj să-l organizeze? Că ”adevărații” abia așteaptă un repetir al îmbățoșărilor de aseară…

*

P.SExcelentă ideea Digi de a-l invita în studio ca să comenteze alături de crainic pe… Marian Rada. Bălmăjelile lui inepte au fost în ton cu ceea ce se petrecea în teren, dar și în tribune. La așa meci, așa comentator.

Stupefiantă a fost declarația de după meci a fostului dinamovist Vaișcovici. „A fost un meci de Liga 1! …nu glumesc! …am reperat nişte jucători care oricând s-ar plia pe jocul formaţiilor din primul eşalon. …Steaua – Rapid de azi a semănat din punct de vedere valoric cu un meci din Liga 1, din playout.” Pe bune?!?

Dacă n-ați râs destul, fuga la Leapșă: http://1923.ro/2018/04/umilinta-csa-steaua-academia-rapid/ Ca să aflați că ”Sportiv, Academia Rapid este un proiect impecabil.”

 Andrei Sava

[Restituiri] Ipocrizia Stelei 2003

In ultima vreme, printre suporterii care viziteaza acest site s-a impamantenit o sintagma care face furori: „Steaua 2003”. Ea desemneaza, intr-un cuvant, echipa de fotbal sub domnia lui Becali – cel pe care cei mai multi dintre suporterii adevarati ai Stelei il considera vinovat de actuala stare a echipei (si asta indiferent daca sprijina sau nu protestele impotriva acestuia). Se trage astfel o linie intre „adevarata Steaua”, “Steaua noastra”, cea de pe vremea cand un SRL oarecare nu il avea ca actionar majoritar pe primul cioban al tarii, si „Steaua de acum”, cea care a intinat „nobilele idealuri” ale stelismului si care nu mai are nici in clin, nici in maneca cu ce era odata. Ca orice simplificare, aceasta formula reductionista nu doar ca omoara nuantele (care sunt, in ultima instanta, cele care zugravesc adevarul pe de-a-ntregul), ci de foarte multe ori mistifica. Ea se bazeaza pe o serie de afirmatii transante care insa nu sunt dovedite sau care se intemeiaza pe un mod simplist de a vedea lumea, in „alb si negru”, in „ieri bun, azi rau”, „ieri intunericul, azi lumina”.

1. Mitul anului 2003. Acesta este primul fals. Pentru oricine are memorie, Gigi Becali nu a intrat in istoria acestei echipe in 2003, ci mai devreme. Cand a semnat el actele prin care a devenit proprietarul de iure al Stelei este irelevant, tot atat de irelevant precum faptul ca astazi acelasi Becali nu mai este proprietarul de drept al Stelei. In fond, mi-l aduc bine aminte pe acest bufon cum se bucura alaturi de echipa la castigarea titlului din 2001 (meciul cu Arges, 3-3, remember?). Si mi-l aduc aminte cum gorilele lui l-au ridicat pe Jean Pavel din peluza, inaintea meciului cu Dinamo Kiev, tot in…2001. Si cum peluza i-a adresat primul „Becali, muie Becali” la finalul unui Steaua-Brasov 0-0, care venea dupa acel Steaua-Saint Gallen 1-1. Si cum Zmarandescu si ai lui au eliberat vreo 2 sectoare, la acelasi meci. Era „Steaua 2001” si Becali era acolo. Si facea ce stia mai bine, cum se pricepea si el.

2. „Steaua noastra” era buna si frumoasa. Din nou, lumea uita ca Steaua de dinainte de Becali (deci dinainte de 2001, conform celor de mai sus) nu era deloc o mostra de succese. Dimpotriva, venea dupa 3 ani de esecuri perpetue si dupa 5 ani in care nu mai reusise performante notabile in cupele europene (adica de la ultima calificare in Champions League, din 1996 – nu mai discut rezultatele din grupe). PSG, Panathinaikos, Valencia au reprezentat borne mai putin placute pentru Steaua anilor 1996-2001, Steaua „lui Paunescu” sa-i zicem. Desi Sfinxul inca traia (Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!), echipa era in picaj. Si dupa ani de suprematie, fusese bagata in corzi si au urmat 3 ani fara titlu si cu o singura cupa (cea din 1999). Parcursul era inconstant (chiar daca bun fata de locurile 5-6 de acum) si de fapt singura mare realizare a acelor vremuri era ca-i bateam pe Dinamo indiferent cat de slabi eram. In 2001, in Ghencea, s-a destramat si acel mit – si Steaua 2003 inca nu aparuse.

3. „Becali a fost un cancer de la bun inceput”. Fals. O zic cu toate riscurile, dar Becali nu a fost rau de la inceput si nu a fost acelasi de la inceput. Sigur, si in 2001 ca si acum era tot un cioban limitat, cu o oarecare inteligenta nativa si care se imbogatise de pe urma unor afaceri dubioase cu armata (MApN, my love?). N-avea nimic in comun cu fotbalul nici atunci, cum – din pacate – nu are nici acum, dupa 10 ani.

Două lucruri erau insa fundamental diferite fata de astazi si ambele demonstreaza ca de fapt 2003 nu are nimic de-a face nici cu 2007, nici cu 2009 si nici cu 2011:

(i) Contextul: cu ideile lui fixe si epatand a orgoliu „nationalist”, adept al unui „prin noi insine” care azi pare desuet, Becali a nimerit intr-o vreme in care de asta era de fapt nevoie. In 2001, Steaua nu dadea tonul. Tonul il dadeau Dinamo si Rapid, care dominau campionatul (era campioanele ultimelor 2 editii, Steaua terminand in ambele sezoane pe 3) si care fixasera „trendul” – vanzarea jucatorilor imediat dupa o mare performanta.

Asa a aparut „complexul Champions League” al Romaniei, din cauza lacomiei si ingustimii unor Copos, Badea, Borcea care vindeau nestemate pe banda rulanta. Sa nu uitam ca in 2000 Dinamo castiga titlul cu Mutu, Cernat, Contra, Mara, Niculae in echipa. Rapid ii avea la acea vreme pe Barbu, Schumacher, Iencsi, mai apoi pe Niculae si Bratu. Ambele vindeau cu apetit de sinucigas. E drept, fata de azi, si balta avea peste… Steaua, neavand chiar cel mai teribil lot din istoria ei, nu vindea cine stie ce (mai un Rosu, mai un Lincar), dar nici performante nu facea.

Si atunci, „nebunia” lui Becali de a nu mai vinde jucatorii si de le da salarii mari pentru a-i tine la echipa a facut diferenta. In fond, aceasta „nebunie”, ne place sau nu, a stat la baza marii echipe din 2005-2006. Ne-a luat atat de mult doar pentru ca Piturca asigura o contraselectie profunda, eternizandu-i pe alde Pompiliu Stoica, Mitrita, Cristescu, Lita, Carabas etc. Evident, echipa din 2005-2006 are si alte „cauze” – dar prima a fost aceasta si a venit din dorinta acelui Becali de atunci de a face lucrurile altfel. Sigur, era si o chestiune personala sau in primul rand personala, dar ea a ajutat Steaua la fel cum „chestiunile personale” din anii 80 au ajutat Steaua.

(ii) Ego-ul. Becali, chiar necioplit si cu tendinte de autoritarism, era in 2003 cu totul altul fata de cel din 2011. De fapt, erau doi oameni diferiti, chiar daca primul avea in el germenii celui de azi. A fost greu pana s-a pornit si i-a luat cativa ani: prima palma data lui Malonga Parfait, un pahar de vin in capul Carcotasilor, si bum! celebrul dialog de 5 minute cu reporterul de la Antena 1 si Oancea si Voiculescu si…pe partea economica.

Fotbalistic, Becali a fost un generos in anii 2001-2004 cand a bagat atatia bani cat ii cerea Piturca, mergand exclusiv pe flerul acestuia. Evident ca intre timp si-a creat o „curte” care a inceput sa cleveteasca si sa unelteasca. Si evident ca i s-a insuflat ideea ca se pricepe la fotbal si ca (formula deja celebra!) „pe baaaaaniii luuuii” are dreptul sa faca ce vrea. Dar toate astea au aparut treptat. Episodul „Neaga – Valencia” a parut un vis urat, dar s-a terminat cu bine (Cristea a tinut „pariul” in acel meci, nu si mai apoi). In fapt, Steaua rula cu motoarele turate si era prea puternica pentru a fi incurcata de interventiile patronului. Abia cand vraja a inceput sa se destrame, prin 2007, au aparut si interventiile tot mai dese. Biletelul catre Olaroiu a fost primul. Hagi i-a rezistat, a venit Lacatus, ma rog…stiti ce a urmat.

Insa n-a fost la fel. Si celor care azi tipa despre Steaua 2003 le zic direct: nu ma prostiti voi pe mine ca in 2005, cu Valencia si Villareal eu sustineam un surogat! Sau ca in 2006, cand mi s-au inmuiat genunchii la ratarea lui Buga de pe Lia, Steaua era a nu stiu cui. Sau in vara lui 2006, cand 50.000 de oameni au cantat incredibil din minutul 2, de la un 0-1 care ar fi pleostit pe oricine, si care apoi au aprins faclii ca la marile victorii ale Romaniei din anii 70-80 – nu-mi spuneti voi ca sustineam Steaua nu stiu mai care. Era Steaua noastra, aceeasi cu cea din mizerabilii ani 1999-2001 si aceeasi cu pribeaga de astazi.

Pentru ca nu putem trage o linie care sa separe ceea ce nu poate fi separat. Steaua din 2001 si cea din 2006 si cea din 2009 – care si-a interzis 5.000 de suporteri si care a fost cel mai josnic act al unei echipe impotriva propriilor fani – si cea din 2011 – toate sunt aceleasi. Cum aceiasi suntem si noi. Doar ca ne-am schimbat, cu totii. Si ciobanul, cazut in paranoia aparitiilor televizate, si noi, scarbiti si dezgustati de razboiul cu propriul club si de lipsa de orice perspectiva, si Steaua – aceasta creatura nevoita sa treaca si prin aceasta perioada crunta a istoriei sale. Dar suntem aceiasi, o cred cu tarie.

Si cel mai bun semn, de natura karmic-cosmica, este ca noi continuam sa ne calificam in cupele europene, in vreme ce cainii continua sa-si plimbe, schelalaind, coada intre picioare.

Doar faptul ca multora dintre noi nu ne mai sare muschiul obrazului, si nici al inimii, la golurile Stelei, nu inseamna – din pacate – ca Steaua de azi e Steaua 2003 si ca nu are legatura cu Steaua lui Ienei, Lacatus, Alecsandrescu. Steaua e aceeasi, dar in locul lui Alecsandrescu e Becali – in forma lui de azi – iar noi suntem cu 10-15 ani mai batrani, mai singuri, mai deznadajduiti si mai pesimisti.

Atata tot.

Ovidiu

Notă Redacției. Articolul a fost scris și publicat pe fcsteaua.ro  în data de 29-08-2011. După 7 ani este încă de actualitate!

Bannere. Cine pierde si cine castiga dupa meciul de pe National Arena. Palmaresul CSA

Bannerele galeriilor de aseară

CSA Steaua:

FOTO: Cristi Preda

Ultrașii din Peluza Sud au aflat de coregrafia fanilor rapidiști dedicată jucătorilor-simbol ai giuleștenilor, contracarând-o printr-un mesaj rasist, incalificabil.

“Niște garoi pe scripeți spânzurați”, a fost banner-ul care a apărut în peluza stelistă, imediat după ce rapidiștii își desfășuraseră coregrafia.

  • “La cât ați fost ajutați / Să dea dracu’ să nu votați”
  • “Absolvenți de pușcărie, v-ați făcut academie?”
  • “Degeaba v-ați pus nume de «Academie» / Tot “școala vieți” pe diplomă vă scrie”
  • “Asia Express – mai bine se filma în Giulești / Junglă urbană, colibe și pești.”
  • “În liga a 4-a din cauza unui sistem defect / Urmăm același ideal fără niciun regret”
  • ”De ce vreți să promovați? / În 2-3 ani nu mai existați”
  • “Academia cu bani de la primărie… / Ajutorul social, un obicei în ursărie”
  • ”UEFA: this is Steaua Bucharest”
Academia Rapid:
  • “Aici sunt băieții pe care mereu i-ați copiat / Acum vă ordonăm salt înainte culcat”
  • “Din Giulești pân’ la Madrid, s-a dus faima de Rapid”
  • “Ați fugit de haine ciobănești / Pentru uniforme rusești”
  • ‘De la FCSB ați plecat / Că Gigi n-a mai cotizat!”
  • “Rapidul dă recital / Astă-seară cu Regal”

Armata si-a intors armele si a tras! Dan Pavel, despre cine pierde si cine castiga dupa meciul de pe National Arena

Suporterii Stelei au ratat o sansa buna sa demonstreze ca merita atentia lumii.

 Armata si-a intors armele si a tras! Dan Pavel, despre cine pierde si cine castiga dupa meciul de pe National Arena Imaginati-va cum ar fi fost ca meciul sa se fi desfasurat pana la capat in atmosfera primelor zece minute. N-ar fi rezolvat, cu siguranta, problema legitimitatii celor doua echipe, dar ar fi putut schimba mult perceptia publica.

Inainte de meci, mai multi reprezentanti din ambele galerii au cazut de acord ca partida nu trebuie sub nicio forma sa fie marcata de incidente, tocmai pentru ca este atat de mediatizata. Pactul a cazut rapid, ca si cordonul penibil de stewarzi asigurat de firma de paza in cel mai fierbinte punct al tribunelor, legatura dintre peluza Stelei si Tribuna a II-a.

Fotbal salbatic

Cam asta a fost senzatia, punand cap la cap toate evenimentele petrecute aseara pe National Arena. Fotbal deloc, tensiune generala cu mult peste miza jocului, pumni si picioare in toate partile, mingi “arestate” in peluza Rapidului, suporteri care urca si coboara din peluza in teren, oricand isi doresc, plus o fanfara militara aterizata parca de nicaieri, in cel mai nefericit moment pe care il putea alege institutia Armatei.

Peste toate astea, un jucator complet anonim face gesturi provocatoare la adresa catorva multe mii de suporteri care si-au platit biletele sa intre la meci. E acelasi care isi expunea degetele mijlocii si la meciul tur, in fata tribunelor pline din Giulesti. In loc sa isi faca cruce ca are ocazia sa joace astfel de meciuri. Si nu pe meritul lui, ci datorita contextului in care a aterizat intamplator.

Cine pierde

Pierde galeria Stelei, care se izoleaza si mai mult dupa aceste evenimente.

Suporterii au ratat o sansa buna sa demonstreze ca merita atentia lumii. Si sa castige o felie din marea bucata a stelistilor indecisi, asa cum isi calcula si Marius Lacatus zilele trecute. Cei care simt fotbalul ca “ultrasii” din peluza vor spune ca nu s-a intamplat nimic grav si vor veni in continuare la meciurile Stelei. Insa cei multi, cei care traiesc fotbalul linistit pe stadion, de obicei la tribuna a II-a, vor sta deoparte.

Pierde si institutia Armatei, care si-a gasit cel mai prost moment sa faca acea semi parada militara. Cele mai importante armate ale lumii, cu care suntem si noi aliati, sunt in plin conflict militar in Siria, pe ai nostri ii huiduie rapidistii la un meci de fotbal din Liga a 4-a.

Va pierde si clubul CSA Steaua atata timp cat le va da suporterilor o putere cu mult peste limita fotbalului civilizat.

E primul meci pe National Arena in care clubul organizator e de acord sa le monteze fanilor de la peluza o scara cu care sa le faca legatura directa cu terenul.

Si au pierdut, bineinteles, oamenii care au avut de suferit la Tribuna a II-a. Unii din cauza huliganilor din peluza, altii din cauza excesului jandarmilor, provocat tot de huligani. Lor li s-a luat de atata farmec si nostalgie.

Cine castiga

Castiga in forta discursul celor care critica proiectul CSA Steaua.

Castiga si suporterii Rapidului, care au punctat mai bine la impresia artistica, si care se pot apara in problema conflictelor de la tribuna a II-a cu scuza ca scandalul a inceput din cealalta peluza. Ramane de vazut cat de mult va conta aceasta impresie, atata timp cat clubul e la mana unor oameni care isi calculeaza deciziile in functie de momentele electorale.

Si cam atat. Prea putin castig pentru un eveniment asa de mare. CSA Steaua incheie in pierdere primul si ultimul meci pe cel mai mare stadion al tarii. Pierdere si la bani, pentru ca probabil o parte din banii incasati pe bilete se vor duce pe amenzi; pierdere si la imagine, tocmai capitolul pentru care s-a jucat meciul pe National Arena. E rezultatul amatorismului cu care a fost organizat acest eveniment.

Autor: Dan Pavel

Preluare de la sport.ro


CSA Steaua s-a laudat cu performantele lui FCSB! Ce s-a auzit la microfonul de pe National Arena!

Deşi s-a disputat în liga a patra, derby-ul dintre Steaua şi Rapid, câştigat de giuleşteni cu 3-1, s-a bucurat de o promovare importantă, iar organizatorii au încercat să se ridice la înălţimea momentului. Astfel, printre altele, a fost tipărit un program de meci dedicat ambelor echipe.

Nu a trecut neobservat, însă, faptul că, în dreptul palmaresului roş-albaştrilor, au fost trecute inclusiv o serie de performanţe care au fost obţinute în perioada în care echipa era patronată de Gigi Becali.

Concret, în programul de meci, Steaua apare având 23 de titluri de campioană a României, fiind trecută şi “dubla” din sezoanele 2004/05 şi 2005/06. Mai mult decât atât, se aminteşte despre calificarea în semifinalele Cupei UEFA, în 2006, obţinută după eliminarea Rapidului în sferturile de finală, şi de prezenţele în grupele Ligii Campionilor din sezoanele 2006/07 şi 2007/08.

 

Cu greu se poate considera că este vorba despre o greşeală, în condiţiile în care inclusiv crainicul Arenei Naţionale a amintit la staía de amplificare a stadionului despre dubla dintre Steaua şi Rapid disputată în urmă cu 12 ani, în sferturile Cupei UEFA.

CSA Steaua susţine că deţine palmareului clubului din perioada 1947-2003, iar pentru a confirma acest lucru, la meciul de aseară, jucătorii au intrat pe teren trecând pe lângă copiile Cupei Campionilor Europeni şi Supercupei Europei, trofee cucerite de roş-albaştri în 1986, respectiv 1987.

Preluare de la digisport.ro

Ce sancțiuni a dat Jandarmeria Capitalei după violențele de pe Arena Națională

Incidentele din timpul meciului CSA Steaua – Academia Rapid nu au rămas fără urmări. Jandarmeria a trecut la treabă și a aplicat 57 de sancțiuni contravenționale, fiind amendați atât organizatorul meciului, cât și societatea privată de securitate.

“Au fost constatate şi aplicate 77 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 42.480 de lei pentru participarea şi provocarea de scandal, pătrunderea pe suprafaţa de joc sau injurii şi săvârşirea de acte şi gesturi obscene. 57 de persoane au primit sancţiunea complementară de interzicere a accesului la competiţii sportive pe o perioada de 6 luni sau 1 an – 25 de persoane -1 an, 32 de persoane – 6 luni”, anunţă Jandarmeria.

Organizatorul meciului şi societatea privată de securitate au fost sancţionaţi cu amenzi în valoare de 5.000 de lei fiecare, pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin conform legii privind asigurarea condiţiilor de siguranţă a spectatorilor.

Preluare de la realitateasportiva.net

Stai, tată, acasă! [Video cu evenimentele (de unde au pornit), scenografii și rezumat meci]

Am greşit atunci când am scris despre liga fotbalului de altădată prefaţând acest Steaua-Rapid 1-3. Ne-au lămurit huliganii din tribune. Asta este Liga României interlope

Aţi văzut, bănuiesc, filmuleţul cu George Ogăraru. Foarte bună ideea promovării întâlnirii CSA Steaua-Academia Rapid şi excelent jucată mica scenetă! Echipat în tricoul roşu-albastru, fostul jucător al Stelei îşi ia bicicleta şi dă să plece la meci. Dar până la partida propriu-zisă mai sunt vreo două zile. George este oprit de o voce de copil, despre care înţelegem că aparţine fiului său. Băiatul îşi întreabă tatăl unde se duce şi de ce atât de devreme. „Acest meci nu se ratează. Vino şi tu!”, îi răspunde Ogăraru senior lui Ogăraru junior. Cut! Tăietură regizorală. Frumos!

În realitate lucrurile stau un pic altfel. George Ogăraru trebuia să îi spună altceva fiului său. Stai, tată, acasă! Stai, nu cumva să vii pe stadion, nu te-am crescut ca să fii sac de box! Nu este pentru copii acolo. Nu este nici pentru femei, nici pentru oameni în vârstă. De fapt, nu este nici pentru mine.

Nu ştiu ce naiba m-a găsit! Nu este pentru nimeni în afară de nişte indivizi care vin să se bată, să-şi spargă capetele, să înjure, să-şi arate bicepşii, tricepşii şi cei câţiva neuroni care au supravieţuit printre tatuaje şi lanţurile groase din jurul gâtului. Cut! Tăietură!

Acolo este pentru ei, tată, doar pentru aceste specimene. Cefe groase, feţe abrutizate, de oameni răi, al căror scop în viaţă este să stâlcească mutra semenilor cu muşchi mai puţini. Ei îşi închipuie că sunt bărbaţii adevăraţi. Aşa li se pare că arată vitejia. Dar să nu îi crezi, fiule! Să nu te iei după ei!

Dacă o fetiţă şi mama ei cad victime unor astfel de scene provocate de personaje cu mutre şi comportament de interlopi, dacă un singur bătrân, ce-o fi el, nostalgic stelist sau rapidist, este lovit sau măcar agresat verbal, atunci degeaba totul. Poveştile, speranţele, cuvintele frumoase dinaintea partidei. Cut. Tăietură. Sperăm că nu de cuţit.

Am greşit grav când am crezut că prin acest meci vom începe să ne vindecăm împreună de bolile cronice ale fotbalului nostru. Golănie, violenţă fizică şi verbală. Exhibiţionism de doi lei cu frustraţi care vor să fie văzuţi în acţiune. Feţe abrutizate. De partea celor paşnici, teama, panica. Pericolul adulmecat la tot pasul. Asta ne-a oferit acest CSA Steaua-Academia Rapid.

Şi fotbalul? Dacă mai are vreo importanţă. Calitatea jocului nu a fost totuşi atât de modestă pe cât încercau unii să ne convingă, dar nici nu mai contează. Nu se mai vede de scaunele care zboară prin aerul poluat de fumigene şi gaze lacrimogene.

Nu mai contează sau contează prea puţin că au câştigat rapidiştii cu 3-1. Elevii lui Constantin Schumacher s-au dovedit mai maturi, mai buni. Reţinem, în schimb, că exemplele proaste din tribune au coborât şi în gazon, unde jucătorii au fost şi ei pe punctul să se ia la bătaie.

Iar Ciuculescu, portarul vişiniilor care trăgea golăneşte de timp înainte ca Predescu să execute penaltyul Stelei, mi s-a părut cel mai bine înşurubat pe contextul meciului.

Putea fi un meci-simbol. Putea fi altceva. Putea fi momentul în care suporterii să îşi onoreze statutul de oameni ataşaţi de o echipă, de ideea de a suferi alături de ea. Am văzut, în schimb, altceva.

Şi să nu ne mai amăgim spunând că brutele care au stricat totul nu ne reprezintă. Ba da, aşa arată o parte importantă a României de astăzi! Iar cei care spumegă ură din spatele tastaturilor sunt uneori mai violenţi decât ăia pe care i-am văzut în tribune la Steaua-Rapid. O ruşine! 

CRISTIAN GEAMBAŞU

Preluare de la gsp.ro

Nota Redacției

La partida de pe Arena Naţională suporterii au aruncat de mai multe ori cu petarde şi fumigene, provocând întreruperea jocului pentru perioade scurte, în cele două reprize. Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene după incidente între fanii celor două formaţii. În repriza a doua, fanii stelişti au aruncat cu scaune înspre jandarmi şi după al treilea gol al rapidiştilor, un suporter al Rapidului a intrat pe teren, s-a dus spre galeria stelistă şi a făcut scene obscene. El a fost imediat luat de jandarmi, dar fanii stelişti au început să arunce cu scaune şi petarde în direcţia forţelor de ordine. Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene şi au reţinut mai mulţi suporteri stelişti, dar şi pe fanul rapidist.

De unde se pare că a început bătaia

De la bannerul “UEFA. This is Steaua Bucharest” pus la T2. Niște rapidiști au vrut  să-l ia și au intervenit câțiva de la Peluza Sud, care apoi s-a dus până la peluza rapidiștilor.

Video cu evenimentul descris mai sus.

Video. Filmul evenimentului este prezentat și în clipul de jos, dar filmat din T1. Se vede clar, la începutul clipului, cum câțiva din PS se duc spre ultrașii rapidiști tocmai în cealaltă peluză cu rapidiști să se bată.

Video. Bătaie Peluză Sud

Video. Scene cu suporteri și intre suporteri

Cu ce stewarzi a asigurat securitatea firma angajată de CSA.


Video. Rezumatul meciului

Video. Scenografiile galeriilor

X Ray

Armata, câine de circ

În anul Centenarului, ceremoniile militare au ajuns show-uri de pauza meciului

Permalink to Armata, câine de circ

Nu avem măsură. Ca popor, deţinem în buzunarul de la piept, lângă paşaport, scuzele istorice pentru această înclinare de a trece în viteză dintr-o extremă în cealaltă, fără a poposi vreodată la mijloc. Dar măcar unii dintre noi, de pildă, acele instituţii despre care se presupune că ar trebui să stea de pază la hotare, în caz că vin turcii cu TIR-urile, ar trebui să-şi păstreze capul limpede şi imun la variaţiile de presiune atmosferică.

Teatrul de operaţiuni din Pomponistan
Ei bine, tocmai Armata e prima care o apucă zburdând pe câmpii, ca iepurele de martie, de cum dă colţul ierbii pe Arena Naţională. La meciul de Liga a 4-a dintre CSA Steaua şi Academia Rapid vor fi aduşi militarii din Detașamentul Drill Team al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Soldaţii vor oferi „o demonstraţie de înaltă ţinută”, scrie comunicatul clubului MApN. „Va fi pentru prima oară când detaşamentul va prezenta un show la o partidă de fotbal”. Spre deosebire de Coreea de Nord, la noi nu se ţin prea des ceremonii militare pe stadioane, pentru că nu permite legea.

Dintre cele 28 de situaţii în care pot avea loc ceremoniile militare, prevăzute în regulamentul stabilit prin ordin de ministru, M.63/2013, niciuna nu se referă la un meci de fotbal. Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” este, conform legii, „structura special constituită, echipată şi instruită” pentru ceremonii. Ministerul Apărării o consideră, se pare, un fel de trupă de animatori sau de majorete mai gros îmbrăcate.

Legea imnului, de Mihai Fifor
„Înainte de începerea meciului, fanfara militară va intona imnul României”, anunţă CSA Steaua. Acum doi ani, actualul ministru al apărării, Mihai Fifor, îşi punea semnătura de parlamentar pe un proiect de modificare a Legii 75/1994. Propunerea lui Fifor şi a altor aleşi ai poporului – Liviu Dragnea, Gabriela Firea, Florin Iordache etc, etc – era ca imnul de stat să fie intonat la competiţiile sportive naţionale numai înaintea finalelor. Proiectul a fost promulgat de preşedintele Iohannis acum un an, în aprilie 2017.

Meciul dintre CSA Steaua şi Academia Rapid este un derby al amintirilor, dar nu este o finală. Prin urmare, „Deşteaptă-te, române!”, cu tobe şi alămuri, reprezintă încă o exagerare din partea organizatorilor din MApN. Un salt iepuresc peste cadrul legal.

Treceţi, batalioane, de centrul terenului!
În decembrie 2016, muzicieni din fanfara militară a Forţelor Navale s-au dus să-i cânte arhiepiscopului Teodosie, de ziua lui. Pentru că au cântat în curtea Arhiepiscopiei Tomisului, îmbrăcaţi în uniforme, au fost anchetaţi de superiori, scria adevărul.ro. Asta-i problema dacă eşti în Armată: nu poţi cânta oriunde, oricând, la nunţi, botezuri, onomastici, la metrou, în faţă la mall sau prin restaurante cu specific civil.
MApN decide unde-şi trimite instrumentiştii, fireşte. Dar există nişte regulamente interne care-i ghidează alegerile. După ce trimiţi fanfara militară pe stadion, nu mai e decât un pas până o pui să cânte sub balconul adversarilor în lupta pentru promovare, în grad sau în campionat.

Un spectacol jos bălăria!
Meciul dintre CSA Steaua şi Academia Rapid a stârnit interes în rândul publicului, s-au vândut biletele, s-au tipărit altele. Totuşi, interesul ăsta e legat de fotbal, nu de summit-ul NATO. Şi nu justifică nici încălcarea legii, nici intrarea MApN în showbiz. Dacă în Liga a 4-a aducem brigada de la „Mihai Viteazul” şi fanfara, ce facem în Liga 1? Aducem divizia de blindate? MIG-urile? Şi-atunci, de Ziua Naţională ce ne mai rămâne? Să-i punem pe şefii de Stat Major să înghită săbii şi să scuipe foc.

E posibil ca şefii CSA să fi intrat la griji că spectacolul din teren are nevoie de profesionişti, să aibă oamenii ce vedea, ce aplauda. Să nu cârtească uitându-se când la meci, când la preţul biletului. Să vină şi data viitoare, pentru entertainment, măcar. Şi să stea şi repriza a doua.

Tonul a fost dat. Echipa Armatei poate promova „en fanfare”, poate cheltui „en fanfare” pe salariile fotbaliştilor şi antrenorilor. Dar „en fanfare” nu e o valoare în sine. Şi, mai ales, nu o valoare militară. Iar dincolo de cupola circului regizat de şefii MApN se află bălăriile din Ghencea. Tot un spectacol. Dar unul pentru care nu va plăti nimeni.

MARIA ANDRIEŞ

Preluare de pe gsp.ro

Ienei repetă și vineri la GSP ce a spus joi la realitateasportivă: “FCSB este continuatoarea! Asta este Steaua!”

După declarația dată de joi de Emeric Ienei la realitateasportivă.net, prozeliți interesați s-au grăbit să-i discrediteze afirmațiile, invocând fie vârsta lui Ienei, fie credibilitatea ziarului care a publicat declarația marelui antrenor. Însă realitateasportivă.net nu a inventat și Ienei este mai lucid decât ei toți luați la grămadă. Astfel, Emeric Ienei a reiterat cu subiect și predicat cele spuse joi și vineri într-un scurt interviu cu Andrei Crăiţoiu de la Gazeta Sporturilor.

“CUM SĂ FIE O ECHIPĂ DE LIGA A 4-A CONTINUATOAREA UNEI CÂŞTIGĂTOARE DE CUPA CAMPIONILOR?” – Ienei

Emerich Ienei, una dintre cele mai mari legende ale clubului roş-albastru, spune în premieră: “Echipa care e acum în Liga 1 e continuatoarea celei care a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986”

Ieri, Gazeta Sporturilor l-a căutat telefonic pe Emeric Ienei, pentru a comenta pe marginea acestui subiect. Ienei e una dintre cele mai emblematice figuri din întreaga istorie a clubului: ca jucător şi mai ales ca antrenor. 11 trofeea câștigat Ienei ca antrenor: 6 titluri, 4 Cupe și Cupa Campionilor Europeni

Joi fostul mare antrenor a spus pentru realitateasportivă.net: “Pentru mine, Steaua este clubul care joacă în Liga 1!”, afirmaţie pe care a confirmat-o şi a dezvoltat-o vineri în interviul pe care l-a oferit Gazetei Sporturilor.

– Domnule Ienei, bună ziua! Ce faceți?
– Pe acasă, la Oradea. Una, alta prin casă, aștept meciul de diseară dintre Voluntari și Dinamo. Ce s-a întâmplat?

– Vrem să lămurim cu dumneavoastră un subiect, foarte sensibil pentru unii.
– Vă rog, cu mult drag. Despre ce este vorba?

– Cine este adevărata Steaua București: FCSB sau CSA?
– Domnilor, Steaua cea adevărată este una singură! Cea care în 1986 cu mine antrenor și un grup excepțional de băieți a reușit cea mai mare performanță din istoria fotbalului românesc. Împreună am câștigat Cupa Campionilor Europeni!

– Bun, această echipă care este astăzi?
– Din punctul meu de vedere, această echipă este cea care în acest moment joacă în Liga 1, cea care e pe primul loc în campionat, cea care ne reprezintă cu mândrie în Europa!

“CUM SĂ FIE O ECHIPĂ DE LIGA A 4-A CONTINUATOAREA UNEI CÂŞTIGĂTOARE DE CUPA CAMPIONILOR?”

– Deci dumneavoastră spuneți acum că FCSB este continuatoarea echipei care a câștigat Cupa Campionilor?!
– Exact! Este continuatoarea echipei care a făcut acea performanță pentru fotbalul românesc! Asta este Steaua!

– Dar până acum ceva vreme susțineați echipa Armatei, din Liga 4!
– Chiar dacă Lăcătuș este antrenor acolo și este prietenul meu, cum să susţin că o echipă de Liga a 4-a e continuatoarea? Le urez să aibă rezultate bune și să promoveze, dar nimic mai mult. Sunt în Liga 4, dar altă echipă este în Liga 1 care face performanțe pentru România. Cum să vorbesc de o echipă din Liga 4? Să facă rezultate, să facă tot ce-și doresc, dar eu susțin o singură echipă, cea din Liga 1.

– Dumneavoastră ați declarat de mai multe ori că CSA e Steaua adevărată. De ce v-ați schimbat?
– Lumea a fost împărțită încă din primele zile și au fost tot felul de discuții inclusiv între foștii mei jucători. Fiecare a avut dreptul la opinie și a spus ceea ce a crezut că trebuie să spună. S-a zis la un moment dat că noi suntem invidioși pe performanțele echipei din Liga 1. Eu unul nu sunt, mă bucur pentru ei și sper să câștige toate meciurile și să cucerească titlul de campioni. Mai au mult până să egaleze performanțele făcute de noi, dar le țin pumnii de fiecare dată.

Interviu realizat de Andrei Crăiţoiu, GSP, Vineri, 13 Aprilie, publicat AICI

Înălțarea domnului… În valiza valiza sa, se născu o Stea! 

Înălțarea domnului… . În valiza valiza sa, se născu o Stea!

În 2017 se împlineau 19 ani de când Armata a cedat Steaua fotbalistică 1947 mediului privat. Profitând de o decizie suspectă a ÎCCJ legat de o marcă, Talpan a fătat șefilor ideea unei echipe de fotbal CSA pe care să pună fosta siglă FC Steaua. Evident, CSA putea (și trebuia) să pună propria siglă pe tricourile echipei lui Lăcătuș, sau sigla din perioada 19741-1991, că tot au strâns un sobor de foste glorii în curte, dar rapandula a vrut musai sigla lui Becali pentru a atrage suporterii cu ea, pe cei care s-au născut steliști cu FC Steaua. Dar și pentru a arăta în justiție că acum numele FC Steaua București poate crea confuzie printre clienții unei echipe CSA Steaua îmbrăcată cu fost siglă a echipei FC Steaua București. 

Să facem, totuși, o scurtă incursiune în primele două sezoane cu Gigi Becali acționar majoritar la SC FC Steaua București SA. Cea  despre care Talpan spune că nu e “Steaua 1947″. În opinia sa,  el a  înviat continuatoarea în 2017, după 19 de ani de hibernare în valiză, direct în Liga a 4-a de amatori. Cu toate că până și CSA recunoaște oficial că AFC Steaua, deci clubul Steaua preluat de la CSA, a ieșit prin lege de sub tutela MApN după publicarea O.G. 26 din 2000. 

1. SEZONUL 2003-2004 a fost primul  sub noul patronaj privat al SC FC Steaua București SA. Cu  oportunistul Pițurcă pe banca, tot campionatul, Steaua pe care nu o mai recunoaște el acum termina pe 2, după Dinamo. Motiv pentru care Becali l-a dat afară și chimia dintre ei s-a rupt.

  • Pentru polițe la Becali, Pițurcă atacă FCSB-ul de câte ori are ocazia. Apropo! Piți, ce fumai pe atunci (2010) pe banii de la FC Steaua de nu mai vedeai nici cu ce tricou te îmbrăcai ca antrenor? De ce ai făcut până atunci la AFC și FC Steaua (FCSB) nu te mai întreb, că ai aerul de parcă a trecut pe acolo o sosie a ta.

Au fost aduși numeroși jucători care au pus bazele viitoarelor performante europene, finalizate pe „Riverside Stadium” din Middlesbrough: Vasili Hamutovski (achiziționat cu 50.000 de euro, lăsat să plece pe 500.000 de euro), Fane Nanu, Dorinel Munteanu, Nicolae Dica (5 sezoane, cât a stat la Steaua a ieșit an de an golgheter), Adi Pițu, Laurențiu Diniță etc.

Tot în acest sezon pornea cu un apetit incredibil de goluri și Adrian Neaga, cel care nu confirmase până atunci la Steaua. Este și ultimul sezon pentru Claudiu Răducanu, care lua apoi drumul Primerei Division, la Espanyol Barcelona.

Echipa-tip: Hamutovski – Nanu, Rădoi, Răchita, Neșu (Stoica) – Dumitru, Dica, Munteanu, Boștină – Răducanu (Diniță), Oprița.

  • Videoclip cu golurile din Liga 1 sezonul 2003-2004

În UEFA, după ce a trecut în primul tur de Southampton cu 2-1 (1-0 și 1-1), a fost eliminată greu de Liverpool cu 2-1 (1-1 și  1-0). Rezultate notabile.

  • Videoclip cu golurile din UEFA sezonul 2003-2004

2. SEZONUL 2004-2005. Becali l-a dat afară pe Pițurcă, iar în locul l-a adus pe italianul Valter Zenga, de la FC Național, venit în Ghencea la pachet cu Boris Keca si Petre Marin. Tot în acea perioada sosește grupul de la Bacău: Cristi Ciocoiu, Andrei Cristea, Eugen Baciu, Florin Lovin sau Dorin Goian. Odată cu toți aceștia, vine și un nou titlu de campioană pentru Steaua, după 4 sezoane de secetă, din care 3  sub Păunescu și cei 9 generali CSA din CA al AFC Steaua.

Echipa-tip: Hamutovski – Ogararu, Rădoi, Ghionea, Marin – Dumitru, Paraschiv, Munteanu, Dică- Oprița (Diniță), Cristea.

A fost sezonul renașterii mult așteptate a Stelei. Becali a venit cu bani, dar și cu ceva inspirație în conducere. În primul rând a refuzat să mai vândă jucătorii buni, cum se practica în Liga 1, pentru a crește valoarea echipei. Însă după un parcurs de campionat fabulos, Steaua era să se înece la mal. Pentru a creea un șoc la echipă, Becali a tăiat coada pisicii și l-a demis pe italian. Ultimele 3 etape nu-l mai prind pe Walter Zenga la cârma Stelei, fiind înlocuit de „Țiți” Dumitriu, cel care o conduce pe Steaua spre titlul cu numărul 22 din istorie.

Ultima partidă s-a disputat pe Ghencea, unde Steaua a învins cu emoții pe Poli Timișoara lui Contra și Viorel Moldovan cu 2-1, adjudecându-și titlul în fața câinilor.

  • Videoclip cu finalul meciului, bucuria de pe Ghencea și Piața Universității, precum și evidențierea realizărilor din acel sezon. În tribune apare și Marius Lăcătuș, care mai apoi, în luna octombrie 2005, avea să fie numit de Becali președinte la FC Steaua București, sau FCSB cum îi spune Fiara mai nou.

  • Notă. Lăcătuș a ajuns prima dată la CSA Steaua București în 1983, când clubul era prezidat de Ion Alecsandrescu. Între 1990-1993, a jucat un an în Italia (Fiorentina) și doi ani în Spania (Oviedo). În 1993 a revenit la CSA, unde a stat până în 1998, când secția de fotbal Steaua a trecut de la CSA la asociația FC Steaua București. La FC Steaua București, Lăcătuș a fost membru fondator al asociației FC Steaua București (1998), jucător (1998-200), președinte (2005-2006) și de 3 ori antrenor (decembrie 2007 – decembrie 2008, ianuarie 2009 – mai 2009 și septembrie 2010 – martie 2011).  Evident, ca și Pițurcă, și Lăcătuș e străbătut acum de o amnezie suspectă.

Tot în acest sezon, 2004-2005, Steaua a avut un parcurs european de vis și prima mare performanță europeană de după 1989,  primăvara europeană și calificarea în optimile Cupei UEFA, după ce trecuse de Valencia.

  • Videoclip cu parcursul Stelei spre optimile Cupei UEFA 2004-2005

Deci, unde a fost Steaua fotbalistică după 2003, domnule Talpan? Noi nu am uitat nimic din toate acestea, cum speri tu să ne spleli creierele!

  • Valeriu Răchită a jucat în trei rânduri pentru Steaua, 1989-1990, 1996-1998 şi 2002-2004. A prins un singur an cu Gigi Becali patron, dar surprinde şi spune că echipa care joacă acum în Liga a 4-a nu este cea pentru care a jucat el. ”Din păcate, cele două echipe sunt în Liga a 4-a, dar mă bucură faptul că suporterii nu au uitat echipa de tradiţie. Mă bucură faptul că National Arena va fi plin. Îmi pare rău ca sunt pe drum, la Arad, pentru că mergeam şi eu la meci. Ca om de fotbal, nu ca suporter al CSA Steaua, pentru că eu nu consider că am jucat la această echipă, dacă a fost înfiinţată acum doi ani, a declarat Valeriu Răchită pentru Telekom Sport. Fostul jucător al Stelei a fost implicat în renașterea echipei Petrolul și știe foarte bine ce înseamnă un palmares pentru că s-a lovit de așa ceva la Ploiești. Cu toate că a fost un critic constant al lui Becali, și putea și el, ca alte șulfe, să folosească oportunitatea manipulării talpaniste cu marca vs palmares, și să mai lovească și el o dată cu gloata.
  • Emerich Jenei a refuzat propunerea celor de la CSA să dea lovitura de start. Omul care a câștigat Cupa Campionilor în 1986 a lămurit lucrurile pentru realitateasportiva.net și GSP: “CUM SĂ FIE O ECHIPĂ DE LIGA A 4-A CONTINUATOAREA UNEI CÂŞTIGĂTOARE DE CUPA CAMPIONILOR? Pentru mine, Steaua este clubul care joacă în Liga 1, face performanță și e aproape să câștige titlul.”

Referitor la meciul CSA Steaua – Academia Rapid

Și la final, Vis de Halloween în monta garnizoanei

Pamflet

Să auzim numai de bine!

X Ray